Informatia Bucureştiului, august 1959 (Anul 7, nr. 1856-1885)

1959-07-28 / nr. 1856

­ VIZITA LUI R. NIXON IN U. R. S. S.­ ­ l­ a 27 iulie ziarul „Pravda“ a­l­u­­blicat sub semnătura lui Iuri Jukov, un reportaj asupra întîlnirii prie­teneşti care a avut lor, la o vili din afara Moscovei intre N. S. Hruşciov şi R. Nixon. (Din presa de dimineaţă), ★ LENINGRAD, 28 (Agerpres). — TASS transmite: După vizitarea palatului lui Petrij, vicepreşedintele S.U.A., Richard Nixon­. Şi însoţitorii săi au vizitat metroul­ din Leningrad. Fiecare staţie a met­­roului din Leningrad, a spus Nixon, este un palat de care se pot­­ bucura toţi oamenii. Vicepreşedintele a notat următoarele in cartea vizitatorilor ,v de onoare^U „Cele mai bune tirari tel^^are dg construit metroul di­Q* Leningrad, cu­­renume mondial si celor, c­a re t inerea zj^ la el. Din partea lui^Msage^care a fost foarte in^^ionatf^ce^Tv^ zute“. LENINGRAD, 28 {Agerpres)', ,HU TASS transmite -/ ' In seara de 27jiulie, y|c^pr©$etlinjeldt S.U.A. Richard ^NixQ^Td­iW^ția. și. persoanele care îl însoţesc/8ti' ,vizio-­ nat, la Teatrul Academp de Operă şi. Balet „Kirov“, spectacolul_ de balet' „Spartacus“ de Aram giferaturian. In loja centrală, alăturiAjie oaspeţii, americani, au luat loc. Fipt Kozlovic prim-vicepreşedinte al Consiliului de­ Miniştri al U.R.S.S., Gheorghi Jukov preşedintele Comitetului de stat pentru­­ relaţiile culturale cu ţările­­ străine, Ivan Spiridonov, membru în Prezi­diul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Nikolai Smirnov, preşedintele Comite­tului Executiv al Sovietului Orăşenesc din Leningrad, şi alţii. ★ LENINGRAD 28 (Agerpres). — TASS transmite : La 28 iulie au părăsit Leningradul, plecînd la Novosibirsk, pe bordul unui avion „TU—104“, . Vicepreşedintele S.U.A., Richard Nixon, și persoanele care-l însoţesc. Irtipreună cu ei a ple­cat la Novosibirsk Gheorghi Jukov, preşedintele Comitetului de stat pentru relaţiile culturale cu ţările străine. ★ CUNOSCUTUL PIANIST VAN CLIBURN LA EXPOZIŢIA SOVIETICĂ DIN NEW YORK NEW YORK 28 (Agerpres). — TASS transmite : Pianistul van Cliburn a vizitat expoziţia sovietică de la New York. lată cum descrie ziarul „New York Times" acest fapt : .Tînărul pianist Van Cliburn din Texas, care anul trecut a cucerit Moscova, a fost aseară uimit vă­­zbndu şi chipul pe o cutie cu bom­boane de ciocolată la expoziţia s°o­vietică de la „Coliseum“. „Ia uite, acesta sunt eu “, a ex­clamat ei, observind cutia cu bom­­f­oane. . . . Directorul general al expoziţiei, Aleksei Manjulo, l a primit pe Cli­burn ca pe un oaspete de onoare. S-au oprit amindoi în faţa standului cu produse de cofetărie şi Manjulo­­­i oferit lui Cliburn o cutie în formă de pian, pe capacul căreia era înfăţişat in culori chipul tînăr, vi­sător al acestuia. Reprezentantul sovietic pentru pro­blemele presei la expoziţie i-a po­vestit lui Cliburn că, în prezent, aceste bomboane se bucură de o mare cerere în Uniunea Sovietică. S-au oprit mai mult la secţia cul­turală, unde se află o mare foto­grafie a lui Cliburn, care primeşte Premiul „Ceaikovski“,­ înmînat de compozitorul sovietic Dmitri Şos­­takovici. Ii Junia unui pian de concert sovietic s-a adunat un grup de zia­rişti americani, împreună cu fami­liile, invitaţi de asemenea la ex­poziţie. Cliburn s-a aşezat de în­dată la pian şi a interpretat „De­dicaţie“ de Schumann. Apoi a in­terpretat melodia „Seri In apropierea Moscovei“, pe care a auzit-o în timpul vizitei în Rusia. Intr-o declaraţie pentru posturile de radio sovietice, el a adus elogii fan­ul­ui ,,Estonia“ de producţie sovietică şi a arătat că ultima oară el a cîntat la un astfel de pian la o recepţie la Kremlin, în prezenţa­­ premierului N. S. Hruşciov“. ( Conferinţa miniştrilor de Externe • In dimineaţa zilei de 21 iulie A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., s-a intlunit la re­şedinţa delegaţiei engleze cu S. Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, cu care a avut o convorbire. In după-amiaza zilei, A. A. Gro­mîko, împreună cu V. A. Zorin, I. A.­ Malik şi A. A. Soldatov, au participat la o recepţie oferită de S. Lloyd la reşedinţa delegaţiei en-GENEVA 28 (Agerpres) Ddpatşedinţa neoficială de luc.ru a ţj,.c01o§jpatru miniştri ai­­Afacerilor Et­ter­neA de luni după-amiază, la Ge­nJVIT s-a anunţat că mărfi­ nu mai fara log nici o şedinţă. Agenţiile de presă occidentale relatează ca s-a sta­bilit că aitît delegaţia­ sovietică, cît şi delegaţiile occidentale, să-şi­ definească în scris poziţiile respective în ce pri­veşte­ problema Berlinului, urmînd ca, dacă redactarea acestor texte va fui gata la 28 iulie, următoarea şedinţă — tot neoficială — a conferinţei, să aibă joc miercuri 29 iulie. Marţi­­u Toc însă întruniri separate ale miniş­trilor occidentali. In primele­­lor comentarii pe mar­ginea şedinţei de luni, corespondenţii agenţiilor occidentale subliniază în special declaraţia ministrului Aface­gleze, în cinstea miniştrilor Aface­rilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A. şi Franţei. La recepţie au participat din nat­­tea S.U.A. : ehr. Herter, L. Mer­chant, F. Reinhardt ; din partea Franţei : m. Couve de Maur­i­le, Ch. Lucet, J. Laloy. Din partea An­gliei la recepţie au participat, in afară de S. Lloyd, R. Reilly, A. Rumbold şi F. Hancock. (Din presa de dimineaţă). rilor Externe al Uniunii Sovietice, A. A. Gromîko, care, părăsind sediul de­legaţiei britanice, unde a avut loc întrevederea, a subliniat că discuţiile avute la 27 iulie „au fost utile“. De altfel, zilele acestea, în ciuda campaniei de pesimism şi a încercă­rilor de a discredita conferinţa, agen­ţiile de presă şi unele ziare din ca­pitalele apusene înregistrează tot mai mult curentul favorabil succesului ac­tualelor discuţii şi convocării unei con­ferinţe la nivel înalt. Ziarul francez „Paris Journal“ scria astfel, luni­ la amiază : „Selwyn Lloyd acţionează la Conferinţa de la Ge­neva pentru a obţine convocarea ra­pidă a conferinţei la cel mai înalt ni­vel“. Şi, în timp ce unele ziare fran­ceze — cum ar fi „Combat“, de exem­plu — încearcă să arate că „sarcina ministrului de Externe britanic este anevoioasă“, referindu-se la rezisten­ţele care există în cercurile politice occidentale faţă de o asemenea con­ferinţă la nivel înalt, la Geneva apare tot mai limpede izolarea celor care se menţin pe linia „intransigenţei“. Co­mentatorul american Sulzberger sub­linia într-un articol­ din „New York Times“, că „acum inflexibila Franţă este cea care alunecă spre izo­lare“, arătînd că doar, cercurile con­ducătoare de la Bonn mai­ sînt „in­dispuse“ de evoluţia conferinţei care — constată comentatorul — „se în­dreaptă, se pare, inevitabil spre con­ferinţa la nivel înalt“. După cum recunoaşte comentatorul, curentul de opinie publică favorabil tratativelor, face ca, în realitate, toc­mai sarcina apărătorilor de pînă acum ai politicii de „intransigenţă“ să de­vină tot mai grea. „Presiunea maselor pentru o conferinţă la nivel înalt — se spune în „New York Times“ — care copleşise deja Marea Britanie, s-a răspîndit dincolo de Atlantic. Wa­shingtonul, cu tot entuziasmul său re­dus, pare să recunoască acum ca ine­vitabilă o reuniune la nivel înalt“. Evoluţia aceasta o recunoaşte de altfel şi o sursă din apropierea dele­gaţiei franceze Cuire, luni seara, după întrevederea neoficială a miniştrilor de Externe, îşi exprima părerea, în­­tr-o declaraţie reluată de agenţia Reu­ter, că „conferinţa pare să se în­drepte, vrînd-nevrînd, spre o reuniune la nivel înalt“. GENEVA 28 (Agerpres). — TASS transmite: La 27 iulie a avut loc o întrevedere între A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi L- Bolz, minis­trul Afacerilor Externe al R. D. Ger­mane, în cadrul căreia s-au discu­tat probleme legate de lucrările Con­ferinței de la Geneva a miniştrilor A­facerilor Externe. Libertate patrioţilor greci! ATENA 28 (Agerpres) După cum relatează ziarul „Anexar­­titos Typos“, democraţii greci E. Vut­­sas, G. Trikalinos, A. Singhelaris şi A. Karkaianis, condamnaţi de tribuna­lul militar din Atena împreună cu Ma­­nolis Glezos la închisoare pe termene lungi, s-au exprimat prin presă recu­noştinţa faţă de toţi oamenii de bună credinţă care au luptat pentru liberta­tea lor şi pentru drepturile lor călcate în picioare. MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul sovietic pentru apărarea păcii a dat publicităţii o declaraţie în care anunţă că pe adresa sa continuă să sosească un torent neîntrerupt de telegrame şi scrisori din partea dife­riţilor cetăţeni şi ai organizaţiilor so­ciale, care cer cu insistenţă anularea sentinţei ilegale şi punerea imediată in libertate a eminentului luptător pentru pace­­Manolis Glezos şi a celorlalţi pa­trioţi greci. Comitetul sovietic pentru apărarea păcii îşi exprimă convingerea fermă că forţele iubitoare de pace, care l-au salvat pe Manolis Glezos şi pe tova­răşii săi de la moarte, vor obţine eli­berarea lor deplină. Sentinţa tribunalului militar din A­­tena, se spune în declaraţie, va intra în istorie ca un act arbitrar, fără pre­cedent, săvîrşit împotriva unor oameni ale căror nume au devenit simbolul slujirii cu abnegaţie a cauzei păcii şi prieteniei între popoare, a cauzei in­dependenţei naţionale a patriei lor. in Mizerie de nedescris „centrele de regrupare** din Algeria Relatările unui corespondent al ziarului francez de dreapta „Le Figaro“ PARIS 28 (Agerpres). — Recent­ ziarul „Le Figaro“ a­gent al său, care a efectuat­­„ călătorie regrupare“ din Algeria, centre în care, milion de algerieni. Corespondentul arată că în lagărul de la Bessombourg, în 123 de corturi şi 57 de bordeie, trăiesc nu mai puţin de 2.774 de algerieni, îngrămădiţi cite 15 într-un asemenea cort, scrie corespondentul, aceşti algerieni au de­venit „nişte epave care trăiesc intr-o mizerie de nedescris“. Corespondentul scrie că în acest lagăr trăiesc nu mai puţin de 1860 de copii, care, în marea lor majori­tate, nu pot merge la şcoală din cauza lipsei de îmbrăcăminte. „Mulţi­ dintre aceşti copii, arată corespon­dentul, nu sunt îmbibaţi decât cu o cămaşă ruptă, care nici măcar nu­-i fereşte de razele toride ale soarelui...“ In ceea ce priveşte hrana, cores­ publicat un articol al unui corespon­­într-unul din aşa-zisele „centre de după cum se ştie, se află peste un pendentu! subliniază că ea se reduce doar la griş, distribuit cu mare zgîr­­cenie de către administraţia lagăru­lui. Fiecare algerian primeşte doar 120 de grame de griş pe zi. De un an de zile in acest centru nu s-a distribuit deloc zahăr si să­pun. In încheierea articolului său, co­respondentul ziarului „Le Figaro“ se întreabă „Ce se poate face pentru a ajuta pe cei din centrul de regrupare de la Bessombourg La această întrebare, ziarul „L’Hu­­manité“ a dat un răspuns limpede: „încetaţi războiul şi încheiaţi pacea, înainte ca acest război să facă noi victime“. i REVANŞARZII VEST-GERMANI ISI CONTINUA ACTIVITATEA BERLIN 28 (Agerpres). D In R.F.G., revanşarzii îşi continuă activitatea. Agenţia A.D.N. anunţă că, la Ludwigsburg, a avut loc o în­trunire a „persoanelor originare din Slovacia“. Participanţii la această în­trunire au cerut în mod provocator „întoarcerea germanilor în Slovacia“. Această întrunire revanşardă s-a des­făşurat cu sprijinul direct al autori­tăţilor vest-germane. Miniştrii vest­­germani Seebohm şi Lemmer au adre­sat mesaje de salut participanţilor la întrunire. • Ministrul R.P. Romine la Helsinki, S. Niţulescu, a oferit un cocktail cu ocazia prezenţei în Finlanda a de­legaţiei romine conduse de tovară­şul Ion Pas, care a participat la Congresul Organizaţiei Internaţionale de Radio. (Din presa de dimineaţă). Pag. a 3-á­n Al VH-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor Ziarele fie­­limineaţi publică mesa­jul adresat participanţilor la Festi­valul de la Viena de N. S. Hruş- Ziua a Programul de luni 27 iulie, ziua a doua a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena a cuprins o mare varietate de manifestări culturale şi sportive. După-ai­miază, la „Messepalast" a avut loc deschiderea expoziţiei internaţionale a festivalului, care reprezintă cele mai valo­roase lucrări ale tinerilor din diferite tari în domeniul artei plastice, al artei popu­lare, al fotografiei artistice, precum şi o expoziţie a desenelor făcute de copii, şi o expoziţie filatelica. Cu mare interes a fost vizitat pavilionul delegaţiei noastre, care cuprinde o serie de interesante lucrări de­­pictură şi sculptură, oglindind aspecte din activitatea tineretului nostru. Delegaţia noastră prezintă, de asemenea, un mare stand oglindind bogăţia şi varietatea tim­brelor tipărite în fara noastră. Calde întîlniri prieteneşti s-au desfăşurat as­tăzi între numeroase delegaţii prezente la Festival. Pe bordul navei ,,Filimon Sîrbu" delegaţia noastră a primit în cursul dimi­­neții vizita unui numeros grup de tineri din ţările Americii Latine. După-amiază un grup din delegaţia tine­­retului român a fost invitat la o întîlnire prietenească da tinerii danezi. Tot luni, a început o serie de întîlniri pe ramuri profesionale ale tinerilor din di­cior, preşedintele Consiliului de mi­niştri al U.R.S.S. doua ferite tări. La întâlnirea tinerilor construc­tori, care a avut loc la „Sophiensaile", de­legatul nostru a vorbit celor prezenţi despre experienţa în muncă a constructorilor ro­­mîni. In cursul serii a avut loc deschiderea clu­bului internaţional studenţesc al festivalului în cadrul căruia vor avea loc întîlniri prie­teneşti şi distractiv© ale studenţilor, precum şi discuţii pe probleme de interes general. La programul prezentat cu acest prilej nu cîntat şi violonistul român Ştefan Ruha şi cîntăreţul romín Ladislau Konya. (Din presa de dimineaţă).★ VIENA 28. — Corespondentul Ager­pres transmite: O neobişnuită animaţie a domnit luni dimineaţa în sala Brahms din „Musickver®in“-ul din Viena. Aici pu­teau fi văzuţi cunoscuţi oameni ai ar­tei, muzicieni, cîntăreţi şi cineaşti ce­lebri, invitaţi de, onoare, foarte mulţi corespondenţi de presă. Ei au venit să­­asiste la deschiderea festivă a con­cursurilor artistice internaţionale. TELEFOTO AGERPRES Concursul tinerelor talente, al 7-lea la număr, a fost deschis de J. Garcia, reprezentant al Comitetului interna­ţional al Festivalului. Apoi participan­ţii la concurs au fost salutaţi de cu­noscutul cîntăreţ italian Tito Schipa, care le-a urat succes în activitatea lor creatoare. O cuvîntare de salut a fost rostită şi de compozitorul austriac Marcel Rubin. In după amiaza zilei de luni, în tea­tre şi pe estrade au avut loc concerte ale diverselor grupuri artistice. Cu a­­cest prilej vienezii au putut admira vioiciunea şi graţia dansurilor româ­­neşti prezentate de tinerii noştri artişti pe estrada din Heiligenstadterplatz. In aceeaşi zi au debutat şi soliştii de muzică uşoară romînească, care au re­coltat în nenumărate rînduri aplauzele publicului. Tot în sala „Musichverein“ a avut loc luni seara concertul naţional de gală al delegaţiei austriece „Viena şi Johann Strauss“, dirijat de Eduard Strauss, unul din urmaşii celebrului compozitor Johann Strauss. Pentru marţi dimineaţa a fost fixată începerea activităţii diverselor secţii ale concursurilor: vocală, de coarde, de dans clasic etc. la care vor parti­cipa sute de tineri. Cu acest prilej se vor­­produce, printre alţii, cintăreţii români Ladislau Konya, Ion Prisăcaru, balerinii Alexa Dumitrache, Magdalena Popa, Gheorghe Coţovelea , ansamblul de dansuri şi cîntece al U.T.M. La deschiderea Festiv­a­l­ului, delegaţia tineretului japonez a demonstrat pentru interzicerea armei nucleare In citeva rinduri,IN CI­TEVA RINDT­RT•In citeva rinduri La Ministerul Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor din Bucureşti a avut loc Conferinţa experţilor în tarife din Organizaţia de Colaborare în domeniul Poştelor şi Telecomu­nicaţiilor a ţărilor socialiste (O.S.S.). Problema principală a constituit-o coordonarea tarifelor telegrafice, care se vor pune în aplicare la 1 ianuarie 1860, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului Telegra­fic Internaţional revizuit recent. (Din presa de dimineaţă). La 26 iulie, intr-o serie de oraşe din Italia au început festivalurile ziarului „Unită", organizate cu prilejul „lunii presei comuniste". CONSF­ATUIREA COMITETULUI AD­MINISTRATIV AL FEDERATIEI INTER­NATIONALE A SINDICATELOR LUCRATORILOR DIN INVATAMINT SOFIA, 28 (Agerpres). — La 27 iulie s-a deschis la Sofia consfătuirea comitetului administrativ al Federaţiei internaţionale a sindica­telor lucrătorilor din învăţămînt, la care participă reprezentanţi din Mexic, Irak, Africa Neagră Franceză, Romî­­nia, Polonia, U.R.S.S., Franţa, R.D.G., Austria, Ungaria, Cehoslovacia, China, Chile. Participă, de asemenea repre­zentanţi ai U.N.E.S.C.O. şi ai Birou­lui internaţional pentru problemele în­­văţămîntului. VASE DE PESCUIT CHINEZE ATACATE DE ARTILERIA CIANKAISISTA PEKIN 28 (Agerpres).­­ Potrivit relatărilor corespondentului agenţiei China Nouă de pe frontul Futzian, la 27 iulie, ora 6:40, trupele d­anbaisiste de pe insulele Matzudao, au deschis de peste zece ori foc de artilerie împotriva unor nave ce pes­­cuiau în strîmtoarea Huanţiwan. La orele 7 artileria Armatei popu­lare chineze de eliberare de pe pe­ninsula Huanţinbandao a dat răspun­sul cuvenit d­anbaisiştilor, care au tras în navele de pescuit chineze. CONGRESUL naţional al Venezue­­lei a adoptat o hotărîre prin care se recomandă guvernului din Venezuela să restabilească relaţiile diplomatice şi comerciale cu Uniunea Sovietică ,şi cu Republica Populară Chineză. • In departamentul Pas de-Calais a avut loc la 26 iulie al doilea tur al alegerilor pentru organele locale din cantoanele Vimy şi Ou­cian. Victoria a fost obţinută de candidaţii Par­tidului Comunist, Léandre Letoquart şi André Mancy, pentru care au votat mai mult de jumătate din alegători. (Din presa de dimineaţă). MALTRATAREA UNOR STUDENŢI SPANIOLI ANTIFRANCHIŞTI LONDRA 28 (Agerpres). — Săptăminalil englez „Peace News“ anunţă că nouă studenţi spanioli, a­­restaţi la 13 mai la Madrid pentru difuzarea de manifeste, care chemau la grevă generală de protest împo­triva regimului Franco, au fost crunt maltrataţi în timpul interogatoriilor. În a doua jumătate a lunii iulie, aceşti studenţi au fost judecaţi de un tribunal militar. Celor arestaţi li s-a refuzat dreptul de a-şi alege avocaţi. Ei au fost apăraţi din oficiu de doi juriști militari. PEKINUL Timp de 2.000 de ani Pekinul s-a dezvoltat ca un oraş al demnitarilor, negustorilor şi meseriaşilor. De­ numai zece ani, el a căpătat o dezvoltare proprie unui mare oraş industrial. Dar în decursul acestor zece ard, el a progresat considerabil, mai mult decît în cele două milenii.. IN IULIE Oraşul marelui salt O­ŢEL, strunguri, motoare „Diesel", maşini­­ agricole, automobile, ge­neratoare, aparatura electrova­­cuumatică, textile — iată o enume­rare cu totul sumară a principalelor produse industriale, create în capitala Chinei. Pekinul, ca şi întreaga ţară, trăieşte clipele înfăptuirii unui nou şi mare salt înainte. Anul trecut vo­lumul producţiei s-a dublat. Locuitorii Pekinului au construit clădiri indus­trielle, instituţii de invăţămînt, spi­tale şi case de locuit, insumind o su­prafaţă de 4,5 milioane mp. Anul a­­cesta se prevede lărgirea considerabilă a producţiei industriale şi darea in folosinţă a unor suprafeţe locuibile şi mai mari decit in anul trecut. împreună cu noile uzine creşte şi muncitorimea Pekinului detaşa­ment de frunte al oamenilor muncii chinezi. In rindurile muncitorilor din capitală se află citeva zeci de eroi ai muncii, cunoscuţi in toată ţara, şi mii de fruntaşi in producţie. Multe iniţiative ale muncitorilor din Pekin au fost preluate de întreprinderile din întreaga ţară. O sută de milioane de puie­! In Pekin există multe palate cu a­­eoperişuri masive şi măreţe, cu o or­namentaţie minunată. Dar, la fiecare palat reveneau citeva sute de co­cioabe, In care se adăposteau oame­nii muncii. In oraş nu exista de fapt o instalaţie de apă potabilă, iar ca­nalizarea era înlocuită prin canale de scurgere. In uliţele înguste şi in labi­­rintul de pasaje era greu de­ respirat din cauza gunoaielor intrate in pu­trefacţie. Acum zece ani reamenajarea Peki­nului a fost începută de adevăraţii săi stăpîni — oamenii muncii. Astăzi, Capitala Chinei este întretăiată de bu­levarde largi şi drepte, mărginite de clădiri înalte. Intre mH 1049—W59, au fost construite WSPQ.0O0 mp de isuprafaţă locuibilă. Pekinul creşte şi devine tot mai frumos. Pînă la cea de-a 10-a aniversare a republicii, va fi­ terminată reconstrucţia generală a istoricei pieţi „Tiananmin", care va deveni una din cele­­ mai mari pieţe orăşeneşti din lume. In zilele sărbă­torilor­­populare şi ale demonstraţiilor de masă, 2.000JOOO de oameni vor putea încăpea în această piaţă şi pe bulevardele alăturate. ‘ La vechile parcuri­ ale paiaţelor s-au adăugat acum altele noi, amena­jate la marginea oraşului, unde sunt amplasate uzinele, institutele de­­­n­­văţămlnt superior, instituţiile ştiinţi­fice. Marea dragost­e a orăşenilor pen­­tru pomi se manifestă nu­­ numai în grija ce o poartă spaţiilor verzi, exis­tente, ci şi in amploarea uriaşă a noilor plantări. Anul acesta urmează să fie plantaţi 100 miliorme de auieţi, iar in anii urmtori in oraş, şi îm­prejurimi vor fi plantaţi copaci pe o suprafaţă fee 67.000 ha. Ce înseamnă „centru de deser­vire ?" ... Că viaţa s-a îmbunătăţit considera­­­­bil rezultă din nenumărate fapte. Vom uita doar trei din, ele.­­ Primul: jumătate din , populaţia ma­joră are in prezent depuneri la casele­­ de­­economii şi­ consemnajiuni. De su­­­­bliniat că in rindurile deponenţilor sunt mii de muncitoare din diferite ramuri industriale, femei , care înainte erau ’ casnice.­­Al doilea: din anul 1949 vinzările de legume proaspete, care ocupă un lec din cele mai­ importante în a­­limentaţia chinezilor, au sporit de trei ori, socotindu-se pe caa de locui­Al treilea, numărul instituţiilor me­dicale pentru copii a crescut de 10 ori in decursul acestor 10 ani. Muncitorii au încetat a se mai teme de bătrineţe. In caz de boală şi la de­păşirea unei anumite vîrste, ei ca­pătă pensii şi ajutoare, au fost stabi­lite înlesniri la plata chinei şi la ta­xele comunale. Veteranii in muncă se bu­cură de mare respect. Ei capătă bi­lete permanente de liberă trecere In uzinele unde şi-au petrecut anii de muncă, in cluburi şi case de cul­tură... Transformări mari se petrec ca oa­menii înşişi, se schimbă caracterul re­laţiilor dintre ei, neîncrederea dina­inte este înlocuită cu atenţie şi solici­tudine reciprocă. Acum, acest lucru se manifestă in modul cel mai grăi­tor in iniţiativa femeilor casnice pen­tru crearea unor centre de deservire. Primul centru de acest fel a apărut nu de mult pe strada „Celor doi dra­goni", iar acum există deja peste ISO de astfel de centre. Centrul de deservire este o cameră cu mobilă simplă şi cu telefon, în care fas de serviciu activiştii de stradă sau de cartier. Aici se adresează oa­menii pentru a obţine bilete la tea­tru sau cinematograf, pentru a li se purta de grijă copiilor sau casei, pen­tru a chema medicul la un bolnav etc. Centrul trimite activiste să se in­tereseze de situaţia mamelor cu, mulţi copii, a familiilor formate numai din bătrîni, sau unde sunt bolnavi, ajută la efectuarea reparaţiilor caselor, la curăţirea curţilor şi străzilor, orga­nizează strlngerea chiriei, pe scurt îndeplinesc multe treburi cărora le face mai greu faţă fiecare locatar în parte. Un sfert din numărul total al locui­torilor învaţă Pekin este cel mai mare centru cul­tural al ţării. Aci se află Academia de Ştiinţe a R. P. Chineze şi 61 de institite de învăţămînt superior cu 110.000 de studenţi. A patra parte a populaţiei capitalei — 1.560.000 de oameni — învaţă. Locuitorii Pekinului se pot mindri cu faptul că îmbină invăţămîntul cu munca în producţie. Toate institutele de învăţămînt superior sînt fie in le­gătură cu anumite întreprinderi, fie că au întreprinderi proprii. De exem­plu, Institutul metalurgic îşi constru­ieşte un combinat propriu, care va avea o capacitate de 100.000 tone oţel pe an. Fiecare student participă ctte 2—4 luni pe an la munca In pro­ducţie. Elevii şcolilor elementare, In­cepind cu cei din clasa a III-a, prac­tică muncă fizică cite patru ore pe săptămină. Ei cultivă legume şi flori, cresc păsări de casă şi peşti, învaţă să coasă şi să împletească. In clasele superioare munca fizică se practică 6—8 ore pe săptămină. Din 92 de şcoli medii aflate in patru raioane ale oraşului, 88 de şcoli întreţin legături cu întreprinderi industriale, care­­au ajutat la crearea a 168 de secţii şco­lare de producţii Dorinţa oamenilor de a învăţa este atât de arzătoare incit nu are precedent in istoria Chinei, învaţă nu numai şcolarii şi studenţii. 356.000 de muncitori şi funcţionari din Pe­kin urmează cursurile fără frecvenţă ale diferitelor şcoli şi institute de in­­văţămint superior. La uzina metalur­gică Su­ziuşan a fost creat un centru de învăţămînt propriu din care fac­ parte 12 şcoli de cultură generală şi o universitate serală. Acest centru a organizat invăţămîntul a peste 10.000 de oameni Locuitorii Pekinului iubesc teatrul Citeva cifre semnificative: In ca-­­ pitala Chinei există 19 mari trupe pro-­­ fesioniste, , care prezintă lunar 1.200 r spectacole de dramă, operă şi balet.­­ in afară de aceasta, colectivele de­­ artişti amatori prezintă în fiecare zi / zeci de spectacole pe scenele clubur- i lor şi caselor de cultură. Din toate­­ piesele, două se bucură acum de un­­ deosebit succes: ,,Familia mea" şi­­ „Tzai Wen-tzi".­­ Prima piesă a fost realizată după­­ opera cu acelaşi nume a vechei revo­­l­­uţionare Tao Cen. Această piesă­­este­­ dedicată vieţii unei familii, ai cărei­­ membri sunt toţi comuni­şti. Trei din­­ ei — tatăl şi doi fii — şi-au dat­­ viaţa pentru cauza revoluţiei. I A doua piesă — „Tzai Wen-tzi" —­­ a fost scrisă de Go Mo-io, cel mai­­ mare învăţat al­ Chinei, bine cunos-­­ cut militant pe tărim obştesc. La­­ baza acestei drame de un înalt nivel­­ artistic, se află fapta patriotică a­­ fiicei străvechiului savant chinez Tzai­­ Iun. Piesa a stirnit o amplă discuţie d­in presă şi o dorinţă generală a popu­- I laţiei oraşului de a o vedea pe scenă.­­ La succesul piesei contribuie jocul­­ minunat al artiştilor şi îndeosebi al­­ lui Giu Lin şi Dio Guan­ian care de-­­ ţin rolurile principale.­­ Seara s-a aşternut peste oraş. Dar străzile mi-şi­ găsesc încă tihna. Pe artera principală­ a oraşului — bu­levardul estic al Liniştii, eterne, se scurge o mulţime zgomotoasă, plină de energie şi veselie. Zăpuşeala arză- ‘ toare şi umedă a zilei lasă treptat loc răcoarei de seară. După odihna nopţii, oamenii simpli ai Pekinului vor face mâine încă un pas pe calea lumino­sului viitor socialist , 1. LOBODA corespondentul din Pekin al ziarului­ „Izvestia“ tor. Postul de radio pekin transmite zilnic programe în 24 de limbi PLAN DE „AUSTERITATE“ IN PERU LIMA 28 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţia United Press International, la 27 iulie, Pe­dro Beltran, preşedintele şi ministrul de Finanţe al statului Peru, a inau­gurat planul său de „austeritate“ prin eliminarea controlului preţurilor şi a subsidiilor acordate de stat pen­tru mai multe articole. Aceasta va duce, în primul rînd, la creşterea preţului petrolului, combustibililor so­lizi, precum şi la o creştere a taxe­lor de transport. Conferinţa de presă a delegaţiei sovietice VIENA 28 (Agerpres). — TASS transmite: La 27 iulie a avut loc la Viena con­ferinţa de presă a delegaţiei sovietice la cel de-al VlI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, la care au luat parte peste 100­0 de corespon­denţi ai celor mai mari agenţii tele­grafice şi ziare din lume. Unul din conducătorii delegaţiei so­vietice, redactorul şef al ziarului „Komsomolskaia Pravda", I. Voronov, a vorbit reprezentanţilor presei despre componenţa delegaţiei sovietice. El a arătat că delegaţia sovietică la festival se compune din 800 de persoane. Din ea fac parte tineri fruntaşi in produc­ţie,­ colhoznici, studenţi, artişti. Prin­tre ei se află şefa de brigadă a unui colhoz din Ucraina, Galina Ivcenko, Erou al Muncii Socialiste, pianistul Leonid Nasedkin, Oleg Efremov, direc­torul studioului de teatru „Contempo­ranul“ din Moscova. I. Voronov a comunicat de asemenea la ce competiţii sportive şi artistice ale Festivalului va participa delegaţia sovietică. I. Voronov a răspuns apoi la nume­roasele întrebări puse de corespondenţi. EXPERIENŢE CU ARMA-RACHETA IN COREEA DE SUD PHENIAN 28 (Agerpres).­­ După cum a anunţat postul de radio Seul, la 27 iulie, pe insula Kediando, în regiunea oraşului Inc­hon, au avut loc experienţe cu arma-rachetă. Aceasta este cea de-a doua serie de experienţe cu arma rachetă care a avut loc în Coreea de sud. Prima serie de experiențe a avut loc în luna octom­brie 1958. Noutăţi tehnice şi ştiinţifice din Uniunea Sovietică Prima lini® automată de str­unjit şi Un colectiv de ingineri şi proiectanţi, sub­­ conducerea lui I. Rostovţev, de la uzina­­ ,,Ordjonikidze" din Moscova, a creat prima­­ linie automate­ de strunjit din Uniunea­­ Sovietică. Patru strunguri dotate cu dispe­rl­zitive hidraulice de copiat şi o freză sunt­­ aşezate la rînd. Deasupra lor funcţionează­­ mecanismele de transport, care alcătuiesc­­ totodată pentru fiecare maşină în parte un f­­el de bunchere,v­îrţ care se păstrează pie­ii sale ce urmează a intra în procesul de­­ prelucrare. Linia va prelucra un larg sorti­­­­ment de cilindri pentru uzina electromeca­­­­nicâ din Jaroslav. Particu­­ritarele liniei­­ constau în aceea că este alcatuită nu din­­ maşini speciale, ci din semi-automate obiş­­c­nuite, care înainte au funcţionat separat în­­ uzină. Pe acelaşi principiu o linie auto­mată din maşini separate a fost pusa recent în funcţiune la uzina electro-meca­­nică din Harkov. După experienţa de pînă acum, linia va produce anual circa 70.000 de clindri pentru motoare. Linia este de­servită de un singur om şi ocupă un spaţiu de 2 ori mai mic decît sectorul care dădea această producţie înainte. La uzinele din Harkov se lucrează acum la crearea a încă 30 de linii automate din maşini separate. Experienţele acestea au o deosebită în­semnătate. In industria sovietică funcţio­nează în prezent circa 100.000 de maşini semiautomate separate şi unind numai o mică parte dintre ele, se pot crea mii de linii automate peste prevederile planului septenal. Un milion de kilometri p® sub pământ Printre piloţi sunt mulţi multimilio­nari,­­care au străbătut prin aer dis­tanţe colosale. Nu exista, însă, pînă acum în Uniunea Sovietică, un om care să fi străbătut pe sub pămînt un milion de kilometri. Jubileul pri­mului „milionar“ în acest domeniu, Ivan Ciuciukin, a fost sărbătorit, acum citeva zile, de constructorii de metrou din Moscova. Cîți ani i-au trebuit lui Ciuciukin să străbată această dis­tanţă pe linii ferate pe sub străzile, pieţele şi clădirile Moscovei ? El a condus primul tren pe prima linie, de metrou, care a legat, la începutul deceniului al treilea, centrul Mosco­vei cu Parcul de cultură şi odihnă „Gorki“. In decursul anilor, liniile metroului au împăienjenit subsolul Mos­covei. Ciuciukin a condus de mii de ori, trenurile ■ albastre pe toate aceste linii. Acum circulă pe cea mai lungă linie, care taie Moscova în diagonală, de la parcul „Sokolniki“ pînă la Uni­versitatea de pe colinele Lenin. Tre­nurile conduse de cel mai vechi me­canic al metroului din Moscova au străbătut o distanță egală cu 25 de călătorii în jurul lumii. Lumea aia este ameninţată de o nouă perioadă glacială Geografii sovietici L. Ciubukov şi V. Dubenţov arată într-un articol, publicat la 26 iulie în „Komsomolskaia Pravda“, că concluziile unor oameni­ de ştiinţă din străinătate, că în viitorii 100 de ani va începe o nouă peri­oadă glacială şi că o parte a Europei Occidentale şi Americii de Nord se va acoperi cu un sloi de gheaţă cu o grosime de 2 km, nu au un caracter ştiinţific, ci senzaţional. Oamenii de ştiinţă sovietici consideră că, pe baza datelor existente, este riscant să se vorbească­ despre o schimbare bruscă a climei. In trecut au avut loc schimbări accentuate ale climei, dar acestea s-au desfăşurat foarte încet, în decurs de mii şi zeci de mii de ani. Totodată, oamenii de ştiinţă arată că, chiar dacă s-ar admite că în scurt timp va începe o perioadă glacială, în prezent acest pericol nu mai este atît de grav. Omul, plantînd perdele forestiere de protecție, creind rezer­voare artificiale de apă, provocînd ploaie artificială, poate dirija într-o anumită măsură forţele naturii. Există proiecte de modificare a climei pe teritorii vaste..,

Next