Informatia Bucureştiului, ianuarie 1961 (Anul 8, nr. 2305-2330)
1961-01-02 / nr. 2305
F«®* i *•£« Noutăţi de la Uniunea Compozitorilor • La 10 ianuarie, în cadrul ceraclurilor săptăminale, vor avea loc, la Uniunea Compozitorilor, discuţii privind creaţia simfonică şi de cameră. Vor fi prezentate, cu acest prilej, noi lucrări instrumentale realizate de compozitorii noştri. Pentru a doua parte a lunii, e prevăzută organizarea unei dezbateri privind muzica romînească înregistrată pe discuri „Electrecord". A In cadrul cenaclului secţiei de muzică de masă, la 24 ianuarie, va fi prezentat un referat al subsecţiei de muzică de fanfară despre cântecul ostăşesc. O Unul din referatele prezentate la începutul lunii viitoare va trata despre orchestraţia in muzica uşoară. Tot in luna februarie, compozitorii vor discuta diferite probleme cu privire la rolul muzicii populare în dezvoltarea creaţiei muzicale culte. O In cursul acestui trimestru vor fi dezbătute, de asemenea, diferite probleme legate de creaţia de operă cu subiecte contemporane, probleme privind dezvoltarea cintecului de masă, probleme privind creaţia din domeniul liedului şi a pieselor corale de mari proporţii, iS. La „Electrecord“ Cintecul de masă şi muzica populară In repertoriul primului trimestru al anului Viitoarele editări ale Casei de discuri „Electrecord“ cuprind cele mai diverse domenii — de la cîntecul de masă şi creaţia folclorică la muzica uşoară, de la muzica de operă la muzica simfonică, de la povestiri la piese de teatru. Publicăm astăzi spicuiri din repertoriul de noi ediţiuni de discuri pe trimestrul 1/1961 din domeniul cintecului de masă şi al muzicii populare. „ Sectorul muzicii de masă se va îmbogăţi cu noi discuri, cuprinzînd o serie de piese interpretate de corul şi orchestra de studio ale Radioteleviziunii, conduse de dirijorul Carol Litvin. Printre viitoarele apariţii se numără: „Să înălţăm un cîntec“ de I Chirescu, pe versuri de Eugen Jebeleanu (solist baritonul Nicolae Hernea) ; „Partid al luminii“ de I. Croitoru, „Noi din ape am strîns lumină“, de V. Timiş, „Sus steagul luptei pentru pace“ de: M. Neagu.I • Repertoriul muzicii populare se va îmbogăţi cu înregistrări din diferite regiuni ale ţării Astfel, pe discuri obişnuite (78 ture pe minut) vor apărea cîteva cîntece din Moldova: v,„La noi în gospodărie“ şi „Nechează murgul de zor“ — în interpretarea cîntăreţului Vasile Cănănău, „Spune mamă ce să fac“ şi „Ce-ai crezut, ioniţ n bade, că-mi pasă“ — interpretate de Camelia Iacob. Dintre cîntecele ardeleneşti menţia: „Mult mă mustrii bătu“ şi „Nelul meu cu doru“ — cîntate de Maria Peter, „Cîntec din Vaşcău“ în interpretarea Sofiei Popa-Ciurel şi „Măi bădiţă sprîncenat“ în interpretarea Anei Bălăci. Cîteva piese din repertoriu fac parte din folclorul oltenesc : „Hora şi sârba de la Peşteana-Jiu“ — în interpretarea tarafului Gorjului din Tg.-Jiu, dirijat de Nicolae Novac, „Pădurice, pădurea“ şi „Neică, fă-te călător“ — interpretate de Ileana Constantinescu etc. • Nu lipsesc din repertoriu nici popularii interpreţi Maria Lătăreţu („Vine Gheorghiţă seara din luncă“), Ioana Radu („Tudoriţe nene“ şi „Gheorghe, Gheorghe“), naistul Damian Luca („Cîntec moldovenesc“) ş.a., figurînd cu noi înregistrări. • Clinei discuri micro (25 cm. diametru) vor cuprinde cîntece şi jocuri populare din cîte o regiune a ţării, precum şi un nou recital Maria Lătăreţu. • Tot pe discuri micro (17 cm diametru) va fi editat un program de cîntece olteneşti interpretate de Maria Lătăreţu şi Ileana Constantinescu (EPC — 235), precum şi un program de cîntece populare din Ardeal, interpretate de Sofia Popa-Ciurel, Ana Bălăci, Maria Peter şi Maria Roh (EPC—236). • Cu cîntece din folclorul minorităţilor naţionale se vor edita, două discuri standard cuprinzînd imprimări efectuate cu formaţii de muzică populară din Cluj, Oradea şi Tg. Mureş. Un disc micro (17 cm diametru) va fi consacrat unui potpuriu de muzică lăutărească maghiară, pe fiecare faţă a discului fiind imprimate cîte o romanţă, un ceardaş şi un friss, interpretate de orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Oradea, dirijor şi solist la vioară. — Gheorghe Mezei (EPC-237). w Premieră la Teatrul de Operă şi Balet „Spărgătorul de nuci" Intr-una din ultimele seri înaintea noului an, cortina Teatrului de Operă şi Balet s-a ridicat, dezvăluind un tablou neobişnuit un brad majestuos, încărcat cu sumedenie de globuri multicolore şi înconjurat de jucării, care mai de care mai minunate, păpuşi, iepuraşi, ursuleţi, clovni, cai de lemn, un năzdrăvan spărgător de nuci şi cite altele ! Era decorul actului 1 al baletului . Spărgătorul de nuci“ de P. I. Ceaikovski, a cărui premieră a reprezentat darul Teatrului de Operă şi Balet pentru copiii din Capitală. Delicata atenţie a primei noastre scene lirice este cu atlt mai de preţ, cu cit baletul constituie o adevărată încîntare, nu numai pentru micii spectatori, ci şi pentru cei virstnici, care găsesc în imaginile muzicale pătrunse de poezie ale lui Ceaikovski, ca şi în înscenarea plină de fantezie a Tildei Urseanu prilejul unor depline satisfacţii artistice. Bazat pe cunoscuta povestire cu acelaşi titlu a scriitorului romantic german E.T.A. Hoffmann, libretul evocă întâmplările extraordinare la care participă mica Miaşa ... în vis, după ce a primit în dar, cu prilejul sărbătoririi pomului de iarnă, o păpuşă mecanică înfăţişînd un spărgător de nuci. Maşa îndrăgeşte mult de tot această jucărie, de care nu se poate dezlipi nici după ce copiii invitaţi la serbare au stricat-o. Noaptea, după plecarea invitaţilor, Maşa se furişează îngă pom ,pentru a mai privi încă o dată păpuşa ei favorită, o ia în braţe şi... adoarme. De aci începe călătoria Maşei în lumea visului, în care porţile fanteziei sînt larg deschise. In această lume feerică, păpuşii Şi jucăriile — şi mai ales Spărgătorul de nuci — se trezesc la viaţă, iar Maşa, condusă de un năstruşnic pitic, trece cu iuţeala gîndului, călare pe un covor fermecat, peste meleaguri îndepărtate, în care vieţuiesc popoare felurite, fiecare cu obiceiurile lor. Morala se deduce cu uşurinţă, despre toate aceste locuri, despre oamenii care trăiesc acolo, se găsesc multe amănunte folositoare în cărţile de şcoală, de unde asemenea cunoştinţe se cer a fi dondite şi adîncite de către acei copii care — ca şi Masa — au trecut cu oarecare uşurinţă peste învăţătura cărţii. Muzica baletului nu necesită o prezentare specială. Suita de concert extrasă de Ceaikovski este atît de cunoscută, se bucură pretutindeni de o atît de mare popularitate, incit oricui nau devenit familiare accentele vii ale „Trepakului“ rusesc, linia melodică unduitoare a dansului arab, ritmurile dansului spaniol, pentru a nu mai vorbi de celebrul „Vals al florilor“, cu introducerea elegiacă a suflătorilor, urmată de caracteristitele pasaje de harpă şi de strălucitoarea expunere a temei de către instrumentele de coarde. întreaga muzică dovedeşte de altfel extraordinarele însuşiri de colorist ale compozitorului,aplicate cu o egală măiestrie la miniatura muzicală, ca şi la tablourile poetiico-fantastice de mari proporţii. Coregrafia şi regia spectacolului reprezintă un nou examen trecut cu succes de maestru de balet Tilde Urseanu. Am apreciat cu deosebire modul în care a fost concepută coregrafia actului I, permiţînd o diferenţiere cară, prin mişcare şi mimică, a personajelor „vii“ de „păpuşi“. Pentru rourile copiilor — şi în special pentru acela al micii Masa — Tilde Urseanu a îndrumat dansatorii în direcţia creării unor „tipuri", fiecare cu personalitatea sa, specifică vîrstei, dar şi caracterului său. Iar „păpuşile“, deşi au păstrat cu toate fixitatea expresiei şi rigiditatea mecanică a mişcărilor, cerute de roluri, au avut şi eie, fiecare, personalitatea lor. Cît priveşte momentele de divertisment coregrafic de ansamblu din actul !!, meritul Tildei Urseanu constă i aceea că a înveşmîntat cu pricepere elementele consacrate ale genului în haina unei prezentări în care predomină inventivitatea, coloritul viu şi detaliul pitoresc. Pe aceeaşi linie se înscriu decorurile şi costumele semnate de Paula Brîncoveanu, stîrnind adeseori surpriza prin ineditul lor sambluri mici, dovedind o minuţioasă pregătire, vom mai releva pe Clara Voiiin (Piticul), Ileana Iliescu (dans arab), Lidia Lăzărescu- Cîmpeanu (Păpuşa mecanică) etc. Tânărul dirijor Constantin Petrovici s-a făcut remarcat prin siguranţa cu care a condus orchestra In rolul micii Maşa, Alexa Du-fmitrache ne relevă noi faţete ale talentului său. Ea creea- ză în mod sugestiv personajul fe-l tiţei, dornică de joacă, zglobie, ca- pabilă să trăiască o intensă afec- ţiune pentru păpuşa ei preferată. f Gestica şi mimica ei simt de o mare expresivitate, iar mişcarea scenică de o mare uşurinţă Deosebit de a- %tractiv conturează Eugen Mărcui ( rolul Spărgătorului de nuci, dove- f dind în continuare diversitatea posi- I bilităţilor sale interpretative, bunul / gust şi umorul fin care constituie factori comuni ai creaţiilor sale. Cuplului Ina Stenkovskaia — Geilu Barbu (Masa mare — Prinţul) i s-a rezervat un loc mai redus în economia spectacolului. Apariţia lor în actul al II-lea deşi insuficient pre- gătită şi explicată, dă totuşi joc unor momente coregrafice de can- tate. Din numeroşii interpreţi care re- nalizează scene solistice sau de an- v La tragerea de bază a obligaţiunilor G.E.C., ce a avut loc în seara zilei de 31 decembrie 1960, au ieşit câştigătoare următoarele obligaţiuni: Obligaţiunea nr. 21 seria 09016 lei 75.000; nr. 08 seria 11571 lei 50.000; nr. 09 seria 10118 şi nr. 14 seria 40672 cîte 25.000 lei fiecare; nr. 07, seria 12222, nr. 45 seria 14218, nr. 25 seria 34.403, nr. 47, seria 39723, cîte 10.000 lei; nr. 43, seria 01946, nr. 19, seria 02705, nr. 36, seria 03095; nr. 28, seria 15243; nr. 41, seria 18404; nr. 43, seria 19.291 ; nr. 30, seria 27.987; nr. 31, seria 29.721; nr. 34 seria 37.829; nr. 07 seria 44012; nr. 19 seria 42804 cîte 5.000 lei. Au mai cîștigat cîte 2.000 lei, oblia- .. • ti__rvrori prin grija sa pentru realizarea ) ^tmnile cu temiația seriei 002 nr. unei îrazari expresive si a unei in- 1 '7 , 130 nr. 13, zoo nr. zu, uiu nr. 'refleretări mântâîe. Ii recomandăm /36 5] AAAnl"j , - . y . .- ț. Cite 800 de lei, obligaţiunile cu * ti__- -totuşi ca, în specia! ?,n uvertură în actul I, să nu caute cu orice preţ punerea în evidență a unei problematici dramatice, acolo unde — după cum spune muzicologul sovietic Vasili Iakovlev — nu se urmăreşte decit portretizarea în imagini muzicale a instabilităţii copilului şi redarea în general, a lumii sufleteşti a celor mici. Realizare izbutită din multe puncte de vedere, „Spărgătorul de nuci“ se înscrie printre succesele Teatrului de Operă şi Balet. Nu ne îndoim că publicul de toate vârstele va acorda preţuirea sa acestui spectacol deosebit de atractiv. E. ELIAN Spărgătorul de nuci (Eugen Marcui) și Masa-mică (Alexa Dumitrache) într-o scenă a baletului Premierele cinematografice ale săptămînii I . Pe ecranele cinematografelor „Republica“, „I. G. Frimu“ și „Flacăra“ începe să ruleze de azi, 2 ianuarie filmul „Scrisoare neexpediată“, noua realizare a regizorului sovietic Mihail Kalatozov, autorul celebrului film „Zboară cocorii“. In rolurile principale ale acestui nou poem cinematografic închinat eroismului unui grup de geologi, apare interpreta Veronicăi din „Zboară cocorii“, tînăra actriţă Tatiana Samoilova şi actorul Innokentii Smoktunovski. Imaginea flmului este semnată de un alt maestru al cinematografiei sovietice, operatorul Serghei Krusevski. începînd de azi, 2 ianuarie, la cinematografele „Bucureşti“, „Vasile Roaită“ şi „Alexandru Sahia“ rulează noua producţie cehă „Batalionul negru“. Filmul realizat de cunoscutul cineast Vladimir Cech istoriseşte soarta tragică a unor mercenari ai colonialiştilor înrolaţi în regiunea străină. Tot de azi va fi prezentată la cinematografele Magheru şi Libertăţii o nouă producţie realizată în R.F. Germană. Este vorba de filmul „Dr. Şoim“ dedicat luptei pe care trebuie s-o ducă un savant cinstit pentru a croi drum adevărului într-o societate vrăjmaşă ştiinţei. Tatiana Samoilova tri „Scrisoare neexpediată“ INFORMATIA Zilele acestea şi-a încheiat turneul întreprins în Japonia violonistul Ştefan Ruha. Timp de şese săptăimîni violonistul nostru a susţinut — acompaniat de pianistul Ferdinand Weiss — 22 de concerte şi recitaluri în centre importante din Japonia. Ruha a cîntat la Tokio, Okayama, Kanazawa, Joyohashi şi alte oraşe în faţa unui auditoriu de peste 40 000 persoane Prezenţa lui Ştefan Ruha şi Ferdinand Weiss în Japonia a făcut cunoscute posibilităţile de care dispun şcoala muzicală romînească şi valoroşii ei interpreţi. Presa japonezi şi criticii muzicali au recunoscut la Ştefan Ruha calităţi care demonstrează talent, virtuozitate tehnică, precizie, sunet deosebit de frumos şi o excelenta pregătire muzicală. Dintr-o scrisoare adresata la O S.T.A. de Hiroshi Makino, secretarul general al Asociaţiei oamenilor de muzică din Japonia, desprindem următoarele : „Sîntem în măsură să vă aninţăm că turneul lui Ştefan Ruha şi Ferdinand Weiss, aceast prima echipă artistică din R.P.R. (din anii de după cel de al doilea război mondial) s-a bucurat de un mare succes. Manifestările lor artistice au fost excelente, publicul a umplut sălile de concert pînă la refuz, interpreţii romîni au cîştigat pe merit simpatia şi entuziasmul auditoriului“. Mulţumind pentru reuşita acestui turneu, semnatarul scrisorii de mai sus îşi încheie rîndurile astfel : „Am cunoscut cîte ceva din muzica romînească (se refera la Sonata a H-a de G. Enescu) şi reuşita acestei acţiuni va contribui la promovarea legaturilor de prietenie dintre R. P. Romîna şi Japonia, şi va deschide noi perspective pentru schimburile cutural-artistice". Succesul obţinut de Ruha în Japonia face cinste şcolii noastre muzicale.“ Ce vă doriţi pentru anul 1961? „Să lucrez mai mult şi mai bine. E tot ce-mi pot dori. Pe „şantierul creaţiei" —cum obişnuiesc să spună ziariştii — am o lucrare concepută pentru litoral şi o compoziţie inspirată din avîntul clasei muncitoare, condusă de partid : „Noi mergem tot înainte Ca să mergem înainte avem nevoie de pace, de linişte, de sănătate. Toate acestea le aştept de la anul care vine". BORIS CARAGEA sculptor „Doresc ca în anul 1961 să învăţ. Lucrez de câţiva ani în domeniul creaţiei de literă destinată tipăriturilor, şi munca aceasta mă pasionează. Dar numai cu pasiunea, nu ajungi prea departe. E nevoie şi de cunoştinţe noi Aşa că, doresc şi sper să realizez această dorinţă, să mă specializez în domeniul creaţiei de literă". ANATOL ŢERNA maistru la uzinele „21 Decembrie“ — ce-mi doresc pentru noul an? Bineînţeles, în primul rând, un... cer cit mai favorabil observaţiilor astronomice ! Doresc, în acelaşi timp, ca activitatea Observatorului să fie şi mai bordată, cît mai mulţi vizitatori, mai ales că şi posibilităţile noastre vor creşte, prin instalarea de noi instrumente astronomice. Pentru mine personal, o dorinţă „modestă“ , o soţie. Şi o dorinţă comună, multor milioane de oameni, pace. MATEI ALECSESCU directorul Observatorului Astronomic Popular „Doresc din toată inima ca munca mea în producţie pe anul 1961 să fie cît mai rodnică, mai folositoare în îndeplinirea măreţelor sarcini ale acestui an. In acelaşi timp, ca elev al Şcolii populare de artă, doresc să termin şcoala cu rezultatele cele mai bune. Să îmbin în felul acesta cît mai armonios două pasiuni ale mele — munca în producţie şi activitatea de actor amator“. CAMIL GEORGESCU tehnician la uzinele „Grigore Preoteasa“ „îmi doresc ca anul 1961 să fie un prilej de îmbunătăţire a muncii studioului, în aşa fel, încît producţia noastră să fie pătrunsă de înaltă partinitate pe linia sarcinilor ce decurg din Hotărîrile Congresului al IlI-Iea al partidului. Iar mediocritatea şi şablonul ce ne-au mai dat uneori de furcă în anul ce a trecut, să ne rămînă cu desăvârşire străine“. ARISTIDE MOLDOVAN director al Studioului cinematografic „Al. Sahia“ „Acum mă aflu în Ultimii,1 a0 al şcolii medii nr. 22 „Gheorghe Lazăr“ şi anul 1961 este un an de răscruce în viaţa mea. Ca unul care mă aflu în pragul absolvirii şcolii, mi-am ales şi meseria de viitor. Vreau să studiez fizica atomică şi pentru asta mă pregătesc serios la matematică şi fizică. Şi ca locţiitor al secretarului din comitetul U.T.M. pe şcoală, doresc ca în munca organizaţiei noastre să obţinem cu mai multe succese“ CĂTĂLIN borcea elev fruntaş la învăţătură îmi doresc pentru Anul nou... muzica unui film. Şi mai doresc ca melodiile ce le voi compune să placă publicului. FLORENTIN DELMAR In anul care a trecut, acusticienii români au obţinut mari succese prin realizarea unor săli cu o acustică perfectă (în Bucureşti, sala Palatului R.P.R. şi sala de concert a Radioteleviziunii). Nu pot să doresc decit ca ei să obţină şi mai departe succese la fel de frumoase. O dorinţă unanimă şi... personală, totodată, noul an să ne aducă măsuri care să reducă sgomotul în întreprinderile industriale, pe străzi şi in clădirile de locuit. Şi o dorinţă personală: să văd cît mai curînd în librării „Bazele, acusticii moderne", lucrare scrisă de acad. prof. Eugen Bădărău, preşedintele Comisiei de acustică, împreună cu mine (şi, bineînţeles, în condiţii grafice dintre cele mai bune, aşa cum ne-a obişnuit în ultimul timp Editura Academiei R.P.R-1) Ing. MIRCEA GRUMAZESCU secretar ştiinţific al Comisiei de acustică a Academiei R.P.R. „Ce-mi doresc în anul 7 Să mi se îndeplinească o dorinţă personală• să scriu o carte despre tehnologia producţiei electronice. O lucrare în care consideraţiile tehnice să se îmbine armonios cu cele izvorind din practica producţiei in uzina noastră“ Ing. DUMITRU LAZAROIU directorul uzinei „Electronica“ — Vreau să trimit, cu prilejul pe care mi-l oferiţi, două... telegrame. Prima, către toţi agronomii din ţară : „Pentru anul care începe vă urăm recolte bogate şi o strînsă colaborare cu noi. Stop”. Semnează : agrometeorologia A doua, către cele patru anotimpuri ale anului 1961 : „Rugăm aveţi în vedere buletinele noastre informative atunci cînd planificaţi condiţiile meteorologice ! Stop”. Semnează : idem. Ing. OCTAVIAN BERBECEL şeful secţiei de agrometeorologie din Institutul Meteorologic Lista de ciştiguri la depunerilepe obligaţiuni C. E. C. din 31 decembrie 1960 LA TRAGEREA DE BAZA terminaţia seriei 06 nr. 13, 55 nr. 45 şi 92 nr. 16. In total au fost distribuite 1594 câştiguri în valoare de 1.800.000 lei. LA TRAGEREA SUPLIMENTARA au cîştigat: 100.000 lei obligaţiunea nr. 37 seria 05667 ; 50.000 lei obligaţiunea nr. 18 seria 26996; cîte 25.000 obligaţiunile nr. 44 seria 19905 şi nr.02 seria 34204; cîte 10.000 lei obligaţiunile nr. 45 seria 03436; nr. 16 seria 11575; nr. 36 seria 17291; nr. 34 seria 20683; nr. 48 seria 22535; nr. 21 seria 38919. Cîte 5.000 lei au cîştigat obligaţiunile cu nr. 44 cu terminaţia seriei 267; cîte 2.000 lei au cîştigat obligaţiuniile nr. 26 cu terminaţia seriei nr. 042; nr. 24 cu terminaţia seriei 045; nr. 21 cu terminaţia seriei 354; nr. 07 cu terminaţia seriei 484; nr. 07 cu terminaţia seriei 684, nr. 35 cu terminaţia seriei 759 şi nr. 20 cu terminaţia seriei 887. Cîte 800 lei fiecare au cîştigat obligaţiunile nr. 34 cu terminaţia seriei 41 şi cele cu nr. 41 cu terminaţia seriei 8 în total, 1.270 cîştiguri în valoare de 1.835.000 lei. ‘ CIŞTIGURI ÎN OBIECTE _ Un număr de 8 obligaţiuni au ieşit cîştigătoare la tragerea în obiecte, în ordinea următoare: nr. 45 seria 33119; nr. 25 seria 00139; nr. 23 seria 07124; nr. 15 seria 27195; nr. 03 seria 16791; nr. 08 seria 15207; nr. 11 seria 32322; nr. 07 seria 35780. Plata cîştigurilor în numerar se face la casele raionale de economii şi agenţiile C.E.C. proprii, iar câştigurile în obiecte se remit prin casele raionale de economii şi consemnaţiuni. Moscova — Londra -- New-York — Tokio Arta muzicii şi a dansului romînesc peste hotare Adeseori anunţăm plecarea unui cîntăreţ, a unui dirijor sau plecarea unui instrumentist român peste hotare. Adeseori pe scenele sălilor de concert sau spectacol, dincolo de graniţele ţării, un artist român poartă ştafeta artei noastre. Unde ? Pe atîtea meridiane între Moscova, Londra, New-York, Tokio. In atîtea capitale şi oraşe cu vechi tradiţii muzicale, unde mesagerii artei romîneşti sînt cunoscuţi de multă vreme sau vin pentru prima oară. Geografia turneelor artistice ale anului cuprinde o vastă întindere: U.R.S.S., R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D Germană, R. P. Polonă, R. P. Ungară, Anglia, Franţa, Italia, R.P.F. Iugoslavia, Grecia, Finlanda, Elveţia, Austria, S.U.A., India, Indonezia, R.A.U., Japonia... In itinerariul artiştilor noştri prin Uniunea Sovietică se înscriu popasuri la Moscova, la Leningrad, Kiev, Minsk. Reprezentanţii noştri — soli ai artei noastre şi ai păcii sînt întîmpinaţi pretutindeni cu aplauze : George Georgescu, Zenaida Palii, Dan Iordăchescu, Garbis Zobian, Valentin Gheorghiu şi atîţia şi atîţia alţi dirijori, alţi cîntăreţi, pianişti, violonişti... După reprezentarea operei „Răscoala” pe scena Teatrului „Stanislavski Nemirovici Dancenko“ din Moscova de către ansamblul Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. un cunoscut critic muzical scrie: „A fost extrem de interesantă întîlnirea noastră cu creaţia romînească de operă şi balet; ea dovedeşte o matură concepţie artistică, măiestrie şi talent”. La celălalt capăt al continentului, arta noastră interpretativă se impune pe scena cunoscutului teatru londonez Covent Garden. O confirmă cronicile elogioase care comentează reprezentaţiile „Bărbierului din Sevilla” cu Nicolae Hernea: „Cu o voce bogată şi curgătoare, N. Hernea s-a încadrat în rol ca şi cum s-ar fi născut în el, are totul ce-i aparţine lui Figaro, agilitatea, verva, veselia, calmul, pe scurt personalitatea unui maestru”. Dincolo de mări şi oceane, sînt aplaudaţi cu aceeaşi căldură artiştii noştri — de la maeştri la tinerii crescuţi în anii regimului de democraţie populară. Dirijorului George Georgescu i se spune in presa americană „distinsul român... care inspiră Încredere prin integritatea sa muzicală. Tehnica şi gestica sa... sînt simple, clare, energice, dînd orchestrei posibilitatea de a cînta liber, în toată bogăţia sonoră“. Un colectiv de operă la Moscova. Un cîntăreţ la Londra. Un dirijor la New- York. Un violonist la Tokio. Un ansamblu de balet în India. Lista turneelor e bogată. Arta Florescu cîntă la un concert UNESCO de la Paris. Tot aici Ion Voicu concertează la festivalul Ceaikovski. Valentin Gheorghiu dă recitaluri la Atena, Ion Dacian și Silly Popescu apar în premiera unei operete romîneşti pe scenele cehoslovace etc., etc. Şi turneele artiştilor noştri se prelungesc adeseori la cererea gazdelor : Ladislau Konya îşi dublează numărul spectacolelor pe scenele sovietice, Ion Piso dă zece spectacole în loc de şase, formaţia romînească de muzică uşoară , solicitată de acelaşi public sovietic să-şi prelungească turneul cu aproape o lună de zile... Artiştii apar la posturile străine de radio şi televiziune. Iar interpretările lor sînt înregistrate pe benzi: Valentin Teodorian la Budapesta, Garbis Zolian la Erevan, Ion Voicu la Helsinki... Moscova — Londra — New-York — Tokio. Arta romînească pe meridianele globului. Retrospectiva unui an încheia un bilanţ bogat şi deschide anului ce vine drumuri noi mesajului muzicii şi dansului romînesc, pînă departe. H. H. I. G. ,. ingem la sosii a libretelor negadiaui cu ciştiguri La tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri din 31 decembrie 1930, au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 160 cu 250%; 777 cu 200%; 080 şi 440 CU 100% ; 010, 168, 298, 301, 522, 621 776 şi 898 cu 50% , 249, 399, 408, 523, 609, 808, 904 şi 962 cu 25%. Cîştigul suplimentar a fost acordat libretelor aie căror numere au terminaţia 1452 cu un cîştig de 250%. Sumele cuvenite drept cîştig, se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîștigătoare. REVELION 1961 La uzinele La orele acestea (n.n. 20.30-21.30) tramvaiele 23 şi 27 duc, în zile obişnuite, cam puţini oameni pînă la capătul dinspre uzinele „Republica“. Dar sîmbătă seara lucrurile s-au schimbat... S-or fi mirat şi vatmanii. Mai ales că la coborîre căsătorii apucau alt drum decit cel de fiecare zi. O porneau, în pîlcuripîlcuri, pe drumeagul presărat cu nisip încă proaspăt. Și se opreau la clădirea pe care vatmanii o văzuseră cu cîteva luni în urmă încinsă încă în brîuri de schele. Acum însă, toată fațada era scăldată de o fascinantă beteală de lumină. Au mai rămas puţine ore pînă cînd gongul va vest, cel mai sărbătorit miez de noapte, că numeroşii călători, îmbrăcaţi în haine festive, lasă în urma lor o cochetă dîră de parfum şi revarsă o veselie molipsitoare : sînt şi ei, desigur, convivi la masa revelionului. Tramvaiele se grăbesc să cetească la bucla capătului de linie, (doar mai sînt şi alţi pasageri care le aşteaptă) în vreme ce în sălile clubului petrecerea e în toi. Atmosfera caldă, prietenească, s-a înfiripat pe nesimţite. Te îmbie la aceasta cadrul intim, sălile gătite cu ghirlande muzica la auzul căreia tinerii nu se pot împiedica să populeze sala de dans. Dar, mai înainte de toate exadeseori plicaţiile, trebuie situat faptul că toţi cei de faţă se cunosc. Nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani buni la număr. Sînt toţi muncitori, ingineri sau funcţionari la uzinele „Republica“. Unii se cunosc între ei mai puţin, (poate numai după figură), alţii insă, adunaţi laolaltă cu cei mai apropiaţi tovarăşi de muncă, se simt în interiorul fastuos al clubului ca în sinul familiei, înconjurat de vreo 15 ortaci din brigada sa, fruntaşă în producţie, maistrul laminator „Repiîrdîca“ Gheorghe Petcu manifestă o vervă puţin obişnuită. Cei vreo 30-40 muncitori de la secţia de filfetaj, s-au grupat şi ei laolaltă, împreună cu soţiile. Ca la orice petrecere de acest gen, o asemenea diviziune, inerentă începutului, nu rezistă. Cu timpul, mai la toate mesele era prezent Un adevărat mozaic de profesii, strungari, frezori alături de laminoriști sau filotajiști... In fapt, sudura era mai veche. O întărise nu cu multă vreme în urmă un alt succes comun de răsunet al întregului colectiv cînd îndeplinind sarcinile trasate de partid şi guvern, uzina „Republica“ a devenit prima întreprindere siderurgică din ţară care şi-a îndeplinit planul cu 55 de zile mai înainte de termen. Din acest punct de vedere toastul de la miezulnopţii s-a dovedit oarecum... anacronic. Cu 55 de zile în urmă, uzina mai sărbătorise un revelion. G. S. La iarica de confecţii „GL Gfieorgfiiu^DeL7 (Urmare din pag. I) iese pahare, alţii au ocupat ringul de dans, sau au fâcut cerc în jurul bradului, la tomfcolă. „.Clopotele. Auzi parcă aevea dangătul celor de bronz. Rodion Hodovanschi se află „la post“. E oaspetele fabricii. Unul dintre oaspeţi. Dar fabrica îşi are şi artiştii săi. Pentru brigada artistică e astăzi „zi" de lucru. Se ivesc zorile. Petrecerea încă nu s-a terminat. Veselia şi voia bună regizează şi petrecerea laminoriştilor (La uzinele „Republica“) Mic colocviu studenţesc („Cum vă simţiţi între noi?” „Excelent” ) (Intr-o sală a Palatului R.P.R.)