Informatia Bucureştiului, octombrie 1959 (Anul 7, nr. 1913-1940)
1959-10-14 / nr. 1925
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, JMNIŢI-VA ! INFORMATI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VIII Nr. 1925 | 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 14 OCT. 1959 | Prin Capitală înfiinţarea unei Universităţi populare de artă La începutul lunii noiembrie, pe lingă Casa creaţiei populare a Capitalei se va deschide Universitatea populară de artă cu următoarele secţii: actorie şi regie cu catedre de regie, actorie şi cultură teatrală, muzică cu catedră de dirijat coral, dirijat orchestră de muzică populară, dirijat orchestră de muzică uşoară, teorie şi solfegiu, armonie şi cultură muzicală, coregrafie cu catedre de regie, dans popular, dans clasic, teoria şi arta spectacolului coregrafic romînesc, notare grafică a dansului, cultură coregrafică , artă plastică cu catedre de pictură, grafică, artă decorativă, cultură plastică, literatură, ziaristică și teatru satiric cu catedre de istoria literaturii române, istoria literaturii sovietice, istoria presei comuniste, regie pentru brigadă, actorie pentru brigadă, ilustraţie muzicală, regiepăpuşi, actorie-păpuşi, teatru popular satiric, poezie, reportaj şi pamflet, corespondenţa de presă, gazeta de perete , scenografie cu catedrele: teatru, păpuşi, coregrafie. Vor exista, de asemenea, şi cursuri comune tuturor secţiilor, care vor cuprinde catedra de marxism-leninism, estetică, istoria artei, probleme de pedagogie, psihologie şi metodică. Cursurile Universităţii populare de artă sunt organizate pentru instructorii formaţiilor artistice de la căminele culturale, casele de cultură, cluburi muncitorești etc. După cum am anunţat, pe calea Victoriei la nr. 142—146, a început construirea unui nou bloc de locuinţe. Clişeul nostru reprezintă perspectiva viitoarei clădiri (cea din mijloc) care va înfrumuseţa încă un punct din cuprinsul oraşului nostru. (Autorul proiectului — arh. D. Slavici din Institutul „Proiect-Bucureşti”). Activitate rodnică Comitetul de stradă al circumscripţiei 15 electorale (preşedinte M. Bonciu) din raionul V. I. Lenin, desfăşoară o rodnică activitate atît pe linie gospodărească cît şi cultural-educativă. Mîine, 15 octombrie, ora 17:30, se deschide un ciclu de conferinţe organizat în cinstea Lunii prieteniei ro- mîno-sovietice. In fiecare marţi şi joi, începînd din ziua de 20 octombrie, între orele 17—19 au loc meditaţii gratuite la limba romînă şi matematici pentru elevii cl. I-IV. Tot de la 20 octombrie, în fiecare marţi, joi şi vineri, între orele 8—11:30, au loc meditaţii gratuite la limba romînă, matematici, rusă, franceză şi latină pentru elevii cl. V-XI. Bilunar, sîmbăta la ora 17, are loc cercul de sfat şi basme pentru copii. Activităţile se desfăşoară în sălile cantinei nr. 3 învăţămînt. Informaţii suplimentare se pot obţine în str. Sf. Apostoli 16 (sediul cantinei), în fiecare zi între 8-9 dimineaţa, cînd se primesc şi înscrieri. O ÎNTREBARE pe zi Cind va apare ursonul românesc ? — NE RĂSPUNDE TOVARĂŞUL INGINER VALERIU POPA, DIRECTOR TEHNIC IN DIRECŢIA GENERALA A INDUSTRIEI LINII ŞI MĂTĂSII DIN M. I. B. C. — — Noua fabrică de la Săvineşti ne-a livrat primele cantităţi industriale de fibre din care inginerii şi tehnicienii din ramura industriei lînii şi mătăsii, în colaborare cu cei de la Institutul de cercetări textile, au reuşit să fileze fire corespunzătoare pentru urson. De asemenea, la fabrica „țesătoriile Reunite" din Capitală, cu sprijinul cercetătorilor de la Institutul de cercetări textile, s-a obţinut o contextură reuşită ca durabilitate, aspect şi finisaj. Putem afirma că ursonul din firele romîneşti relon se ridică la nivelul mondial al ţesăturilor de acest gen. Vom produce ţesătura urson în culori bej, maro şi gri. La pavilionul de mostre organizat de Ministerul Comerţului în colaborare cu principalii producători de bunuri de consum, am şi expus primele ţesături urson realizate la fabrica ,ţesătoriile Reunite". La 15 noiembrie vor apare în magazine primele cantităţi de urson realizate din firele romîneşti relon. Produsele necesare in acest anotimp trebuie să ajungă de îndată in magazine - toamnă, şi, în cîteva rînduri, iarna şi-a şi trimis vestitori. Bunii gospodari au pregătit din vară „sania“. Numeroase întreprinderi bucureştene au produs sute de sortimente de articole pentru anotimpul răcoros. In plină vară au fost produse cantităţi importante de încălţăminte de cauciuc (şoşoni, cizmuliţe). Iată de ce din magazine nu vor lipsi aceste articole din primele zile cînd ele vor deveni necesare. Nu vor lipsi nici tricotajele ţgroase, articolele de blănărie etc. Şi deşi unele întreprinderi, ignorînd calendarul, au mai livrat comerţului sandale către sfîrşitul lunii septembrie, putem afirma totuşi, că, în general, fabricile bucureştene au asigurat din vreme tot ce este necesar pentru anotimpul de iarnă. Cîţiva întîrziaţi, mai există însă. Fabrica de confecţii „Bucureşti“ ar fi trebuit să producă, după contract, costumaşe din diftină, pentru copii, încă în trimestrul III. Dar iată că nici pînă acum acest articol nu a fost inclus în producţie. Cît va mai întîrzia producţia lui, nu sîntem în măsură să precizăm. Dar putem explica altceva: de la introducerea în producţie pînă la livrare şi apoi pînă la apariţia în magazine, e o cale deajuns de mare. Aşadar, nu este exclus ca acest articol să apară în miez de iarnă în unităţile de desfacere, adică exact atunci cînd nu ar mai avea căutare, deoarece cumpărătorii l-au înlocuit între timp cu altceva. Acelaşi lucru l-am putea spune şi despre costumaşele „Tulon“, care trebuiau de mult livrate (după contract), dar care nici nu au fost încă introduse în fabricaţie, şi despre rochiţele din diftină care aveau termen de livrare în trimestrul trecut, şi despre rochiţele confecţionate din articolul 16302. Cînd un cetăţean nu-şi procură lemnele la timp, spunem doar că este neprevăzător. Cînd o întreprindere însă nu produce la timp articolele necesare anotimpului răcoros, credem că nu este vorba numai de lipsă de prevedere. Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ a pregătit pentru anotimpul răcoros zeci de sortimente de produse. Multe din acestea au şi apărut în magazine. In zilele care vor urma, unitățile de desfacere vor primi noi cantități de produse pentru iarnă, realizate de către Întreprinderea mai sus amintită. La două sortimente, însă, fabrica mai este deficitară: paltonaşe de copii şi haine trei sferturi pentru femei. Timpul rece a început. Pentru a putea face faţă cererilor cumpărătorilor, magazinele trebuie să primească, cît mai urgent, sortimentele solicitate. La uzinele textile „7 Noiembrie“ există un fenomen cu totul ciudat. Întreprinderea aceasta a pregătit cantităţi importante de finet. Peste 100.000 metri sunt acum în magazia fabricii. Şi, totuşi, bazele comerciale din ţară nu se grăbesc să le ridice. Există poate convingerea că anotimpul răcoros va mai aștepta? Ne îndoim de acest lucru. Produsele realizate pentru iarnă, trebuie de îndată să ajungă în magazine ! Modele de sezon Săptămînal, la cooperativa „Casa de mode“ din calea Victoriei nr. 18—20, au loc joi de la 19,30 şi duminică de la 10,30 prezentări ale unor modele originale de sezon. Publicul poate achiziţiona pe loc sau comanda confecţiile expuse. In imaginea noastră, se prezintă un complet din tricot cu motive naţionale. Buletin meteorologic din INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea. Vînt slab pînă la potrivit din nord-est şi est. Temperatura aerului staţionară, va fi cuprinsa noaptea între minus 1 grad şi plus 1 grad, iar ziua între 11 şi 13 grade. Dimineaţa brumă slabă şi îngheţ de sol. Manifestări în cadrul „Săptămînii cărţii sovietice“ „Săptămina cărţii sovietice“ va avea loc anul acesta între 19 şi 25 octombrie. Cu acest prilej se vor organiza numeroase manifestări dedicate cărţii sovietice. • Prima zi a „Săptămînii cărţii sovietice“, 19 octombrie, va fi marcată prin deschiderea în incinta librăriei Cartea Rusă a Bazarului cărţii sovietice. In seara aceleiaşi zile, va avea loc la Casa prieteniei româno-sovietice un festival de poezie în cadrul căruia poeţii noştri vor citi tălmăciri din lirica sovietică. • In afara Bazarului de la Cartea Rusă, librăriile Academiei, Centrală, Copiilor, Librăria Noastră nr. 3, 4, 17 şi 50 vor amenaja vitrine, expoziţii şi colţuri festive imbinate lucrărilor sovietice. • Săptămina cărţii sovietice va prilejui celor ce doresc să obţină cărţi din U.R.S.S. în limba rusă, posibilitatea să facă comenzi prin librăriile: Cartea Rusă, Academiei, Centrală, Librăria Noastră nr. 3, nr. 4 şi nr. 17. • Centrul de librării şi difuzare a cărţii, regionala Bucureşti, in colaborare cu E.S.P.L.A. va prezenta muncitorilor, in cadrul unor seri literare, lucrările: „Mama“ de Maxim Gorki la întreprinderile „Donca Simon", I.T.B. „Ilie Pintilie“ şi ,,Tableta“; „Departe de Moscova“ de Ajaev la Atelierele Centrale I.T.B., „Tehnica Textilă“ şi uzinele „Steaua Roşie“; „Căderea Parisului" de Ilya Ehrenburg la întreprinderea metalurgică C.T.I.A.; „Pădurea rusească“ de Leonid Leonov la Întreprinderea poligrafică „13 Decembrie“. • In standurile din întreprinderi şi instituţii aparţinind unităţilor Cartea la locul de muncă, se vor organiza 200 de expoziţii cu cărţi sovietice şi bazare. S-A DESCHIS PAVILIONUL DE MOSTRE DE MĂRFURI Marţi după-amiază s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă I. V. Stalin din Capitală Pavilionul de mostre de mărfuri, organizat de Ministerul Comerţului, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti. La deschidere au luat parte tov. Al. Bîrlâdeanu, vicepreşedinte al Consiliului deMiniştri, conducători ai unor ministere şi organizaţii cu caracter economic, directori ai întreprinderilor producătoare de bunuri de larg consum din Capitală, numeroşi invitaţi. In cuvîntul de deschidere tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, a arătat că pavilionul va înlesni cunoaşterea cerinţelor populaţiei prin studierea observaţiilor şi sugestiilor maselor largi de consumatori cu privire la calitatea, modelul, culoarea, modul de prezentare ete. a mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi în magazine in prima jumătate a anului viitor. Pavilionul cu mostre, cu numărul său mare şi variat de produse, arată progresele însemnate realizate de industria noastră, grija pe care o poartă partidul şi guvernul ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, arată atenţia pe care o acordă lucrătorii din comerţul socialist şi din industria producătoare de bunuri de larg consum studierii cerinţelor populaţiei. Pavilionul care începînd de astăzi va fi deschis timp de două săptămâni, poate fi vizitat zilnic între orele 10—14 şi 16—20, iar duminica între orele 10—20. SPICUIRI DIN CARNETUL DE REPORTER După un deceniu de activitate lămpile fluorescente, înlocuind iluminatul, incandescent. Lucrările de pe bd. Republicii, de pildă, au fost executate de specialiştii Trustului. Numeroşi bucureşteni, la fel ca atîţia oameni ai muncii din întreaga ţară, şi-au petrecut vara aceasta concediul pe litoral. Şi aici, în localităţile Mamaia, Eforie, Vasile Roaită, i-a întîmpinat aceeaşi lumină plăcută şi odihnitoare. Au instalat-o tot electricienii Trustului. Pînă la sfîrşitul anului ei vor începe lucrările de instalare a lămpilor fluorescente şi în localitatea Băile Herculane precum şi în alte oraşe din ţară. Sumare spicuiri din carnetul de reporter. Ele ne reamintesc atîtea momente din munca unui harnic colectiv, care, în cei zece ani de activitate, şi-a adus cu prisosinţă contribuţia la realizarea planului de electrificare. DINU LAZARESCU Răsfoiesc filele carnetului de reporterCîteva rînduri amintesc despre o aniversare. Peste puţină vreme Trustul de construcţii şi montaje energetice din Bucureşti împlineşte zece ani de activitate. Ovidiu Doiceşti, Sîngiorgiul de Pădure, Borzeşti, Comăneşti, Paroşeni, Sadu V... Fiecare nume îţi evocă imagini din munca entuziastă a constructorilor de uzine şi linii electrice, care au deschis drum curentului electric, pe deasupra munţilor şi prin adîncul pământului pentru realizarea planului de electrificare a ţării elaborat de partid şi guvern, fiecare nume înseamnă o nouă sursă de energie electrică. O nouă termo sau hidrocentrală instalată de specialiştii Trustului, înseamnă că în alte zeci şi sute de sate s-a aprins pentru prima oară becul electric. In cei zece ani de activitate, colectivul Trustului a dat sprijin şi a instalat lumină electrică în peste 2.000 de sate. Bilanţul succeselor înregistrate este impresionant. • 1953: Se montează acceleratorul de 12,5 megaelectronvolţi pentru deuteroni, furnizat de asemenea de Uniunea Sovietică. La lucrările de instalaţie au lucrat specialişti din Trustul de construcţii fi montaje energetice. • Intre 1949-1959, Trustul a instalat^ de cinci ori mai multe linii electrice ^ aeriene de 35 şi 60 Kw. decît existau pînă atunci în întreaga tară. sfalate de muncitorii, inginerii fi tehnicienii Trustului de construcții fi montaje energetice au o putere totala de 715.000 kW, mai mult decît întreaga putere instalată existentă în centralele electrice din tară în anul 1949. • In avea transformare Trustul de 1949 fara singură noastră stafie de de 110 kw ; construcfii și montaje energetice a instalat 32 asemenea stafii construite de uzinele noastre. Sunt doar cîteva din lucrările înfăptuite, care vorbesc cu prisosință despre aportul pe care l-au adus constructorii Trustului la realizarea planului de electrificare a tării Pe o altă filă a carnetului de reporter se găseşte o însemnare cu privire la activitatea şantierelor pe care Trustul le are în Bucureşti. La Floreasca ca şi în Bucureştii Noi, pe bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, la Sala nouă a Palatului R.P.R. şi pe str. C. A. Rosetti, sunt prezenţi şi specialiştii Trustului de construcţii şi montaje energetice. Cînd înserarea se aşterne pest oraş, lumina electrică inundă, învăluind în razele ei, străzile şi bulevardele. In ultimul timp, pe numeroase artere ale oraşului, au apăru Montorii trustului întind conductele pe stîlpii metalici La comisia de împăciuire Strîngeri de mînă... ...După-amiază. In holul sfatului popular al raionului I. V. Stalin, in faţa uşii sălii de festivităţi, aşteaptă un grup de oameni. Ciţiva discută între ei. Alţii tac şi, din cînd in cînd, aţintesc o privire vădit neprietenoasă către o persoană sau alta din grup.. Uşa sălii se deschise. Două dintre persoanele de faţă— pensionara Cristina Pihota, de pe strada Agricultori nr. 14, şi Maria Fotescu, de la aceeaşi adresă — sunt invitate să intre. In urma lor, discuţiile s-au mai potolit. Cei de afară sunt curioşi să afle cum decurg lucrurile dincolo de uşa închisă a sălii, care are în după-amiaza aceasta altă destinaţie decit de a găzdui vreo întrunire festivă. Pe cele două împricinate, Cristina Pihota şi Măria Fotescu, le văzuseră aşteptînd, cu aceeaşi expresie de adversitate întipărită pe faţă. Fireşte, n-aveau de unde să cunoască motivul acestor relaţii înăsprite. Dar pentru cei dinăuntru, el nu mai era un secret. Şicane mărunte, jigniri, de aci certuri... Ultimul motiv de neînţelegere, de pildă, — care a şi prilejuit înfăţişarea in faţa comisiei — a fost că Maria Fotescu a tăiat crengile unui nc din curte pe cînd Cristina Pihota lipsea de acasă. In faţa comisiei de împăciuire, cele două vecine învrăjbite au ascultat argumentele care le dovedeau că motivele supărării lor sunt derizorii. In urma argumentării logice şi pline de bun simţ pe care o ascultaseră, vecinele s-au privit una pe alta... Ce să mai spună? Maria Fotescu s-a angajat ca pe viitor să se poarte corect, să nu-şi mai supere vecina. Iar îndemnul de a-şi stringe mina prieteneşte, ca pecetluire a împăcării, l-au urmat amindouă fără să şovăie. Cînd le-au văzut ieşind împreună, cei de afară au ştiut că totul s-a terminat cu o strîngere de mînâ. Fapt care, insă, a trezit o reacţie de nemulţumire unui tinăr. — Vasăzică, eşti vinovat, nu eşti vinovat, comisia te sfătuieşte să te împaci, tu înţelegi şi... asta-i tot! Păi atunci, cine-mi face dreptate? Dar nici n-a mai fost nevoie ca tînărul să fie lămurit prin cuvinte. A aflat răspunsul în chiar unul din cazurile judecate in după-amiaza aceea. Cetățeanuil Constantin Mitran de pe strada Grigore Diaconescu nr. 17 bis, pe cind se întorcea într-o seară acasă, a fost lovit, fără nici un motiv, de Alexandru Cristea de pe strada Matei Basarab nr. 2, care era în stare de ebrietate. S-a prezentat la comisia de împăciuire cu certificatul ce dovedea că a suferit lovituri care reclamă îngrijiri medicale timp de cinci-şase zile. Alexandru Cristea, chemat în faţa comisiei, şi-a recunoscut vina şi a fost de acord să plătească celui pe care-l lovise despăgubiri in valoare de 250 lei, pînă la data de 26 octombrie, împăcarea este deci, condiţionată de acest angajament luat în scris, finind seama că Al. Cristen nu este un element înrăit. Dacă angajamentul nu va fi respectat, Constantin Mitran va putea să se adreseze tribunalului. E. BODNARNIC. (Continuare în pag. II-a) CU PRIMII VIZITATORI Numeroşi cetăţeni şi-au programat pentru dimineaţa de astăzi vizitarea Pavilionului de mostre de bunuri, de consum, despre care s-a anunţat că-şi deschide la ora 10, pentru prima dată, porţile, pentru marele public. Aşa se face că la ora indicată, o sumedenie de vizitatori îşi aşteptau de-acum hodul in faţa intrării halei de expoziţii din Parcul „I. V. Stalin“. Vestea organizării Pavilionului, şi, in mod special, aceea a faptului că marea majoritate a mărfurilor expuse aci sunt produse cu totul noi, prezentate pentru contractările anului 1960, au avut darul să trezească interesul viu al cetăţenilor. Şi iată primii vizitatori păşind pragul Pavilionului şi răspindindu-se in cuprinsul uriaşei hale in care, in standurile organizate pe ramuri de producţie, cele circa 20.000 de exponate sint prezentate cu îngrijire — fiecare cu cartonaşul indicator al datelor caracteristice respective, al întreprinderi producătoare, al viitorului preţ de vînzare. . Prima cunoştinţă au făcut-o cu produsele industriei alimentare. Din rafturile standurilor sau de după vitrinele frigiderelor ii Intimpină o abundenţă de mărfuri — începînd de la variatele conserve de legume, fructe şi carne şi terminind cu produsele semiconservate — brimeturi, pescărie, — nu mezelurile sau cu băuturile. Aci apar în afară de produsele obişnuite ale sectorului alimentar, sumedenie de articole noi, între care cremele hrănitoare de morcovi şi de caise, cremele de lapte concentrat, cu vanilie, cu portocale, cu zmeură etc., sticluţele cu Ketchup, sos de tomate aromatizat şi condimentat pentru suge şi fripturi, sortimente noi şi variate de biscuiţi şi napolitane şi cite altele. O abundenţă de băuturi completează standurile alimentare, de care vizitatrii se despart nu înainte de a viziona bogatele sortimente ale industriei tutunului. Abundenţa aceasta este caracteristica întregului Pavilion de mostre, care reprezintă, cum nu se poate mai fidel şi mai atrăgător, volumul bogat — in continuă creştere — al industriei noastre de bunuri de consum. Sortimente şi produse noi, variate, umplu standurile industriei textile, al industriei de confecţii şi de încălţăminte, standurile cu cele mai diverse produse de marochinărie. Este de amintit că numai Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ prezintă în standuri circa 300 de modele noi de confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii, în afară de 150 de modele pe manechine vii. Vizitatorii fac popasuri mai indelungate in sectorul produselor de consum ale industriei grele, în fața noului M. R. (Continuare în pag. II-a) Uneori, cînd caricaturiștîi vor să ilustreze ,, excesul de zel", ei recura la 0 imagine pe cît de perimată pe atît de decutabilă , stropitoarea municipală funcționînd din plin pe vreme de ploaie. Nu numai că faptul în sine este izolat fi necaracteristic, dar în plus, la urma urmelor, grija permanentă pentru salubritatea oraşului nu exclude o asemenea situaţie pentru că, oricum, unul este efectul ploii şi altul al stropitorii. In viaţa cotidiană, excesele de zel îmbracă adesea alte aspecte, mai greu sezisabile, însă mai neplăcute. Există astfel unii slujbaşi care, depăşind limitele fixate de lege, formulează față de cetăţeni pretenţii exagerate, comițînd în fapt abuzuri, Iată, spre exemplificare, un asemenea caz sezisat de unul din cititorii noştri. Pensionarul Ştefan Iordăchescu, în vîrstă de 80 de ani, avea nevoie de încălţăminte ortopedică. S-a adresat în acest scop întreprinderii ,,Pirogov", care a acceptat comanda sub rezerva prezentării unor acte şi, printre ele, a certificatului de stare materială. Obţinerea unui asmenea certificat nu prezintă nici un fel de dificultăţi, fiind un act solicitat în mod curent la secţiile financiare. Spre nenorocul pensionarului, el a încăput însă pe mîna unui ,,zelos" , inspectorul I. Mîu, de la secţia financiară a raionului V. I. Lenin. Pentru că Ştefan Iordăchescu este chiriaş într-un imobil particular, i s-a refuzat eliberarea certificatului pe motiv că proprietarul care era cu impozitul plătit la zi, n-a achitat acest impozit anticipat pînă la sfîrşitul anului curent. Dar într-un elan de bunăvoinţă inspectorul a dat o soluţie : sâ plătească anticipat chiriaşul în locul proprietarului, impozitul ! Că un inspector financiar veghează la îndeplinirea planului de încasări, acesta este un lucru demn de toată lauda. Dar de aici şi pînă la amintita pretenţie este o distanţă apreciabilă. Ducînd lucrurile pînă la absurd, i s-ar fi putut tot aşa de bine cere pensionarului, în vederea eliberării certificatului, să achite pe trei luni înairtt^ratele la frigider ale vecinului sau să prezinte dovezile de vaccinare ale copiilor responsabilului centrului de pîine. Sa părăsim însă pe zelosul nostru Gy inspector și sa poposim într-un maga- gizin specializat în produse lactate. Nu y, este un secret ca aprovizionarea cu y, lapte a oraşului s-a îmbunătăţit considerabil. Anunţuri publicitare invitîndy populaţia sa consume cantităţi sporite (y de lapte şi produse lactate au apărut şi pretutindeni. Dar şi aici s-a ivit o pro- gblama de „zel" , „zelul" I.C.I.L.-ului G) de a schimba permanent unele amba- yj laje. Laptele acidofil se vinde ba la y] sticla de 0,590 gr., ba la sticluţă de (y 250 grame, în aşa fel încît cetățenii (y nimeresc mereu în contratimp atunci Gy cînd vor sa preschimbe ambalajele. De (y altfel, desele schimbări de formate ale Gy ambalajelor de sticlă, nu se rezuma gj la lupte. Pentru diferite alte produse, Gj cetăţeanul, victimă a unor „zeloşi", tre- (y buie sa devină un fel de merceolog y în materie de sticle și borcane pen- ty tru a afla care anume din ambalajele G) odată plătite, vor mai putea fi folo- yt site a doua oara. .f. fy. Şi, în sfîrşit, un ultim exemplu din Gy cu totul altă sferă. Joi dupa-amiaza, (y în trenul de persoane 1002, în drum Cy spre Bucureşti, Ion Zbengheci, munci- (y tot pe unul din şantierele de construc- (yt ţie ale oraşului, este găsit fără legi- Gtimaţie valabila de călătorie. Pentru Gy asemenea cazuri, dispoziţiile sunt clare. Gy Călătorul necinstit sau neglijent este Gy obligat sa plătească amenzi şi taxe Gy conform unei proceduri amănunţit sta- Gy bilite. Nici un aliniat de lege nu per- gmite însă organelor de control sau- Gy plice în supliment alte sancţiuni „suivy generis" cum ar fi, de pilda, brusca Gy rea contravenientului sau ^ aruncarea din Gy tren a unor obiecte ce-i aparţin. Şi 6. totuşi „zelosul" organ de control nu s-a dat înlături de la aşa ceva. y ...Cuvîntul „zel" e unul din cuvin- G, tele foarte scurte : cuprinde doar trei G' litere. Cu aceste litere altfel orîndui- G te, se poate compune mai mult decît G. jumătate din alt cuvînt : lezat. Invitam G pe adepţii exageraţi ai „zelului" sa cugete la această coincidenţă care pare ^ o invitaţie : să-şi facă datoria cît maiA bine, avînd însă grijă să nu lezeze pe Gy cetăţeni. Nici măcar pe jumătate ! gI SAŞA GEORGESCU fl Ultimele ştiri sp©rti¥e ■ La Zagreb, în runda a XXI-a a turneului de şah al candidaţilor, ultima din turul III, s-au înregistrat rezultatele: Benkö — Tal 0—1; Olafson — Keres 0—1; Fischer — Smîslov întreruptă; Gligorici — Petrosian întreruptă. In clasament continuă să conducă Tal, cu 15‘/2 p., urmat de Keres cu 14 p. Intilnirile din ultimul tur, al IV-lea, vor avea loc la Belgrad. In cadrul Jocurilor mediteranene, ieri s-au disputat finalele la cîteva probe. La înot, în proba de 100 m liber bărbaţi, pe primul loc s-a clasat italianul Pucci cu 57,2 sec. Turneul de floretă bărbaţi a fost cîştigat de Kakubi (R.A.U.) cu 7 victorii, urmat de Cazaban (Franţa) cu 4 victorii, iar la volei, rezultate normale: Italia — R.A.U. 3—0; Turcia — Liban 3—1. Unul dintre cele mai importante jocuri de polo, Iugoslavia — Italia, s-a încheiat cu victoria sportivilor iugoslavi: 4—1. • Pe terenul său, echipa engleză de fotbal Iuton Town a primit replica formației F.C. Austria, de care a dispus cu scorul de 2—0. Turneul cîntăreţului David Ohanesian în U.R.S.S. Azi dimineaţă, cîntăreţul David Ohanesian a părăsit Capitala, îndreptîndu-se cu avionul spre Uniunea Sovietică. Artistul nostru întreprinde un turneu în ţara prietenă, unde îşi va da concursul în cadrul unor spectacole de operă care vor avea loc la Erevan. Vernisaj la Galeriile de artă Ieri la amiază, a avut loc, la Galeriile de artă ale Fondului plastic din bd. Magheru 20, deschiderea expoziţiilor Vasile Condurache şi Nicolae Popa. Expoziţia cuprinde lucrări de sculptură, pictură şi grafică.