Informatia Bucureştiului, mai 1961 (Anul 8, nr. 2408-2433)
1961-05-02 / nr. 2408
Pag.2-a. ărbătorirea zilei de 1 Mai MlflBi ffiltSfnSf (Urmare din pag. I-a merelor". Daci prinzi mărul din zbor, fireşte, vei avea dreptul să-ţi alegi cea mai frumoasă fată, să urci cu ea pe scenă. Pofi să-ţi opreşti privirea şi asupra Eugeniei Drăguţ, muncitoarea de la Institutul Pasteur, şi asupra Elenei Balaban, contabila de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ şi asupra Nataliei Gurilă, cea cu faţa care aruncă sclipiri de rubin. In camera de jocuri distractive ai să afli mai multe. Despre „Sfoara cu surprize", „Pescuitul sticlei de bere", Concursul cu cutii de conserve"... ...E rindul concurenţilor... literari. Tema: „Poeţii noştri cîntă partidul". Concurenţii: întreaga asistenţă. Premiile stau înşirate pe masă. Un tort, cărţi... Creioanele sînt la mare preţ. Formularele se completează vină la unul... Perechile se leagănă din nou in ritmul valsului. Şi cavalerii medievali îl cunosc pe Strauss. Veselia este un toi, deşi minutarele înaintează tirziu în noapte. Tinerii fruntaşi în producţie din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej sărbătoresc şi în acest fel ziua de 1 Mai. I. MOSCU La scena Arenelor Libertăţii s-au perindat formaţii de amatori, prezentând programe variate şi interesante. In clişeu : Un moment din program. (Urmare din pag. I-a) formaţiile Casei de cultură a tineretului din raionul I. V. Stalin. Acestora le urmează dansatorii, soliştii, orchestra şi brigada întreprinderii „Tehnica textilă“, apoi orchestra şi brigada Comitetului geologic... Teatrul de vară şi estrada amatorilor sunt, după-amiază, locurile cele mai frecventate, mai îmbietoare, mai populate, mai animate. Vizitatorii nu se opresc însă numai aici. Pavilioanele parcului şi-au deschis porţile. La pavilionul A e găzduită expoziţia Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti „1 Mai vi Ii, Bucureşti“, acest album cu fotografii noi şi vechi, din înlănţuirea cărora se desfăşoară ca într-un film biografia bucureşteană a lui 1 Mai. La Casa de cultură a parcului, altă expoziţie a aceluiaşi muzeu, una din ediţiile expoziţiei atît de cunoscute bucureştenilor „Locuri şi case legate de lupta P.C.R.“. Toate acestea sînt aspecte, primele aspecte din această primăvară a parcului. Le-am întîlnit străbătînd aleile de la un capăt la altul, contemplînd horbota fîntînilor arteziene şi lacul brăzdat de bărci, poposind printre şahiştii de pe terasa Casei de cultură, străbătînd Herăstrău cu vaporaşul „Mioriţa“ populat tie pasageri în haine de sărbătoare, ascultînd programul unei brigăzi de agitaţie la estrada amatorilor, gustînd frumuseţea dansurilor populare desfăşurate pe scena Teatrului de vară... început de mai In Parcul de cultură si odihnă Sărbătoare în cartier Programul pe estrada din Ferentari — frumos pavoazată — nu începuse încă. Se anunţase că brigada artistică de la gospodăria agricolă de stat „Bragadini“ urma să sosească de-abia la ora 18 Lumea se strînsese însă, şi fiindcă la Staţia de amplificare se transmitea muzică romînească, a început jocul. Laolaltă, cetăţenii cartierului sărbătoreau ziua de 1 Mai. Cînd a sosit brigada, dansul era în toi. A început să cînte taraful gospodăriei şi bineînţeles a continuat jocul l-am văzut în horă umăr lîngă un măr pe Marin Stoian, de la uzinele „Mao Tze-dun”, învăţătoarea Ioana Mihalcea, pe gospodina Sanda Radis... Cei prezenţi au ascultat apoi pe Adriana Popa şi Vasilica Drăghici, muncitoare legumicole , executînd diferite bucăţi de muzică populară romînească şi pe un cetăţean din cartier care a vrut să-şi dea şi el concursul la programul artistic. Era Nicolae Vătafu, din str. sergent Turturică. Şi a cîntat foarte bine, dovadă că n-a putut părăsi scena, pînă nu a repetat cîntecul. Se înserase. La lumina reflectoarelor a început să-şi prezinte programul formaţia artistică a Institutului de fizică atomică. Un program frumos, mai apreciat. Cine erau cei care au vrut să-şi dea concursul în această zi de sărbătoare, pe una din estradele oraşului nostru? Tinichigiul Pavel Şerban, inginerul Simion Zegreanu, laborantele Florina Iliescu şi Ludmila Oancea, fizicianul Olimpiu Constantinescu şi alţii. Strădania lor a fost apreciată. Sutele de spectatori prezenţi în faţa estradei i-au aplaudat din toată inima pentru evoluţia lor. Au mai trecut pe estradă zeci de artişti amatori. Reţinem din aceştia pe cei din brigada artistică a Întreprinderii metalurgice de morărit şi pe cei ai întreprinderii de panificaţie „Steagul roşu“ care au prezentat un program dedicat celei de a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist din România. I-am văzut cu acest prilej pe muncitorii şi salariaţii celor două întreprinderi interpretului cu vioiciune cîntece, dansind, recitind, vrînd să contribuie astfel la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Lăcătuşii Ştefan Vălcăianu, Ion Crăciunescu, meşterul brutar Petre Ilanganu, funcţionara Virginia Lupşa, merceologul Alexandru Delichiaz şi ceilalţi, au fost ieri seară la înălţime. Pentru ceea ce au realizat, împreună cu tovarăşii lor, ei merită felicitaţi. Programul s-a terminat seara tîrziu. Sute de cetăţeni de cartier au ţinut să fie prezenţi la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijata de Emanoil Bienescu Solistă: Roza Fain (U. R. S. S.) Simfonia a VII-a de Alfred Mendelsohn, pe care compozitorul a închinat-o celei de a 40-a aniversări a creării Partidului Comunist din România, se distinge prin caracterul ei intens dramatic. Pornind de la un conţinut de idei prezent în multe din lucrările lui Alfred Mendelsohn — lupta poporului nostru, condus de partid, împotriva fascismului şi pentru făurirea unei vieţi noi — autorul a reuşit să îmbine cerinţele programatice cu cadrul tradiţional al simfoniei clasice, creînd imaginile muzicale ale unui conflict puternic. întreaga parte întîi — cu excepţia introducerii lente — se desfăşoară într-o atmosferă de tensiune, prelungită şi în „scherzo“, care dobindeşte şi el un caracter frămîntat. In partea lentă, cantilena generoasă, un fel de „melodie continuă“, se desfăşoară pe un fundal armonic bogat şi mobil. Finalul aduce un nou contrast cu răgazul liric creat de „Andante“. Reapar imaginile vii ale acţiunii, ale muncii constructive şi entuziasmului, întregul final se desfăşoară în acel stil simfonic polifonic caracteristic compozitorului, cu teme incisive care se întretaie (între care şi cea a propriului său cântec de mase „Aşa te ştiu, partid iubit“) pînă la epilogul ale cărui acorduri triumfale aduc rezolvarea dramaturgiei a întregii lucrări. Cu o construcţie echilibrată, cu un limbaj limpede, bazat pe primatul unei melodici de bună calitate. Simfonia a Vii-a de Alfred Mendelsohn este o creaţie expresivă cu un profund caracter realist. Solista serii de foi a fost Rozs Fann, o talentată reprezentantă a şcolii violonistice sovietice. Calităţile ei principale sunt frazarea caldă, sensibilitatea, preocuparea pentru exactitate. După un început timid, solista şi-a dobîndit repede siguranţa şi a arătat în „Concertul de Ceaikovski“ măsura posibilităţilor sale. Latura de cantabilitate a muzicii marelui romantic rus a fost cea mai bine pusă în valoare; reţinem îndeosebi cîntul plin de farmec al Rozei Fain în ce lebra „Canzonetta“ (partea a doua a concertului). Dificilul final a reliefat tehnica violonistei, după cum cele două suplimente au arătat-o familiarizată cu sobrietatea expresivă cerută de interpretarea muzicii lui Bach. Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii și dirijorului Emanoil Bienescu le revine meritul de a fi realizat un acompaniament corect și îndeosebi o elocventă prezentare a simfoniei de Alfred Mendelsohn — o interpretare plină de avînt, ca şi aceea a uverturii „Euryanthe“ de Weber, executată în încheierea concertului, şi în privinţa căreia subliniem în mod special sonorităţile extrem de delicate realizate în episodul lent, RADU GHECIU REZULTATELE TRAGERII DE AMORTIZARE A ASIGURĂRILOR ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 29 aprilie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) V.T.V. 5) O.A.H. 2) R.L.F. 6) I.A.C. 3) W.P.R. 7) R.U.B. 4) R.A.W. 8) M.R.F. Toţi acei cărora, încheind asigurări mixte de persoane le-au fost atribuite una sau mai multe din combinaţiile de mai sus, se vor prezenta deîndată la inspectoratele ADAS, pentru a-şi primi sumele cuvenite. Viitoarea tragere de amortizare va avea loc la 31 mai 1961. Pentru a participa şi la această tragere, achitaţi-vă din vreme primele de asigurare. I In cinstea aniversarii partidului iiţiative gospodăreşti Cine a străbătut în această perioadă cartierele oraşului a putut surprinde nenumărate instantanee de şantier gospodăresc în plin lucru. Nota specifică acestor instantanee : participarea entuziastă a cetăţenilor. Fie că e vorba de o lucrare edilitară, fie de amenajarea unui parc sau de ultimul „retuş“ la frumuseţea unei străzi — plantarea fiorilor. E dovada vie că, în afara acţiunilor gospodăreşti pe care le aduce cu sine orice primăvară, mii de locuitori ai cartierelor şi-au unit acum eforturile înspre acelaşi ţel comun : în cinstea evenimentului apropiat, aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, oraşul să îmbrace cea mai frumoasă haină a sa de sărbătoare. In fruntea acestor acţiuni sunt deputaţii. La sfaturile populare raionale din Capitală au sosit şi sosesc numeroase propuneri şi iniţiative frumoase din partea deputaţilor. Toate, în scopul ca lucrările gospodăreşti să fie de calitate, să se execute cît mai economic şi repede ..Deputaţii din comisia permanentă de gospodărie comunală a sfatului popular al raionului Gheorghe Gheorghiu Dej au luat în studiu o problemă importantă : deschiderea unei cariere de nisip în raion O carieră de nisip proprie ar simplifica şi ieftini cu mult lucrările. S-au angajat să încheie acest studiu într-un timp record. Preşedintele şi secretarul comisiei — deputaţii Ovidiu Poenaru şi Gheorghe Cojocaru — au plecat fără întîrziere să cerceteze posibilităţile existente.Au constatat că atît la ■ Ciorogirla, cît şi în cartierul Ciuleşti- Sîrbi, s-ar putea crea o carieră de nisip (la Ciorogîrla, cu straturile mai subţiri, in Giuleşti-Sîrbi, mai bogate). ...Mai mulţi deputaţi — Gheorghe Stănculeasa, Dumitru Brîncuş, Petre Năstrimbcă, Ruvin Bărbăţeanu, Alexandra Tartacan şi alţii — din cartierul Triaj al raionului Griviţa Roşie au avut o iniţiativă frumoasă. Capătul liniei tramvaiului 10, de unde pleacă mai departe autobuzul 64 înspre comuna Chitilă, e un punct important de circulaţie din cartier. Or, tocmai aici, unde traficul e mai intens, exista un loc viran destul de întins, care nu oferea un aspect plăcut privirilor. De ce să nu fie transformat într-un parc care să încînte privirile trecătorilor? Iniţiativa lor e şi ea acum aproape realizată, datorită sprijinului entuziast al cetăţenilor (într-o singură duminică, de exemplu, au ieşit la muncă patriotică pe acest şantier 500 de locuitori). Fostul teren de peste 3.000 mp oferă acum trecătorilor frumuseţea rondurilor sale de flori, a brazdelor proaspete de iarbă, simetria aleilor. Tot în raionul Griviţa Roşie, în cartierul Pajurei, unde nota specifică a dat-o în ultimul timp activitatea intensă de construcţii de locuinţe, deputaţii Ana Nanu şi Valentin Cotrună s-au sfătuit împreună : cum să dea locurilor o înfăţişare cît mai frumoasă ? Trebuie şterse, cît mai repede posibil, urmele de şantier. Pentru început, cetăţenii au descongestionat terenul de resturile de pămînt. Iar în momentul de faţă iniţiativa celor doi deputaţi — de a amenaja pînă la 8 Mai, între blocuri, alei îngrijite, împodobite cu flori — e aproape o realitate. ...Deputaţii Gheorghe Marin şi Nicolae Stelian, din raionul 1 Mai, au propus să se canalizeze străzile Buşteni şi Comarnic cu sprijinul locuitorilor, care s-au angajat să execute, prin muncă patriotică, toate lucrările necalificate. Propunerea a fost considerată realizabilă, la sfatul popular raional. Rezultatul : 4.800 ore de muncă patriotică efectuate de cetățeni şi canalizarea terminată pe cele două străzi, plus pe o porţiune din strada vecină, Silvia. ...Din proprie iniţiativă, deputata Leontina Crăciunescu din circumscripţia orăşenească 129 a trecut, împreună cu deputaţii raionali, la amenajarea unui spaţiu verde în suprafaţă de peste 1.000 mp pe un teren nefolosit de pe strada Traian. Cetăţenii au şi terminat lucrarea. Pe strada Ibramului din acelaşi raion, datorită iniţiativei deputatului Marin Georgescu, un loc viran e acum un frumos teren de volei pentru tinerii din cartier, amenajat în întregime cu posibilităţi locale... ...Iniţiativele şi propunerile deputaţilor sosesc în continuare la sfaturile populare raionale. Fie că se referă la o problemă importantă, de interes raional, fie la împlinirea vreunei dorinţe a locuitorilor dintr-un cartier sau de pe o singură stradă, ele reflectă acelaşi entuziasm, în întîmpinarea aniversării Partidului. E. B. utilaje noi şi amenajări în uniităţile comerciale O serie de magazine şi-au adus instalaţii necesare frigorifice şi sanitare, cîntare etc. De asemenea, s-au făcut reparaţii şi s-au amenajat unităţile „Alimentara“ de pe şos Cotroceni 19, str. Berzei 52, şos. Cringaşi 88, str. Brezoianu 60, şos. Grozăveşti 2, Die Pintile 48, bd. Dinicu Golescu 21—25, precum şi centrele de carne de pe calea Plevnei 246 şi str. Ştirbei Vodă 53, bd. Dinicu Golescu 21—25 şi unităţile specializate în mezeluri şi brînzeturi de pe str. Al. Iopov 19, bd. Libertăţii 94, str. Berzei IIi, precum și magazinul de produse lactate din bd. Dinicu Golescu 21—25. La capătul a Sărbătoarea de ieri a marcat pentru colectiviştii din Otopeni o aniversare: cinci ani de la înfiinţarea gospodăriei. Prilej de a consemna momentele semnificative din scurta istorie a gospodăriei. ...Trebuie amintită, mai întîi, o zi din primăvara anului 1956. Zi de sărbătoare : 1 Mai. Atunci a luat fiinţă gospodăria. Un început modest. Au pornit pe drumul deschis de partid 14 familii, care aveau împreună 27 de hectare. ...1959. Anul în care munca harnică a colectiviştilor şi sprijinul acordat de partid au făcut, ca gospodăria să devină milionară. ...1960. Veniturile gospodăriei au urcat la 3.400.000 lei. S-au înmulţit, în comună, casele noi ale colectiviştilor. Bineînţeles, cu tot ce trebuie unei gospodării puse la punct, începînd cu mobila şi terminînd cu... bicicleta sau televizorul. E interesant de notat, cu acest prilej, cu cît a crescut avutul gospodăriei. „Lista“ nu e deloc scurtă, dar... să în-Ce se înttmplă ? Nimic decît ce era firesc să se întîmple. Oamenii au văzut cu ochii lor cum s-a schimbat viața colectiviștilor. Iar in ultimul timp, cererile de primire în gospodărie au sosit fără contenire, una după alta. Atunci avea loc şedinţa de confirmare a noilor membri. — Cite cereri au fost cu totul ? — ne-am interesat. — 403. (Nu-i de mirare că a răguşit preşedintele, citind cererile). Deci, 403 familii au mai fost primite în gospodărie. Marea familie a colectiviştilor cuprinde acum 905 familii. Iar cele 27 hectare cu care primii colectivişti au pornit la drum au crescut la 1.630. Am mai aflat, că veniturile gospodăriei planificate pe anul acesta sunt de 5.400.000 lei. Şi că avutul gospodăriei e şi el într o continuă ascendenţă: se vor mai cumpăra, anul acesta, încă 100 de vaci cu 50 de viţei, 500 de oi (din care s-au şi achiziţionat 340), 3.000 de pui de găină (s-au cumpărat deja 1.000) şi 1.000 boboci de raţă. Se-nţelege că, aşa stînd lucrurile, e nevoie de noi construcţii, care s-au şi planificat, se vor construi încă un grajd pentru 100 de vaci şi 130 de viţei, un saivan pentru 1.500 de oi, un grajd pentru 100 porcine, un coteţ pentru 1.000 de găini şi unul pentru 1.000 de raţe... E. BODNARIUC drăznim. In linii mari, desigur : 87 de vaci de rasă şi 40 de viţei, 240 porci, 930 de oi şi 570 de miei, 80 de cai, 2.300 găini şi raţe de rasă. Toate aceste vieţuitoare sunt adăpostite in construcţii moderne, dotate cu toate atributele unei bune îngrijiri. ...O zi din primăvara aceasta. Destul de recentă. In sala căminului cultural „Ştefan Plavăţ", atmosferă de sărbătoare (fără să mai vorbim de amănuntul că, să găseşti un loc în sală a devenit o problemă imposibil de rezolvat). Iar preşedintele Alexe, pur şi simplu, a răguşit citind cinci ani pămînturile gospodăriei, colectiviştii lucrează harnici PE ECRANE Ini Unire în întuneric“ In amurg, pe o şosea asfaltata din Republica Federală Germană, un automobil goneşte în urmărirea altuia. In cele două automobile sunt doi oameni care s-au iubit cindva. Anii lungi de despărţire n-au putut strivi această dragoste şi totuşi puntea dintre cele două inimi s-a prăbuşit în clipa în care Magdalena, pianista poloneză, a recunoscut in Ernst Steinlieb un complice al renaşterii fascismului. Acum ea fuge, şi el — nădăjduind să-i clintească hotărirea — goneşte după ea. Pe şoseaua albă, în amurgul cenuşiu, gonesc două automobile. Şi între cele două se interpune, ca o cortină, coloana unui eşalon al noului Wehrmacht. Aşa se încheie noul film al cunoscutei regizoare Wanda Iakubowska, autoarea celebrei producţii cinematografice poloneze „Ultima etapă“. Am început evocând finalul, pentru că el comprimă într-o imagine de simbol întreaga temă a filmului „Intîlnire în întuneric". Este vorba de o dragoste ciudată, înfiripată in anii cumpliţi ai dominaţiei hitleriste şi ai lagărelor de concentrare, între o studentă poloneză şi tinărul proprietar al fabricii în care aceasta munceşte în deportare. Prizonier şi stăpin, cei doi sunt totuşi tineri, şi se regăsesc în faţa pianului,in muzică. Poate fi oare posibilă o dragoste între aceşti oameni ? Cei doi încearcă să sfideze realitatea brutală a asasinatului hitlerist, cultivind între ei o dragoste umană, într-o lume în care umanitatea este pedepsită de lege. Dar prezenţa războiului şi fascismului nu poate fi nesocotită, aşa cum nu poate fi nesocotită bariera de clasă care îi desparte. La îndemnul lui Steinlieb : „Să ne închipuim o clipă că nici nu e război!“, Magdalena — deşi n-ar vrea să-l respingă — răspunde spontan : „Cum aş fi ajuns aici, dacă nu era război ?“. In jurul lor cad grindină bombele şi moartea pluteşte in aer. La pian, Magdalena cîntă o melodie calmă, cîntă din tot sufletul, incercînd parcă să potolească cu vraja muzicii urgia din jur. Dar în clipa în care totul pare că s-a liniştit, în clipa în care în aer pluteşte sărutul celor două inimi, între cei doi pătrunde din nou iadul fascist în întruchiparea linşării unui pilot de către nazişti. In povestirea ei cinematografică, Wanda Iakubowska utilizează limbajul cinematografic plin de poezie şi atît de bogat In Ideii care-i e propriu. Secvenţa tirgului de oameni te cutremură prin simplitate. Cadrul ei este paşnicul loc de întrunire al palavragiilor, o berărie. La perete au fost înşiraţi, unul cite unul, deportaţii. Iar la mese, cumpărătorii ii examinează cu ochi de specialişti. Cind în faţa unui deportat este trântită cite o halbă, faptul semnifică adjudecarea definitivă a „mărfii“ vii. O viaţă este cumpărată pe cîteva mărci, nu mai mult. Aşa arată „noua ordine“ nazistă, aşa ar fi trebuit,ea să arate pretutindeni pe glob. Cu aceeaşi zguduitoare simplitate joacă şi interpreţii. Zofia Slabowska a zugrăvit o Magdalena cu chipul răvăşit de suferinţă şi tristeţe care redevine neaşteptat de tînăr sub mingiierea muzicii, iar Horst Drinda în rolul lui Steinlieb a creat personajul unui tînăr răsfăţat de viaţă, , capabil poate de licăriri de omenie şi de cinste, inteligent şi spiritual, dar fără curaj şi lipsit de hotărirea de a rezista în faţa presiunii monstruoase a mecanismului fascist. Horst Drinda a conturat în acelaşi timp un îndrăgostit delicat, dar şi un ticălos în devenire. In destinul acestei iubiri strivită de fascism şi război este desigur o adîncă şi răscolitoare dramă. Wanda Iakubowska n-a făcut insă din ea un „caz“ sentimental oarecare, o dramă individuală. Meritul acestui film, realizat in colaborare de studiourile din R. P. Polonă şi R. D. Germană, constă tocmai în implicaţiile sale generale, în contemporaneitatea sa. Revenirea Magdalenei în tîrguşorul în care fusese odinioară deportată prilejuieşte nu numai îngrozitoarea retrospectivă a muncii forţate din anii hitlerismului dar şi o vehementă demascare a renașterii nazismului în Republica de la Bonn. T. CARANFIL Antifascistul Wenk (Erich Franz) este judecat din nou în Republica Federală, pentru atitudinea sa progresistă. Prezentă la proces, Magdalena va depune în favoarea sa EXPOZIŢII • Zilele acestea, Fondul Plastic a deschis o expoziţie de artă plastică la Combinaţii de cauciuc Jilava. Expoziţia cuprinde 30 de lucrări de pictură şi grafică realizate deMariana Patraşcu, Gheorghe Naum, Ion Popescu-Negreni, Ion Musceleanu şi alţii. • Duminică la amiază, s-a deschis la Clubul Sindicatelor din învăţământ, o expoziţie de pictură şi grafică organizată de cercul de artă plastică „Ion Andreescu“ care-şi desfăşoară activitatea în cadrul clubului. Cele 90 de lucrări expuse înfăţişează portrete de fruntaşi în muncă, aspecte de pe marile şantiere de construcţii din patria noastră, momente din viaţa şcolarilor şi altele. „Cîntare Romîniei socialiste“ Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii organizează pentru mâine 3 mai, ora 19, la Lectoratul central, o seară literară intitulată „Cîntare Romîniei socialiste“, îşi vor da concursul Costache Antoniu, George Vraca, artişti ai poporului, Elvira Godeanu artistă emerită şi un colectiv de actori ai Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“. La colţul zoologic Băneasa Judecind după cîteva sumare date statistice, colţul zoologic din pădurea Băneasa îşi măreşte cu fiecare zi... puterea de atracţie. Zeci de mii de bucureşteni s-au îndreptat cu predilecţie, în ultimul timp, către acest colţ al pădurii. (De menţionat că nu de mult s-a înregistrat aici cel mai mare număr de vizitatori de cind există colţul zoologic: 18.000 intr-o singuri zi). Puii de urşi pe care-i vedeţi in fotografie, surprinşi de foto colaboratorul nostru, se bucură de un interes deosebit din partea vizitatorilor. Ca, de altfel, şi o pereche de struţi. Foarte explicabil, atît perechea de struţi, cit şi cei 9 pui de urşi carpatini se numără printre ultimele achiziţii ale colţului zoologic. I.C.A.R. are în grija sa prin Gospodăria lacuri, băi , ştrandurile publice din Capitală, şi anume Băneasa 5 şi 7, Floreasca I şi II, Tei, Izvor, Libertăţii, Mogoşoaia şi Snagov. Capacitatea lor este de 50.000 locuri pe zi. In acest an ştrandul Tei s-a mărit cu încă 2.000 de locuri prin preluarea unui ştrand de instituţie. Pentru acest sezon I.C.A.R., însuşindu-şi sugestiile făcute în anul 1960 de către cetăţeni a luat o serie de măsuri. Astfel a fost schimbat nisipul de pe plajele ştrandurilor Floreasca I şi II, Izvor şi Mogoşoaia cu nisip de bună calitate. In toate ştrandurile s-au executat reparaţii la vestiare, la instalaţiile tehnico-sanitare, la bazinele de înot etc. La Floreasca I şi II şi la Tei s-au reparat pereurile de beton din zona ştrandurilor. La Tei s-au amenajat încă trei scări de piatră pentru coborîrea în lac. Ţinînd seama că transportul publicului spre ştrandurile Floreasca II şi Tei s-a desfăşurat destul de anevoios în sezonul trecut, I.C.A.R. a prevăzut în acest sens un număr sporit de ambarcaţiuni. Am intervenit la Oficiul special P.T.T.R. Bucureşti în vederea instalării unui număr mai mare de telefoane publice în ştranduri. Ţinînd seama de propunerile cetăţenilor secţiunea comercială a Sfatului Popular al Capitalei a luat unele măsuri a căror aplicare va duce la o deservire corespunzătoare a cetăţenilor în ştranduri. Astfel, în timpul verii, la ştrandul Floreasca I vor funcţiona trei centre de răcoritoare, 4 conservatoare de îngheţată şi un bufet cu gustări; la ştrandul Floreasca II — 3 centre de răcoritoare şi 2 conservatoare de îngheţată; la ştrandul Toboc-Tei — un centru de răcoritoare, un conservator de îngheţată şi un bufet cu gustări, la ştrandurile Băneasa şi Mogoşoaia vor funcţiona cite un bufet cu gustări care vor desface şi băuturi răcoritoare. Pentru înfrumuseţarea acestor preferate locuri, de recreare s-au plantat pretutindeni arbori şi fiori. Ne-am preocupat din timp de amenajarea punctelor medicale. N. B. Măsurile luate pentru buna funcţionare a ştrandurilor în apropiatul sezon sunt încă insuficiente spre a satisface cerinţele mereu crescînde ale cetăţenilor. In unele ştranduri au fost amenajate debarcadere unde se vor putea închiria ambarcaţiuni cu rame pentru agrement. Asemenea iniţiativă se cere extinsă. Ştrandurilor mai aglomerate trebuie să li se repartizeze un număr mai mare de bărci. La debarcadere ar trebui să fie şi biciclete de apă — mijloc de distracţie apreciat de cetăţeni. Nu ni s-a vorbit nimic despre alte cerinţe cetăţeneşti; despre posibilitatea de a închiria plute sau colace de cauciuc pentru cei ce învaţă să înoate, mingi de apă, sau sumarul echipament de ştrand; şi nici despre amenajările speciale pentru copii. Mai există, aşadar, încă destul loc pentru îmbunătăţirea deservirii cetățenilor Ia ștranduri. MIRCEA FARIA Ce măsuri s-au luat pentru o mai bună deservire a publicului in ștranduri? — Ne răspunde tov. C. VASILACHE, conducătorul Gospodăriei lacuri, băi — I.C.A.B. — Revista „Probleme economice” nr. 4-1961 Numărul 4/1961 al revistei „Probleme Economice“ este închinat celei de a 40-a aniversări a partidului și are următorul cuprins : Acad. VASILE MALINSCHI: Politica leninistă a Partidului Muncitoresc Român de construire a economiei socialiste; MANEA MĂNESCU, membru corespondent al Academiei R.P.R.: Ridicarea bunăstării poporului — ţelul politicii partidului ; I. RACHMUTH, membru cores- pondent al Academiei R.P.R. : Aspecte ale creării şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a socialismului; MIHAI PĂRĂLUŢĂ, Republica Populară Romînă pe calea transformării într-o ţară industrială dezvoltată; ROMAN MOLDOVAN : Dezvoltarea economică a regiunilor în trecut înapoiate; VASILE RAUSSER : Conducerea de către partid a dezvoltării planificate a economiei naţionale; SIMION ZEIGHER: Folosirea principiului , cointeresării materiale în construcţia socialistă; I. ADAM : Clasele şi structura de clasă în etapa actuală; FL. DUCA: Lichidarea opoziţiei dintre oraş şi sat în anii puterii populare; M. A. LUPU: Lupta Partidului Comunist din Romîinia împotriva înfeudării țării capitalului străin. ORIZONTAL: 1) Unul din principalele elemente ale versificaţiei — Poezie descriptivă, cu fond liric, în care se zugrăveşte un tablou al naturii. 2) Poezie lirică în care se exprimă admiraţia faţă de o persoană sau în care se preamăresc fapte eroice (pt.) — Legat de poezie. 3) Povestiri fabuloase — Pronume — Literă grecească. 4) Procedeu artistic care constă în exprimarea unei idei prin mijlocirea metaforelor — îşi joacă rolul fără să vorbească. 5) Prefix pentru „nou“ — După noapte ! — „Vreme... vreme vine. / Toate-s vechi şi nouă-s toate“ (Glosă-Eminescu). 6) Moş Ioan..., personajul înţelept din povestirea lui Ion Creangă — Odinioară (prese.). 7) Care exprimă în formă de naraţiune idei şi sentimente ale eroilor unei întîmplări reale sau imaginare — Poleiţi cu alamă. 8) Nichel — Urare în versuri pe care colăcenii o adresează, la nuntă, mirilor. 9) Creaţie poetică în versuri, cu caracter epic, în care se relatează o intîmplare istorică, ula fapt eroic, o legendă —Cultivator de in. 10) Aceea — Personajele unei opere literare — Organ al plantelor inferioare. 11) întrebuinţaţi — Una din operele ltd Verdi. 12) învăţătura ce se desprinde dintr-o fabulă — Dorul, exprimat ai numeroase doine şi cântece. VERTICAL: 1) Cîntece duioase şi sentimentale pe versuri cu conţinut elegiac — Poveste. 2) Poezii în care se prezintă in formă idealizată, viaţa de la ţară. — „Pe-un picior de... / Pe-o gură de rai, / Iată vin în cale, / Se cobor la vale“ 3) Nume dat fenomenelor meteorologice electrice ce se produc în atmosferă — Pe fruntea învingătorilor (sing.). 4) Galben unguresc — „...dulce”, roman de N. Liasko — Ochi de lanț. 5) Exprimare a ideilor în forma obișnuită a vorbirii — Perfect. 6) Grîu de vară — Domeniu de creaţie în care intră şi literatura. 7) Ape! — Refren telefonicnimale blînde.8) Poezie compusă din două catrene şi două terţete — Cîntece. 9) Copacul lui Eminescu — Naraţiune epică de întindere mai mare, cu un conţinut complex, oglindind fenomene ale vieţii în dezvoltare — Articol. 10) Conjuncţie latină — Poezia lirică cu caracter filozofic şi ele- Genuri literare Agtac. 11) Care exprima sentimentele poetului, în legătură cu realitatea — Fragment de întindere mai mare dintr-o operă dramatică, debitat de o persoană. 12) Operă dramatică cu subiect și deznodămînt vesel — Cîmp semănat. ION PASCAL