Informatia Bucureştiului, iunie 1961 (Anul 8, nr. 2434-2459)

1961-06-01 / nr. 2434

­! / PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ? Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti 4 PAGINI 20 BANI JOI 1 IUNIE 1001 ANUL VIII — Nr. 2434 Zi de zi, pîine superioară ! Asem­enea Bucureştiului, oraşul Cons­tanţa este vizi­tat de zeci de mii de oa­meni ai muncii. Alături de, ceilalţi cons­­tănţeni, şi noi brutarii ţinem seama de acest lucru. De aceea ne străduim să realizăm produse de panificaţie cit mai corespunzătoare. Am făcut totul ? Fără îndoială, nu. Venind la acest, concurs, noi suntem­ hotăriţi să învăţăm din ex­perienţa celorlalţi brutari din ţară, atit în ceea ce priveşte numărul şi cali­tatea sortimentelor, cit şi în ce priveşte organizarea producţiei. Cred că produsele de panificaţie, pe lingă un gust plăcut, trebuie să aibă şi un aspect deosebit. Cum se pot rea­liza ? întregul proces de producţie con­tribuie la aceasta ; în mod deosebit însă aspectul depinde de coacere: tempera­tura, umiditatea cuptorului, pregătirea d­e.­tătarului ,sunt­­ factori determinanţi. In această privinţă, în oraşul Constanţa s-au realizat, unele succese, lată, pe senii, cum procedăm noi. La cuptoarele dami lucrăm cu o temperatură constantă de­ 250 grade, ceea ce asigură coacerea in bune condiţiuni, fără a se da o culoare închisă pîinii. Pentru a se evita crăparea cojii, se încarcă mai intîi aproximativ jumătate dintr-o vatră, se asigură can­titatea de, abur necesară, apoi se trece la cea de a doua vatră, unde­ se­ încarcă tot o jumătate.­­După aceea se revine, la prima vatră pentru a fi umplută com­plet şi aşa mai departe. Astfel, se asi­gură în permanenţă o temperatură cons­tantă, iar cantitatea de abur nu mai trebuie reglată pe parcurs. E un proce­deu care, aşa cum am amintit, dă re­zultate la cuptoarele damf. In brutării există şi alte tipuri de cuptoare. Teh­nica lucrului la ele dorim să ne-o în­suşim cit mai perfect aici, în Bucureşti, de­ la alţi corători ce au experienţă în această direcţie. PANAIT DIMITRIJ­ol de echipă Constanţa Concursul pe ţară pentru îmbunătăţirea calităţii plinii Fiecare fază a procesului de producţie este la fel de importantă Cu cîtva timp în urmă, studiind Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, colectivul întreprinderii „Pionierul" — Bucureşti a pornit o Însufleţită întrecere pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor. Cu acest prilej au fost propuse şi expe­rimentate cu bune rezultate o serie de noi reţete şi procedee tehnologice. Printre acestea se află şi metodele pe care Ie aplicăm noi acum, în timpul desfăşurării concursului. Recent, într-o discuţie, mi s-a pus o întrebare : care fază de producţie este cea mai importa­ntă din punct de vedere al calităţii produselor ? A face, o asemenea delimitare este o greşeală. Fiecare fază de producţie îşi are importanţa ei şi deci nu poate fi neglijată. Cu o singură precizare. Dacă de la început se porneşte gre­şit, pe parcurs nu mai poţi înlătura greşeala săvîrşită. De aceea se cere atenţie şi preocupare încă de la for­marea amestecului. Experienţa noastră de pînă acum ne-a co­ndus la ideea că sînt necesare unele modificări în procesul tehno­logic. Astfel am mărit timpul de fer­mentaţie a mafeiei cu 15—20 minute. La prepararea amestecului am renun­ţat la 10 kg maia matură-Iaş, în schimb adăugăm în plus o jumătate pachet drojdie de bere. Procedînd în felul acesta se elimină o primă po­sibilitate de acrire a plinii. Tot pentru a împiedica acrirea, se acordă ate­nţie realizării unei temperaturi constante în timpul frămîntării. Aceasta are o importanţă deosebită. Depăşirea limi­tei maxime admise duce la formarea unei cruste pe aluat şi la accelerarea formării acidului acetic. Acestea sînt numai cîteva dîn me­todele pe care le aplică echipa noa­stră care participă la concurs. Sînt cele mai bune ? Nu se poate da un răs­­puins afirmativ. In timpul desfășurării concursului se vor aplica diferite alte procedee de lucru, cele mai bune vă­­zîndu-se către sfîrşit, atunci cind vor fi comparate rezultatele. Tocmai de aceea acest concurs — dovedind ce posibilităţi de îmbunătăţire în conti­nuare a calităţii produselor de panifi­caţie mai există — va contribui şi la perfecţionarea cunoştinţelor noastre. NICOLAE GEORGESCU maistru—Bucureşti ■ Gh. Văcaru şi Gherghina Constanţa lucrind la cuptorul fabrica „Pionierul“ automat de la Şcolarii la expoziţie Vă aşteaptă aici, în pavilionul C al parcului de cultură şi odihnă, sălile deschise, oferindu-vă priveliştea atră­gătoare a panourilor împodobite cu de­senele şcolarilor. O expoziţie proaspătă, emoţionant de frumoasă, cuceritoare. IL­u­mea îşi deschide orizonturile largi In faţa copiilor*. Aceştia învaţă să o cunoască, pas cu pas, vorbind aici, prin desenele lor, cărora s-au străduit să le dea o Înfăţişare aleasă, despre gin­­durile şi preocupările lor. Au fost adunate, din toată ţara, peste trei mii de desene. Un juriu anume alcătuit a cercetat lucrare cu lucrare. Aproape 360 de desene au înfruntat cu succes această cercetare şi iată-te acum expuse, sub sticlă, în cadre, cu etichete scrise ordonat cu titlul lucrării, cu nu­mele autorului, virsta lui şi şcoala unde anume învaţă. Afli aici copii şi şcolari din Bucureşti, din Braşov şi Tulcea, din Lugoj şi Ploieşti, din Constanţa şi Piatra Neamţ, Iaşi, Oradea, Cluj, din arte şi alte localităţi — Făget (Banat), Independenţa (Galaţi), Bâbeni (Argeş) etc., etc. o adevărata competiţie repu­blicană. Expoziţia s-a deschis astăzi înainte de amiază. In săli şi pe panouri, lu­crările sunt orânduite pe grupe de... virstă. Cei dinţii sunt preşcolarii — între 5 şi 7 ani. Ei sunt la primele lor lu­crări de „artă“. Desigur că cei mai mulţi nu ştiu încă să scrie. Dar au por­nit a învăţa desenul, creionul şi coala albă de hîrtie arătindu-se fideli confi­denţi ai gîţidurilor, bucuriilor şi preo­cupărilor lor. Şcoala, casa, grădina cu pomi, la defilare, iarna pe schiuri, primăvara la arat...» acesta este uni­versul copiilor, în care, şantierul de construcţii şi noile blocuri de locuit stau, in imagini, alături de poveştile din care iau lipseşte vulpea vicleană şi cocoşul cu punguţa cu doi bani. Urmează apoi desenele şcolarilor între 8 şi 11 ani. Imaginile sunt mai bogate, subiectele mai variate. Elevii sădesc pomi, învaţă la cercul de pictură, ur­măresc programul televiziunii... Grupa a treia cuprinde desene ale şcolarilor între 12 şi 14 ani, grupa a patra­­ ale şcolarilor între 15 şi 17 ani. itinerariul e lung. Se lărgeşte tema­tica şi se înmulţesc subiectele. Elevii trec la compoziţii istorice, la aspecte de muncă, la portrete. Depăşesc pe alocuri, şi tehnica desenului, abordează pictura şi gravura. Viaţa şcolarilor, viaţa pă­rinţilor lor, viaţa uzinelor­, a fabricilor sau a gospodăriilor agricole colective din oraşele sau satele expozanţilor se oglindesc în imagini. Un album bogat care vorbeşte cu elocvenţă despre viaţa nouă a tineretului nostru, despre con­diţiile pe care regimul de democraţie populară le asigură generaţiilor de miine. Din trei mii de desene au fost alese cîteva sute. Iar dintre acestea, cele mai bune vor primi premii şi men­ţiuni, spre lauda autorilor lor - aşa cum desenele din anii trecuţi, trimise dincolo de hotarele ţării au adus lauri şcolarilor noştri : la Tokio, la Roma, la New Delhi... Există in expoziţie o N­ORSIA ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Rezultate înregistrate in campionatul dc fotbal al U.R.S.S.: Dinamo Kiev — Spartak Erevan 1—0; Şahtior Stalino — Dinamo Tbilisi 2—0: Adrairaitee) Lenin­grad — Avangard Harkov 0—1: Lokomo­tiv Moscova — Spartak Vilnius 3—2; S.K.A. Rostov — Torpedo Moscova 1—1; Trud Voronej — Daugava Riga 0—2. In clasamente conduc Torpedo Moscova cu 15 p (grupa 1) si Dinamo Kiev cu 0 p (grupa a 11-a). • In runda a 1I-a a turneului inter­national de falt de la Moscova, s-au în­registrat ieri trei remize: Rabar — Fach­­man, Bisgurr — Aronin și Olafs­son — Bronstein. Vasaikov a ciştigat la Bakulin, iar restul partidelor s-au întrerupt. • Ieri s-a alergat etapa a 11-a a turu­­lui ciclist al I­taliei, pe distanta de 20­ km­, între Potenza si Icano. Etapa a re­venit italianului Chiodini in 7 : 06’33‘‘, iar clasamentul general n-a suferit schim­bări. Angucu­l continuă să poarte tricoul roşu, urmat de Suarez şi Van Tongerloo. ^ Miine lucep la Yokohama, campio­natele mondiale de lupte libere şi clasice. Competiţia de lupte libere se desfăşoară in zilele de 2, 3 şi 4 iunie, iar cea de lupte clasice, in zilele de 6, 7 şi 8 iunie. La campionate participă aproape 200 de sportivi reprezentind 22­­Sri. In comenta­riul agenţiei France Presse asupra aces­tor campionate, sportivii fontini D. Pir­­vulescu şi I. Cernea sint consideraţi prin­tre favoriţi. Buletin meteorologic INSTITUTUL M­E­T­EOR­OLOG­IC COMU­NICA : Azi, la ora X, la Bucureşti, tem­peratura aerului a fost d­e 19 gratie. Ma­xima de ieri în aer a fost de 27 gratie, iar minima din cursul nopţii de 14 grade. I­­mpul probabil de miine. Vreme fru­moasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin noaptea şi dimineaţa şi cu innorări parţiale după amiază. V­în­t slab pînă la potrivit din sud şi sud-vest, cu intensifi­cări trecătoare ziua. Temperatura aerului In­ creştere uşoară, noaptea va fi cuprinsă între 13 şi 15 grade, iar ziua intre 28 şi 30 grade. Acţiuni cultural-artistice consacrate Zilei internaţionale a copilului LA CASA DE CULTURA „BARUH BEREA“ Astăzi au loc în Capitală numeroase acţiuni cultural-artistice consacrate Zi­lei internaţionale a copilului. Una din acestea este şi carnavalul organizat la casa de cultură ..Baruh Be­rea“, în colaborare cu biblioteca raio­nală Tudor Vladimirescu. Cu prilejul carnavalului vor avea loc bogate programe artistice în interpre­tarea formaţiilor de amatori ale casei de cultură şi ale pionierilor şi şcola­rilor din raion. Colectivul de păpuşari al casei de cultură va prezenta piesa „Ce citeşte Mihăiţă“. Corpul de balet prezintă un dans tematic intitulat „Via­ţa fericită a copiilor din patria noas­tră“. Mai au loc diferite concursuri : muzical-ghicitoare, „Pentru cel mai bun recitator“ şi „Pentru cel mai bun po­vestitor“. Programul mai cuprinde jocuri distractive, parada costumelor, surprize etc O nouă secţie de fixat şi operaţia de fixat ţesăturile din fire sintetice este foarte importantă. Ea asigură neşifonabilitatea şi plastici­tatea caracteristică produselor din fire sintetice. în aceste zile, la fabrica finisat ţesăturile din telon „Ţesătoriile Reunite“ din Capitală a fost dată în funcţiune o secţie de fixat şi finisat ţesăturile sintetice. Do­tata cu jigher, autoclavă şi barcă (a­­ceasta din urmă pentru fixarea ţesă­turilor creponate din fire sintetice) noua secţie va contribui la îmbunătă­ţirea aspectului şi calităţii ţesăturilor p­in relon. Seară muzeală REALIZĂRI MARI PENTRU CEI MICI 1 iunie, Ziua internaţională a copilului. Sărbătoarea celor mici... Astăzi, dragostea şi grija de care sunt înconjuraţi in fiecare zi a anului li se arată în mod deosebit. Subliniază atmosfera de sărbătoare, seninul copi­lăriei fericite. Căldura ocrotirii li învăluie din primele ore de viaţă. Pentru aceasta s-au construit, în anii regimului democrat-popular, maternităţi moderne, în care mamele şi noii născuţi primesc cele mai bune îngrijiri medicale. La sănătatea copiilor veghează astăzi de zece ori mai mulţi medici decât în anul 1938. Pentru ei s-au construit creşe, cămine şi mii de şcoli. Râsul fericit al celor mai tineri locuitori ai ţării răsună în încăperile lumi­noase din noile locuinţe muncitoreşti, în sălile de spectacole pentru copii . In parcurile şi locurile de joacă special amenajate pentru ei , pe plaja însorită a mării şi in decorul munţilor, în taberele şi coloniile de vară... ...Străbătind oraşul, fotoreporterul nostru a surprins, in obiectivul aparatului său, cîteva imagini din viaţa micilor­ bucureşteni. Cinci numeri şapte ani de viaţă nu-ţi par chiar simple proble­mele recapitulative şi exerciţiile compuse la aritmetică. Dar sunt pa­sionante ! Aşa se explică satisfacţia cu care cei patru şcolari din foto­grafie mai zăbovesc puţin, după oră, bucurându-se că au dezlegat cu succes „tainele“ cifrelor. Imaginea e luată în clasa l-a A a școlii medii nr. 32 „Filimon Sirbu“ - una din numeroasele școli moderne . Vizita în ţara noastră a preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Sinen­ oierit de tovarişti fiii. IfitirgM Bei in cinstei mita ai oaspete Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit miercuri seara, la Pa­latul R.P. Romíné, un dineu in cinstea preşedintelui Republicii In­donezia, dr. Sukarno. Au luat parte miniştri şi alte persoane oficiale indoneziene care însoţesc pe preşedintele Indoneziei în vizita pe care o face în ţara noastră. Au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Româno, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de­­Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu,­ vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, general de ar­mată Leontin Sălăjan, ministrul For­ţelor Armate, Corneliu Mănescu, mi­nistrul Afacerilor Externe, miniştri şi alte persoane oficiale. Au luat parte de asemenea Su­krisno, ambasadorul Republicii Indo­nezia la Bucureşti, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíné la Djakarta. In­­ timpul dineului preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşe­dintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, au rostit toasturi. Dineul s-a desfăşurat intr-o at­mosferă cordială. (Agerpres) IERI DUPA-AMIAZA PRIN BUCUREŞTI Miercuri după-amiazi, preşedintele Indoneziei, dr. Sukart­o împreună cu persoanele oficiale indoneziene care îl însoţesc, a făcut tif vizită prin Bucureşti. înaltul , oaspete a fost însoţit de tovarăşii Avram Bunaciu, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat al R.P. Româno, Ilie Murgulescu, mi­nistrul Invăţământului şi Culturii, Aurel Mălnăşan, adjunct al minis­trului Afacerilor Externe, Nicolae Bădescu, preşedintele Comitetului de Stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare, Vasile Lixandru, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei, şi alte persoane oficiale. De asemenea, oaspeţii au fost în­soţiţi de Sukrisno, ambasadorul In­doneziei la Bucureşti, şi Pavel Si­­lard, ambasadorul R.P. Romíné, la Djakarta. După o plimbare prin noul cartier Floreasca, dr. Sukarno, împreună cu persoanele care îl însoțesc, au vizi­tat sala Palatului R.P. Romíné. Arh. D. Farb, directorul Institutului „Pro-,­iect‘‘-București,­ a dat oaspeţilor ex­plicaţii­­ despre arhitectura sălii şi a prezentat instalaţiile cu care este în­zestrată. In continuare oaspeţii au vizitat sala de concerte a Radiotele­­viziunii şi clădirea Consiliului de Miniştri. Dr.­ Sukarno şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi călduros de numeroşi bu­cureşteni. (Agerpres) SPRE LITORAL Azi dimineaţă, dr. Sukarno, pre­şedintele Republicii Indonezia, mi­niştrii şi celelalte persoane oficiale care ii însoţesc in vizita de prietenie pe care o face în ţara noastră, au părăsit Capitala, plecînd cu trenul în regiunea Dobrogea. împreună cu preşedintele dr. Sukarno a plecat şi preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Oaspeţii sunt însoţiţi de Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P. Romíné, A. Măl­­năşan, adjunct al ministrului Afaceri­lor Externe, N. Bădescu, preşedintele Comitetului de Stat pentru arhitec­tură, construcţii şi sistematizare, şi alte persoane oficiale. La vizita în Dobrogea iau parte, de asemenea, Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti, Şi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíne la Djakarta. La sosirea în gara Constanţa oaspeţii au fost întîmpinaţi de Vasile Vîlcu, membru al Consiliului de Stat al R.P. Romine, Petre Ni­colae, preşedintele sfatului popular al oraşului Constanţa, şi alţi re­prezentanţi ai organelor locale ale puterii de stat. Gara Constanţa era pavoazată festiv cu drapelele de stat ale celor două ţări. Pe frontispiciul clădirii gării se aflau portretele preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşedintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíno, Gheorghe Gheorghiu- Dej, şi pancarde cu urarea: „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul român !“, scrisă in limbile indoneziana Şi romînâ. Oaspeţii au fost salutaţi de un mare număr de locuitori ai oraşului. (Agerpres) INFORMAŢII Casieriile I.C.A.R. unde se vind bi­letele de intrare in ştrandurile care s-au deschis astăzi (Floreasca I, Li­bertăţii şi Izvor) şi care se vor mai deschide peste citeva zile funcţio­nează între orele 9—18. In cursul ve­rii programul casieriilor (şi deci pro­gramul de intrare în ştranduri) va fi 6-18. La cererea cumpărătorilor, Oficiul farmaceutic al Capitalei a hotărît să modifice programul de activitate al unităţii tehnico-medicale de pe cal. Victoriei 56 (vizavi de Romarta) care funcţiona între orele 7.30—13 şi 15.30—20.00. Astfel, pentru buna deservire a ce­tăţenilor, unitatea şi-a prelungit pro­gramul, funcţionînd de la 7.30 pînă la 21.00 (fără întrerupere). După a­­­celaşi orar funcţionează şi in zilele de duminică. O competiţie a... culorilor Dintr-o sală a complexului sportiv de la Floreasca, sportivii s-au retras, lăsind locul... unei expoziţii de ţesă­turi. In locul întrecerilor sportive, sala cunoaşte o competiţie a... culorilor. Curcubeul păleşte, devine sărac, sărac de tot, în încercarea de a se com­para cu interiorul sălii. Zeci de în­treprinderi textile şi-au trimis repre­zentanţi la acest veritabil tirg, bi­anual. Beneficiarii (delegaţii comer­ţului) sunt şi ei prezenţi in număr mare. Au loc consultări, confruntări. In magazine trebuie să ajungă numai produsele superioare celor realizate pînă acum. Un criteriu unanim ac­ceptat. Raionul ţesăturilor de bumbac este pentru noi o adevărată revelaţie. Zeci şi zeci de nuanţe noi. Domină oran­­jul, roşu, roz, galben. — Acestea vor fi culorile la modă, in semestrul doi — ne explică spe­cialiştii. Chiar şi pluscordul, pe care ne-am obişnuit să-l cunoaştem in culorile maro şi bleumarin, a preferat paste­lurile. Dar noutăţile sunt mult mai numeroase. Fiecare fabrică a adoptat o anumită manieră. Uniformitatea a dispărut cu desăvirşire. Fabrica „30 Decembrie“ din Arad ne prezintă im­primeuri pe fonduri albe . „Teba“, din aceeași localitate, a preferat un alt gen de imprimeu , cu fondul com­plet acoperit. Sunt folosite tonuri, se­mitonuri, supraimprimări. „Indus­tria Bumbacului“ a realizat impri­meuri în care alternează culorile tari cu cele pastelate: ,,Dacia“ prezintă pentru contractare, pentru prima oară, ţesături samforizate (care nu intră la spălat),, iar „Uzinele Te±tile“-Timişoa­­ra, in colaborare cu „Teba“-Arad — ţesătură balon imprimată. N-a rămas mai prejos nici sectorul mătase. Zeci de nuanţe noi au îmbo­găţit colecţia. Dar, fireşte, „marile surprize“ ni le rezervă sectorul de t­elon. Contractările sunt în toi. Delegaţii comerţului aleg modelele, semnează convenţii. Pentru ca toată lumea să fie insă mulţumită, aici, la contrac­tări se ivesc şi... divergenţe. Nu-i nimic paradoxal. Pentru ca toţi cum­părătorii să fie mulţumiţi, au respins delegaţii comerţului colecţia fabricii din Galaţi (care la articolul „Ştefania“ nu a prezentat nici un model nou); pentru acelaşi motiv au refuzat dele­gaţii bazei Bucureşti să încheie­­con­tract cu fabrica „Moldova“-Botoşani. I. MOSCU Sectorul bumbac în mod deosebit Inaugurarea sediului Universităţii muncitoreşti de cultură muzicală Miine după-amiază (ora 17), va avea loc inaugurarea festivă a se­diului Universităţii muncitoreşti de cultură muzicală, care va funcţiona in localul din str. Beldiceanu nr. 7. Cu prilejul festivităţii se va des­făşura o manifestare artistică, în ca­drul căreia îşi vor da concursul : pianistul Corneliu Gheorghiu, viaio­­niştii Mihai Constantinescu şi Varu­jan Cozighian, cîntăreaţa Ileana Irod, flautistul Alexandru Nicolae şi pia­nistele Mariana Kabdebo, Victoria Ştefănescu şi Florina Iftimescu. construite în anii regimului demo­crat-popular în Ca­pitală. (Şcolile con­struite în Bucu­reşti intre anii 1945—1960 totalizea­ză 833 săli de cla­să, 15 laboratoare, 10 săli de gim­nastică şi 14 săli de festivităţi; anul acesta se con­struiesc alte şcoli, cu o capacitate de 216 săli de c­asă). Nici păpuşa blondă nu-i de lepădat! Cum să te poţi ho­tărî intre atîtea tentaţii ? „Dilema’ au în­cercat-o ieri primii cumpărători de-o şchioapă, pentru care s-a deschis marele magazin uni­versal de pe calea Victoriei nr. 32—34 (cel mai mare şi mai modern maga­zin universal pentru copii din ţară). Ei se adaugă num­eroaselor magazine cu produse pentru copii, care satisfac la un nivel din ce in ce mai inait necesităţile şi exigenţele micilor cum­părători.­­ Viitori constructori de nave cos­mice sau chiar cosmonauţi ? Poate. Deocamdată, membri pa­sionaţi ai cercului de aeromodelism de la Palatul Pionierilor. Setea de a căpăta cunoştinţe in materie se îmbină aici minunat cu posibilitatea de a le pune in prac­tică fără întirziere, construind aero­­modele. Şi nu aeromodele ca ori­care... Dovadă, faptul că la recentul concurs de aeromodelism pe Capitală, Palatul Pionierilor s-a­­ situat pe lo­cul intii. Este doar un aspect din bogata şi multilaterala activitate cultural­­artistică, ştiinţifică şi sportivă pe care o desfăşoară mii de pionieri in Pala­tul cu porţile larg deschise pentru ei. I Locatarii din cartierul Pieptănari despre noile locuinţe Am adresat mai multor locatari ai noi­lor blocuri întrebarea: „Vă place lo­cuinţa ?” Cu toţii au răspuns că mir- adevăr locuinţa e cum nu se poate mai bună şi sunt mulţumiţi. Unii dintre ei insă, pe lîngă cuvintele de laudă au ţinut să semnaleze şi micile deficienţe observate. Iată-ne în blocul B. 10, din cvartalul Pieptănari, sunînd la apartamentul to­varăşului Iosif Despina. — Vă place locuinţa ? — E aşa cum mi-am dorit-o. Modernă, luminoasă şi sănătoasă. Dar ... (şi aici tovarăşul Despina schiţează un gest...) mai sînt şi cîteva defecţiuni. Unele mai mici pe care le remediem noi locatarii, iar altele, mai mari şi pentru asta con­structorii şi instalatorii ar trebui să mai treacă pe aici, să pună mina şi să facă treaba cum trebuie. Tov. I. Despina ne conduce în încăperea băii. Sus, lîngă ba­zinul de apă, peretele este umed pentru că undeva în zid ţeava n-a fost izolată şi apa se prelinge. Asemenea infiltrări de apă în pereţi le-am întâlnit apoi şi în alte apartamente ale blocului. In apar­tamente vecine am găsit robinete din baie şi din bucătărie din care apa curge fără oprire. Aceasta fie din cauză că garniturile sunt defecte, fie că lipsesc complet. E o deficienţă mică. Totuşi, constructorii nu au înlăturat-o de la început. Se mai petrece o anomalie pentru în­lăturarea căreia conducerea şantierului de locuinţe „Pieptănari“ trebuie să in­siste. Unii instalatori și electricieni, după ce au executat neglijent diferite lucrări, se oferă apoi în particular să facă re­medierile necesare pretinzît­d pentru a­­ceasta locatarilor, bani. Un asemenea electrician, cazul lui este cunoscut con­ducerii șantierului, a pretins locatarilor din blocul 4 B. bani pentru montarea unor piese (prize, saltere etc.) care în mod normal trebuiau să fie montate pînă la sosirea locatarilor. Tolerarea unor asemenea practici și nereguli în­seamnă de fapt încurajarea lucrului de proastă calitate. Trebuie remarcat că executarea negli­jentă a instalaţiilor sanitare în mai multe apartamente din cvartalul Pieptănari duce la degradarea imobilelor. In numai cîteva luni de la darea în folosinţă au apărut infiltraţii la apartamentele 5, 22, 44, 48, din blocul 10 B. Cîţiva locatari, fără să fie specialişti, au remarcat că ferestrele nu au fost confecţionate cum trebuie , chitul e lipit pe dinafară. Cum de nu şi-au dat seama de aceasta tîmplarii. Locatarii au cerut remedierea ferestrelor defecte insă mo­dul cum se face această remediere este de fapt prilej de noi stricăciuni. Am urcat împreună cu locatarii pe terasa blocului B. 3, unul dintre cele mai înalte. Ne-au invitat sus mai ales locatarii ultimului etaj ca să ne explice din ce cauză in timpul zilelor ploioase apartamentele lor au fost inundate de apă. Aici am văzut că terasa blocului nu are suficientă pantă de scurgere. De sus am privit şi terasele blocurilor ve­cine. Una din ele, la un bloc Încă în construcţie, avea înfăţişare de bazin... Era plină cu apă pe toată suprafaţa. Oare de ce constructorii au neglijat amenajarea unei pante de scurgere co­respunzătoare? Şi dacă totuşi greşeala a fost săvîrşită, de ce nu s-a intervenit la timp? Că doar prezenţa unei bălţi pe terasă dăunează planşeului şi după cum s-a şi întâmplat, inundă aparta­mentele provocînd locatarilor neplăceri. Cu citeva zile înainte, blocurile din Pieptănari au fost vizitate de repre­zentanţii I.A.L-ului. Comisia Întreprin­derii de administraţie loca­li­vă s-a in­format asupra defecţiunilor de construc­ţii existente, urm­înd ca să ia legitiea cu constructorii pentru remedierea lor. În efectul acestei măsuri locatarii speră. Şi este necesar aşadar ca întreprinderea de administraţie locali vii împreună cu conducerea şantierului „Pieptănari“­ să treacă la remedierea urgentă a defec­ţiunilor existente. G. MARTINIUL

Next