Informatia Bucureştiului, iunie 1954 (Anul 2, nr. 261-286)
1954-06-10 / nr. 269
PROLETARI TOATE MARILE, UN TVA ! Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 269 4 PAGINI 20 BANI JOI 10 IUNIE 1954 PRINTRE CETĂŢENII CIRCUMSCRIPŢIEI Stăteau de vorbă împreună de vreo cîteva ceasuri. Din cînd în cînd, gospodina îşi scotea capul printre podoaba de frunze a florilor aşeziate la fereastră şi scruta întunericul ce învăluise domol, aproape pe nesimţite, întreaga stradă. — Mă tem că vă grăbiţi tovarăşă deputată şi Traian al meu nu mai vine — zise femeia întorcîndu-se de la geam puţin abătută... N-a ştiut că veniţi... şi de-ar fi ştiut poate că... — Lasă, eu nu mă dau bătută — o întrerupse deputata. Datoria mea e să încerc şi odată, şi de două ori, şi de trei, pînă cînd pinul se vă convinge... Acum mă sprijini şi dumneata. Nu-i aşa ? Vorbele de soţie îşi găsesc parcă mai lesne ecou. — Are să vă asculte şi pe dumneavoastră, tovarăşă Focşeneanu. Traian nu-i om rău. Numai că trebuie să ştii cum să-l iei... De o să-i vorbiţi de la suflet, vă va răspunde şi el tot la fel. E inimos!... E drept , zice cam greu „da" ilar cînd zice, lucrul e ca şi tăcut. ...Traian Geamănu nu s-a dovedit prea bucuros de oaspetele cel nou. De-ar fi venit la el aşa fără nici o treabă, mai treacă-meargă, dar acum, desigur că deputata via isca iarăşi aceeaşi discuţie. Iarăşi despre terenul viran... Parcă nu mai încăpea lumea de el. La intrare, cînd dădu cu ochii de ea, Traian abia mormăi un „bună seara“ scurt şi se aşeză oarecum plictisit pe marginea patului. Deputata îi simţi însă glodurile, şi, spre marea lui mirare, începu să discute cu totul de alte lucruri. Lui Traian începu, cum s-ar zice — fără a băga de seamă — să i se „dezlege limba", prinse să-și dea părerea, să o întrebe pe deputată cum iar putea rezolva mai bine cutare sau cutare problemă, să i se plîngă în cele din urmă că de atîtaa ori a spus vecinei sale să rînduiască prin ogradă şi că aceasta nu vrea a înţelege. — Poate o s-o convingeţi dumneavoastră, că eu şi nevastă-mea degeaba îi vorbirăm. Cîteva momente deputata stătu pe gînduri ,şi îndreptîndu-şi privirea în jos, spuse aşa ca pentru sine : — Da, e drept, mai sint şi cetăţeni îndărătnici... Dar şi de ei trebuie să iai grijă, să-i educi. Nu-şi dau încă seama că interesul cartierului e şi a! lor. Omului îi trecu prin minte că depui..ls îi r.J. -CoZÎ i.c.V.ÎC Cu vnte şi Fii. Ii era ruşine s-o mai privească în ochi... Ce, el se deosebeşte mult de bătrîna de alături ? Oare nu este la fel de îndărătnic față de interesul cartierului ?... Ba chiar, vina lui e și mai mare. E doar om tînăr și trebuie să fie așa, mai inimos... — Eşti supărat, Traian ? — îl întrebă nevastă-sa, rupîndu-i firul gîndului. — Eu, eu... de ce, oare de ce să fiu supărat ? — Iaca aşa , poate că te simţi cu musca pe căciulă ! — Mda ! Cam ai dreptate tu ! Ce să-i faci ? Se cam codeşte omul cîteodată şi de nu-i un altul să-l tragă de mînecă apoi devine cum ia spus tovarăşa deputată : „îndărătnic“. ... Se despărţiră tîrziu, ca nişte buni prieteni. — Să mai veniţi pe la noi, tovarăşă deputată — îi spuse el la plecare. De asemenea oaspeţi vom fi totdeauna bucuroşi. • Cetăţenii din circumscripţia electorală raională nr. 18, raionul Lenin, o cunosc bine pe tovarăşa Frederica Focşeneanu, deputata lor. O îndrăgesc mult pentru unimea ei şi în special pentru felul deosebit cu care li vorbeşte. De oadîncă preţuire se bucură din partea celora care au lucrat alături de Traian Geamănu, de Elena Petrache, Constantin Midan, de bătrîna Maria Atanasiu, la amenajarea spaţiului verde de pe strada Izvor 32. Deputata a trecut pe la ,,,mTc paii,cuiîoi, a .■Alt,'' pe îndelete cu fiecare din cei 100 de cetăţeni care au participat la această acţiune, şi apoi, zi de zi, a stat în mijlocul ,lor, a muncit neobosit împreună cu ei. Iată de ce, întotdeauna cînd deputata se abate pe la casele ioc, oamenii obişnuiesc să o primească bucuroşi ca pe un oaspete drag de la care ai multe de învăţat, care te ascultă şi povaţuieşte, te ajută ori de cîte ori ai nevoie. CORNELIA SÎMIONESCU Deputata F. Focşeneanu (mijloc) fiind de vorbă cu un grup de cetăţeni din circumscripţie Darea de seama a deputatului in adunarea cetăţenească . Zilele trecute in sala bibliotecii din str. dl Pasteur nr. 55 a avut Ioc adunarea cetăţenească a circumscripţiei electorale orăşeneşti.264 al cărei deputat este Iov. N. Mihail. La adunare au luat parte şi deputaţii circumscripţiilor raionale 38, 40, 41 şi 42: Mihail Beniuc, Boris Caragea, Grigore Moga şi Gheorghe Popa. Au participat peste 250 de cetăţeni. Deputatul N. Mihail a prezentat in faţa cetăţenilor o dare de seamă asupra lucrărilor celei de a doua sesiuni a Sfatului. Popular al oraşului. Bucureşti in care deputaţii au discutat raportul Comitetului Executiv asupra realizării bugetului pe anul 1953 ,şi au aprobat bugetul pe anul 1954. Vorbind despre felul in care a fost întocmit bugetul pe 1954 al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti ca şi al sfatului popular al raionului Lenin, deputatul a arătat că în buget un loc important îl ocupă cheltuielile pentru crearea de noi posibilităţi de dezvoltare a industriei locale producătoare de bunuri de larg consum, construcţiei de locuinţe, acţiuni social-culturale, întreţinerea fondului de locuinţe, etc. A vorbit apoi deputatul Grigore Moga despre necesitatea unei strinse legături între deputaţi şi cetăţeni in vederea rezolvării sezisărilor şi propunerilor venite din masă, ca şi a antrenării cetăţenilor la unele acţiuni obşteşti pe plan local. Cetăţenii M. Pucianu, I. Roşianu, Maria Ştirbu, A. Căzănescu, Elena Genilli, Florea Ilioasa şi alţii au scos în evidenţă unele realizări locale obţinute in ultimul timp cu sprijinul cetăţenilor, În acelaşi timp ei au subliniat o serie de lipsuri in munca deputaţilor. S-a semnalat de pildă că legătura între deputaţi şi cetăţeni nu se ţine în mod permanent , că deputaţii nu folosesc in măsură suficientă sprijinul pe care-l pot da cetăţenii, in buna gospodărire a cartierului. De asemenea ei au arătat că trebuie dat un răspuns mai operativ la sezisările făcute de cetăţeni. Să se arate ce măsuri s-au luat sau se vor lua, iar în întocmirea planului de muncă al fiecărui deputat să se ţină seamă depropunerile venite de la cetăţeni. La sfirşitul adunării, după ce au fost alese comitetele de stradă ale circumscripţiilor electorale raionale 38, 40, 41 şi 42, deputatul N. Mihail a comunicat că in acest an se va deschide în str. Carol Davila nr. 1 un magazin de textile şi o librărie. Acestea sunt o cerinţă exprimată de multe ori de cetăţenii din cartier. ECHIPA BE ŞAH A U. R. S. S. A PLECAT LA NEW YORK AOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS nsmite : L la începutul anului acesta, Federalamaricană de şah a invitat din nou Tipa U.R.S.S. să susţină o întîlnire echipa S.U.A. şi a anunţat că mările luate de autorităţile americane legătură cu şederea şahiştilor sovieti la New York au fost anulate. ★ La 9 iunie a plecat la New York pent i a susţine o întîlnire cu echipa U.A., echipa de şahia Uniunii Soviee. Din echipă fac parte marii maeş■-tri V. Smîsiov, D. Bronstein, P. Keres, I.A.verbiach, E. Gheller, A. Kotov, T. Petrosian, M. Taimanov şi I. Boleslavski (rezervă). Căpitanul echipei este marele maestru I. Bondarevski. Delegaţia şahiştilor sovietici este condusă de D. V. Postnikov. Meciul de şah dintre echipele U.R.S.S. şi S.U.A. va avea loc la New York cu începere de la 16 iunie. Intîlnirea se va disputa în patru ture. Fiecare participant va juca la masia lui patru partide. In total se vor juca 32 de partide. TURNEUL DE ŞAH DE LA MARIANSKE LAZNE .ARIANSKE LAZNE, 10 (Agerpres). trneul zonal pentru campionatul ide de şah, care se desfăşoară JaJanske Lazoe, a continuat ta 9e cu disputarea partidelor întaete. alistul român Bălane! a terminat iză partidele respective cu Koskişi Sirvia şi a întrerupt pentru a apară partida cu Lundin. In cale rundedesfăşurate pînă acum, Băd a pierdut o singură partidă, la p. Ciocîltea a obţinut şi el remiza întîlnireia cu Koskinen. Knev a cîştigat la jSplirt şi aceia Szabó. Olafssort l-ia învins pensiunî, dar a pierdut partida cu ger. Stajtiar l-a obligat să cedeze pe Palmasson. Par Mele Pedersen — Hodja, Siiwia — Sat Lar, Palmasson — Lufidhi și Piachman — Sliwa s-au terminat cu un rezultat de remiză. După opt runde clasamentul se prezintă astfel : Szabó (R. P. Ungară) 7 numele ; Pachman (R. Cehoslovacă) 67s; Olafsson (Islanda) 6; Sliwa (R. P. Polonă) 57s ; Stahlberg (Suedia), Uhlman (R. D. Germană), Baltza (R. P. Ungară)', Filip (R. Cehoslovacă), Sajtiar (R. Cehoslovacă), Pialmasson (Islanda) 47» Bătăliei (R.P.R.) 4 și o partidă întreruptă ; Kluger (R. P. Ufiglară) 4 . Cocillea (R.P.R.) 37. Minev (R- P. Bulgaria) 3. Lundifi (Suedia) 2/a și o paridă întreruptă . Turneul final al campionatului feminin de baschet al Europei BELGRAD, 10 (Agerpres).Echipele partipante la campionatul infian de baschet al Europei au avut zi de repaus la 8 iunie. Intîlnirle litru turneul final eu continuat iercuri seara. După un joc dîrz disputat și de înalt vel tehnic echipa Uniunii Sovietice învins echipa R. * * 1 Cehoslovace cu orul de 69-62 (41-33). Baschetbalistele bulgare au confirmat, de asemenea, valoarea ridicată pe care au arătat-o de la începutul competiţiei, învîngînd echipa Franţei cu 49-37 (26-22). O frumoasă victorie au obţinut şi baschetbalatele maghiare în întîlnirea cu echipia Iugoslaviei. Echipa R P. Ungare a avut iniţiativa încă de la început şi după ce a condus la pauză cu 30-21 a cîştigat cu 62-50. Rezultatele definitive ale concursului special „PRONOSPORT“ La concursul special din 2 iunie s au înregistrat 102.211buletine participante. Rezultatele concursului sunt următoarele : Premiul I, 10 buletine cu 12 rezultate, revenindu-i fiecărui premiat cite 4.088 lei; Premiul II, 122 buletine cu 10 rezultate, revenindu-i fiecăruia cîte 234 lei; Premiul III, 892 buletine cu 10 rezultate, revenindu-i fiecăruia cîte 34 lei. Din cei 10 deţinători ai premiului I următorii sunt din Bucureşti : Leonida Alexandru str. Agrişelor nr. 5 ; Kardos Adalbert Intrarea Frumoasă, nr. 6; Alexe Mhai str. I. Atlamasu nr. 5; Spirache Drob str. I. Fioruţ nr. 30; Dumitrescu Zoe str. Jiuland nr. 22 și Iosipescu ion bd. Tolbuhin nr. 133. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ministru al Marii Britanii la Bucureşti Miercuri 9 iunie a. c. Trimisul Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Marii Britanii la Bucureşti, Dermot Francis Mac Dermot a prezentat scrisorile de acreditare Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, dr. Petru Groza. La solemnitateau participat: Grigore Preoteasa, prim locţiitori ai ministrului Afacerilor Externe, Avram Burnaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mircea Bălănescu, director în Ministerul Afacerilor Externe, Dionisie Ionescu, directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe şi Ion Vrabie, directorul cancelariei Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Ministrul Marii Britanii a fost însoţit de : primul secretar H. C. Hainworth, ataşatul militar colonel A. W. Ward, ataşatul aerian Gr. Cpt. J. S. Kennedy, ial doilea secretar A. C. Dugdale, iar donea secretar dr. T. W. Humphreys, al treilea secretar E. A. W. Bullock şi ataşaţii adjuncţi R. Godley şi K. W. Kelley. Prezentînd scrisorile de acreditare, ministrul Dermot Francis Mac Dermot ia, transmis Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. Petru Groza, urările reginei Marii Britanii pentru bunăstarea şi prosperitatea Republicii Populare Române şi ia arătat că speră că în îndeplinirea misiunii care i-a fost încredinţată via putea conta pe bunăvoinţa şi concursul Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al Guvernului Republicii Populare Române. In răspunsul său, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. Petru Groza a mulţumit pentru urările exprimate de regina Marii Britanii pentru bunăstarea, şi prosperitatea Republicii Populare Romíne. La rîndul său, dr. Petru Groza, exprimînd voinţa poporului român de întărire a păcii şi de strîngere a relaţiilor între popoare, a transmis reginei Marii Britanii urările sale pentru bunăstarea şi prosperitatea Marii Britanii şi a poporului englez. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. Petru Groza a asigurat pe ministrul Marii Britanii că, în îndeplinirea misiunii sale îndreptate spre întărirea relaţiilor dintre Republica Populară Romînă şi Marea Britanie, va întîlni bunăvoinţa şi sprijinul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi , la Guvernului Republicii Populare Române. (Agerpres) jp I* I m o s* si ş n j jţ o s u Produse noi o!e industriei chimice ai IN VITRINELE MAGAZINELOR a apărut un nou articol realizat de sectorulpiele-cauciuc : pantofi de baie. Confecţionaţi din cauciuc colorat, frumoşi ca aspect, pantofii de baie şi-au găsit o bună apreciere din partea cumpărătorilor. In prezent, fabrica producătoare continuă să confecţioneze asemenea pantofi, pentru a asigura nevoile pieţei. PENTRU a veni în sprijinul industriei textile, fabricile de cauciuc au început să producă garnituri din pînză şi cauciuc pentru maşinile carde. Acest nou produs asigură perfecta funcţionarea maşinilor din filaturi, contribuind astfel la îmbunătăţirea activităţii în acest sector. MUNCITORII ÎNTREPRINDERII „ZORILE" au obţinut de curînd un important succes în producţie. Ei au realizat, pentru prima oară în ţara noastră, benzi de transport profilate, care vor fi folosite pentru turbinele din industria linului şi a cîoepsi. Aceste benzi vor duce la o simţitoare uşurare a condiţiilor de muncă din sectorul respectiv. • FABRICILE DE CAUCIUC vor începe în curînd să producă articole pentruiarnă. Anul acesta, ele vor produce ,pentru prima oară, mii de perechi de încălţăminte de iarnă (şoşoni şi galoşi) din cauciuc colorat. Pe unul din şantierele din Bucureşti al Întreprinderii de distribuire a gazelor Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Cehoslovac Astăzi s-au deschis la Praga lucrările celui de al X-lea Congres al Partiului Comunist Cehoslovac. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín, care va participa la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Cehoslovac a plecat la Praga. Din delegaţie fac parte tovarăşii : Gh. Apostol, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R., şi N. Goldbergher, şef al unei secţii a C.C. al P.M.R. (Agerpres). EXAMENE DE FINE DE AN Institutele de învăţămînt superior cunosc în zilele acestea animaţia examenelorde sfîrşit, de an. Studenţii şi studentele se prezintă în faţa profesorilor cu materiale bine pregătite, străduindu-se sătreacă examenele pentru care iau învăţat întregul an şcolar. In clişeu : La Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti examenele de fine de fan sînt în toi. Împărţiţi pe grupe studenţii susţin la tablă probleme complexe pe care le ridică această importantă ramură i de activitate. Si tiudenii ’din anul al IlI-lea, grupa II-a, sînt ascultați la materialede con-strucți. PRIMA ZI LA CULES DE MAZARE S-a înserat. La ferestrele caselor din comuna Bragadiru au apărut primele luminiţe. In capul uliţelor largi ale comunei iau început să se ivească şi ultimii oameni care au întîrziat la terminarea celor din urmă postaţi de prăşit. Terminînd de aranjat treburile prin curte, Maria Visian — membră a întovărăşiriiagricole „Drum Nou" — intră în casă și deschide larg ferestrele, in poartă se auziră cîteva ciocănituri. Maria ieşi în prag şi se îndreptă spre poartă. — Bună seara. Am venit să te anunțăm că miine începem culesul mazărei, spuse Ion Clampă, secretarul întovărăşirii agricole „Drum Nou". — Bine, tovarăşe Clampă. Miine sînt la cîmp. Mazărea însămînţată la vreme pe tarlaua întovărăşirii agricole „Drum Nou“ a legat rod îmbelşugat. Pe tarla, alături de cei 30 întovărăşiţi se afla şi Maria Vişan. Culesul înainta. Adunase o grămadă bună. La cîţiva paşi mai încolo lucra Elena Păun. Şi aceasta culesese aproape un sac. Grămada de păstăi de mazăre se mărea cu fiecare sac deşertat. Strădaniile depuse în primăvară la însămînţare au rodit. De pe întreaga tarla, membrii întovărăşirii vor scoate la prima recoltă peste 2.000 kg păstăi, mai mult decît aveau planificat. Seara, membrii întovărăşirii din Bragadiru au încărcat în saci păstăile şi le-auaranjat frumos în căruţă. Cele 500 kg mazăre strînse în prima zi de cules iau luat drumul fabricii „Fulgerul“. Era prima tranșă din contract. 670.000 LEI ECONOMII Colectivul cabinetului tehnic de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej” a desfăşurat in acest an o activitate fructuoasă. Rezultatele obţinute în perioada 1 ianuarie—30 mai sunt cu mult mai mari decît cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Pînă la 1 iunie au fost prezentate şi discutate un număr de 48 propuneri de inovaţii care — aplicate — vor aduce întreprinderii economii anuale în valoare de 670.000 lei. Suma recompenselor acordate unora dintre autorii propunerilor se cifrează la 21.000 lei. Un alt aspect al muncii spornice desfăşurată de colectivul cabinetului tehnic de la F.C. ,,Gh. Gheorghiu-Dej” îl constituie acţiunea pentru extinderea in întreprindere a propunerilor acceptate. După experimentările practice necesare, maşina pentru prins piepţi — realizată prin recondiţionarea unor maşini obişnuite de cusut scoase din uz— a fost introdusă pînă acum în 7 locuri de muncă, iar pînă la sfîrşitul anului vor fi date producţiei un număr de 29 asemenea maşini. O largă extindere a căpătat şi dispozitivul pentru executat stafic. Fruntaşi în această muncă s-au situat inovatorii Schwartz Dezideriu, Benedec Eugen, Anghel Ion şi Sándor Iosif. Cele mai importante propuneri au şi fost înaintate cu documentaţie completă Direcţiei Generale Tricotaje şi Confecţii pentru a fi generalizate în alte întreprinderi. EXTINDEREA REŢELEI DE GAZ METAN IN BUCUREŞTI Imediat ce timpul a devenit favorabil, întreprinderea de distribuire a gazelor Bucureşti a început o serie de noi lucrări pentru extinderea reţelei de gaz metan. Lucrările care se execută acum se profilează în două direcţii. In primul rînd se lucrează la corectarea unor lucrări efectuate în anul trecut, la care s-au observat mici deficienţe, iar în al doilea rînd, se lucrează la extinderea reţelei în vederea utilizării gazului metan în special la locuinţe. In primul caz, lucrările sînt executate pînă acum în proporţie de 50 la sută. Celelalte lucrări se dezvoltă între calea Rahovei—bd. Mărăşeşti—Piaţa Gh. Coşbuc şi strada 11 Iunie. Aci s-au început lucrările de săpare, materialul este depus pe teren în proporţie de 30 la sută, iar restul este în curs de sosire. Pînă acum s-au montat la sol 15 la sută din lucrări, urmind ca întreaga lucrare să fie gata pînă la 23 August 1954. Lucrările de racordare şi instalare interioară vor începe cel mai tîrziu la 15 iulie. Atunci se vor face circa 1.000 de racordări şi instalaţii. Pentru trimestrul IV sînt de asemenea prevăzute alte lucrări de extindere a rețelei de gaz metan, în special la locuințe. E. N. lar. GINDURI DE VIITOR Se apropie încheierea anului şcolii recreaţii, în orele de consultaţii, intuneşti grupuri de elevi şi eleve care discută cu vioiciune probleme legate de recapitularea materiei. — „Cîte zile au mai rămas pînă la examene? Va fi greu? Cunosc oare destul de bine materia?" Sunt întrebări care se rostesc ades sau se furişează doar în gînd. Elevii din ultimele clase mai au şi o altă preocupare Se apropie ziua cînd vor păşi în facultăţi, ziua in care se vor îndrepta spre viitoarea lor profesiune. Aceste ginduri le au şi elevele clasei a Xl-a B de la Şcoala Medie de 10 ani nr. 6-fete, care au hotărît ca ora de activitate educativă din săptămina aceasta să fie rezervată discuţiilor în legătură cu orientarea profesională. Împreună cu tovarăşa dirigintă au chibzuit încă din timp calea pe care o va urma fiecare. Ţara noastră are nevoie de cadre bine pregătite în domeniul agricuiturii care să contribuie prin cunoştinţele lor la obţinerea unui belşug de produse agricole, are nevoie de cadre bine pregătite pentru toate profesiunile care contribuie la ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Fiecare elevă a nutrit un gind încălzit de visurile anilor tineri în privinţă drumului pe care va păşi în viaţă. Au chibzuit, ştiau cercetat năzuinţele şi astăzi pot spune clar hotărîrea luată. Gica Dumitru vrea să urmeze Institutul Agronomic. Ea arată că vrea să îndrume, să ajute pe cei ce muncesc ogoarele, să-i înveţe să pătrundă tainele pămîntului şi să-i facă să Ie dea tot mai multe roade. Ea vrea să popularizeze ştiinţa agrotehnică micturinistă în masele largi, să-i vadă pe aceşti trudnici de ieri spunîndu-şi divinii din faţa naturii pe care o vor domina cu ajutorul ştiinţei. Dar fiecare are cite ceva de spus. Iată trei eleve care se privesc pefuriş, sfătuindu-se din priviri care din ele să ia cuvintul. Ar vrea... ar vrea să urmeze Institutul de Teatru. Nu e mult timp de cînd împreună au luat iniţiativa să dramatizeze povestea lui Ion Creangă ,,Soacra cu trei nurori". A fost destul de greu; de mute ori fiecare avea o altă părere, incit piesa a fost numită în glumă „Soacra cu trei regizori", dar pînă la urmă a fost reprezentată cu succes. Camelia Bulată şi-a împărtăşit năzuinţele într-un articol la gazeta, de perete. A dorit întotdeauna să urmărească capetele mici care se pleacă peste caiete, să poarte manile peste rînduri pentru a forma numere și litere, primele semne pe care le scriu copiii. Vrea să fie profesoară... Și are să fie, arată ea, fiindcă nu este nimic care s-o oprească, fiindcă în ţara noastră tinerii sunt ajutaţi să îmbrăţişeze profesiunea pe care o iubesc cel mai mult. C. CONSTANTINESCU Ieri la clubul C.F.R. Griviţa Roşie Miercuri după-amiază, la clubul C.F.R. Griviţa Roşie a avut loc o adunare organizată de Comitetul rîo Iu *o+o rvnv* + *i u «Y u-1 . .1. . . vAv-o.uij(^tc* pauc ai 1 aj.uiiUJ.Ui Griviţa Roşie în scopul informării cetăţenilor din cartier asupra desfăşurării lucrărilor conferinţei de la Geneva. La adunare au participat numeroşi oameni ai muncii, cetăţeni din raion, gospodine, studenţi, elevi etc. Inginerul Dumitru Truia a vorbit despre lupta pentru libertate şi pace a popoarelor din Asia. Politica colonialistă — a arătat vorbitorul a dusă de pe poziţii de forţă de către imperialiştii americani, suferă la Geneva o înfringere grea. încercările imperialiştilor de a împiedica dupa desfăşurare a conferinţei se lovesc de propunerile constructive ale Uniunii Sovietice, Chinei Populare, Republicii Populare Democrate Coreene şi Republicii Democrate Vietnameze care fac tot ce le stă în putinţă pentru ca lucrările conferinţei să ducă la stabilirea păcii în Asia şi în întreaga lume. Participanţii la adunare au asistat apoi la un program artistic prezentat de echipe artistice sindicale din raion. (Agerpres) SEARA LITERARA In cadrul unei consfătuiri, ieri seară poetul Mihu Dragomi.i *'.« inttlnit c tinerii săi cititori. ' salariaţi ai Ministerului InvăţămintuluL Discutindu-se poemul „Războiul", mulţi participanţi, printre care Dumitr Ghişe, Viorel Sirbu şi DumitruStănescu au analizat pe capitole poemul arc, tind în ce constă valoarea lui educatico-artistică. Şi-au exprimat totodată părerea asupra unor fragmente pe care ei le-au găsit intr-o anumită măsur nerealizate. Apoi Dumitru Fudulică, elev la şcoala profesională 6 Metal a, citit poezii! „Mitraliera" şi „Monumentul ostaşului sovietic", de Mihu Dragomir. In încheiere, poetul Mihu Dragomir a mulţumit tinerilor cititori pentr atenţia cu care au citit poemul său „Războiul” cît şi pentru criticile pe care le-au făcut, critici de care va ţine seama atunci cînd va reveni asupra poemului In numele organizaţiei U.T.M. din Ministerul Invăţămîntului, tov. Petrina Prunea a urat poetului noi succese in munca sa. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi la ora 8, în Bucureşti, temperatura a fost de 19 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 24 grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. TIMPUL PROBABIL DE MNIINE : Vreme in general frumoasă cu ceru mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab. Temperatura uşor variabilă: noaptea coboară între 12 grade la 14 grade, iar ziua urcă între 26 grade la 28 grade. PENTRU URMĂTOARELE DOUĂ ZILE: Vreme în general frumoasă. Cerul schimbător mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab. Temperatura uşor variabilă.