Informatia Bucureştiului, iunie 1961 (Anul 8, nr. 2434-2459)
1961-06-01 / nr. 2434
! / PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ? Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti 4 PAGINI 20 BANI JOI 1 IUNIE 1001 ANUL VIII — Nr. 2434 Zi de zi, pîine superioară ! Asemenea Bucureştiului, oraşul Constanţa este vizitat de zeci de mii de oameni ai muncii. Alături de, ceilalţi constănţeni, şi noi brutarii ţinem seama de acest lucru. De aceea ne străduim să realizăm produse de panificaţie cit mai corespunzătoare. Am făcut totul ? Fără îndoială, nu. Venind la acest, concurs, noi suntem hotăriţi să învăţăm din experienţa celorlalţi brutari din ţară, atit în ceea ce priveşte numărul şi calitatea sortimentelor, cit şi în ce priveşte organizarea producţiei. Cred că produsele de panificaţie, pe lingă un gust plăcut, trebuie să aibă şi un aspect deosebit. Cum se pot realiza ? întregul proces de producţie contribuie la aceasta ; în mod deosebit însă aspectul depinde de coacere: temperatura, umiditatea cuptorului, pregătirea de.tătarului ,sunt factori determinanţi. In această privinţă, în oraşul Constanţa s-au realizat, unele succese, lată, pe senii, cum procedăm noi. La cuptoarele dami lucrăm cu o temperatură constantă de 250 grade, ceea ce asigură coacerea in bune condiţiuni, fără a se da o culoare închisă pîinii. Pentru a se evita crăparea cojii, se încarcă mai intîi aproximativ jumătate dintr-o vatră, se asigură cantitatea de, abur necesară, apoi se trece la cea de a doua vatră, unde se încarcă tot o jumătate.După aceea se revine, la prima vatră pentru a fi umplută complet şi aşa mai departe. Astfel, se asigură în permanenţă o temperatură constantă, iar cantitatea de abur nu mai trebuie reglată pe parcurs. E un procedeu care, aşa cum am amintit, dă rezultate la cuptoarele damf. In brutării există şi alte tipuri de cuptoare. Tehnica lucrului la ele dorim să ne-o însuşim cit mai perfect aici, în Bucureşti, de la alţi corători ce au experienţă în această direcţie. PANAIT DIMITRIJol de echipă Constanţa Concursul pe ţară pentru îmbunătăţirea calităţii plinii Fiecare fază a procesului de producţie este la fel de importantă Cu cîtva timp în urmă, studiind Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, colectivul întreprinderii „Pionierul" — Bucureşti a pornit o Însufleţită întrecere pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor. Cu acest prilej au fost propuse şi experimentate cu bune rezultate o serie de noi reţete şi procedee tehnologice. Printre acestea se află şi metodele pe care Ie aplicăm noi acum, în timpul desfăşurării concursului. Recent, într-o discuţie, mi s-a pus o întrebare : care fază de producţie este cea mai importantă din punct de vedere al calităţii produselor ? A face, o asemenea delimitare este o greşeală. Fiecare fază de producţie îşi are importanţa ei şi deci nu poate fi neglijată. Cu o singură precizare. Dacă de la început se porneşte greşit, pe parcurs nu mai poţi înlătura greşeala săvîrşită. De aceea se cere atenţie şi preocupare încă de la formarea amestecului. Experienţa noastră de pînă acum ne-a condus la ideea că sînt necesare unele modificări în procesul tehnologic. Astfel am mărit timpul de fermentaţie a mafeiei cu 15—20 minute. La prepararea amestecului am renunţat la 10 kg maia matură-Iaş, în schimb adăugăm în plus o jumătate pachet drojdie de bere. Procedînd în felul acesta se elimină o primă posibilitate de acrire a plinii. Tot pentru a împiedica acrirea, se acordă atenţie realizării unei temperaturi constante în timpul frămîntării. Aceasta are o importanţă deosebită. Depăşirea limitei maxime admise duce la formarea unei cruste pe aluat şi la accelerarea formării acidului acetic. Acestea sînt numai cîteva dîn metodele pe care le aplică echipa noastră care participă la concurs. Sînt cele mai bune ? Nu se poate da un răspuins afirmativ. In timpul desfășurării concursului se vor aplica diferite alte procedee de lucru, cele mai bune văzîndu-se către sfîrşit, atunci cind vor fi comparate rezultatele. Tocmai de aceea acest concurs — dovedind ce posibilităţi de îmbunătăţire în continuare a calităţii produselor de panificaţie mai există — va contribui şi la perfecţionarea cunoştinţelor noastre. NICOLAE GEORGESCU maistru—Bucureşti ■ Gh. Văcaru şi Gherghina Constanţa lucrind la cuptorul fabrica „Pionierul“ automat de la Şcolarii la expoziţie Vă aşteaptă aici, în pavilionul C al parcului de cultură şi odihnă, sălile deschise, oferindu-vă priveliştea atrăgătoare a panourilor împodobite cu desenele şcolarilor. O expoziţie proaspătă, emoţionant de frumoasă, cuceritoare. ILumea îşi deschide orizonturile largi In faţa copiilor*. Aceştia învaţă să o cunoască, pas cu pas, vorbind aici, prin desenele lor, cărora s-au străduit să le dea o Înfăţişare aleasă, despre gindurile şi preocupările lor. Au fost adunate, din toată ţara, peste trei mii de desene. Un juriu anume alcătuit a cercetat lucrare cu lucrare. Aproape 360 de desene au înfruntat cu succes această cercetare şi iată-te acum expuse, sub sticlă, în cadre, cu etichete scrise ordonat cu titlul lucrării, cu numele autorului, virsta lui şi şcoala unde anume învaţă. Afli aici copii şi şcolari din Bucureşti, din Braşov şi Tulcea, din Lugoj şi Ploieşti, din Constanţa şi Piatra Neamţ, Iaşi, Oradea, Cluj, din arte şi alte localităţi — Făget (Banat), Independenţa (Galaţi), Bâbeni (Argeş) etc., etc. o adevărata competiţie republicană. Expoziţia s-a deschis astăzi înainte de amiază. In săli şi pe panouri, lucrările sunt orânduite pe grupe de... virstă. Cei dinţii sunt preşcolarii — între 5 şi 7 ani. Ei sunt la primele lor lucrări de „artă“. Desigur că cei mai mulţi nu ştiu încă să scrie. Dar au pornit a învăţa desenul, creionul şi coala albă de hîrtie arătindu-se fideli confidenţi ai gîţidurilor, bucuriilor şi preocupărilor lor. Şcoala, casa, grădina cu pomi, la defilare, iarna pe schiuri, primăvara la arat...» acesta este universul copiilor, în care, şantierul de construcţii şi noile blocuri de locuit stau, in imagini, alături de poveştile din care iau lipseşte vulpea vicleană şi cocoşul cu punguţa cu doi bani. Urmează apoi desenele şcolarilor între 8 şi 11 ani. Imaginile sunt mai bogate, subiectele mai variate. Elevii sădesc pomi, învaţă la cercul de pictură, urmăresc programul televiziunii... Grupa a treia cuprinde desene ale şcolarilor între 12 şi 14 ani, grupa a patra ale şcolarilor între 15 şi 17 ani. itinerariul e lung. Se lărgeşte tematica şi se înmulţesc subiectele. Elevii trec la compoziţii istorice, la aspecte de muncă, la portrete. Depăşesc pe alocuri, şi tehnica desenului, abordează pictura şi gravura. Viaţa şcolarilor, viaţa părinţilor lor, viaţa uzinelor, a fabricilor sau a gospodăriilor agricole colective din oraşele sau satele expozanţilor se oglindesc în imagini. Un album bogat care vorbeşte cu elocvenţă despre viaţa nouă a tineretului nostru, despre condiţiile pe care regimul de democraţie populară le asigură generaţiilor de miine. Din trei mii de desene au fost alese cîteva sute. Iar dintre acestea, cele mai bune vor primi premii şi menţiuni, spre lauda autorilor lor - aşa cum desenele din anii trecuţi, trimise dincolo de hotarele ţării au adus lauri şcolarilor noştri : la Tokio, la Roma, la New Delhi... Există in expoziţie o NORSIA ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Rezultate înregistrate in campionatul dc fotbal al U.R.S.S.: Dinamo Kiev — Spartak Erevan 1—0; Şahtior Stalino — Dinamo Tbilisi 2—0: Adrairaitee) Leningrad — Avangard Harkov 0—1: Lokomotiv Moscova — Spartak Vilnius 3—2; S.K.A. Rostov — Torpedo Moscova 1—1; Trud Voronej — Daugava Riga 0—2. In clasamente conduc Torpedo Moscova cu 15 p (grupa 1) si Dinamo Kiev cu 0 p (grupa a 11-a). • In runda a 1I-a a turneului international de falt de la Moscova, s-au înregistrat ieri trei remize: Rabar — Fachman, Bisgurr — Aronin și Olafsson — Bronstein. Vasaikov a ciştigat la Bakulin, iar restul partidelor s-au întrerupt. • Ieri s-a alergat etapa a 11-a a turului ciclist al Italiei, pe distanta de 20 km, între Potenza si Icano. Etapa a revenit italianului Chiodini in 7 : 06’33‘‘, iar clasamentul general n-a suferit schimbări. Angucul continuă să poarte tricoul roşu, urmat de Suarez şi Van Tongerloo. ^ Miine lucep la Yokohama, campionatele mondiale de lupte libere şi clasice. Competiţia de lupte libere se desfăşoară in zilele de 2, 3 şi 4 iunie, iar cea de lupte clasice, in zilele de 6, 7 şi 8 iunie. La campionate participă aproape 200 de sportivi reprezentind 22Sri. In comentariul agenţiei France Presse asupra acestor campionate, sportivii fontini D. Pirvulescu şi I. Cernea sint consideraţi printre favoriţi. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora X, la Bucureşti, temperatura aerului a fost de 19 gratie. Maxima de ieri în aer a fost de 27 gratie, iar minima din cursul nopţii de 14 grade. Impul probabil de miine. Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin noaptea şi dimineaţa şi cu innorări parţiale după amiază. Vînt slab pînă la potrivit din sud şi sud-vest, cu intensificări trecătoare ziua. Temperatura aerului In creştere uşoară, noaptea va fi cuprinsă între 13 şi 15 grade, iar ziua intre 28 şi 30 grade. Acţiuni cultural-artistice consacrate Zilei internaţionale a copilului LA CASA DE CULTURA „BARUH BEREA“ Astăzi au loc în Capitală numeroase acţiuni cultural-artistice consacrate Zilei internaţionale a copilului. Una din acestea este şi carnavalul organizat la casa de cultură ..Baruh Berea“, în colaborare cu biblioteca raională Tudor Vladimirescu. Cu prilejul carnavalului vor avea loc bogate programe artistice în interpretarea formaţiilor de amatori ale casei de cultură şi ale pionierilor şi şcolarilor din raion. Colectivul de păpuşari al casei de cultură va prezenta piesa „Ce citeşte Mihăiţă“. Corpul de balet prezintă un dans tematic intitulat „Viaţa fericită a copiilor din patria noastră“. Mai au loc diferite concursuri : muzical-ghicitoare, „Pentru cel mai bun recitator“ şi „Pentru cel mai bun povestitor“. Programul mai cuprinde jocuri distractive, parada costumelor, surprize etc O nouă secţie de fixat şi operaţia de fixat ţesăturile din fire sintetice este foarte importantă. Ea asigură neşifonabilitatea şi plasticitatea caracteristică produselor din fire sintetice. în aceste zile, la fabrica finisat ţesăturile din telon „Ţesătoriile Reunite“ din Capitală a fost dată în funcţiune o secţie de fixat şi finisat ţesăturile sintetice. Dotata cu jigher, autoclavă şi barcă (aceasta din urmă pentru fixarea ţesăturilor creponate din fire sintetice) noua secţie va contribui la îmbunătăţirea aspectului şi calităţii ţesăturilor pin relon. Seară muzeală REALIZĂRI MARI PENTRU CEI MICI 1 iunie, Ziua internaţională a copilului. Sărbătoarea celor mici... Astăzi, dragostea şi grija de care sunt înconjuraţi in fiecare zi a anului li se arată în mod deosebit. Subliniază atmosfera de sărbătoare, seninul copilăriei fericite. Căldura ocrotirii li învăluie din primele ore de viaţă. Pentru aceasta s-au construit, în anii regimului democrat-popular, maternităţi moderne, în care mamele şi noii născuţi primesc cele mai bune îngrijiri medicale. La sănătatea copiilor veghează astăzi de zece ori mai mulţi medici decât în anul 1938. Pentru ei s-au construit creşe, cămine şi mii de şcoli. Râsul fericit al celor mai tineri locuitori ai ţării răsună în încăperile luminoase din noile locuinţe muncitoreşti, în sălile de spectacole pentru copii . In parcurile şi locurile de joacă special amenajate pentru ei , pe plaja însorită a mării şi in decorul munţilor, în taberele şi coloniile de vară... ...Străbătind oraşul, fotoreporterul nostru a surprins, in obiectivul aparatului său, cîteva imagini din viaţa micilor bucureşteni. Cinci numeri şapte ani de viaţă nu-ţi par chiar simple problemele recapitulative şi exerciţiile compuse la aritmetică. Dar sunt pasionante ! Aşa se explică satisfacţia cu care cei patru şcolari din fotografie mai zăbovesc puţin, după oră, bucurându-se că au dezlegat cu succes „tainele“ cifrelor. Imaginea e luată în clasa l-a A a școlii medii nr. 32 „Filimon Sirbu“ - una din numeroasele școli moderne . Vizita în ţara noastră a preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Sinen oierit de tovarişti fiii. IfitirgM Bei in cinstei mita ai oaspete Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit miercuri seara, la Palatul R.P. Romíné, un dineu in cinstea preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno. Au luat parte miniştri şi alte persoane oficiale indoneziene care însoţesc pe preşedintele Indoneziei în vizita pe care o face în ţara noastră. Au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Româno, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului deMiniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, miniştri şi alte persoane oficiale. Au luat parte de asemenea Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíné la Djakarta. In timpul dineului preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, au rostit toasturi. Dineul s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. (Agerpres) IERI DUPA-AMIAZA PRIN BUCUREŞTI Miercuri după-amiazi, preşedintele Indoneziei, dr. Sukarto împreună cu persoanele oficiale indoneziene care îl însoţesc, a făcut tif vizită prin Bucureşti. înaltul , oaspete a fost însoţit de tovarăşii Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R.P. Româno, Ilie Murgulescu, ministrul Invăţământului şi Culturii, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Nicolae Bădescu, preşedintele Comitetului de Stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare, Vasile Lixandru, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei, şi alte persoane oficiale. De asemenea, oaspeţii au fost însoţiţi de Sukrisno, ambasadorul Indoneziei la Bucureşti, şi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíné, la Djakarta. După o plimbare prin noul cartier Floreasca, dr. Sukarno, împreună cu persoanele care îl însoțesc, au vizitat sala Palatului R.P. Romíné. Arh. D. Farb, directorul Institutului „Pro-,iect‘‘-București, a dat oaspeţilor explicaţii despre arhitectura sălii şi a prezentat instalaţiile cu care este înzestrată. In continuare oaspeţii au vizitat sala de concerte a Radioteleviziunii şi clădirea Consiliului de Miniştri. Dr. Sukarno şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi călduros de numeroşi bucureşteni. (Agerpres) SPRE LITORAL Azi dimineaţă, dr. Sukarno, preşedintele Republicii Indonezia, miniştrii şi celelalte persoane oficiale care ii însoţesc in vizita de prietenie pe care o face în ţara noastră, au părăsit Capitala, plecînd cu trenul în regiunea Dobrogea. împreună cu preşedintele dr. Sukarno a plecat şi preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Oaspeţii sunt însoţiţi de Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P. Romíné, A. Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, N. Bădescu, preşedintele Comitetului de Stat pentru arhitectură, construcţii şi sistematizare, şi alte persoane oficiale. La vizita în Dobrogea iau parte, de asemenea, Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti, Şi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíne la Djakarta. La sosirea în gara Constanţa oaspeţii au fost întîmpinaţi de Vasile Vîlcu, membru al Consiliului de Stat al R.P. Romine, Petre Nicolae, preşedintele sfatului popular al oraşului Constanţa, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale ale puterii de stat. Gara Constanţa era pavoazată festiv cu drapelele de stat ale celor două ţări. Pe frontispiciul clădirii gării se aflau portretele preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşedintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíno, Gheorghe Gheorghiu- Dej, şi pancarde cu urarea: „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul român !“, scrisă in limbile indoneziana Şi romînâ. Oaspeţii au fost salutaţi de un mare număr de locuitori ai oraşului. (Agerpres) INFORMAŢII Casieriile I.C.A.R. unde se vind biletele de intrare in ştrandurile care s-au deschis astăzi (Floreasca I, Libertăţii şi Izvor) şi care se vor mai deschide peste citeva zile funcţionează între orele 9—18. In cursul verii programul casieriilor (şi deci programul de intrare în ştranduri) va fi 6-18. La cererea cumpărătorilor, Oficiul farmaceutic al Capitalei a hotărît să modifice programul de activitate al unităţii tehnico-medicale de pe cal. Victoriei 56 (vizavi de Romarta) care funcţiona între orele 7.30—13 şi 15.30—20.00. Astfel, pentru buna deservire a cetăţenilor, unitatea şi-a prelungit programul, funcţionînd de la 7.30 pînă la 21.00 (fără întrerupere). După acelaşi orar funcţionează şi in zilele de duminică. O competiţie a... culorilor Dintr-o sală a complexului sportiv de la Floreasca, sportivii s-au retras, lăsind locul... unei expoziţii de ţesături. In locul întrecerilor sportive, sala cunoaşte o competiţie a... culorilor. Curcubeul păleşte, devine sărac, sărac de tot, în încercarea de a se compara cu interiorul sălii. Zeci de întreprinderi textile şi-au trimis reprezentanţi la acest veritabil tirg, bianual. Beneficiarii (delegaţii comerţului) sunt şi ei prezenţi in număr mare. Au loc consultări, confruntări. In magazine trebuie să ajungă numai produsele superioare celor realizate pînă acum. Un criteriu unanim acceptat. Raionul ţesăturilor de bumbac este pentru noi o adevărată revelaţie. Zeci şi zeci de nuanţe noi. Domină oranjul, roşu, roz, galben. — Acestea vor fi culorile la modă, in semestrul doi — ne explică specialiştii. Chiar şi pluscordul, pe care ne-am obişnuit să-l cunoaştem in culorile maro şi bleumarin, a preferat pastelurile. Dar noutăţile sunt mult mai numeroase. Fiecare fabrică a adoptat o anumită manieră. Uniformitatea a dispărut cu desăvirşire. Fabrica „30 Decembrie“ din Arad ne prezintă imprimeuri pe fonduri albe . „Teba“, din aceeași localitate, a preferat un alt gen de imprimeu , cu fondul complet acoperit. Sunt folosite tonuri, semitonuri, supraimprimări. „Industria Bumbacului“ a realizat imprimeuri în care alternează culorile tari cu cele pastelate: ,,Dacia“ prezintă pentru contractare, pentru prima oară, ţesături samforizate (care nu intră la spălat),, iar „Uzinele Te±tile“-Timişoara, in colaborare cu „Teba“-Arad — ţesătură balon imprimată. N-a rămas mai prejos nici sectorul mătase. Zeci de nuanţe noi au îmbogăţit colecţia. Dar, fireşte, „marile surprize“ ni le rezervă sectorul de telon. Contractările sunt în toi. Delegaţii comerţului aleg modelele, semnează convenţii. Pentru ca toată lumea să fie insă mulţumită, aici, la contractări se ivesc şi... divergenţe. Nu-i nimic paradoxal. Pentru ca toţi cumpărătorii să fie mulţumiţi, au respins delegaţii comerţului colecţia fabricii din Galaţi (care la articolul „Ştefania“ nu a prezentat nici un model nou); pentru acelaşi motiv au refuzat delegaţii bazei Bucureşti să încheiecontract cu fabrica „Moldova“-Botoşani. I. MOSCU Sectorul bumbac în mod deosebit Inaugurarea sediului Universităţii muncitoreşti de cultură muzicală Miine după-amiază (ora 17), va avea loc inaugurarea festivă a sediului Universităţii muncitoreşti de cultură muzicală, care va funcţiona in localul din str. Beldiceanu nr. 7. Cu prilejul festivităţii se va desfăşura o manifestare artistică, în cadrul căreia îşi vor da concursul : pianistul Corneliu Gheorghiu, viaioniştii Mihai Constantinescu şi Varujan Cozighian, cîntăreaţa Ileana Irod, flautistul Alexandru Nicolae şi pianistele Mariana Kabdebo, Victoria Ştefănescu şi Florina Iftimescu. construite în anii regimului democrat-popular în Capitală. (Şcolile construite în Bucureşti intre anii 1945—1960 totalizează 833 săli de clasă, 15 laboratoare, 10 săli de gimnastică şi 14 săli de festivităţi; anul acesta se construiesc alte şcoli, cu o capacitate de 216 săli de casă). Nici păpuşa blondă nu-i de lepădat! Cum să te poţi hotărî intre atîtea tentaţii ? „Dilema’ au încercat-o ieri primii cumpărători de-o şchioapă, pentru care s-a deschis marele magazin universal de pe calea Victoriei nr. 32—34 (cel mai mare şi mai modern magazin universal pentru copii din ţară). Ei se adaugă numeroaselor magazine cu produse pentru copii, care satisfac la un nivel din ce in ce mai inait necesităţile şi exigenţele micilor cumpărători. Viitori constructori de nave cosmice sau chiar cosmonauţi ? Poate. Deocamdată, membri pasionaţi ai cercului de aeromodelism de la Palatul Pionierilor. Setea de a căpăta cunoştinţe in materie se îmbină aici minunat cu posibilitatea de a le pune in practică fără întirziere, construind aeromodele. Şi nu aeromodele ca oricare... Dovadă, faptul că la recentul concurs de aeromodelism pe Capitală, Palatul Pionierilor s-a situat pe locul intii. Este doar un aspect din bogata şi multilaterala activitate culturalartistică, ştiinţifică şi sportivă pe care o desfăşoară mii de pionieri in Palatul cu porţile larg deschise pentru ei. I Locatarii din cartierul Pieptănari despre noile locuinţe Am adresat mai multor locatari ai noilor blocuri întrebarea: „Vă place locuinţa ?” Cu toţii au răspuns că mir- adevăr locuinţa e cum nu se poate mai bună şi sunt mulţumiţi. Unii dintre ei insă, pe lîngă cuvintele de laudă au ţinut să semnaleze şi micile deficienţe observate. Iată-ne în blocul B. 10, din cvartalul Pieptănari, sunînd la apartamentul tovarăşului Iosif Despina. — Vă place locuinţa ? — E aşa cum mi-am dorit-o. Modernă, luminoasă şi sănătoasă. Dar ... (şi aici tovarăşul Despina schiţează un gest...) mai sînt şi cîteva defecţiuni. Unele mai mici pe care le remediem noi locatarii, iar altele, mai mari şi pentru asta constructorii şi instalatorii ar trebui să mai treacă pe aici, să pună mina şi să facă treaba cum trebuie. Tov. I. Despina ne conduce în încăperea băii. Sus, lîngă bazinul de apă, peretele este umed pentru că undeva în zid ţeava n-a fost izolată şi apa se prelinge. Asemenea infiltrări de apă în pereţi le-am întâlnit apoi şi în alte apartamente ale blocului. In apartamente vecine am găsit robinete din baie şi din bucătărie din care apa curge fără oprire. Aceasta fie din cauză că garniturile sunt defecte, fie că lipsesc complet. E o deficienţă mică. Totuşi, constructorii nu au înlăturat-o de la început. Se mai petrece o anomalie pentru înlăturarea căreia conducerea şantierului de locuinţe „Pieptănari“ trebuie să insiste. Unii instalatori și electricieni, după ce au executat neglijent diferite lucrări, se oferă apoi în particular să facă remedierile necesare pretinzîtd pentru aceasta locatarilor, bani. Un asemenea electrician, cazul lui este cunoscut conducerii șantierului, a pretins locatarilor din blocul 4 B. bani pentru montarea unor piese (prize, saltere etc.) care în mod normal trebuiau să fie montate pînă la sosirea locatarilor. Tolerarea unor asemenea practici și nereguli înseamnă de fapt încurajarea lucrului de proastă calitate. Trebuie remarcat că executarea neglijentă a instalaţiilor sanitare în mai multe apartamente din cvartalul Pieptănari duce la degradarea imobilelor. In numai cîteva luni de la darea în folosinţă au apărut infiltraţii la apartamentele 5, 22, 44, 48, din blocul 10 B. Cîţiva locatari, fără să fie specialişti, au remarcat că ferestrele nu au fost confecţionate cum trebuie , chitul e lipit pe dinafară. Cum de nu şi-au dat seama de aceasta tîmplarii. Locatarii au cerut remedierea ferestrelor defecte insă modul cum se face această remediere este de fapt prilej de noi stricăciuni. Am urcat împreună cu locatarii pe terasa blocului B. 3, unul dintre cele mai înalte. Ne-au invitat sus mai ales locatarii ultimului etaj ca să ne explice din ce cauză in timpul zilelor ploioase apartamentele lor au fost inundate de apă. Aici am văzut că terasa blocului nu are suficientă pantă de scurgere. De sus am privit şi terasele blocurilor vecine. Una din ele, la un bloc Încă în construcţie, avea înfăţişare de bazin... Era plină cu apă pe toată suprafaţa. Oare de ce constructorii au neglijat amenajarea unei pante de scurgere corespunzătoare? Şi dacă totuşi greşeala a fost săvîrşită, de ce nu s-a intervenit la timp? Că doar prezenţa unei bălţi pe terasă dăunează planşeului şi după cum s-a şi întâmplat, inundă apartamentele provocînd locatarilor neplăceri. Cu citeva zile înainte, blocurile din Pieptănari au fost vizitate de reprezentanţii I.A.L-ului. Comisia Întreprinderii de administraţie localivă s-a informat asupra defecţiunilor de construcţii existente, urmînd ca să ia legitiea cu constructorii pentru remedierea lor. În efectul acestei măsuri locatarii speră. Şi este necesar aşadar ca întreprinderea de administraţie locali vii împreună cu conducerea şantierului „Pieptănari“ să treacă la remedierea urgentă a defecţiunilor existente. G. MARTINIUL