Informatia Bucureştiului, mai 1961 (Anul 8, nr. 2408-2433)

1961-05-02 / nr. 2408

Pag.2-a. ărbătorirea zilei de 1 Mai MlflBi ffiltSfnSf (Urmare din pag. I-a­ merelor". Daci prinzi mărul din zbor, fireşte, vei avea dreptul să-ţi alegi cea mai frumoasă fată, să urci cu ea pe scenă. Pofi să-ţi opreşti privirea şi asupra Eugeniei Drăguţ, muncitoa­rea de la Institutul Pasteur, şi asu­pra Elenei Balaban, contabila de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ şi asupra Nataliei Gurilă, cea cu faţa care aruncă sclipiri de rubin. In camera de jocuri distractive ai să afli mai multe. Despre „Sfoara cu surprize", „Pescuitul sticlei de bere", Concursul cu cutii de conserve"... ...E rindul concurenţilor... literari. Tema: „Poeţii noştri cîntă partidul". Concurenţii: întreaga asistenţă. Pre­miile stau înşirate pe masă. Un tort, cărţi... Creioanele sînt la mare preţ. Formularele se completează vină la unul... Perechile se leagănă din nou in ritmul valsului. Şi cavalerii medie­vali îl cunosc pe Strauss. Veselia este un toi, deşi minutarele înaintează tirziu în noapte. Tinerii fruntaşi în producţie din raionul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej sărbătoresc­ şi în acest fel ziua de 1 Mai. I. MOSCU La scena Arenelor Libertăţii s-au perindat formaţii de amatori, pre­zentând programe variate şi intere­sante. In clişeu : Un moment d­in program. (Urmare din pag. I-a) formaţiile Casei de cultură­ a tineretu­lui din raionul I. V. Stalin.­ Acestora le urmează dansatorii, soliştii, orchestra şi brigada întreprinderii „Tehnica tex­tilă“, apoi orchestra şi brigada Comi­tetului geologic... Teatrul de vară şi estrada amatori­lor sunt, după-amiază, locurile cele mai frecventate, mai îmbietoare, mai popu­late, mai animate. Vizitatorii nu se o­­presc însă numai aici. Pavilioanele par­cului şi-au deschis porţile. La pavilionul A e găzduită expoziţia Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti „1 Mai vi Ii, Bucureşti“, acest album cu fotografii noi şi vechi, din înlănţuirea cărora se desfăşoară ca într-un film biografia bucureşteană a lui 1 Mai. La Casa de cultură a parcului, altă expoziţie a a­­celuiaşi muzeu, una din ediţiile expo­ziţiei atît de cunoscute bucureştenilor „Locuri şi case legate de lupta P.C.R.“. Toate acestea sînt aspecte, primele aspecte din această primăvară a par­cului. Le-am întîlnit străbătînd aleile de la un capăt la altul, contemplînd horbota fîntînilor arteziene şi lacul brăzdat de bărci, poposind printre şa­hiştii de pe terasa Casei de cultură, străbătînd Herăstrău­ cu vaporaşul „Mio­riţa“ populat tie pasageri în haine de sărbătoare, ascultînd programul unei brigăzi de agitaţie la estrada amatori­lor, gustînd frumuseţea dansurilor popu­lare desfăşurate pe scena Teatrului de vară... început de mai In Parcul de cultură si odihnă Sărbătoare în cartier Programul pe estrada din Ferentari — frumos pa­voazată — nu începuse încă. Se anunţase că bri­gada artistică de la gos­podăria agricolă de stat „Bragadini“ urma să so­sească de-abia la ora 18 Lumea se strînsese însă, şi fiindcă la Staţia de am­plificare se transmitea muzică romînească, a în­ceput jocul. Laolaltă, ce­­tă­ţenii cartierului sărbăto­reau ziua de 1 Mai. Cînd a sosit brigada, dansul era în toi. A început să cînte taraful gospodăriei şi bine­înţeles a continuat jocul l-am văzut în horă umăr lîngă un măr pe Marin Stoian, de la uzinele „Mao Tze-dun”, învăţătoarea Ioana Mih­al­cea, pe gos­podina Sanda Rad­is... Cei prezenţi au ascultat apoi pe Adriana Popa şi Vasilica Dră­ghici, munci­toare legumicole , exe­­cutînd diferite bucăţi de muzică populară romîneas­­că şi pe un cetăţean din cartier care a vrut să-şi dea şi el concursul la pro­gramul artistic. Era Nico­­lae Vătafu­, din str. ser­gent Turturică. Şi a cîn­­tat foarte bine, dovadă că n-a putut părăsi scena­, pînă nu a repetat cîntecul. Se înserase. La lumina reflectoarelor a început să-şi prezinte programul formaţia artistică a Insti­tutului de fizică atomică. Un program frumos, mai apreciat. Cine erau cei care au vrut să-şi dea con­cursul în această zi de sărbătoare, pe una din estradele oraşului nostru? Tinichigiul Pavel Şerban, inginerul Simion Zegreanu, laborantele Florina Iliescu şi Ludmila Oancea, fizi­cianul Olimpiu Constanti­­nescu şi alţii. Strădania lor a fost apreciată. Sutele de spectatori prezenţi în faţa estradei i-au aplau­dat din toată inima pen­tru evoluţia lor. Au mai trecut pe estra­dă zeci de artişti amatori. Reţinem din aceştia pe cei din brigada artistică a Întreprinderii metalurgi­ce de m­oră­rit şi pe cei ai întreprinderii de panifica­ţie „Steagul roşu“ care au prezentat un program de­dicat celei de a 40-a ani­versări a înfiinţării Parti­dului Comunist din Ro­­mânia. I-am văzut cu acest prilej pe muncitorii şi salariaţii celor două întreprinderi interpretul­ui cu vioiciune cîntece, dan­­sind, recitind, vrînd să contribuie astfel la săr­bătorirea zilei de 1 Mai. Lăcătuşii Ştefan Vălcăia­­nu, Ion Crăciunescu, meş­terul brutar Petre Ilan­­ganu, funcţionara Vir­ginia Lupşa, merceologul Alexandru Delichiaz şi cei­lalţi, au fost ieri seară la înălţime. Pentru ceea ce au realizat, împreună cu tovarăşii lor, ei merită felicitaţi. Programul s-a terminat seara tîrziu. Sute de ce­tăţeni de cartier au ţinut să fie prezenţi la sărbă­­torirea zilei de 1 Mai. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijata de Emanoil Bienescu Solistă: Roza Fain (U. R. S. S.) Simfonia a VII-a de Alfred Men­delsohn, pe care compozitorul a în­chinat-o celei de a 40-a aniversări a creării Partidului Comunist din Ro­­mânia, se distinge prin caracterul ei intens dramatic. Pornind de la un conţinut de idei prezent în multe din lucrările lui Alfred Mendelsohn — lupta poporului nostru, condus de partid, împotriva fascismului şi pen­tru făurirea unei vieţi noi — autorul a reuşit să îmbine cerinţele progra­matice cu cadrul tradiţional al sim­foniei clasice, creînd imaginile mu­zicale ale unui conflict puternic. în­treaga parte întîi — cu excepţia in­troducerii lente — se desfăşoară în­­tr-o atmosferă de tensiune, prelun­gită şi în „scherzo“, care dobindeşte şi el un caracter frămîntat. In partea lentă, cantilena generoasă, un fel de „melodie continuă“, se desfăşoară pe un fundal armonic bogat şi mobil. Finalul aduce un nou contrast cu­ răgazul liric creat de „Andante“. Reapar imaginile vii ale acţiunii, ale muncii constructive şi entuziasmului, întregul final se desfăşoară în acel stil simfonic polifonic caracteristic compozitorului, cu teme incisive care se întretaie (între care şi cea a pro­priului său cântec de mase „Aşa te ştiu, partid iubit“) pînă la epilogul ale cărui acorduri triumfale aduc re­zolvarea dramaturgiei a întregii lu­crări. Cu o construcţie echilibrată, cu un limbaj limpede, bazat pe primatul unei melodici de bună calitate. Sim­fonia a Vii-a de Alfred Mendelsohn este o creaţie expresivă cu un pro­fund caracter realist. Solista serii de foi a fost Rozs Fann, o talentată reprezentantă a şco­lii violonistice sovietice. Calităţile ei principale sunt frazarea caldă, sensi­bilitatea, preocuparea pentru exacti­tate. După un început timid, solista şi-a dobîndit repede siguranţa şi a arătat în „Concertul de Ceaikovski“ măsura posibilităţilor sale. Latura de cantabilitate a muzicii marelui romantic rus a fost cea mai bine pusă în valoare; reţinem îndeosebi cîntul plin de farmec al Rozei Fain în ce­­ lebra „Canzonetta“ (partea a doua a concertului). Dificilul final a relie­fat tehnica violonistei, după cum cele două suplimente au arătat-o familia­rizată cu sobrietatea expresivă ce­rută de interpretarea muzicii lui Bach. Orchestrei simfonice a Radiotelevi­­ziunii și dirijorului Emanoil Bienescu le revine meritul de a fi realizat un acompaniament corect și îndeosebi o elocventă prezentare a simfoniei de Alfred Mendelsohn — o interpretare plină de avînt, ca şi aceea a uvertu­rii „Euryanthe“ de Weber, executată în încheierea concertului, şi în pri­vinţa căreia subliniem în m­od spe­cial sonorităţile extrem de delicate realizate în episodul lent, RADU GHECIU REZULTATELE TRAGERII DE AMORTIZARE A ASIGURĂRI­LOR ADAS La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane ADAS din 29 aprilie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) V.T.V. 5) O.A.H. 2) R.L.F. 6) I.A.C. 3) W.P.R. 7) R.U.B. 4) R.A.W. 8) M.R.F. Toţi acei cărora, încheind asigurări mixte de persoane le-au fost atri­buite una sau mai multe din com­binaţiile de mai sus, se vor prezenta deîndată la inspectoratele ADAS, pentru a-şi primi sumele cuvenite. Viitoarea tragere de amortizare va avea loc la 31 mai 1961. Pentru a participa şi la această tragere, achitaţi-vă din vreme primele de asigurare. I In cinstea aniversarii partidului iiţiative gospodăreşti Cine a străbătut în această perioadă cartierele oraşului a putut surprinde ne­numărate instantanee de şantier gospo­dăresc în plin lucru. Nota specifică a­­cestor instantanee : participarea entu­ziastă a cetăţenilor. Fie că e vorba de o lucrare edilitară, fie de amenajarea unui parc sau de ultimul „retuş“ la fru­museţea unei străzi — plantarea fiorilor. E dovada vie că, în afara acţiunilor gos­podăreşti pe care le aduce cu sine orice primăvară, mii de locuitori ai cartiere­lor şi-au unit acum eforturile înspre a­­celaşi ţel comun : în cinstea evenimen­tului apropiat, aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, oraşul să îmbrace cea mai frumoasă haină a sa de sărbătoare. In fruntea acestor acţiuni sunt depu­taţii. La sfaturile populare raionale din Capitală au sosit şi sosesc numeroase propuneri şi iniţiative frumoase din par­tea deputaţilor. Toate, în scopul ca lu­crările gospodăreşti să fie de calitate, să se execute cît mai economic şi repede ..Deputaţii din comisia permanentă de gospodărie comunală a sfatului popu­lar al raionului Gheorghe Gheorghiu Dej au luat în studiu o problemă im­portantă : deschiderea unei cariere de nisip în raion O carieră de nisip pro­prie ar simplifica şi ieftini cu mult lu­crările. S-au angajat să încheie acest studiu într-un timp record. Preşedintele şi se­cretarul comisiei — deputaţii Ovidiu Poenaru şi Gheorghe Cojocaru — au plecat fără întîrziere să cerceteze posi­bilităţile existente.Au constatat că atît la ■ Ciorogirla, cît şi în cartierul Ciuleşti- Sîrbi, s-ar putea crea o carieră de nisip (la Ciorogîrla, cu straturile mai subţiri, in Giuleşti-Sîrbi, mai bogate). ...Mai mulţi deputaţi — Gheorghe Stănculeasa, Dumitru Brîncuş, Petre Năstrimbcă, Ruvin Bărbăţeanu, Alexan­dra Tartacan şi alţii — din cartierul Triaj al raionului Griviţa Roşie au avut o iniţiativă frumoasă. Capătul liniei tramvaiului 10, de unde pleacă mai de­parte autobuzul 64 în­spre comuna Chi­tilă, e un punct important de circulaţie din cartier. Or, tocmai aici, unde tra­ficul e mai intens, exista un loc viran destul de întins, care nu oferea un as­pect plăcut privirilor. De ce să nu fie transformat într-un parc care să încînte privirile trecătorilor? Iniţiativa lor e şi ea acum aproape realizată, datorită sprijinului entuziast al cetăţenilor (într-o singură duminică, de exemplu, au ieşit la muncă patriotică pe acest şantier 500 de locuitori). Fostul teren de peste 3.000 mp oferă acum trecătorilor fru­museţea rondurilor sale de flori, a braz­delor proaspete de iarbă, simetria alei­lor. Tot în raionul Griviţa Roşie, în cartie­rul Pajurei, unde nota specifică a dat-o în ultimul timp activitatea intensă de construcţii de locuinţe, deputaţii Ana Nanu şi Valentin Cotrună s-au sfătuit împreună : cum să dea locurilor o înfă­ţişare cît mai frumoasă ? Trebuie şter­se, cît mai repede posibil, urmele de şantier. Pentru început, cetăţenii au des­congestionat terenul de resturile de pă­­mînt. Iar în momentul de faţă iniţiativa celor doi deputaţi —­ de a amenaja pînă la 8 Mai, între blocuri, alei îngrijite, împodobite cu flori — e aproape o rea­litate. ...Deputaţii Gheorghe Marin şi Ni­­­­colae Stelian, din raionul 1 Mai, au pro­pus să se canalizeze străzile Buşteni şi Comarnic cu sprijinul locuitorilor, care s-au angajat să execute, prin muncă pa­triotică, toate lucrările necalificate. Pro­punerea a fost considerată realizabilă, la sfatul popular raional. Rezultatul : 4.800 ore de muncă patriotică efectuate de cetățeni şi canalizarea terminată pe cele două străzi, plus pe o porţiune din strada vecină, Silvia. ...Din proprie iniţiativă, deputata Le­ontina Crăciunescu din circumscripţia o­­r­ăşenească 129 a trecut, împreună cu deputaţii raionali, la amenajarea unui spaţiu verde în suprafaţă de peste 1.000 mp pe un teren nefolosit de pe­ strada Traian. Cetăţenii au şi terminat lucrarea. Pe strada Ib­ramului din a­­celaşi raion, datorită iniţiativei deputa­tului Marin Georgescu, un loc viran e acum un frumos teren de volei pentru tinerii din cartier, amenajat în întregime cu posibilităţi locale... ...Iniţiativele şi propunerile deputaţi­lor sosesc în continuare la sfaturile populare raionale. Fie că se referă la o problemă importantă, de interes raio­nal, fie la împlinirea vreunei dorinţe a locuitorilor dintr-un cartier sau de pe o singură stradă, ele reflectă acelaşi entuziasm, în întîmpinarea aniversării Partidului. E. B. utilaje noi şi amenajări în uniităţile comerciale O serie de magazine şi-au adus instalaţii necesare frigorifice şi sani­tare, cîntare etc. De asemenea, s-au­ făcut reparaţii şi s-au amenajat uni­tăţile „Alimentara“ de pe şos­ Cotro­­ceni 19, str. Berzei 52, şos. Cringaşi 88, str. Brezoianu 60, şos. Grozăveşti 2, Die Pintile 48, bd. Dinicu Golescu 21—25, precum şi centrele de car­ne de pe calea Plevnei 246 şi str. Ştirbei Vodă 53, bd. Dinicu Golescu 21—25 şi unităţile specializate în mezeluri şi brînzeturi de pe str. Al. I­opov 19, bd. Libertăţii 94, str. Ber­zei IIi, precum și magazinul de produse lactate din bd. Dinicu Go­lescu 21—25. La capătul a Sărbătoarea de ieri a marcat pentru colectiviştii din Otopeni o aniversare: cinci ani de la înfiinţarea gospodăriei. Prilej de a consemna momentele semni­ficative din scurta istorie a gospodăriei. ...Trebuie amintită, mai întîi, o zi din primăvara anului 1956. Zi de săr­bătoare : 1 Mai. Atunci a luat fiinţă gospodăria. Un început modest. Au por­nit pe drumul deschis de partid 14 fa­milii, care aveau împreună 27 de hec­tare. ...1959. Anul în care munca harnică a colectiviştilor şi sprijinul acordat de par­tid au făcut, ca gospodăria să­ devin­ă milionară. ...1960. Veniturile gospodăriei au ur­cat la 3.400.000 lei. S-au înmulţit, în comună, casele noi ale colectiviştilor. Bineînţeles, cu tot ce trebuie unei gos­podării puse la punct, începînd­ cu mo­bila şi terminînd cu... bicicleta sau te­levizorul. E interesant de notat, cu acest prilej, cu cît a crescut avutul gospodăriei. „Lista“ nu e deloc scurtă, dar... să în-Ce se înttmplă ? Nimic decît ce era firesc să se întîmple. Oamenii au văzut cu ochii lor cum s-a schim­bat viața colectiviștilor. Iar in ultimul timp, cererile de primire în gospodărie au sosit fără contenire, una după­ alta. Atunci avea loc şedinţa de confirmare a noilor membri. — Cite cereri au fost cu totul ? — ne-am interesat. — 403. (Nu-i de mirare că a răguşit preşedintele, citind cererile­­). Deci, 403 familii au mai fost pri­mite în gospodărie. Marea fami­lie a colectiviştilor cuprinde acum 905 familii. Iar cele 27 hectare cu care primii colectivişti au pornit la drum au crescut la 1.63­0. Am mai aflat, că veni­turile gospodăriei planificate pe anul a­cesta sunt de 5.400.000 lei. Şi că avutul gospodăriei e şi el într o continuă as­cendenţă: se vor mai cumpăra, anul a­­cesta, încă 100 de vaci cu­ 50 de viţei, 500 de oi (din care s-au şi achiziţionat 340), 3.000 de pui de găină (s-au cum­părat deja 1.000) şi 1.000 boboci de raţă. Se-nţelege că, aşa stînd lucrurile, e nevoie de noi construcţii, care s-au şi planificat, se vor construi încă un grajd pentru 100 de vaci şi 130 de viţei, un saivan pentru 1.500 de oi, un grajd pentru 100 porcine, un coteţ pentru 1.000 de găini şi unul pentru 1.000 de raţe... E. BODNARIUC drăznim. In linii mari, de­sigur : 87 de vaci de rasă şi 40 de viţei, 240 porci, 930 de oi şi 570 de miei, 80 de cai, 2.300 găini şi raţe de rasă. Toate aceste vieţuitoare sunt adăpostite in construcţii moderne, do­tate cu toate atributele unei bune îngrijiri. ...O zi din primăvara a­­ceasta. Destul de recentă. In sala căminului cultu­ral „Ştefan Plavăţ", atmos­feră de sărbătoare (fără să mai vorbim de amănun­tul că, să găseşti un loc în sală a devenit o proble­mă imposibil de rezolvat). Iar preşedintele Alexe, pur şi simplu, a răguşit ci­tind­­ cinci ani pămînturile gospodăriei, colectiviştii lucrează harnici PE ECRANE Ini Unire în întuneric“ In amurg, pe o şosea asfaltata din Republica Federală Germană, un auto­mobil goneşte în urmărirea altuia. In cele două automobile sunt doi oameni care s-au iubit cindva. Anii lungi de despărţire n-au putut strivi această dragoste şi totuşi puntea dintre cele două inimi s-a prăbuşit în clipa în care Magdalena, pianista poloneză, a recunoscut in Ernst Steinlieb un com­plice al renaşterii fascismului. Acum ea fuge, şi el — nădăjduind să-i clin­tească hotărirea — goneşte după ea. Pe şoseaua albă, în amurgul cenuşiu, gonesc două automobile. Şi între cele două se interpune, ca o cortină, co­loana unui eşalon al noului Wehr­macht. Aşa se încheie noul film al cunos­cutei regizoare Wanda Iakubowska, autoarea celebrei producţii cinemato­grafice poloneze „Ultima etapă“. Am început evocând finalul, pentru că el comprimă într-o imagine de simbol întreaga temă a filmului „Intîlnire în întuneric". Este vorba de o dragoste ciudată, înfiripată in anii cumpliţi ai dominaţiei hitleriste şi ai lagărelor de concentrare, între o studentă poloneză şi tinărul proprietar al fabricii în care aceasta munceşte în deportare. Prizo­nier şi stăpin, cei doi sunt totuşi ti­neri, şi se regăsesc în faţa pianului,­in muzică. Poate fi oare posibilă o dragoste între aceşti oameni ? Cei doi încearcă să sfideze realitatea brutală a asasinatului hitlerist, cultivind între ei o dragoste umană, într-o lume în care umanitatea este pedepsită de lege. Dar prezenţa războiului şi fas­cismului nu poate fi nesocotită, aşa cum nu poate fi nesocotită bariera de clasă care îi desparte. La îndemnul lui Steinlieb : „Să ne închipuim o clipă că nici nu e război!“, Magda­lena — deşi n-ar vrea să-l respingă — răspunde spontan : „Cum aş fi ajuns aici, dacă nu era război ?“. In jurul lor cad grindină bombele şi moartea pluteşte in aer. La pian, Magdalena cîntă o melodie calmă, cîntă din tot sufletul, incercînd parcă să potolească cu vraja muzicii urgia din jur. Dar în clipa în care totul pare că s-a liniştit, în clipa în care în aer pluteşte săru­tul celor două inimi, între cei doi pă­trunde din nou iadul fascist în întru­chiparea linşării unui pilot de către nazişti. In povestirea ei cinematografică, Wanda Iakubowska utilizează limbajul cinematografic plin de poezie şi atît de bogat In Ideii care-i e propriu. Secvenţa tirgului de oameni te cutre­mură prin simplitate. Cadrul ei este paşnicul loc de întrunire al palavra­giilor, o berărie. La perete au fost în­şiraţi, unul cite unul, deportaţii. Iar la mese, cumpărătorii ii examinează cu ochi de specialişti. Cind­ în faţa unui deportat este trântită cite o halbă, faptul semnifică adjudecarea definitivă a „mărfii“ vii. O viaţă este cumpărată pe cîteva mărci, nu mai mult. Aşa arată „noua ordine“ nazistă, aşa ar fi trebuit,ea să arate pretutin­deni pe glob. Cu aceeaşi zguduitoare simplitate joacă şi interpreţii. Zofia Slabowska a zugrăvit o Magdalena cu chipul răvă­şit de suferinţă şi tristeţe care rede­vine neaşteptat de tînăr sub mingiie­­rea muzicii, iar Horst Drinda în ro­lul lui Steinlieb a creat personajul unui tînăr răsfăţat de viaţă, , capabil poate de licăriri de omenie şi de cin­ste, inteligent şi spiritual, dar fără curaj şi lipsit de hotărirea de a re­zista în faţa presiunii monstruoase a mecanismului fascist. Horst Drinda a conturat în acelaşi timp un în­drăgostit delicat, dar şi un ticălos în devenire. In destinul acestei iubiri strivită de fascism şi război este desigur o a­­dîncă şi răscolitoare dramă. Wanda Iakubowska n-a făcut insă din ea un „caz“ sentimental oarecare, o dramă individuală. Meritul acestui film, rea­lizat in colaborare de studiourile din R. P. Polonă şi R. D. Germană, constă tocmai în implicaţiile sale generale, în contemporaneitatea sa. Revenirea Magdalenei în tîrguşorul în care fu­­sese odinioară deportată prilejuieşte nu numai îngrozitoarea retrospectivă a muncii forţate din anii hitlerismu­­lui dar şi o vehementă demascare a renașterii nazismului în Republica de la Bonn. T. CARANFIL Antifascistul Wenk (Erich Franz) este judecat din nou în Republica Fede­rală, pentru atitudinea sa progresistă. Prezentă la proces, Magdalena va depune în favoarea sa EXPOZIŢII • Zilele acestea, Fondul Plastic a deschis o expoziţie de artă plas­tică la Combinaţii­ de cauciuc Jilava. Expoziţia cuprinde 30 de lucrări de pictură şi grafică realizate de­­Ma­riana Patraşcu, Gheorghe Naum, Ion Popescu-Negreni, Ion Muscelea­­nu şi alţii. • Duminică la amiază, s-a des­chis la Clubul Sindicatelor din învă­ţământ, o expoziţie de pictură şi grafică organizată de cercul de artă plastică „Ion Andreescu“ care-şi des­făşoară activitatea în cadrul clubu­lui. Cele 90­ de lucrări expuse înfă­ţişează portrete de fruntaşi în mun­că, aspecte de pe marile şantiere de construcţii din patria noastră, momente din viaţa şcolarilor şi altele. „Cîntare Romîniei socialiste“ Societatea pentru răspîndirea ştiin­­­ţei şi culturii organizează pentru mâine 3 mai, ora 19, la Lectoratul central, o seară literară intitulată „Cîn­tare Romîniei socialiste“, îşi vor da concursul Costache An­­toniu, George Vraca, artişti ai po­porului, Elvira Godeanu artistă eme­rită şi un colectiv de actori ai Tea­trului Naţional „I. L. Caragiale“. La colţul zoologic Băneasa Judecind după cîteva sumare date statistice, colţul zoologic din pădurea Băneasa îşi măreşte cu fiecare zi... puterea de atracţie. Zeci de mii de bucureşteni s-au îndreptat cu predi­lecţie, în ultimul timp, către acest colţ al pădurii. (De menţionat că nu de mult s-a înregistrat aici cel mai mare număr de vizitatori de cind există colţul zoologic: 18.000 intr-o singuri zi). Puii de urşi pe care-i vedeţi in fo­tografie, surprinşi de foto colaboratorul nostru, se bucură de un interes deo­sebit din partea vizitatorilor. Ca, de altfel, şi o pereche de struţi. Foarte explicabil, atît perechea de struţi, cit şi cei 9 pui de urşi carpatini se nu­mără printre ultimele achiziţii ale colţului zoologic. I.C.A.R. are în grija sa prin Gos­podăria lacuri, băi , ştrandurile pu­blice din Capitală, şi anume Bănea­­sa 5 şi 7, Floreasca I şi II, Tei, Iz­vor, Libertăţii, Mogoşoaia şi Snagov. Capacitatea lor este de 50.000 locuri pe zi. In acest an ştrandul Tei s-a mărit cu încă 2.000 de locuri prin preluarea unui ştrand de instituţie. Pentru acest sezon I.C.A.R., însu­­şindu-şi sugestiile făcute în anul 1960 de către cetăţeni a luat o serie de măsuri. Astfel a fost schimbat nisipul de pe plajele ştrandurilor Floreasca I şi II, Izvor şi Mogoşoaia cu nisip de bună calitate. In toate ştrandurile s-au executat reparaţii la vestiare, la instalaţiile tehnico-sanitare, la bazi­nele de înot etc. La Floreasca I şi II şi la Tei s-au reparat pereurile de beton din zona ştrandurilor. La Tei s-au amenajat încă trei scări de pia­tră pentru coborîrea în lac. Ţinînd seama că transportul publi­cului spre ştrandurile Floreasca II şi Tei s-a desfăşurat destul de ane­voios în sezonul trecut, I.C.A.R. a prevăzut în acest sens un număr sporit de ambarcaţiuni. Am intervenit la Oficiul special P.T.T.R. Bucureşti în vederea instalării unui număr mai mare de telefoane publice în ştran­duri. Ţinînd seama de propunerile ce­tăţenilor secţiunea comercială a Sfa­tului Popular al Capitalei a luat unele măsuri a căror aplicare va duce la o deservire corespunzătoare a cetă­ţenilor în ştranduri. Astfel, în timpul verii, la ştrandul Floreasca I vor funcţiona trei centre de răcoritoare, 4 conservatoare de îngheţată şi un bufet cu gustări; la ştrandul Floreas­ca II — 3 centre de răcoritoare şi 2 conservatoare de îngheţată; la ştran­dul Toboc-Tei — un centru de răco­ritoare, un conservator de îngheţată şi un bufet cu gustări, la ştrandurile Băneasa şi Mogoşoaia vor­­ funcţiona cite un bufet cu gustări care vor desface şi băuturi răcoritoare. Pentru înfrumuseţarea acestor pre­ferate locuri, de recreare s-au plantat pretutindeni arbori şi fiori. Ne-am preocupat din timp de amenajarea punctelor medicale. N. B. Măsurile luate pentru buna funcţionare a ştrandurilor în apro­piatul sezon sunt încă insuficiente spre a satisface cerinţele mereu cres­­cînde ale cetăţenilor. In unele ştran­duri au fost amenajate debarcadere unde se vor putea închiria ambarca­ţiuni cu rame pentru agrement. A­­semenea iniţiativă se cere extinsă. Ştrandurilor mai aglomerate trebuie să li se repartizeze un număr mai mare de bărci. La debarcadere ar trebui să fie şi biciclete de apă — mijloc de distracţie apreciat de ce­tăţeni. Nu ni s-a vorbit nimic despre alte cerinţe cetăţeneşti; despre posibilita­tea de a închiria plute sau colace de cauciuc pentru cei ce învaţă să înoa­te, mingi de apă, sau sumarul echi­pament de ştrand; şi nici despre amenajările speciale pentru copii. Mai există, aşadar, încă destul loc pentru îmbunătăţirea deservirii cetă­țenilor Ia ștranduri. MIRCEA FARIA Ce măsuri s-au luat pentru o mai bună deservire a publicului in ștranduri? — Ne răspunde tov. C. VASILACHE, conducătorul Gospodăriei lacuri, băi — I.C.A.B. — Revista „Probleme economice” nr. 4-1961 Numărul 4/1961 al revistei „Pro­bleme Economice“ este închinat ce­lei de a 40-a aniversări a partidului și are următorul cuprins : Acad. VASILE MALINSCHI: Po­litica leninistă a Partidului Munci­toresc Român de construire a econo­miei socialiste; MANEA MĂNES­­CU, membru corespondent al Aca­demiei R.P.R.: Ridicarea bunăstării poporului — ţelul politicii partidu­lui ; I. RACHMUTH, membru cores-­ pondent al Academiei R.P.R. : As­pecte ale creării şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a socialismului; MIHAI PĂRĂLUŢĂ, Republica Popu­lară Rom­înă pe calea transformării într-o ţară industrială dezvoltată; ROMAN MOLDOVAN : Dezvoltarea economică a regiunilor în trecut înapoiate; VASILE RAUSSER : Con­­­ducerea de către partid a dezvoltării planificate a economiei naţionale; SIMION ZEIGHER: Folosirea prin­cipiului , cointeresării materiale în construcţia socialistă; I. ADAM : Clasele şi structura de clasă în etapa actuală; FL. DUCA: Lichida­rea opoziţiei dintre oraş şi sat în anii puterii populare; M. A. LUPU: Lupta Partidului Comunist din Ro­­mîinia împotriva înfeudării țării ca­­pitalului străin. ORIZONTAL: 1) Unul din principale­le elemente ale versificaţiei — Poezie descriptivă, cu fond liric, în care se zu­grăveşte un tablou al naturii. 2) Poezie lirică în care se exprimă admiraţia faţă de o persoană sau în care se preamăresc fapte eroice (pt.) — Legat de poezie. 3) Povestiri fabuloase — Pronume — Literă grecească. 4) Procedeu artistic care constă în exprimarea unei idei prin mijlocirea metaforelor — îşi joacă rolul fără să vorbească. 5) Prefix pentru „nou“ — După noapte ! — „Vreme... vreme vine. / Toate-s vechi şi nouă-s toate“ (Glosă-Em­inescu). 6) Moş Ioan..., personajul înţelept din povestirea lui Ion Creangă — Odinioară (prese.). 7) Care exprimă în formă de naraţiune idei şi sen­timente ale eroilor unei întîmplări reale sau imaginare — Poleiţi cu alamă. 8) Nichel — Urare în versuri pe care colă­­cenii o adresează, la nuntă, mirilor. 9) Creaţie poetică în versuri, cu caracter epic, în care se relatează o intîmplare istorică, ula fapt eroic, o legendă —Cul­tivator de in. 10) Aceea — Personajele unei opere literare — Organ al plantelor inferioare. 11) întrebuinţaţi — Una din operele ltd Verdi. 12) învăţătura ce se desprinde dintr-o fabulă — Dorul, exprimat ai nume­roase doine şi cântece. VERTICAL: 1) Cîntece duioase şi sentimentale pe versuri cu conţinut elegiac — Poveste. 2) Poezii în care se prezintă in formă idealizată, viaţa de la ţară. — „Pe-un picior de... / Pe-o gură de rai, / Iată vin în cale, / Se cobor la vale“ 3) Nume dat fenome­nelor meteorologice electri­ce c­­e se produc în atmos­feră — Pe fruntea învingăto­rilor (sing.). 4) Galben un­guresc — „...dulce”, roman de N. Liasko — Ochi de lanț. 5) Exprimare a idei­lor în forma obișnuită a vorbirii — Perfect. 6) Grîu de vară — Domeniu de creaţie în care intră şi li­teratura. 7) Ape! — Refren telefonic­nimale blînde.8) Poezie compusă din două catrene şi două terţe­te — Cîntece. 9) Copa­cul lui Eminescu — Naraţiune epică de în­tindere mai mare, cu un conţinut complex, oglindind fenomene ale vieţii în dezvolta­re — Articol. 10) Conjuncţie latină — Poezia lirică cu caracter filozofic şi ele- Genuri literare A­gtac. 11) Care exprima sentimentele poe­tului, în legătură cu realitatea —­ Frag­ment de întindere mai mare dintr-o operă dramatică, debitat de o persoană. 12) Operă dramatică cu subiect și deznodă­­mînt vesel — Cîmp semănat. ION PASCAL

Next