Informatia Bucureştiului, august 1959 (Anul 7, nr. 1856-1885)
1959-07-28 / nr. 1856
VIZITA LUI R. NIXON IN U. R. S. S. l a 27 iulie ziarul „Pravda“ alublicat sub semnătura lui Iuri Jukov, un reportaj asupra întîlnirii prieteneşti care a avut lor, la o vili din afara Moscovei intre N. S. Hruşciov şi R. Nixon. (Din presa de dimineaţă), ★ LENINGRAD, 28 (Agerpres). — TASS transmite: După vizitarea palatului lui Petrij, vicepreşedintele S.U.A., Richard Nixon. Şi însoţitorii săi au vizitat metroul din Leningrad. Fiecare staţie a metroului din Leningrad, a spus Nixon, este un palat de care se pot bucura toţi oamenii. Vicepreşedintele a notat următoarele in cartea vizitatorilor ,v de onoare^U „Cele mai bune tirari tel^^are dg construit metroul diQ* Leningrad, curenume mondial si celor, ca re t inerea zj^ la el. Din partea lui^Msage^care a fost foarte in^^ionatf^ce^Tv^ zute“. LENINGRAD, 28 {Agerpres)', ,HU TASS transmite -/ ' In seara de 27jiulie, y|c^pr©$etlinjeldt S.U.A. Richard ^NixQ^TdiW^ția. și. persoanele care îl însoţesc/8ti' ,vizio- nat, la Teatrul Academp de Operă şi. Balet „Kirov“, spectacolul_ de balet' „Spartacus“ de Aram giferaturian. In loja centrală, alăturiAjie oaspeţii, americani, au luat loc. Fipt Kozlovic prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Gheorghi Jukov preşedintele Comitetului de stat pentru relaţiile culturale cu ţările străine, Ivan Spiridonov, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Nikolai Smirnov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului Orăşenesc din Leningrad, şi alţii. ★ LENINGRAD 28 (Agerpres). — TASS transmite : La 28 iulie au părăsit Leningradul, plecînd la Novosibirsk, pe bordul unui avion „TU—104“, . Vicepreşedintele S.U.A., Richard Nixon, și persoanele care-l însoţesc. Irtipreună cu ei a plecat la Novosibirsk Gheorghi Jukov, preşedintele Comitetului de stat pentru relaţiile culturale cu ţările străine. ★ CUNOSCUTUL PIANIST VAN CLIBURN LA EXPOZIŢIA SOVIETICĂ DIN NEW YORK NEW YORK 28 (Agerpres). — TASS transmite : Pianistul van Cliburn a vizitat expoziţia sovietică de la New York. lată cum descrie ziarul „New York Times" acest fapt : .Tînărul pianist Van Cliburn din Texas, care anul trecut a cucerit Moscova, a fost aseară uimit văzbndu şi chipul pe o cutie cu bomboane de ciocolată la expoziţia s°ovietică de la „Coliseum“. „Ia uite, acesta sunt eu “, a exclamat ei, observind cutia cu bomfoane. . . . Directorul general al expoziţiei, Aleksei Manjulo, l a primit pe Cliburn ca pe un oaspete de onoare. S-au oprit amindoi în faţa standului cu produse de cofetărie şi Manjuloi oferit lui Cliburn o cutie în formă de pian, pe capacul căreia era înfăţişat in culori chipul tînăr, visător al acestuia. Reprezentantul sovietic pentru problemele presei la expoziţie i-a povestit lui Cliburn că, în prezent, aceste bomboane se bucură de o mare cerere în Uniunea Sovietică. S-au oprit mai mult la secţia culturală, unde se află o mare fotografie a lui Cliburn, care primeşte Premiul „Ceaikovski“, înmînat de compozitorul sovietic Dmitri Şostakovici. Ii Junia unui pian de concert sovietic s-a adunat un grup de ziarişti americani, împreună cu familiile, invitaţi de asemenea la expoziţie. Cliburn s-a aşezat de îndată la pian şi a interpretat „Dedicaţie“ de Schumann. Apoi a interpretat melodia „Seri In apropierea Moscovei“, pe care a auzit-o în timpul vizitei în Rusia. Intr-o declaraţie pentru posturile de radio sovietice, el a adus elogii fanului ,,Estonia“ de producţie sovietică şi a arătat că ultima oară el a cîntat la un astfel de pian la o recepţie la Kremlin, în prezenţa premierului N. S. Hruşciov“. ( Conferinţa miniştrilor de Externe • In dimineaţa zilei de 21 iulie A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., s-a intlunit la reşedinţa delegaţiei engleze cu S. Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, cu care a avut o convorbire. In după-amiaza zilei, A. A. Gromîko, împreună cu V. A. Zorin, I. A. Malik şi A. A. Soldatov, au participat la o recepţie oferită de S. Lloyd la reşedinţa delegaţiei en-GENEVA 28 (Agerpres) Ddpatşedinţa neoficială de luc.ru a ţj,.c01o§jpatru miniştri aiAfacerilor EtterneA de luni după-amiază, la GenJVIT s-a anunţat că mărfi nu mai fara log nici o şedinţă. Agenţiile de presă occidentale relatează ca s-a stabilit că aitît delegaţia sovietică, cît şi delegaţiile occidentale, să-şi definească în scris poziţiile respective în ce priveşte problema Berlinului, urmînd ca, dacă redactarea acestor texte va fui gata la 28 iulie, următoarea şedinţă — tot neoficială — a conferinţei, să aibă joc miercuri 29 iulie. Marţiu Toc însă întruniri separate ale miniştrilor occidentali. In primelelor comentarii pe marginea şedinţei de luni, corespondenţii agenţiilor occidentale subliniază în special declaraţia ministrului Afacegleze, în cinstea miniştrilor Afacerilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A. şi Franţei. La recepţie au participat din nattea S.U.A. : ehr. Herter, L. Merchant, F. Reinhardt ; din partea Franţei : m. Couve de Maurile, Ch. Lucet, J. Laloy. Din partea Angliei la recepţie au participat, in afară de S. Lloyd, R. Reilly, A. Rumbold şi F. Hancock. (Din presa de dimineaţă). rilor Externe al Uniunii Sovietice, A. A. Gromîko, care, părăsind sediul delegaţiei britanice, unde a avut loc întrevederea, a subliniat că discuţiile avute la 27 iulie „au fost utile“. De altfel, zilele acestea, în ciuda campaniei de pesimism şi a încercărilor de a discredita conferinţa, agenţiile de presă şi unele ziare din capitalele apusene înregistrează tot mai mult curentul favorabil succesului actualelor discuţii şi convocării unei conferinţe la nivel înalt. Ziarul francez „Paris Journal“ scria astfel, luni la amiază : „Selwyn Lloyd acţionează la Conferinţa de la Geneva pentru a obţine convocarea rapidă a conferinţei la cel mai înalt nivel“. Şi, în timp ce unele ziare franceze — cum ar fi „Combat“, de exemplu — încearcă să arate că „sarcina ministrului de Externe britanic este anevoioasă“, referindu-se la rezistenţele care există în cercurile politice occidentale faţă de o asemenea conferinţă la nivel înalt, la Geneva apare tot mai limpede izolarea celor care se menţin pe linia „intransigenţei“. Comentatorul american Sulzberger sublinia într-un articol din „New York Times“, că „acum inflexibila Franţă este cea care alunecă spre izolare“, arătînd că doar, cercurile conducătoare de la Bonn mai sînt „indispuse“ de evoluţia conferinţei care — constată comentatorul — „se îndreaptă, se pare, inevitabil spre conferinţa la nivel înalt“. După cum recunoaşte comentatorul, curentul de opinie publică favorabil tratativelor, face ca, în realitate, tocmai sarcina apărătorilor de pînă acum ai politicii de „intransigenţă“ să devină tot mai grea. „Presiunea maselor pentru o conferinţă la nivel înalt — se spune în „New York Times“ — care copleşise deja Marea Britanie, s-a răspîndit dincolo de Atlantic. Washingtonul, cu tot entuziasmul său redus, pare să recunoască acum ca inevitabilă o reuniune la nivel înalt“. Evoluţia aceasta o recunoaşte de altfel şi o sursă din apropierea delegaţiei franceze Cuire, luni seara, după întrevederea neoficială a miniştrilor de Externe, îşi exprima părerea, într-o declaraţie reluată de agenţia Reuter, că „conferinţa pare să se îndrepte, vrînd-nevrînd, spre o reuniune la nivel înalt“. GENEVA 28 (Agerpres). — TASS transmite: La 27 iulie a avut loc o întrevedere între A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi L- Bolz, ministrul Afacerilor Externe al R. D. Germane, în cadrul căreia s-au discutat probleme legate de lucrările Conferinței de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe. Libertate patrioţilor greci! ATENA 28 (Agerpres) După cum relatează ziarul „Anexartitos Typos“, democraţii greci E. Vutsas, G. Trikalinos, A. Singhelaris şi A. Karkaianis, condamnaţi de tribunalul militar din Atena împreună cu Manolis Glezos la închisoare pe termene lungi, s-au exprimat prin presă recunoştinţa faţă de toţi oamenii de bună credinţă care au luptat pentru libertatea lor şi pentru drepturile lor călcate în picioare. MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul sovietic pentru apărarea păcii a dat publicităţii o declaraţie în care anunţă că pe adresa sa continuă să sosească un torent neîntrerupt de telegrame şi scrisori din partea diferiţilor cetăţeni şi ai organizaţiilor sociale, care cer cu insistenţă anularea sentinţei ilegale şi punerea imediată in libertate a eminentului luptător pentru paceManolis Glezos şi a celorlalţi patrioţi greci. Comitetul sovietic pentru apărarea păcii îşi exprimă convingerea fermă că forţele iubitoare de pace, care l-au salvat pe Manolis Glezos şi pe tovarăşii săi de la moarte, vor obţine eliberarea lor deplină. Sentinţa tribunalului militar din Atena, se spune în declaraţie, va intra în istorie ca un act arbitrar, fără precedent, săvîrşit împotriva unor oameni ale căror nume au devenit simbolul slujirii cu abnegaţie a cauzei păcii şi prieteniei între popoare, a cauzei independenţei naţionale a patriei lor. in Mizerie de nedescris „centrele de regrupare** din Algeria Relatările unui corespondent al ziarului francez de dreapta „Le Figaro“ PARIS 28 (Agerpres). — Recent ziarul „Le Figaro“ agent al său, care a efectuat„ călătorie regrupare“ din Algeria, centre în care, milion de algerieni. Corespondentul arată că în lagărul de la Bessombourg, în 123 de corturi şi 57 de bordeie, trăiesc nu mai puţin de 2.774 de algerieni, îngrămădiţi cite 15 într-un asemenea cort, scrie corespondentul, aceşti algerieni au devenit „nişte epave care trăiesc intr-o mizerie de nedescris“. Corespondentul scrie că în acest lagăr trăiesc nu mai puţin de 1860 de copii, care, în marea lor majoritate, nu pot merge la şcoală din cauza lipsei de îmbrăcăminte. „Mulţi dintre aceşti copii, arată corespondentul, nu sunt îmbibaţi decât cu o cămaşă ruptă, care nici măcar nu-i fereşte de razele toride ale soarelui...“ In ceea ce priveşte hrana, cores publicat un articol al unui coresponîntr-unul din aşa-zisele „centre de după cum se ştie, se află peste un pendentu! subliniază că ea se reduce doar la griş, distribuit cu mare zgîrcenie de către administraţia lagărului. Fiecare algerian primeşte doar 120 de grame de griş pe zi. De un an de zile in acest centru nu s-a distribuit deloc zahăr si săpun. In încheierea articolului său, corespondentul ziarului „Le Figaro“ se întreabă „Ce se poate face pentru a ajuta pe cei din centrul de regrupare de la Bessombourg La această întrebare, ziarul „L’Humanité“ a dat un răspuns limpede: „încetaţi războiul şi încheiaţi pacea, înainte ca acest război să facă noi victime“. i REVANŞARZII VEST-GERMANI ISI CONTINUA ACTIVITATEA BERLIN 28 (Agerpres). D In R.F.G., revanşarzii îşi continuă activitatea. Agenţia A.D.N. anunţă că, la Ludwigsburg, a avut loc o întrunire a „persoanelor originare din Slovacia“. Participanţii la această întrunire au cerut în mod provocator „întoarcerea germanilor în Slovacia“. Această întrunire revanşardă s-a desfăşurat cu sprijinul direct al autorităţilor vest-germane. Miniştrii vestgermani Seebohm şi Lemmer au adresat mesaje de salut participanţilor la întrunire. • Ministrul R.P. Romine la Helsinki, S. Niţulescu, a oferit un cocktail cu ocazia prezenţei în Finlanda a delegaţiei romine conduse de tovarăşul Ion Pas, care a participat la Congresul Organizaţiei Internaţionale de Radio. (Din presa de dimineaţă). Pag. a 3-án Al VH-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor Ziarele fielimineaţi publică mesajul adresat participanţilor la Festivalul de la Viena de N. S. Hruş- Ziua a Programul de luni 27 iulie, ziua a doua a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena a cuprins o mare varietate de manifestări culturale şi sportive. După-aimiază, la „Messepalast" a avut loc deschiderea expoziţiei internaţionale a festivalului, care reprezintă cele mai valoroase lucrări ale tinerilor din diferite tari în domeniul artei plastice, al artei populare, al fotografiei artistice, precum şi o expoziţie a desenelor făcute de copii, şi o expoziţie filatelica. Cu mare interes a fost vizitat pavilionul delegaţiei noastre, care cuprinde o serie de interesante lucrări depictură şi sculptură, oglindind aspecte din activitatea tineretului nostru. Delegaţia noastră prezintă, de asemenea, un mare stand oglindind bogăţia şi varietatea timbrelor tipărite în fara noastră. Calde întîlniri prieteneşti s-au desfăşurat astăzi între numeroase delegaţii prezente la Festival. Pe bordul navei ,,Filimon Sîrbu" delegaţia noastră a primit în cursul dimineții vizita unui numeros grup de tineri din ţările Americii Latine. După-amiază un grup din delegaţia tineretului român a fost invitat la o întîlnire prietenească da tinerii danezi. Tot luni, a început o serie de întîlniri pe ramuri profesionale ale tinerilor din dicior, preşedintele Consiliului de miniştri al U.R.S.S. doua ferite tări. La întâlnirea tinerilor constructori, care a avut loc la „Sophiensaile", delegatul nostru a vorbit celor prezenţi despre experienţa în muncă a constructorilor romîni. In cursul serii a avut loc deschiderea clubului internaţional studenţesc al festivalului în cadrul căruia vor avea loc întîlniri prieteneşti şi distractiv© ale studenţilor, precum şi discuţii pe probleme de interes general. La programul prezentat cu acest prilej nu cîntat şi violonistul român Ştefan Ruha şi cîntăreţul romín Ladislau Konya. (Din presa de dimineaţă).★ VIENA 28. — Corespondentul Agerpres transmite: O neobişnuită animaţie a domnit luni dimineaţa în sala Brahms din „Musickver®in“-ul din Viena. Aici puteau fi văzuţi cunoscuţi oameni ai artei, muzicieni, cîntăreţi şi cineaşti celebri, invitaţi de, onoare, foarte mulţi corespondenţi de presă. Ei au venit săasiste la deschiderea festivă a concursurilor artistice internaţionale. TELEFOTO AGERPRES Concursul tinerelor talente, al 7-lea la număr, a fost deschis de J. Garcia, reprezentant al Comitetului internaţional al Festivalului. Apoi participanţii la concurs au fost salutaţi de cunoscutul cîntăreţ italian Tito Schipa, care le-a urat succes în activitatea lor creatoare. O cuvîntare de salut a fost rostită şi de compozitorul austriac Marcel Rubin. In după amiaza zilei de luni, în teatre şi pe estrade au avut loc concerte ale diverselor grupuri artistice. Cu acest prilej vienezii au putut admira vioiciunea şi graţia dansurilor româneşti prezentate de tinerii noştri artişti pe estrada din Heiligenstadterplatz. In aceeaşi zi au debutat şi soliştii de muzică uşoară romînească, care au recoltat în nenumărate rînduri aplauzele publicului. Tot în sala „Musichverein“ a avut loc luni seara concertul naţional de gală al delegaţiei austriece „Viena şi Johann Strauss“, dirijat de Eduard Strauss, unul din urmaşii celebrului compozitor Johann Strauss. Pentru marţi dimineaţa a fost fixată începerea activităţii diverselor secţii ale concursurilor: vocală, de coarde, de dans clasic etc. la care vor participa sute de tineri. Cu acest prilej se vorproduce, printre alţii, cintăreţii români Ladislau Konya, Ion Prisăcaru, balerinii Alexa Dumitrache, Magdalena Popa, Gheorghe Coţovelea , ansamblul de dansuri şi cîntece al U.T.M. La deschiderea Festivalului, delegaţia tineretului japonez a demonstrat pentru interzicerea armei nucleare In citeva rinduri,IN CITEVA RINDTRT•In citeva rinduri La Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor din Bucureşti a avut loc Conferinţa experţilor în tarife din Organizaţia de Colaborare în domeniul Poştelor şi Telecomunicaţiilor a ţărilor socialiste (O.S.S.). Problema principală a constituit-o coordonarea tarifelor telegrafice, care se vor pune în aplicare la 1 ianuarie 1860, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului Telegrafic Internaţional revizuit recent. (Din presa de dimineaţă). La 26 iulie, intr-o serie de oraşe din Italia au început festivalurile ziarului „Unită", organizate cu prilejul „lunii presei comuniste". CONSFATUIREA COMITETULUI ADMINISTRATIV AL FEDERATIEI INTERNATIONALE A SINDICATELOR LUCRATORILOR DIN INVATAMINT SOFIA, 28 (Agerpres). — La 27 iulie s-a deschis la Sofia consfătuirea comitetului administrativ al Federaţiei internaţionale a sindicatelor lucrătorilor din învăţămînt, la care participă reprezentanţi din Mexic, Irak, Africa Neagră Franceză, Romînia, Polonia, U.R.S.S., Franţa, R.D.G., Austria, Ungaria, Cehoslovacia, China, Chile. Participă, de asemenea reprezentanţi ai U.N.E.S.C.O. şi ai Biroului internaţional pentru problemele învăţămîntului. VASE DE PESCUIT CHINEZE ATACATE DE ARTILERIA CIANKAISISTA PEKIN 28 (Agerpres). Potrivit relatărilor corespondentului agenţiei China Nouă de pe frontul Futzian, la 27 iulie, ora 6:40, trupele danbaisiste de pe insulele Matzudao, au deschis de peste zece ori foc de artilerie împotriva unor nave ce pescuiau în strîmtoarea Huanţiwan. La orele 7 artileria Armatei populare chineze de eliberare de pe peninsula Huanţinbandao a dat răspunsul cuvenit danbaisiştilor, care au tras în navele de pescuit chineze. CONGRESUL naţional al Venezuelei a adoptat o hotărîre prin care se recomandă guvernului din Venezuela să restabilească relaţiile diplomatice şi comerciale cu Uniunea Sovietică ,şi cu Republica Populară Chineză. • In departamentul Pas de-Calais a avut loc la 26 iulie al doilea tur al alegerilor pentru organele locale din cantoanele Vimy şi Oucian. Victoria a fost obţinută de candidaţii Partidului Comunist, Léandre Letoquart şi André Mancy, pentru care au votat mai mult de jumătate din alegători. (Din presa de dimineaţă). MALTRATAREA UNOR STUDENŢI SPANIOLI ANTIFRANCHIŞTI LONDRA 28 (Agerpres). — Săptăminalil englez „Peace News“ anunţă că nouă studenţi spanioli, arestaţi la 13 mai la Madrid pentru difuzarea de manifeste, care chemau la grevă generală de protest împotriva regimului Franco, au fost crunt maltrataţi în timpul interogatoriilor. În a doua jumătate a lunii iulie, aceşti studenţi au fost judecaţi de un tribunal militar. Celor arestaţi li s-a refuzat dreptul de a-şi alege avocaţi. Ei au fost apăraţi din oficiu de doi juriști militari. PEKINUL Timp de 2.000 de ani Pekinul s-a dezvoltat ca un oraş al demnitarilor, negustorilor şi meseriaşilor. De numai zece ani, el a căpătat o dezvoltare proprie unui mare oraş industrial. Dar în decursul acestor zece ard, el a progresat considerabil, mai mult decît în cele două milenii.. IN IULIE Oraşul marelui salt OŢEL, strunguri, motoare „Diesel", maşini agricole, automobile, generatoare, aparatura electrovacuumatică, textile — iată o enumerare cu totul sumară a principalelor produse industriale, create în capitala Chinei. Pekinul, ca şi întreaga ţară, trăieşte clipele înfăptuirii unui nou şi mare salt înainte. Anul trecut volumul producţiei s-a dublat. Locuitorii Pekinului au construit clădiri industrielle, instituţii de invăţămînt, spitale şi case de locuit, insumind o suprafaţă de 4,5 milioane mp. Anul acesta se prevede lărgirea considerabilă a producţiei industriale şi darea in folosinţă a unor suprafeţe locuibile şi mai mari decit in anul trecut. împreună cu noile uzine creşte şi muncitorimea Pekinului detaşament de frunte al oamenilor muncii chinezi. In rindurile muncitorilor din capitală se află citeva zeci de eroi ai muncii, cunoscuţi in toată ţara, şi mii de fruntaşi in producţie. Multe iniţiative ale muncitorilor din Pekin au fost preluate de întreprinderile din întreaga ţară. O sută de milioane de puie! In Pekin există multe palate cu aeoperişuri masive şi măreţe, cu o ornamentaţie minunată. Dar, la fiecare palat reveneau citeva sute de cocioabe, In care se adăposteau oamenii muncii. In oraş nu exista de fapt o instalaţie de apă potabilă, iar canalizarea era înlocuită prin canale de scurgere. In uliţele înguste şi in labirintul de pasaje era greu de respirat din cauza gunoaielor intrate in putrefacţie. Acum zece ani reamenajarea Pekinului a fost începută de adevăraţii săi stăpîni — oamenii muncii. Astăzi, Capitala Chinei este întretăiată de bulevarde largi şi drepte, mărginite de clădiri înalte. Intre mH 1049—W59, au fost construite WSPQ.0O0 mp de isuprafaţă locuibilă. Pekinul creşte şi devine tot mai frumos. Pînă la cea de-a 10-a aniversare a republicii, va fi terminată reconstrucţia generală a istoricei pieţi „Tiananmin", care va deveni una din cele mai mari pieţe orăşeneşti din lume. In zilele sărbătorilorpopulare şi ale demonstraţiilor de masă, 2.000JOOO de oameni vor putea încăpea în această piaţă şi pe bulevardele alăturate. ‘ La vechile parcuri ale paiaţelor s-au adăugat acum altele noi, amenajate la marginea oraşului, unde sunt amplasate uzinele, institutele denvăţămlnt superior, instituţiile ştiinţifice. Marea dragoste a orăşenilor pentru pomi se manifestă nu numai în grija ce o poartă spaţiilor verzi, existente, ci şi in amploarea uriaşă a noilor plantări. Anul acesta urmează să fie plantaţi 100 miliorme de auieţi, iar in anii urmtori in oraş, şi împrejurimi vor fi plantaţi copaci pe o suprafaţă fee 67.000 ha. Ce înseamnă „centru de deservire ?" ... Că viaţa s-a îmbunătăţit considerabil rezultă din nenumărate fapte. Vom uita doar trei din, ele. Primul: jumătate din , populaţia majoră are in prezent depuneri la casele deeconomii şi consemnajiuni. De subliniat că in rindurile deponenţilor sunt mii de muncitoare din diferite ramuri industriale, femei , care înainte erau ’ casnice.Al doilea: din anul 1949 vinzările de legume proaspete, care ocupă un lec din cele mai importante în alimentaţia chinezilor, au sporit de trei ori, socotindu-se pe caa de locuiAl treilea, numărul instituţiilor medicale pentru copii a crescut de 10 ori in decursul acestor 10 ani. Muncitorii au încetat a se mai teme de bătrineţe. In caz de boală şi la depăşirea unei anumite vîrste, ei capătă pensii şi ajutoare, au fost stabilite înlesniri la plata chinei şi la taxele comunale. Veteranii in muncă se bucură de mare respect. Ei capătă bilete permanente de liberă trecere In uzinele unde şi-au petrecut anii de muncă, in cluburi şi case de cultură... Transformări mari se petrec ca oamenii înşişi, se schimbă caracterul relaţiilor dintre ei, neîncrederea dinainte este înlocuită cu atenţie şi solicitudine reciprocă. Acum, acest lucru se manifestă in modul cel mai grăitor in iniţiativa femeilor casnice pentru crearea unor centre de deservire. Primul centru de acest fel a apărut nu de mult pe strada „Celor doi dragoni", iar acum există deja peste ISO de astfel de centre. Centrul de deservire este o cameră cu mobilă simplă şi cu telefon, în care fas de serviciu activiştii de stradă sau de cartier. Aici se adresează oamenii pentru a obţine bilete la teatru sau cinematograf, pentru a li se purta de grijă copiilor sau casei, pentru a chema medicul la un bolnav etc. Centrul trimite activiste să se intereseze de situaţia mamelor cu, mulţi copii, a familiilor formate numai din bătrîni, sau unde sunt bolnavi, ajută la efectuarea reparaţiilor caselor, la curăţirea curţilor şi străzilor, organizează strlngerea chiriei, pe scurt îndeplinesc multe treburi cărora le face mai greu faţă fiecare locatar în parte. Un sfert din numărul total al locuitorilor învaţă Pekin este cel mai mare centru cultural al ţării. Aci se află Academia de Ştiinţe a R. P. Chineze şi 61 de institite de învăţămînt superior cu 110.000 de studenţi. A patra parte a populaţiei capitalei — 1.560.000 de oameni — învaţă. Locuitorii Pekinului se pot mindri cu faptul că îmbină invăţămîntul cu munca în producţie. Toate institutele de învăţămînt superior sînt fie in legătură cu anumite întreprinderi, fie că au întreprinderi proprii. De exemplu, Institutul metalurgic îşi construieşte un combinat propriu, care va avea o capacitate de 100.000 tone oţel pe an. Fiecare student participă ctte 2—4 luni pe an la munca In producţie. Elevii şcolilor elementare, Incepind cu cei din clasa a III-a, practică muncă fizică cite patru ore pe săptămină. Ei cultivă legume şi flori, cresc păsări de casă şi peşti, învaţă să coasă şi să împletească. In clasele superioare munca fizică se practică 6—8 ore pe săptămină. Din 92 de şcoli medii aflate in patru raioane ale oraşului, 88 de şcoli întreţin legături cu întreprinderi industriale, careau ajutat la crearea a 168 de secţii şcolare de producţii Dorinţa oamenilor de a învăţa este atât de arzătoare incit nu are precedent in istoria Chinei, învaţă nu numai şcolarii şi studenţii. 356.000 de muncitori şi funcţionari din Pekin urmează cursurile fără frecvenţă ale diferitelor şcoli şi institute de invăţămint superior. La uzina metalurgică Suziuşan a fost creat un centru de învăţămînt propriu din care fac parte 12 şcoli de cultură generală şi o universitate serală. Acest centru a organizat invăţămîntul a peste 10.000 de oameni Locuitorii Pekinului iubesc teatrul Citeva cifre semnificative: In ca- pitala Chinei există 19 mari trupe pro- fesioniste, , care prezintă lunar 1.200 r spectacole de dramă, operă şi balet. in afară de aceasta, colectivele de artişti amatori prezintă în fiecare zi / zeci de spectacole pe scenele clubur- i lor şi caselor de cultură. Din toate piesele, două se bucură acum de un deosebit succes: ,,Familia mea" şi „Tzai Wen-tzi". Prima piesă a fost realizată după opera cu acelaşi nume a vechei revoluţionare Tao Cen. Această piesăeste dedicată vieţii unei familii, ai cărei membri sunt toţi comunişti. Trei din ei — tatăl şi doi fii — şi-au dat viaţa pentru cauza revoluţiei. I A doua piesă — „Tzai Wen-tzi" — a fost scrisă de Go Mo-io, cel mai mare învăţat al Chinei, bine cunos- cut militant pe tărim obştesc. La baza acestei drame de un înalt nivel artistic, se află fapta patriotică a fiicei străvechiului savant chinez Tzai Iun. Piesa a stirnit o amplă discuţie din presă şi o dorinţă generală a popu- I laţiei oraşului de a o vedea pe scenă. La succesul piesei contribuie jocul minunat al artiştilor şi îndeosebi al lui Giu Lin şi Dio Guanian care de- ţin rolurile principale. Seara s-a aşternut peste oraş. Dar străzile mi-şi găsesc încă tihna. Pe artera principală a oraşului — bulevardul estic al Liniştii, eterne, se scurge o mulţime zgomotoasă, plină de energie şi veselie. Zăpuşeala arză- ‘ toare şi umedă a zilei lasă treptat loc răcoarei de seară. După odihna nopţii, oamenii simpli ai Pekinului vor face mâine încă un pas pe calea luminosului viitor socialist , 1. LOBODA corespondentul din Pekin al ziarului „Izvestia“ tor. Postul de radio pekin transmite zilnic programe în 24 de limbi PLAN DE „AUSTERITATE“ IN PERU LIMA 28 (Agerpres). După cum relatează agenţia United Press International, la 27 iulie, Pedro Beltran, preşedintele şi ministrul de Finanţe al statului Peru, a inaugurat planul său de „austeritate“ prin eliminarea controlului preţurilor şi a subsidiilor acordate de stat pentru mai multe articole. Aceasta va duce, în primul rînd, la creşterea preţului petrolului, combustibililor solizi, precum şi la o creştere a taxelor de transport. Conferinţa de presă a delegaţiei sovietice VIENA 28 (Agerpres). — TASS transmite: La 27 iulie a avut loc la Viena conferinţa de presă a delegaţiei sovietice la cel de-al VlI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, la care au luat parte peste 1000 de corespondenţi ai celor mai mari agenţii telegrafice şi ziare din lume. Unul din conducătorii delegaţiei sovietice, redactorul şef al ziarului „Komsomolskaia Pravda", I. Voronov, a vorbit reprezentanţilor presei despre componenţa delegaţiei sovietice. El a arătat că delegaţia sovietică la festival se compune din 800 de persoane. Din ea fac parte tineri fruntaşi in producţie, colhoznici, studenţi, artişti. Printre ei se află şefa de brigadă a unui colhoz din Ucraina, Galina Ivcenko, Erou al Muncii Socialiste, pianistul Leonid Nasedkin, Oleg Efremov, directorul studioului de teatru „Contemporanul“ din Moscova. I. Voronov a comunicat de asemenea la ce competiţii sportive şi artistice ale Festivalului va participa delegaţia sovietică. I. Voronov a răspuns apoi la numeroasele întrebări puse de corespondenţi. EXPERIENŢE CU ARMA-RACHETA IN COREEA DE SUD PHENIAN 28 (Agerpres). După cum a anunţat postul de radio Seul, la 27 iulie, pe insula Kediando, în regiunea oraşului Inchon, au avut loc experienţe cu arma-rachetă. Aceasta este cea de-a doua serie de experienţe cu arma rachetă care a avut loc în Coreea de sud. Prima serie de experiențe a avut loc în luna octombrie 1958. Noutăţi tehnice şi ştiinţifice din Uniunea Sovietică Prima lini® automată de strunjit şi Un colectiv de ingineri şi proiectanţi, sub conducerea lui I. Rostovţev, de la uzina ,,Ordjonikidze" din Moscova, a creat prima linie automate de strunjit din Uniunea Sovietică. Patru strunguri dotate cu disperlzitive hidraulice de copiat şi o freză sunt aşezate la rînd. Deasupra lor funcţionează mecanismele de transport, care alcătuiesc totodată pentru fiecare maşină în parte un fel de bunchere,vîrţ care se păstrează pieii sale ce urmează a intra în procesul de prelucrare. Linia va prelucra un larg sortiment de cilindri pentru uzina electromecanicâ din Jaroslav. Particuritarele liniei constau în aceea că este alcatuită nu din maşini speciale, ci din semi-automate obişcnuite, care înainte au funcţionat separat în uzină. Pe acelaşi principiu o linie automată din maşini separate a fost pusa recent în funcţiune la uzina electro-mecanică din Harkov. După experienţa de pînă acum, linia va produce anual circa 70.000 de clindri pentru motoare. Linia este deservită de un singur om şi ocupă un spaţiu de 2 ori mai mic decît sectorul care dădea această producţie înainte. La uzinele din Harkov se lucrează acum la crearea a încă 30 de linii automate din maşini separate. Experienţele acestea au o deosebită însemnătate. In industria sovietică funcţionează în prezent circa 100.000 de maşini semiautomate separate şi unind numai o mică parte dintre ele, se pot crea mii de linii automate peste prevederile planului septenal. Un milion de kilometri p® sub pământ Printre piloţi sunt mulţi multimilionari,care au străbătut prin aer distanţe colosale. Nu exista, însă, pînă acum în Uniunea Sovietică, un om care să fi străbătut pe sub pămînt un milion de kilometri. Jubileul primului „milionar“ în acest domeniu, Ivan Ciuciukin, a fost sărbătorit, acum citeva zile, de constructorii de metrou din Moscova. Cîți ani i-au trebuit lui Ciuciukin să străbată această distanţă pe linii ferate pe sub străzile, pieţele şi clădirile Moscovei ? El a condus primul tren pe prima linie, de metrou, care a legat, la începutul deceniului al treilea, centrul Moscovei cu Parcul de cultură şi odihnă „Gorki“. In decursul anilor, liniile metroului au împăienjenit subsolul Moscovei. Ciuciukin a condus de mii de ori, trenurile ■ albastre pe toate aceste linii. Acum circulă pe cea mai lungă linie, care taie Moscova în diagonală, de la parcul „Sokolniki“ pînă la Universitatea de pe colinele Lenin. Trenurile conduse de cel mai vechi mecanic al metroului din Moscova au străbătut o distanță egală cu 25 de călătorii în jurul lumii. Lumea aia este ameninţată de o nouă perioadă glacială Geografii sovietici L. Ciubukov şi V. Dubenţov arată într-un articol, publicat la 26 iulie în „Komsomolskaia Pravda“, că concluziile unor oameni de ştiinţă din străinătate, că în viitorii 100 de ani va începe o nouă perioadă glacială şi că o parte a Europei Occidentale şi Americii de Nord se va acoperi cu un sloi de gheaţă cu o grosime de 2 km, nu au un caracter ştiinţific, ci senzaţional. Oamenii de ştiinţă sovietici consideră că, pe baza datelor existente, este riscant să se vorbească despre o schimbare bruscă a climei. In trecut au avut loc schimbări accentuate ale climei, dar acestea s-au desfăşurat foarte încet, în decurs de mii şi zeci de mii de ani. Totodată, oamenii de ştiinţă arată că, chiar dacă s-ar admite că în scurt timp va începe o perioadă glacială, în prezent acest pericol nu mai este atît de grav. Omul, plantînd perdele forestiere de protecție, creind rezervoare artificiale de apă, provocînd ploaie artificială, poate dirija într-o anumită măsură forţele naturii. Există proiecte de modificare a climei pe teritorii vaste..,