Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)

1959-07-22 / nr. 1851

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN­ITI-VA­­ INFORMA­TI­A ................ .............................. . .......................... I .1— II I ■—..■■II..­­­­­ II I I ■ ■■■ I II I I ■ ■!! .1 !■■■.■ ■ ■»■MUU I—IM) K­UUU—| Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VI­I Nr. 1851 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 22 IULIE 1959 Folosirea deplină a capacităţilor de producţie sarcină principală a fiecărui colectiv Una din sarcinile principale trasate de Plenara C C. al P.M.R. din ÎS—14 iulie ss.c. este aceea a folosirii depline a capacităţilor de producţie a maşinilor şi instalaţiilor din toate ramurile industriei şi ale economiei naţionale Colectivele întreprinderilor din Capitală, hotărîte să îndeplinească cu cinste această importantă sarcină, au trecut la găsirea unor noi soluţii pentru folosirea deplină a capacităţilor de producţie. Capacitatea de producţie a întreprinderii va creşte în semestrul II cu 33,8 la sută Sunt cunoscute succesele obţinute. In ultimii, ani, de colectivul întreprinde­rii I.A.R.U.C. An de an, a redus pre­ţul de cost la repararea autocamioa­nelor Ziss şi Steagul Roşu, reuşind in trimestrul I al acestui an să reali­zeze cel mai scăzut preţ de cost pe ţară. In prezent, costul mediu al re­paraţiilor la aceste autovehicule este de 13.855 lei, cu 3.165 lei sub norma­tivul republican. Măsurile luate pentru folosirea cit mai raţională a spaţiului de producţie au dus la mărirea cu 120 la sută a producţiei faţă de 1958. In acelaşi timp, prin organizarea producţiei in flux tehnologic, timpul de staţionare a autovehiculelor in reparaţie a fost re­dus. Numai anul­ acesta s-a obţinut — faţă de anul trecut — o reducere a imobilizărilor maşinilor intrate in re­paraţie de la­ 42 la 21 zile per autove­hicul. Acest lucru a dus şi la depăşi­rea planului de beneficii pe primul se­mestru cu 427 la sută, iar, in urma accelerării vitezei de rotaţie a mijloa­celor circulante s,a obţinut eliberarea a 585.000 lei. De asemenea, indicele de folosire a utilajului s-a îmbunătăţit cu 4,55 la sută faţă de semestrul II al anului trecut. Datorită economiilor realizate prin gospodărirea cit mai chibzuită a ma­terialelor, introducerea normelor cu motivare tehnică şi a metodelor avan­sate de muncă, colectivul întreprinde­rii a realizat in primul semestru al a­­cestui an economii in valoare de 1.314.348 lei. Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie au pus şi in faţa mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la I.A.R.U.C. noi şi importante sarcini. Drept răspuns, colectivul întreprinde­rii a trecut la elaborarea unor mă­suri tehnico-organizatorice menite să mărească capacitatea de producţie prin găsirea unor soluţii de folosire şi mai raţională a suprafeţelor productive existente. Printr-o organizare şi mai gospodărească a fluxului tehnologic, capacitatea de producţie a întreprin­derii va creşte in semestrul II cu 33,8 la sută faţă de semestrul I. In acelaşi timp, datorită măsurilor tehnico-orga­­nizatorice luate, ca trecerea la siste­mul de reparaţii prin schimbul de a­­gregate, mecanizarea şi îmbunătăţirea tehnologică a procesului de producţie etc. se va reduce durata imobilizării maşinilor in reparaţie, cu incă 9 zile. In loc de 21 zile cile sint necesare in prezent, reparaţia unui autocamion va fi realizată in 12 zile. D. L. Concursul continuă ieri, la fabrica „Flacăra Roşie“ din Capitală a început şi concursul pen­tru titlul de „cel mai bun croitor de piele pe ţară“. Dintre fruntaşii bucu­­reşteni, ieri au intrat în concurs Mă­ria Irimescu fie la fabrica „Flacăra Roşie“ şi Gheorghe Ispas de la „Carmen“. Azi dimineaţa a intrat în concurs şi Nicolae Militari de la fabrica „Nicolae Bălcescu“.­ încă în a­­ceastă seară se vor cunoaşte care sunt cei mai buni croitori de piele şi ştanţori de talpă din toată ţara. In sectorul bumbacului indicele de utilizare va creşte cu 1,5 la sută iar în cel al mătăsii cu 2 la sută In aceste zile, colectivele fabricilor textile analizează posibilităţile de transpunere în viaţă a indicaţiilor partidului, privind obţinerea de noi rezultate în lupta pentru folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi realizarea de noi economii In primul semestru al anului, fa­bricile au depăşit prevederile planu­rilor de producţie cu 2.150.000 m.p. ţesături de bumbac, 270 tone lire de bumbac şi 30 tone lire superioare de bumbac. O contribuţie importantă a adus-o mişcarea pentru folosirea in­tensivă a capacităţilor de producţie în fabricile de textile, pornită în luna februarie a acestui an. Pentru reali­zarea obiectivului de creştere a ran­damentelor au fost luate măsuri mul­tilaterale. Războaiele de ţesut, rin­gurile, selfactoarele au fost revizuite şi reparate. S-a insistat asupra ridi­cării calificării muncitorilor, ajutori­lor de maiştri şi maiştrilor. In între­prinderi, regulile de exploatare teh­nică au fost tot mai mult respectate. Ca urmare, indicele de utilizare a războaielor de ţesut, în fabricile din sectorul bumbacului, este astăzi cu 4,5 la sută mai mare ca în decem­brie 1958. Pe aceeaşi perioadă, indi­cele de utilizare a crescut cu 4,6 la sută în filaturile de bumbac, cu 4,1 la sută în ţesătoriile de lină şi cu 2,5 la sută în cele de mătase. Nu­mai în luna iunie, s-a creat un spor de capacitate de producţie de 600.000 metri ţesături de bumbac, 70.000 me­tri lină şi 48.000 metri mătase faţă de decembrie 1958. Printre întreprinderile care au a­­dus un aport însemnat la aceste rea­lizări se numără şi fabrica „Donca Simo" din Capitală, la care indicele de utilizare a crescut în luna iunie cu 11,1 la sută, faţă de decembrie 1958, uzinele textile „7 Noiembrie“, cu o creştere a indicelui de utilizare, pe aceeaşi perioadă, cu 10,2 la sută, fabricile de mătase „Ţesătoriile Re­unite“, „Mătasea Populară“, „Ilie Pintilie“, din Capitală etc. Dintre fabricile de mătase, fabrica „Flamura Roşie“ din Bucureşti continuă să aibă indicele de utilizare cel mai ri­dicat. Răspunzînd măsurilor luate de ple­nara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, colectivele fabricilor din sectorul bumbac s-au angajat să obţină o nouă, creştere a indicelui de utilizare de 1,5 la sută faţă de realizările de pînă acum, iar cele din sectorul mă­tase o creştere de 2 la sută Incă 56.000 lei economii Organizarea producţiei in flux tehnologic a con­stituit una din preocupă­rile principale ale colec­tivului uzinelor ,,Vasile Roaită“. Unul din sectoa­rele uzinelor in care prin organizarea procesului de producţie s-au obţinut re­zultate deosebite, este sec­torul 5 producţie, in pri­mele luni ale anului, pen­tru a se asigura mărirea capacităţii de producţie şi executarea operaţiilor pe­­acte de lucru, s-a construit din rezerve in­terne o linie de monorai. Datorită acestor măsuri, capacitatea de producţie a sectorului a crescut cu 8 la sută, economisindu­­se lunar peste 5000 ore. Documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. au mobilizat şi mai mult colectivul sectorului in lupta pentru obţinerea unor rezultate sporite. In prezent, ei caută noi so­luţii pentru folosirea de­plină a capacităţilor de producţie a sectorului. Ca un prim răspuns la sar­cinile ce ii revin, colec­­tivul sectorului şi-a luat angajamentul de a da pînă la sfîrşitul anului încă 56.000 iei economii peste plan. In clişeu: Un aspect al benzii de lucru. Pe căru­cioare sînt instalate ma­şinile universale de se­mănat. O sporire de numai 1 la sută a indicelui de utilizare a timpului de lucru al maşinilor-unelte în industria construcţiilor de maşini ar duce anual la economisirea unor investiţii corespunzătoare instalării unor maşini echivalente cu 2 milioane ore­ maşini pe an, cu care s-ar putea produce, de pildă, 4.500 strunguri. PRIN CAPITALA Clasamentul raioanelor in întrecerea patriotică Făcînd bilanţul întrecerii patriotice ce se desfăşoară între sfaturile popu­lare raionale, comisia de urmărire a întrecerii de pe lingă Sfatul Popular al Capitalei a stabilit pentru semes­trul I următorul clasament: Pe locul I se situează sfatul popu­lar al raionului Griviţa Roşie, pe locul II sfatul popular al raionului Tudor Vladimirescu iar pe locul 111 sfatul popular al raionului N. Bălcescu. Ur­mează apoi în ordine sfaturile popu­lare ale raioanelor V. I. Lenin, 23 Au­gust, 1 Mai, I. V. Stalin și Gheorghe Gheorghiu-Dej. întrecerea continuă pînă la 30 de­cembrie cînd se va decerna raionului fruntaș pe Capitală drapelul de frun­taș pe anul 1959. Reducere de tarif pe linia aeriană Bucureşti-Constanţa Pentru a înlesni oamenilor muncii din Capitală călătorii rapide între Bucureşti şi Constanţa folosind a­­vioanele, începînd de la ,25 iulie, în­treprinderea TAROM a redus costul biletului de călătorie pe această linie aeriană de la 136 lei la 82 lei. Reamintim cu acest prilej că avioa­nele pe linia directă Bucureşti — Constanţa zboară conform următoru­lui orar: decolare de pe aeroportul Băneasa la ora 6,40, aterizare pe ae­roportul Constanţa la ora 7,40. La întoarcere: decolare de pe aeroportul Constanţa la ora 16, aterizare pe ae­roportul Băneasa la ora 17. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE . Azi dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd cu avionu­l în U.R.S.S., echipa de fotbal Dinamo Bacău. Fotbaliştii noş­tri vor evolua la Statino, Tbi­lisi, Qdess şi probabil, Ere­van. Au­ făcut deplasarea ur­mătorii jucători : portari - taur, Bucur, Cosma , fundaşi - Grosanu, I. Lazar, Cincu, Cîrnaru ; mijlocaş­ - Ujvary, Fl. Anghel, Voitaru ; înaintaşi - Blitz, Rădulescu, Filip, A­ian, Sori Avram, Drăgoi, Publik. Delegaţia sportivilor d­ramo­­vişti este însoţita de tov. Iosif Izu- secretarul clubului Dina­mo Bacău şi de antrenorul C. Tecsca.­­ Reprezentativa de fotbal a R. P. Romíno s-a înapoiat aseară de la Moscova. V. Anghel, accidentat în cursul meciului de duminică, este pentru moment indisponibil. El nu va putea juca în partida revanşă de la 2 august. Meci internaţional de fot­bal la Tbilisi : Dinamo Tbilisi -Günes (Turcia) 2-1.­­ Intîlnirea dintre selecţio­natele de atletism ale Greciei şi R.A.U., desfăşurată la A­­tena, a luat sfîrşit cu victoria gazdelor : 133-74. In a doua zi a concursului, atletul grec Kunadis a realizat 57,68 m la aruncarea discului, perfor­manţă care reprezintă un nou record al ţarii sale.­­ La Tokio are loc meciul de notaţie dintre reprezenta­tivele Japoniei şi S.U.A. După prima zi, sportivii japonezi conduc cu 27-25. Dintre re­zultatele înregistrate, de sub­­lin­it : 3’44”4 în ştafeta de 4x100 m liber cîştigata de e­­chipa S.U.A. (nou record mon­dial) şi 2’39”3 pe 200 m bras (japonezul Masuda).­­ In cadrul unui concurs de atletism disputat la Sofia, sportivul Hiebarov a stabilit un nou record al R. P. Bul­garia la săritura cu prăjina : 4,45. Alte rezultate : lungime bărbaţi - Slatkov 7,51 ; tri­plu salt - Tatarinski 15,49. • La Budapesta au început ieri întrecerile din cadrul pro­bei de spadă a campionate­lor mondiale de scrimă. Pen­tru sferturile de finală, care vor avea loc azi, s-au cali­ficat 24 concurenți, printre care : Cernîșevici, Habarov (U.R.S.S.), Sesccaro, Delfino (Italia), Glos (R. P. Polonă), Lafrang (Franţa) şi elfii.­­ Aseară a sosit în Capi­tală antrenorul francez de rugbi Rene Deleplace, invitat de Federaţia româna de spe­cialitate sa facă un schimb de experienţa cu antrenorii noştri. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA: Azi la ora 8 în Bucureşti, temperatura aerului a fost 23 grade. Maxima de ieri In aer­­a fost 23 grade, iar minima din cursul nopţii de 17 grade. Timpul probabil de mîine. Vre­me în general frumoasă cu cerul va­­riiabil. Temporar noros. Temperatura aerului staţionară, va fi cuprinsă noap­tea între 17 şi 1£ grade, iar ziua va urca între 28 şi 30 grade. Metode înaintate pe şantiere Pe şantierul blocurilor de locuinţe care se construiesc în jurul Sălii noi a Palatului R.P.R. a început de cî­­teva zile montarea panourilor de pe­reţi prefabricaţi din beton cu granu­­lit. Pînă acum astfel de panouri au fost montate la primul etaj a cinci blocuri. Prin folosirea prefabricatelor construcţia fiecărui etaj al clădirilor va fi executată în numai 10 zile. Concomitent, constructorii au înce­put folosirea cofrajelor de inventar din placaj, care, aşa cum am mai a­­nunţat, vor putea fi refolosite de circa 30 de ori, asigurînd, paralel cu eco­nomia de material lemnos, o calitate superioară a suprafeţei pieselor turna­te, ceea ce elimina necesitatea altui finisaj. Pînă acum cofrajele de inven­tar din placaj au fost instalate la şapte blocuri. întrecerea se desfăşoară cu însufle­ţire la toate locurile de muncă ale constructorilor. In cinstea zilei de 23 August, pe şantierul blocului „turn“, de pildă — denumit astfel pentru că va avea 15 etaje — brigada de dul­gheri condusă de tov. St. Doroşenko, îndeplinindu-şi angajamentul, a izbu­tit să termine cu 9 zile mai devreme execuţia cofrajelor pentru etajul I. Cu 7­ zile mai devreme, tot conform an­gajamentului, a fost terminată şi exe­cuţia armăturii, de către brigada de fierari-betonişti condusă de tov. Anton Sandu. Oameni ai muncii din Republica Populară Romina . Să întîmpinăm cea de-a XV-a aniversare a eliberării patriei — măreața sărbătoare a poporului român — cu noi succese în opera de construire a socialismului în patria noastră ! (Din chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). Şedinţa plenară a Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ieri a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Oră­şenesc Bucureşti al P.M.R cu activul. Tovarăşul Florian Dănălache, membru al C C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R., a făcut o expunere cu privire la prin­cipalele probleme cuprinse în raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej prezentat la plenara lăr­gită a C C. al P.M.R. din 15—14 iulie 1959 și noile măsuri adoptate de Plenara C.C. al P.M.R. din 15—14 iulie 1959 p­entru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In cadrul expunerii, tov. Florian Dănălache a ana­lizat unele probleme ale activităţii economice a Comi­tetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. în lumina docu­mentelor plenarei şi a înfăţişat sarcinile ce decurg din aceste documente. La discuţii au luat parte prim-secretari şi secre­tari ai Comitetelor raionale de partid, preşedinţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raio­nale, directori de întreprinderi, secretari ai comite­telor de partid din principalele întreprinderi şi insti­tuţii din Capitală, activişti de partid şi de stat, con­ducători ai organizaţiilor de masă, fruntaşi în pro­ducţie. Ei au subliniat însemnătatea deosebită a documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 15—14 iulie 1959, entuziasmul cu care oamenii muncii au primit aceste documente şi au expus angajamentele pe care oamenii muncii din Capitală şi le-au luat în lupta pentru realizarea de noi şi însemnate economii peste plan. Plenara a aprobat un plan de măsuri cu privire la dezbaterea cu toţi oamenii muncii din Capitală a documentelor plenarei C.C. al P.M R. din 15—14 iu­lie 1959. Sistematizarea şi modernizarea Pieţei Gării de Nord In fotografia machetei se văd următoarele clădiri: 1. Clădirea Ministerului Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor. 2. Clădirea Gării de Nord. 3. Căminul ceferiştilor. 4—5—6—7—8—­9—10. Noile blocuri ce se vor construi. II. Monumentul eroilor ceferişti.­­ Săgeata neagră indică Bulevardul Dinicu Goţescu, iar săgeata albă noua arteră dinspre aripa de est a clădirii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. In cadrul dezvoltării construcţiei de locuinţe, pe baza planului de siste­matizare a Capitalei, au început o se­rie de lucrări pentru sistematizarea şi modernizarea Pieţei Gării de Nord. De o parte şi de alta a clădirii Mi­nisterului Transporturilor şi Teleco­municaţiilor , pe bulevardul Dinicu Golescu şi pe noua arteră dinspre aripa de est a clădirii ministerului — se vor ridica două mari ansam­bluri de blocuri, care, împreună cu edificiile existente, vor da pieţei un nou şi armonios cadru arhitectural. Piaţa Gării de Nord va căpăta astfel o formă dreptunghiulară, avînd pe latura de sud clădirea Ministerului Transporturilor­ şi Telecomunicaţii­lor, pe latura de nord clădirea Gării de Nord, iar pe laturile de est şi vest noile ansambluri de blocuri. In curînd va începe construirea a 3 blocuri cu 9 etaje, care vor cu­prinde 1.188 de apartamente. Aceste construcţii vor fi terminate în cursul anului 1960. Două din aceste blocuri se vor construi pe terenul viran dinspre aripa de est a clădirii Mi­nisterului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor, iar al treilea pe bule­vardul Dinicu Golescu în continuarea noii clădiri a căminului ceferiştilor. La parterul clădirilor se vor deschide magazine. La construirea acestor blocuri vor fi folosite soluţii tehnice moderne, prin care se va asigura atît ritmul rapid al lucrărilor şi un preţ de cost redus, cit şi confortul locuinţelor. In a doua etapă a lucrărilor de sistematizare şi modernizare a Pieţei Gării de Nord, care va începe anul viitor, vor fi construite alte trei blocuri cu cite 9 etaje în parcul exis­tent pe bulevardul Dinicu Golescu, pînă la strada Furtună, precum şi un bloc cu mai multe etaje la intersec­ţia dintre bulevardul Dinicu Golescu şi strada Viting. Odată cu aceste construcţii vor fi reamenajate spaţiile plantate din faţa clădirii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, unde va fi ridicat şi Monumentul eroilor ceferişti. Spa­ţiile plantate din cadrul pieţei vor fi încadrate cu bazine ornamentale şi fintîni arteziene. Prin lucrările de sistematizare se vor asigura totodată condiţii optime de circulaţie, creîndu-se şi zone de parcare a maşinilor. La plecarea unor prieteni dragi An Zu e un orăşel undeva la nord de Phenian. Un punct ,minuscul pe harta R.P.D. Coreene. E orăşelul na­tal al lui An Ze Doc, de unde a ple­cat acum şase ani spre Romînia. A­­tunci, An Ze Doc ştia doar limba părinţilor lui. Acum ştie încă o limbă: a prietenilor romîni. Studenţi con­structori ca şi el, cu care a învăţat împreună. Mai întîi la Timişoara, pe urmă la Bucureşti. Ştie o mulţime de lucruri despre construcţiile hidrotehni­ce, fiindcă sînt specialitatea lui. Nu numai din cursuri. — Am fost la Bicaz. O, ce hidro­centrală... A făcut practică, curînd după ce Gavrilă Paşca străpunsese canalul de aducţiune. A fost şi la termocentrala de la Moroeni, la Giurgiu, s-a plim­bat pe Podul Prieteniei. A vizitat Constanţa, şantierul apeductului de la Arcada. — Şi acum, An Ze Doc ? — Acasă. Ce o să facă acasă An Ze Doc? Măi întîi, fireşte, o să-şi vadă pă­rinţii. Pe urmă, la Phenian. Să lu­creze. — Avem multe hidrocentrale in construcţie. La Un Bong, Kan Ghe, Tong No Gang... Inginerul An Ze Doc, cu studii la Timişoara şi Bucureşti, o să aibă de lucru pînă peste cap. Ca şi colegii şi prietenii lui, de altfel. Constantin Ivan a fost repartizat la Cîmpina, Du­mitru Florea la Tulcea .. —Cînd o să-l­ mai vezi, An­te Doc? — Nu ştiu. Dar o să ne scriem. Şi spre convingere, scoate un car­net plin cu nume şi adrese. Parcă numai Ivan şi Florea şi-au lăsat au­tograful? Tot carnetul e plin de în­­semnări ca şi un album cu fotografii: la cămin, în excursie, la facultate, in Cişmigiu. Are An Ze Doc o ar­hivă întreagă de amintiri. — Şi cînd ai să le scrii, An Ze Doc­ ? — Cînd ajung la Phenian. Găsesc acolo scrisori. Aşa s-au înţeles: să scrie întîi prie­tenii romîni. Prima zi in producţie, ultimele evenimente... După şase ani, An Ze Doc a ple­cat azi dimineaţă acasă. L-am văzut: de pe scara vagonului, înţesată de alţi colegi coreeni, absolvenţi ai facul­tăţilor romîneşti, a strigat în romî­­neşte către peron: — Să nu mă uitaţi. Se poate, An Ze Doc, prietene? Şase ani împreună e o mică viaţă. A. S. Aseară, la Casa de cultura a studenţilor a avut­ loc o adunare în cadrul căreia studenţii din Capitală şi-au luat rămas bun de la colegii lor din R.P.D. Coreeana, care acum, după absolvirea cursurilor, se reîntorc în patrie. Clişeul nostru, prezintă unul din numeroasele grupuri de prieteni ce-și luau ieri „rămas bun". TELEGRAME Tovarăşului WLADYSLA­V GOMULKA Prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polon­e Varşovia Cu ocazia sărbătorii naţionale — cea de-a 15-a aniversare a eli­berării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez sincere şi cordiale felicitări din partea­ Comitetului Central al Bar­odul­ui Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Miniştri şi a întregului popor român. Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare şi se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obţinute în întărirea orinduirii democrat-populare şi dezvoltarea economiei şi culturii naţionale, în activitatea de apărare a păcii şi colaborării internaţionale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale cla­sei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, păşesc cu hotărire pe calea socialismului. Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale inter­naţionalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale şi a ţe­lurilor socialiste ale­ popoarelor noastre, se adînceşte şi se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viaţă cu succes hotăririle luate cu prilejul vizitei in R. P. Romînă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone, sporeşte continuu contribuţia pe care relaţiile frăţeşti romîno-polone o aduc la progresul ambelor ţări, la întărirea colaborării intre toate statele so­cialiste, a căror solidaritate şi coeziune constituie o garanţie fundamen­tală a păcii, securităţii şi prosperităţii popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dv. şi tuturor oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construcției socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné ION GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné GHEORGHE GHEORGHHI-DEJ Prim-secretar al C.C. al P.M.R. Tovarăşului ADAM RAPACKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul sărbătorii naţionale a poporului polonez, cea de-a 15-a aniversare a eliberării Poloniei, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cele mai sincere felicitări. Vă urez noi succese în activitatea dv. rodnică îndreptată spre dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare frăţească dintre ţările noastre, spre întărirea păcii şi a colaborării internaţionale. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al­e Republicii Populare Române

Next