Informatia Bucureştiului, octombrie 1959 (Anul 7, nr. 1913-1940)

1959-10-14 / nr. 1925

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, JMNIŢI-VA ! INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VII­I Nr. 1925 | 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 14 OCT. 1959 | Prin Capitală înfiinţarea unei Universităţi populare de artă La începutul lunii noiembrie, pe lingă Casa creaţiei populare a Capi­talei se va deschide Universitatea populară de artă cu următoarele secţii: actorie şi regie cu catedre de regie, actorie şi cultură teatrală, muzică cu catedră de dirijat coral, dirijat or­chestră de muzică populară, dirijat orchestră de muzică uşoară, teorie şi solfegiu, armonie şi cultură muzicală, coregrafie cu catedre de regie, dans popular, dans clasic, teoria şi arta spectacolului coregrafic romînesc, no­tare grafică a dansului, cultură core­grafică , artă plastică cu catedre de pictură, grafică, artă decorativă, cul­tură plastică, literatură, ziaristică și teatru satiric cu catedre de istoria literaturii române, istoria literaturii sovietice, istoria presei comuniste, re­gie pentru brigadă, actorie pentru brigadă, ilustraţie muzicală, regie­­păpuşi, actorie-păpuşi, teatru popular satiric, poezie, reportaj şi pamflet, co­respondenţa de presă, gazeta de pe­rete , scenografie cu catedrele: teatru, păpuşi, coregrafie. Vor exista, de asemenea, şi cursuri comune tuturor secţiilor, care vor cu­prinde catedra de marxism-leninism, estetică, istoria artei, probleme de pe­dagogie, psihologie şi metodică. Cursurile Universităţii populare de artă sunt organizate pentru instruc­torii formaţiilor artistice de la cămi­­nele culturale, casele de cultură, clu­buri muncitorești etc. După cum am anunţat, pe calea Victoriei la nr. 142—146, a început construirea unui nou bloc de locuinţe. Clişeul nostru reprezintă perspectiva vii­toarei clădiri (cea din mijloc) care va în­frumuseţa încă un punct din cuprinsul ora­şului nostru. (Autorul proiectului — arh. D. Slavici din Institutul „Proiect-Bucu­­reşti”). Activitate rodnică Comitetul de stradă al circumscrip­ţiei 15 electorale (preşedinte M. Bon­­ciu) din raionul V. I. Lenin, desfă­şoară o rodnică activitate atît pe li­nie gospodărească cît şi cultural-edu­­cativă. Mîine, 15 octombrie, ora 17:30, se deschide un ciclu de conferinţe orga­nizat în cinstea Lunii prieteniei ro-­ mîno­-sovietice. In fiecare marţi şi joi, începînd din ziua de 20 octombrie, între orele 17—19 au loc meditaţii gratuite la limba romînă şi matematici pentru e­­levii cl. I-IV. Tot de la 20 octombrie, în fiecare marţi, joi şi vineri, între o­­rele 8—11:30, au loc meditaţii gratui­te la limba romînă, matematici, rusă, franceză şi latină pentru elevii cl. V-XI. Bilunar, sîmbăta la ora 17, are loc cercul de sfat şi basme pentru copii. Activităţile se desfăşoară în sălile cantinei nr. 3 învăţămînt. Informaţii suplimentare se pot ob­ţine în str. Sf. Apostoli 16 (sediul cantinei), în fiecare zi între 8-9 di­mineaţa, cînd se primesc şi înscrieri. O ÎNTREBARE pe zi Cind va apare ursonul românesc ? — NE RĂSPUNDE TOVARĂŞUL INGINER VALERIU POPA, DIRECTOR TEHNIC IN DIRECŢIA GENERALA A INDUSTRIEI LINII ŞI MĂTĂSII DIN M. I. B. C. — — Noua fabrică de la Săvineşti ne-a livrat primele cantităţi indus­triale de fibre din care inginerii şi tehnicienii din ramura industriei lînii şi mătăsii, în colaborare cu cei de la Institutul de cercetări textile, au reuşit să fileze fire corespunzătoare pentru urson. De asemenea, la fa­brica „țesătoriile Reunite" din Capitală, cu sprijinul cercetătorilor de la Institutul de cercetări textile, s-a obţinut o contextură reuşită ca durabilitate, aspect şi finisaj. Putem afirma că ursonul din firele romî­­neşti relon se ridică la nivelul mondial al ţesăturilor de acest gen. Vom produce ţesătura urson în culori bej, maro şi gri. La pavilionul de mos­tre organizat de Ministerul Comerţului în colaborare cu principalii pro­ducători de bunuri de consum, am şi expus primele ţesături urson reali­zate la fabrica ,ţesătoriile Reunite". La 15 noiembrie vor apare în magazine primele cantităţi de urson realizate din firele romîneşti relon. Produsele necesare in acest anotimp trebuie să ajungă de îndată in magazine - toamnă, şi, în cîteva rînduri, iarna şi-a şi trimis vestitori. Bunii gospodari au pregătit din vară „sa­nia“. Numeroase întreprinderi bucu­­reştene au produs sute de sortimente de articole pentru anotimpul răco­ros. In plină vară au fost produse cantităţi importante de încălţăminte de cauciuc (şoşoni, cizmuliţe). Iată de ce din magazine nu vor lipsi a­­ceste articole din primele zile cînd ele vor deveni necesare. Nu vor lipsi nici tricotajele ţgroase, articolele de blă­nărie etc. Şi deşi unele întreprinderi, ignorînd calendarul, au mai livrat co­merţului sandale către sfîrşitul lunii septembrie, putem afirma totuşi, că, în general, fabricile bucureştene au asigurat din vreme tot ce este nece­sar pentru anotimpul de iarnă. Cîţiva întîrziaţi, mai există însă. Fabrica de confecţii „Bucureşti“ ar fi trebuit să producă, după contract, costumaşe din diftină, pentru copii, încă în trimestrul III. Dar iată că nici pînă acum acest articol nu a fost inclus în producţie. Cît va mai în­­tîrzia producţia lui, nu sîntem în mă­sură să precizăm. Dar putem explica altceva: de la introducerea în pro­ducţie pînă la livrare şi apoi pînă la apariţia în magazine, e o cale dea­­juns de mare. Aşadar, nu este exclus ca acest articol să apară în miez de iarnă în unităţile de desfacere, adică exact atunci cînd nu ar mai avea căutare, deoarece cumpărătorii l-au înlocuit între timp cu altceva. Acelaşi lucru l-am putea spune şi despre cos­­tumaşele „Tulon“, care trebuiau de mult livrate (după contract), dar care nici nu au fost încă introduse în fabricaţie, şi despre rochiţele din dif­tină care aveau termen de livrare în trimestrul trecut, şi despre rochi­ţele confecţionate din articolul 16302. Cînd un cetăţean nu-şi procură lem­nele la timp, spunem doar că este neprevăzător. Cînd o întreprindere însă nu produce la timp articolele ne­cesare anotimpului răcoros, credem că nu este vorba numai de lipsă de prevedere. Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ a pregătit pentru anotimpul ră­coros zeci de sortimente de produse. Multe din acestea au şi apărut în magazine. In zilele care vor urma, u­­nitățile de desfacere vor primi noi cantități de produse pentru iarnă, rea­lizate de către Întreprinderea mai sus amintită. La două sortimente, însă, fabrica mai este deficitară: paltonaşe de copii şi haine trei sferturi pentru femei. Timpul rece a început. Pentru a putea face faţă cererilor cumpără­torilor, magazinele trebuie să pri­mească, cît mai urgent, sortimentele solicitate. La uzinele textile „7 Noiembrie“ e­­xistă un fenomen cu totul ciudat. În­treprinderea aceasta a pregătit can­tităţi importante de finet. Peste 100.000 metri sunt acum în magazia fabricii. Şi, totuşi, bazele comerciale din ţară nu se grăbesc să le ridice. Există poate convingerea că anotimpul răcoros va mai aștepta? Ne îndoim de acest lucru. Produsele realizate pentru iarnă, trebuie de îndată să ajungă în magazine ! Modele de sezon Săptămînal, la cooperativa „Casa de mode“ din calea Victo­riei nr. 18—20, au loc joi de la 19,30 şi duminică de la 10,30 pre­zentări ale unor modele originale de sezon. Publicul poate achiziţiona pe loc sau comanda confecţiile ex­puse. In imaginea noastră, se pre­zintă un complet din tricot cu motive naţionale. Buletin meteorologic din INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în ge­neral frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea. Vînt slab pînă la potrivit din nord-est şi est. Temperatura aerului staţionară, va fi cuprinsa noaptea între minus 1 grad şi plus 1 grad, iar ziua între 11 şi 13 grade. Dimineaţa brumă slabă şi îngheţ de sol. Manifestări în cadrul „Săptămînii cărţii sovietice“ „Săptămina cărţii sovietice“ va avea loc anul acesta între 19 şi 25 octom­brie. Cu acest prilej se vor organiza numeroase manifestări dedicate cărţii sovietice. • Prima zi a „Săptămînii cărţii sovietice“, 19 octombrie, va fi marcată prin deschiderea în incinta librăriei Cartea Rusă a Bazarului cărţii so­vietice. In seara aceleiaşi zile, va avea loc la Casa prieteniei româno-so­­vietice un festival de poezie în cadrul căruia poeţii noştri vor citi tălmă­ciri din lirica sovietică. • In afara Bazarului de la Cartea Rusă, librăriile Academiei, Centrală, Copiilor, Librăria Noastră nr. 3, 4, 17 şi 50 vor amenaja vitrine, expoziţii şi colţuri festive im­b­inate lucrărilor sovietice. • Săptămina cărţii sovietice va prilejui celor ce doresc să obţină cărţi din U.R.S.S. în limba rusă, posibili­tatea să facă comenzi prin librăriile: Cartea Rusă, Academiei, Centrală, Li­brăria Noastră nr. 3, nr. 4 şi nr. 17. • Centrul de librării şi difuzare a cărţii, regionala Bucureşti, in colabo­rare cu E.S.P.L.A. va prezenta mun­citorilor, in cadrul unor seri literare, lucrările: „Mama“ de Maxim Gorki la întreprinderile „Donca Simo­n", I.T.B. „Ilie Pintilie“ şi ,,Tableta“; „De­parte de Moscova“ de Ajaev la Ate­lierele Centrale I.T.B., „Tehnica Tex­tilă“ şi uzinele „Steaua Roşie“; „Că­derea Parisului" de Ilya Ehrenburg la întreprinderea metalurgică C.T.I.A.; „Pădurea rusească“ de Leonid Leonov la Întreprinderea poligrafică „13 De­cembrie“. • In standurile din întreprinderi şi instituţii aparţinind unităţilor Cartea la locul de muncă, se vor organiza 200 de expoziţii cu cărţi sovietice şi bazare. S-A DESCHIS PAVILIONUL DE MOSTRE DE MĂRFURI Marţi după-amiază s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă I. V. Stalin din Capitală Pavilionul de mostre de mărfuri, organizat de Mi­nisterul Comerţului, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Uniunea Centrală a Coope­rativelor Meşteşugăreşti. La deschidere au luat parte tov. Al. Bîrlâdeanu, vicepreşedinte al Con­siliului de­­Miniştri, conducători ai unor ministere şi organizaţii cu ca­racter economic, directori ai întreprin­derilor producătoare de bunuri de larg consum din Capitală, numeroşi invitaţi. In cuvîntul de deschidere tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, a arătat că pavilionul va înlesni cu­noaşterea cerinţelor populaţiei prin studierea observaţiilor şi sugestiilor maselor largi de consumatori cu pri­vire la calitatea, modelul, culoarea, modul de prezentare ete. a mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi în magazine in prima jumătate a anu­lui viitor. Pavilionul cu mostre, cu numărul său mare şi variat de produse, arată progresele însemnate realizate de in­dustria noastră, grija pe care o poartă partidul şi guvernul ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, arată atenţia pe care o acordă lucrătorii din comerţul socialist şi din industria producătoare de bunuri de larg consum studierii cerinţelor populaţiei. Pavilionul care începînd de astăzi va fi deschis timp de două săptămâni, poate fi vizitat zilnic între orele 10—14 şi 16—20, iar duminica între orele 10—20. SPICUIRI DIN CARNETUL DE REPORTER După un deceniu de activitate lămpile fluorescente, înlocuind ilumi­natul, incandescent. Lucrările de pe bd. Republicii, de pildă, au fost exe­cutate de specialiştii Trustului. Numeroşi bucureşteni, la fel ca a­­tîţia oameni ai muncii din întreaga ţară, şi-au petrecut vara aceasta con­cediul pe litoral. Şi aici, în localită­ţile Mamaia, Eforie, Vasile Roaită, i-a întîmpinat aceeaşi lumină plăcută şi odihnitoare. Au instalat-o tot elec­tricienii Trustului. Pînă la sfîrşitul anului ei vor începe lucrările de instalare a lămpilor fluorescente şi în localitatea Băile Herculane precum şi în alte oraşe din ţară. Sumare spicuiri din carnetul de re­porter. Ele ne reamintesc atîtea mo­mente din munca unui harnic colec­tiv, care, în cei zece ani de activitate, şi-a adus cu prisosinţă contribuţia la realizarea planului de electrificare. DINU LAZARESCU Răsfoiesc filele carnetului de re­porter­­Cîteva rînduri amintesc des­pre o aniversare. Peste puţină vreme Trustul de construcţii şi montaje e­­nergetice din Bucureşti împlineşte zece ani de activitate. Ovidiu­ Doi­­ceşti, Sîngiorgiul de Pădure, Bor­­zeşti, Comăneşti, Paroşeni, Sadu V... Fiecare nume îţi evocă imagini din munca entuziastă a constructorilor de uzine şi linii electrice, care au deschis drum curentului electric, pe deasupra munţilor şi prin adîncul pământului pentru realizarea planului de electri­ficare a ţării elaborat de partid şi gu­vern, fiecare nume înseamnă o nouă sursă de energie electrică. O nouă termo sau hidrocentrală instalată de specialiştii Trustului, înseamnă că în alte zeci şi sute de sate s-a aprins pentru prima oară becul electric. In cei zece ani de activitate, colectivul Trustului a dat sprijin şi a instalat lumină electrică în peste 2.000 de sate. Bilanţul succeselor înregistrate este impresionant. • 1953: Se montează acceleratorul de 12,5 megaelectronvolţi pentru deuteroni, furnizat de asemenea de Uniunea Sovieti­că. La lucrările de instalaţie au lucrat specialişti din Trustul de construcţii fi mon­taje energetice. • Intre 1949-1959, Trustul a instalat^ de cinci ori mai multe linii electrice ^ aeriene de 35 şi 60 Kw. decît existau pînă atunci în întreaga tară. sfalate de muncitorii, inginerii fi tehnicie­nii Trustului de construcții fi montaje e­­nergetice au o putere totala de 715.000 kW, mai mult de­cît întreaga putere insta­lată existentă în centralele electrice din tară în anul 1949. • In avea transformare Trustul de 1949 fara singură noastră stafie de de 110 kw ; construcfii și montaje energetice a instalat 32 asemenea stafii construite de uzinele noastre. Sunt doar cîteva din lucrările înfăptuite, care vorbesc cu prisosință despre aportul pe care l-au adus constructorii Trustului la realizarea planului de electrificare a tării Pe o altă filă a car­netului de reporter se găseşte o însemnare cu privire la activitatea şan­tierelor pe care Trustul le are în Bucureşti. La Floreasca ca şi în Bucu­reştii Noi, pe bulevardele Magheru şi Nicolae Băl­­cescu, la Sala nouă a Palatului R.P.R. şi pe str. C. A. Rosetti, sunt prezenţi şi specialiştii Trustului de construcţii şi montaje energetice. Cînd înserarea se aşterne pest oraş, lumina electrică inundă, învă­luind în razele ei, străzile şi bule­vardele. In ultimul timp, pe nume­roase artere ale oraşului, au apăru Montorii trustului întind conductele pe stîlpii metalici La comisia de împăciuire Strîngeri de mînă... ...După-amiază. In holul sfatului popu­lar al raionului I. V. Stalin, in faţa uşii sălii de festivităţi, aşteaptă un grup de oameni. Ciţiva discută între ei. Alţii tac şi, din cînd in cînd, aţin­tesc o privire vădit ne­prietenoasă către o per­soană sau­ alta din grup.. Uşa sălii se deschise. Două din­­tre persoanele de faţă— pensionara Cristina Pihota, de pe strada Agricultori nr. 14, şi Maria Fotescu, de la aceeaşi adresă — sunt in­vitate să intre. In urma lor, discuţiile s-au mai potolit. Cei de afară sunt curioşi să afle cum de­curg lucrurile dincolo de uşa închisă a sălii, care are în după-amiaza aceas­ta altă destinaţie decit de a găzdui vreo întrunire festivă. Pe cele două împricina­te, Cristina Pihota şi Mă­ria Fotescu, le văzuseră aşteptînd, cu aceeaşi ex­presie de adversitate în­tipărită pe faţă. Fireşte, n-aveau de unde să cu­noască motivul acestor relaţii înăsprite. Dar pen­­tru cei dinăuntru, el nu mai era un secret. Şicane mărunte, jigniri, de aci certuri... Ultimul motiv de neînţelegere, de pildă, — care a şi prile­juit înfăţişarea in faţa comisiei — a fost că Ma­ria Fotescu a tăiat cren­gile unui nc din curte pe cînd Cristina Pihota lipsea de acasă. In faţa comisiei de îm­păciuire, cele două ve­cine învrăjbite au ascul­tat argumentele care le dovedeau că motivele su­părării lor sunt derizorii. In urma argumentării logice şi pline de bun simţ pe care o ascultase­ră, vecinele s-au privit una pe alta... Ce să mai spună? Maria Fotescu s-a angajat ca pe viitor să se poarte corect, să nu-şi mai supere vecina. Iar îndemnul de a-şi stringe mina prieteneşte, ca pece­tluire a împăcării, l-au urmat amindouă fără să şovăie. Cînd le-au văzut ieşind împreună, cei de afară au ştiut că totul s-a termi­nat cu o strîngere de mînâ. Fapt care, insă, a trezit o reacţie de nemul­ţumire unui tinăr. — Vasăzică, eşti vino­vat, nu eşti vinovat, co­misia te sfătuieşte să te împaci, tu înţelegi şi... asta-i tot! Păi atunci, cine-mi face dreptate? Dar nici n-a mai fost nevoie ca tînărul să fie lămurit prin cuvinte. A aflat răspunsul în chiar unul din cazurile judecate in după-amiaza aceea. Cetățeanuil Constantin Mitran de pe strada Gri­gore Diaconescu nr. 17 bis, pe cind se întorcea într-o seară acasă, a fost lovit, fără nici un motiv, de Alexandru Cristea de pe strada Matei Basarab nr. 2, care era în stare de ebrietate. S-a prezen­tat la comisia de împă­ciuire cu certificatul ce dovedea că a suferit lo­vituri care reclamă în­grijiri medicale timp de cinci-şase zile. Alexandru Crist­ea, chemat în faţa comisiei, şi-a recunoscut vina şi­ a fost de acord să plătească celui pe care-l lovise despăgubiri in valoare de 250 lei, pînă la data de 26 octombrie, împăcarea este deci, con­diţionată de acest anga­jament luat în scris, fi­nind seama că Al. Cris­ten nu este un element înrăit. Dacă angajamen­tul nu va fi respectat, Constantin Mitran va putea să se adreseze tri­bunalului. E. BODNARN­IC. (Continuare în pag. II-a) CU PRIMII VIZITATORI Numeroşi cetăţeni şi-au programat pentru dimineaţa de astăzi vizitarea Pavilionului de mostre de bunuri, de consum, despre care s-a anunţat că-şi deschide la ora 10, pentru prima dată, porţile, pentru marele public. Aşa se face că la ora indicată, o sumedenie de vizitatori îşi aşteptau de-acum h­o­dul in faţa intrării halei de expoziţii din Parcul „I. V. Stalin“. Vestea orga­nizării Pavilionului, şi, in mod special, aceea a faptului că marea majoritate a mărfurilor expuse aci sunt produse cu totul noi, prezentate pentru contrac­tările anului 1960, au avut darul să trezească interesul viu al cetăţenilor. Şi iată primii vizitatori păşind pra­­gul Pavilionului şi răspindindu-se in cuprinsul uriaşei hale in care, in stan­durile organizate pe ramuri de pro­ducţie, cele circa 20.000 de exponate sint prezentate cu îngrijire — fiecare cu cartonaşul indicator al datelor ca­racteristice respective, al întreprinderi producătoare, al viitorului preţ de vînzare. . Prima cunoştinţă au făcut-o cu pro­dusele industriei alimentare. Din raf­turile standurilor sau de după vitri­nele frigiderelor ii Intimpină o abun­denţă de mărfuri — începînd de la va­riatele conserve de legume, fructe şi carne şi terminind cu produsele semi­­conservate — brimeturi, pescărie, — nu mezelurile sau cu băuturile.­­ Aci apar în afară de produsele obişnuite ale sectorului alimentar, sumedenie de articole noi, între care cremele hrănitoare de morcovi şi de caise, cremele de lapte concentrat, cu vani­lie, cu portocale, cu zmeură etc., sticluţele cu Ketchup, sos de tomate aromatizat şi condimentat pentru suge şi fripturi, sortimente noi şi variate de biscuiţi şi napolitane şi cite altele. O abundenţă de băuturi completează stan­durile alimentare, de care vizitat­rii se despart nu înainte de a viziona bo­gatele sortimente ale industriei tutu­nului. Abundenţa­­ aceasta este caracte­ristica întregului Pavilion de mostre, care reprezintă, cum nu se poate mai fidel şi mai atrăgător, volumul bogat — in continuă creştere — al industriei noastre de bunuri de consum. Sorti­mente şi produse noi, variate, umplu standurile industriei textile, al indus­triei de confecţii şi de încălţăminte, standurile cu cele mai diverse produse de marochinărie. Este de­ amintit că numai Fabrica de confecţii „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ prezintă în standuri circa 300 de modele noi de confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii, în afară de 150 de modele pe manechine vii. Vizitatorii fac popasuri mai inde­­lungate in sectorul produselor de con­sum ale industriei grele, în fața noului M. R. (Continuare în pag. II-a) Uneori, cînd caricaturiștîi vor să ilus­treze ,, excesul de zel", ei recura la 0 imagine pe cît de perimată pe atît de d­ecutabilă , stropitoarea municipală funcționînd din plin pe vreme de ploaie. Nu numai că faptul în sine este izolat fi necaracteristic, dar în plus, la urma urmelor, grija permanentă pentru salubritatea oraşului nu exclu­­de o asemenea situaţie pentru că, ori­cum, unul este efectul ploii şi altul al stropitorii. In viaţa cotidiană, excesele de zel îmbracă adesea alte aspecte, mai greu sezisabile, însă mai neplăcute. Există astfel unii slujbaşi care, depăşind li­mitele fixate de lege, formulează față de cetăţeni pretenţii exagerate, comi­­țînd în fapt abuzuri, Iată, spre exem­plificare, un asemenea caz sezisat de unul din cititorii noştri. Pensionarul Ştefan Iordăchescu, în vîrstă de 80 de ani, avea nevoie de încălţăminte ortopedică. S-a adresat în acest scop întreprinderii ,,Pirogov", care a acceptat comanda sub rezerva prezentării unor acte şi, printre ele, a certificatului de stare materială. Obţinerea unui asmenea certificat nu prezintă nici un fel de dificultăţi, fiind un act solicitat în mod curent la sec­ţiile financiare. Spre nenorocul pensio­narului, el a încăput însă pe mîna unui ,,zelos" , inspectorul I. Mî­u, de la secţia financiară a raionului V. I. Lenin. Pentru că Ştefan Iordăchescu este chiriaş într-un imobil particular, i s-a refuzat eliberarea certificatului pe motiv că proprietarul care era cu im­pozitul plătit la zi, n-a achitat acest impozit anticipat pînă la sfîrşitul a­­nului curent. Dar într-un elan de bu­năvoinţă inspectorul a dat o soluţie : sâ plătească anticipat chiriaşul în lo­cul proprietarului, impozitul ! Că un inspector financiar veghează la îndeplinirea planului de încasări, acesta este un lucru­­ demn de toată lauda. Dar de aici şi pînă­ la amin­tita pretenţie este o distanţă aprecia­bilă. Ducînd lucrurile pînă la absurd, i s-ar fi putut tot aşa de bine­ cere pensionarului, în vederea eliberării cer­tificatului, să achite pe trei luni înairtt^­ratele la frigider ale vecinului sau să prezinte dovezile de vaccinare ale co­piilor responsabilului centrului de pîine. Sa părăsim însă pe zelosul nostru Gy inspector și sa poposim într-un maga- gi­zin specializat în produse lactate. Nu y, este un secret ca aprovizionarea cu y, lapte a oraşului s-a îmbunătăţit consi­­derabil. Anunţuri publicitare invitînd­­y populaţia sa consume cantităţi sporite (y de lapte şi produse lactate au apărut şi pretutindeni. Dar şi aici s-a ivit o pro- g­­blama de „zel" , „zelul" I.C.I.L.-ului G) de a schimba permanent unele amba- yj laje. Laptele acidofil se vinde ba la y] sticla de 0,590 gr., ba la sticluţă de (y 250 grame, în aşa fel încît cetățenii (y nimeresc mereu în contratimp atunci Gy cînd vor sa preschimbe ambalajele. De (y altfel, desele schimbări de formate ale Gy ambalajelor de sticlă, nu se rezuma gj la lupte. Pentru diferite alte produse, Gj cetăţeanul, victimă a unor „zeloşi", tre- (y buie sa devină un fel de merceolog y în materie de sticle și borcane pen- ty tru a afla care anume din ambalajele G) odată plătite, vor mai putea fi folo- yt site a doua oara. .f. fy. Şi, în sfîrşit, un ultim exemplu din Gy cu totul altă sferă. Joi dupa-amiaza, (y în trenul de persoane 1002,­­ în drum Cy spre Bucureşti, Ion Zbengheci, munci- (y tot pe unul din şantierele de construc- (yt ţie ale oraşului, este găsit fără legi- G­timaţie valabila de călătorie. Pentru Gy asemenea cazuri,­­ dispoziţiile sunt clare. Gy Călătorul necinstit sau neglijent este Gy obligat sa plătească amenzi şi taxe Gy conform unei proceduri amănunţit sta- Gy bilite. Nici un aliniat de lege nu­ per- g­mite însă organelor de control sa­u- Gy plice în supliment alte sancţiuni „sui­vy generis" cum ar fi, de pilda, brusca­ Gy rea contravenientului sau ^ aruncarea din Gy tren a unor obiecte ce-i aparţin. Şi 6. totuşi „zelosul" organ de control nu­­ s-a dat înlături de la aşa ceva. y ...Cuvîntul „zel" e unul din cuvin- G, tele foarte scurte : cuprinde doar trei G' litere. Cu aceste litere altfel orîndui- G te, se poate compune mai mult decît G. jumătate din alt cuvînt : lezat. Invitam G pe adepţii exageraţi ai „zelului" sa cugete la această coincidenţă care pare ^ o invitaţie : să-şi facă datoria cît mai­­A bine, avînd însă grijă să nu lezeze pe Gy cetăţeni. Nici măcar pe jumătate ! gI SAŞA GEORGESCU fl Ultimele ştiri sp©rti¥e ■ La Zagreb, în runda a XXI-a a turneului de şah al candidaţilor, ul­tima din turul III, s-au înregistrat rezultatele: Benkö — Tal 0—1; Olafson — Keres 0—1; Fischer — Smîslov întreruptă; Gligorici — Petrosian în­treruptă. In clasament continuă să conducă Tal, cu 15‘/2 p., urmat de Ker­es cu 14 p. Intilnirile din ultimul tur, al IV-lea, vor avea loc la Belgrad.­­ In cadrul Jocurilor mediterane­ne, ieri s-au disputat finalele la cîteva probe. La înot, în proba de 100 m liber bărbaţi, pe primul loc s-a clasat italianul Pucci cu 57,2 sec. Turneul de floretă bărbaţi a fost cîştigat de Kak­ubi (R.A.U.) cu 7 victorii, urmat de Cazaban (Franţa) cu 4 victorii, iar la volei, rezultate normale: Italia — R.A.U. 3—0; Turcia — Liban 3—1. Unul dintre cele mai importante jocuri de polo, Iugoslavia — Italia, s-a încheiat cu victoria sportivilor iugoslavi: 4—1. • Pe terenul său, echipa engleză de fotbal Iuton Town a primit re­plica formației F.C. Austria, d­e care a dispus cu scorul de 2—0. Turneul cîntăreţului David Ohanesian în U.R.S.S. Azi dimineaţă, cîntăreţul David Ohanesian a părăsit Capitala, îndrep­­tîndu-se cu avionul spre Uniunea So­vietică. Artistul nostru întreprinde un turneu în ţara prietenă, unde îşi va da concursul în cadrul unor specta­­cole de operă care vor avea loc la Erevan. Vernisaj la Galeriile de artă Ieri la amiază, a avut loc, la Gale­riile de artă ale Fondului plastic din bd. Magheru 20, deschiderea expoziţii­lor Vasile Condurache şi Nicolae Popa. Expoziţia cuprinde lucrări de sculp­tură, pictură şi grafică.

Next