Informatia Bucureştiului, iulie 1961 (Anul 8, nr. 2460-2481)
1961-07-22 / nr. 2478
A 17-a aniversare a eliberării Poloniei Adunarea festiva de la Katowice KATOWICE 22 (Agamiek). După cum s-a mai anunțat, la Adunarea festivă de la Katowice, consacrată celei de a 17-a aniversări a eliberării Poloniei, W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., a rostit o cuvîntare. W. Gomulka a vorbit despre realizările regiunii industriale Sie:ia, despre sarcinile planului de perspectivă de dezvoltare a Poloniei. W. Gomulka a consacrat o mare parte din cuviințarea sa problemelor dezarmării, tratatului de Pace cu Germania și Berlinului occidental. Referindu-se la mesajele de răspuns ale celor trei puteri occidentale la memorandumul guvernului sovietic în problema încheierii Tratatului de pace cu Germania, W. Gomulka a subliniat că notele S..A. Franţei şi Marii Britanii exprimă politica guvernului Adenauer. Citind aceste note, ai impresia că ele au fost redactate la Bonn şi nu la Washington, Paris şi Londra. Problema reuntificarii Germaniei, a spus W. Gomlulka, este in primul rînd o problema internă a Germaniei. Ea im poate fi rezolvată decit de germanii înşişi. Tratatul de pace cu cele două state germane existente, nu numai că nu va îngreuna reunificarea Germaniei ci, dimpotrivă, poate micşora încordarea din relaţiile dintre R.D.G. şi R.F.G., poate crea o atmosferă mai favorabilă unor tratative constructive între germani cu privire la căile viitoare de unificare a ţării. Adevăratele motive pentru care statele occidentale se opun încheierii Tratatului de pace cu Germania nu decurg cîtuşi de puţin din grija pentru unitatea Germaniei. Planurile strategilor atlantici rezervă Germaniei occidentale şi Bundeswehni an înzestrat cu arme rachetă și nucleare un rol important. încheierea Tratatului de pace cu cele două state germane, a spus în continuare W. Gomulka, ar constitui un mare succes pentru cauza păcii, care ar corespunde intereselor tuturor popoarelor, inclusiv ale poporului german. Dacă statele occidentale vor respinge mîna ce le-o întindem, Polonia împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste va semna Tratatul de pace cu R.D.G. Aceasta va fi, fireşte, o rezolvare mai puţin bună, dar inevitabilă. Astfel vom face tot ce ne stă în putinţă pentru preîntîmpinarea primejdiei creată de actuala situaţie din Germania, pentru întărirea securităţii şi păcii în Europa. Telegramă Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Linii Polonez Tovarăşului AKEKSANDER ZAWADSKT preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul ceilei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine şi al poporului român, va transmitem dv. şi prin dumneavoastră întregului popor polonez un cald salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. In această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, întimpina glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi şi importante realizări în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii şi a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu o deosebită satisfacţie că prietenia strînsă şi colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotaririle adoptate in comun cu prilejul recentei vizite a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române în Republica Populară Polonă se traduccu succes în viaţă şi contribuie la lărgirea colaborării dintre , cele două ţări, în interesul ambelor noastre popoare şi al comunităţii ţărilor socialiste. In strînsă unitate cu Uniunea Sovietică Şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Popipara Romină Şi Republica Populară Polona militează cu consecvenţă pentru reglementarea Pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioase, în scopul apăriii păcii şi securităţii popoarelor din Europa şi din întreaga lume, pentru triumful politicii de coexistenţa paşnică. Vă dorim, dragi tovarăşi, , dv. şi poporului frate polonez noi şi mari succese în munca rodnică închinată prosperităţii Republicii Populare Polone, cauzei socialismului şi păcii. UHEORGHE GHEORGHIJ-IJIJ Prim-secretar ali Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, Preşedinte* Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Cocteil oferit de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti Ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrotwicz, a oferit vineri un cocteil cu prilejul sârbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Au luat parte tovarăşii Emil Boibnăraş, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Mihai Daneta, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Bujor Almaşan, Ion Cozma, Gogu Rădulescu, Voinea Marinescu, miniştri, Grigore Geamanu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţa, artă şi cultură, ziarişti. Au participatşefi ai misiunilor, diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic.Cocteilul s-a desfăşurat într-o atmosferă de calda prietenie. (Agerpres) ADUNAREA DE LA UZINELE „SEMĂNĂTOAREA“ DIN CAPITALĂ Vineri la uzinele „Semănătoarea“ din Capitală a avut loc o adunare cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone. Luînd cuvîntul în numele colectivului de muncă, directorul adjunct al uzinei, Virgil Marin, a transmis poporului frate polonez un salut călduros şi urări de noi succese în lupta comună pentru construirea vieţii noi. A luat apoi cuvîntul ambasadorul R... P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz, care a vorbit despre sărbătorirea celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone şi despre succesele poporului polonez în construcţia socialistă. Formaţiile artistice ale uzinei au prezentat un program de cîntece şi dansuri romîneşti şi, poloneze. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşul CorneliuManescu, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romine, a adresat, cu prilejul sărbătorii naţionale a R.P. Polone, tovarăşului Adam Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Polone, o telegramă prin care transmite calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese în activitatea sa, consacrată promovării politicii de coexistenţă paşnică, întăririi şi dezvoltării relaţiilor de colaborare rodnică între ţările noastre, cauzei socialismului şi păcii în lume. Şantiere ale Varşoviei D E pe terasele celui de al 34-lea etaj al Palatului Culturii şi Ştiinţei privim panorama întregului oraş. Avem în faţă zeci de cartiere noi, printre care se disting în mod deosebit popularul Muranov, Mokotow, Mlinow şi multe altele. Insoliţi de preşedintele sfatului popular al raionului Mokotow, vizităm cartierul cu acelaşi nume. Pe locurile unde pâmă acum trei ani mai dominau încă mormanele de ruine din timpul războiului, se înalţă, astăzi zeci de blocuri cu cite 4—6 etaje. — Cartierul s-a înălţat intr-un asemenea ritm — ne spune preşedintele statului, Ferdinand Ewietlik — incit mulţi dintre locuitorii din împrejurimi se minunau. Zi de zi Incurii căpătau o nouă înfăţişare. Un bloc cu 4 etaje, totalizînd circa 5.000 mc, era gata pentru a fi dat în folosinţă nu mai puţin de 100 zile. ... Iată şi cartierul Kolo (Cercul) în plina construcţie. Destinat experimentării construcţiei de locuinţe din elemente prefabricate, întîlnim aici macarale puternice care ridică pînă la al 9-lea etaj pereţii dintr-o bucată. Termenul de construcţie a scăzut simţitor. Inginerul şef al şantierului ne informează că un bloc cu 4 etaje şi 12 încăperi se construieşte intr-un termen de trei ori, mai mic faţă de acum doi ani. Pe un alt şantier deschis de curînd in partea de sud a oraşului, pe o întindere de 45 de hectare, se experimentează noi tipuri de case construite din prefabricate. Propuneri preţioase ale inginerilor şi arhitecţilor se verifică în practică. Ele contribuie la continua dezvoltare a oraşului, la îmbunătăţirea şi pe mai departe a condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. Două treimi din noile construcţii vor fi realizate cu ajutorul metodelor industriale. In întreaga Varşovie in anii 1961— 1965 se vor construi circa 10.000 locuinţe. Numărul încăperilor de locuit va întrece cu peste 210.000, numărul celor existente in anul 1939. Pe cele 28 mari şantiere de construcţii ale Varşoviei vor fi ridicate complexe de deservire cuprinzmd magazine moderne, săli de spectacole, şcoli, unităţi sanitare etc. Incepînd cu anul acesta şi pînă în 1965 varşovienii vor fi martori ai unor noi transformări. Pe o vastă porţiune din jurul Pieţei Palatului Culturii şi Ştiinţei, unde se mai vii încă ruinele războiului, au început lucrările de construire a centrului oraşului. Se înalţă aici mari magazine, restaurante, săli de cinema, un mare hotel, ca şi un însemnat număr de blocări pentru locuinţe, clădiri cu câte 18 etaje. Va fi aici un ansamblu urbanistic variat, bogat şi modern, cu căi speciale pentru pietoni, cu încrucişări de străzi, locuri de parcare pentru autovehicule etc. ... Sunt puţini ani de cinci pe un ciâup : la marginea Varşoviei a început construcţia unei mari uzine. Astăzi, pe acest loc se află puternica cetate a oţelului, uzinele „Huta Warszawa“. — Rilmul de construcţie a uzinei a fost atit de rapid, incit la puţină vreme de la începerea lucrărilor au şi intrat în funcţie o serie de secţii, iar In 1960 uzina lucra din plin. In acest an „Huta Warszawa“ va produce 250.000 tone din cel mai fin oţel, iar în 1965 uzina va produce 600.000 tone, oţel anual. Lucrările nu se vor opri la stadiul actual. Uzina creşte mereu. La 1 mai anul acesta a intrat în funcţiuune laminorul de piese mari, iar în anii următori vor fi construite şi date în producţie noi secţii. Sprijinul Uniunii Sovietice — ne spune inginerul Sobczyk — ne-a fost de un mare ajutor. 80 la sută din utilaje sunt de provenienţă sovietică. In apropierea uzinei se află un uriaş cvartal de locuinţe — cartierul Zoliborz Bielany. Majoritatea locuitorilor sunt lucrători ai uzinei. Un teren viran, destul de întins mai desparte încă uzina de cartierul de locuinţe. — Vedeţi acest teren — ne spune însoţitorul nostru. Peste cinci ani, dacă veţi veni din nou la Varşovia, veţi vedea in locul lui un peisaj industrial. Aici se vor construi noi hale uriaşe, in care va arde focul cuptoarelor. Ne vom apropia continuu de oraş. In acelaşi timp şi constructorii de locuinţe vor înălţa înspre uzină noi blocuri pentru locuit. ... Au trecut doar puţini ani de cină peisajul varşovian era dominat de ruinele războiului. Astăzi el este dominat de siluetele marilor construcţii ale socialismului, de blocuri înalte, de schelele noilor construcţii. Varşoivienii se mîndresc cu oraşul lor în plină dezvoltare. I. BALAN Pe strada Swietokrzyska din Varşovia INFORMATIA Acţiunile agresive ale Franţei3 împotriva Tunisiei, în dezbaterea Consiliului de Securitate NEW YORK 22 (Agerpres). — TASS transmite: La 21 iulie a început la NNew York şedinţa, Consiliului de Securitate care s-a întrunit pentru a examina triva Tunisiei, acţiuni care încalcă pacea şi securitatea internaţională. Primul a luat cuvîntul M. Slim, reprezentantul permanent al Tunisiei la O.N.U., care a fost invitat la şedinţa Consiliului. El a făcut istoricul noilor acte de agresiune ale imperialiştilor francezi, împotriva poporului tunisian. începutul agresiunii, a spus Slim, a constituit-o trimiterea de către guvernul francez de noi unităţi de paraşutişti la baza militară din Bizeria aflată pe teritoriul Tunisiei. Aceste trupe au fost trimise pe teritoriul Tunisiei prin spaţiul aerian tunisian, deşi guvernul ţării a interzis acest lucru. La operaţiunile împotriva trupelor tunisiene şi a populaţiei civile participă aviaţia, fiotia şi tancuri franceze. Trupele franceze au cotropit oraşul Bizerta şi au reprimat sîngeros pe participanţii la o demonstraţie paşnică. Satele tunisiene, continuă să fie bombardate, iar trupele franceze atacă unităţile tunisiene şi populaţia civilă. Au fost ucişi sute de soldaţi tuniisienii şi civili. M. Slim a declarat că guvernul său, ţinînd seama de acţiunile agresive săvârşite împotriva Tunisiei, a rupt relaţiile diplomatice cu Franţa. El a cerut Consiliului de Securitate să ia măsuri pentru a se pune capăt neîntîrziat agresiunii franceze. El a cerut de asemenea Consiliului de Securitate să ajute Tunisiei să obţină ca forţele armate franceze care constituie oameninţare permanentă de agresiune, să fie evacuate de pe teritoriul ţării. Reprezentantul Franţei, A. Berard, a rostit un discurs făţarnic, pretinzând că guvernul francez „nutreşte faţă de poporul tunisian sentimente de prietenie frăţească“. Dar el a dat limpede de înţeles că Franţa nu intenţionează să-şi retragă de bună voie trupele din zona ocupată a teritoriului tunisian. Delegatul american Yost a declarat că guvernul S.U.A. regretă profund „evenimentele tragice din Tunisia“. El a recomandat Consiliului de Securitate să ceară Tunisiei şi Franţei ca ele să reglementeze conflictul pe cale paşnică. Poporul şi guvernul ţării mele, a spus Farid Cetaoui, delegatul R.au„ sunt profund indignaţi de acţiunile criminale ale Franţei împotriva Tunisiei. Dacă pe teritoriul Tunisiei n-ar fi existat trupe franceze, a spus el, această vărsare de sînge nu ar fi avut loc. Delegatul R.A.U. şi-a exprimat speranţa că Consiliul de Securitate va gasi mijloace pentru a obţine acţiunile agresive ale Franţei împostivenanitateia Tunisiei şi ameninţă evacuarea trupelor franceze de pe teritoriul Tunisiei. Reprezentantul Turciei, Menemenologili, a cerut să se pună capăt acţiunilor militare în Tunisia dar să se restabilească statu-quo-ul. Apoi a luat cuvîntul P. D. Morozov, reprezentantul Uniunii Sovietice. Ţările şi popoarele iubitoare de pace, a spus reprezentantul Uniunii Sovietice, au aflat cu mare nelinişte şi profundă indignare despre noile acte de agresiune savîrşite în ultimele zile de colonialiştii francezi. De data aceasta curge sînge în Tunisia, în regiunea Bizertei. In timp ce noi discutăm această problemă în Consiliul de Securitate, a spus delegatul sovietic, guvernul francez continuă agresiunea armată dezlănţuită împotriva poporului tunisian, în regiunea Bizertei au fost trimise noi întăriri. Concentrarea trupelor şi a flotei franceze continuă. Judecind după ultimele ştiri, acţiunile militare începute de Franţa în regiunea Bizertei se transformă din ce în ce mai mult în vaste operaţiuni ofensive ale unităţilor armatei regulate franceze împotriva Tunisiei. Una din formele cele mai periculoase la care recurg colonialiştii pentru a-şi menţine autoritatea, a spus P. D. Morozov, este menţinerea forţelor lor armate, şi în special a bazelor militare pe teritoriile fostelor colonii. Delegatul sovietic a amintit că guvernul Tunisiei a depus cu răbdare eforturi pentru a obţine evacuarea bazei din Bizerta. Dar toate aceste, eforturi au fost zădărnicite de Franţa. Consiliul de Securitate, a declarat în încheiere P. D. Morozov, trebuie să condamne acţiunile Franţei ca un act de agresiune împotriva Tunisiei şi ca o încălcare a suveranităţii şi independenţei acestei ţări, acţiuni care ameninţă pacea în regiunea Africii de nord şi a Mării Mediterane. Consiliul de Securitate trebuie să oblige Franţa ca aceasta să înceteze imediat acţiunile agresive împotriva Tunisiei, să evacueze în întregime trupele sale din Bizerta şi de pe întregul teritoriu al Tunisiei precum şi să înceteze orice alte acţiuni care încalcă suveranitatea şi independenţa Tunisiei. Delegatul sovietic a cerut Consiliului de Securitate să acţioneze rapid şi energic. După cuvîntarea reprezentantului Liberiei şi a reprezentantului Tunisiei, care a luat cuvîntul pentru a doua oară pentru a comunica ultimele ştiri despre bestialităţile trupelor franceze, ședința Consiliului de Securitate a luat sfîrșit. Conferinţa de la Geneva pentru încetarea experienţelor nucleare Urmărind reluarea experienţelor de către S.U.A., reprezentantul american Steele continuă să adopte politica obstrucţiei GENEVA 22 (Agerpres). — TASS La şedinţa din 21 iunie a celor trei puteri cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară, primul a luat cuvîntul reprezentanei S.U.A., Steele, care a prezidat, şedinţa. Delegatul american şi-a exprim,t intenţia „de a face bilanţul“ activităţii de patru luni a conferinţei, după reluarea tratativelor în luna martie. El a abordat aproape toate problemele, supuse examinării conferinţei, dar nu a fost obiectiv in nici una din ele. Reprezentantul american a atribuit Uniunii Sovietice, întreaga vină pentru impasul în care a ajuns conferinţa. El a atacat propunerea sovietică cu privire la crearea Consiliului administrativ alcătuit din reprezentanţi ai celor trei grupuri de state. Reprezentantul sovietic S. K. Tarapkin, care a luat cuvîntul după Steele, a dat ripostă cuvenită reprezentantului american. El a declarat că, prezentînd propunerea de a se crea Consiliul administrativ, guvernul sovietic a avut în vedere în primul rînd asigurarea unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi între participanţii la tratative, o colaborare reciproc avantajoasă. Delegaţiile occidentale, cerînd cu insistenţă un administrator unipersonal, tind spre crearea arbitrarului în organul de control şi neavînd argumente temeinice, folosesc lucrările conferinţei în scop de propagandă. Reprezentanţii puterilor occidentale, care fac ca la tratative să nu poată fi abordată în mod realist rezolvarea unei probleme atît de importante şi urgente, sunt vinovate de faptul că conferinţa a ajuns în impas, şi nicidecum Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică a propus ca problema încetării experienţelor cu arma nucleară să fie rezolvată în cadrul dezarmării generale şi totale, dar guvernele occidentale ,şi respins această propunere. După cum se vede, a subliniat S. K. Tarapkin, reprezentanţii occidentali nu urmăresc prin poziţia adoptată decit să-şi asigure posibilitatea reluării experienţelor nucleare, fapt pe care, după cum se ştie, nu-l ascunde nici presa americană. S.U.A. coută să folosească tratativele în aceste scopuri nedemne. Viitoarea şedinţă a conferinţei celor trei puteri va avea loc la 24 iulie. Comunicatul Ministerului Informaţiilor al Tunisiei TUNIS 22 (Agerpres). — In cursul nopţii de vineri spre sîmbătă, Ministerul Informaţiilor al Tunisiei a dat publicităţii un comunicat, în care se spune între altele : Oraşul Bizerta şi împrejurimile sale au cunoscut un sfîrşit de zi deosebit de dramatic. După bombardamentul din cursul dimineţii, după atacarea oraşului de către paraşutiştii francezi, agresiunea continuă în cursul nopţii. Luptele au fost reluate după ora 21:00 în satul Tindja situat la cîţiva kilometri de Bizerta. In prezent, continuă comunicatul, sediul guvernatorului Bizertei şi clădirea poştelor sunt încercuite de paraşutişti. In cursul luptelor de stradă de vineri după-amiază, numeroşi observatori au constatat că civili francezi au tras din balcoanele locuinţelor lor în numeroase rînduri rafale de arme automate asupra soldaţilor şi trecătorilor tunisieni. Cazărmile Japy şi Fare, ocupate de garnizoana tunisiană, au fost cucerite după lupte crîncene de paraşutişti. Sîmbătă dimineaţă comandamentul francez pretindea că trupele franceze au ocupat aproape întregul oraş Bizerta. Potrivit observatorilor, trupele agresoare au folosit tipuri de arme dintre cele mai distrugătoare, inclusiv bombe cu napalm. Numărul victimelor nu poate fi încă precizat. Se presupune că mai multe sute de persoane au fost ucise. Autorităţile militare franceze pregătesc noi întăriri pentru a îi trimise la Bizerta. In acest scop ele recurg la elementele cele mai reacţionare participante la puciul militar fascist din Algeria din luna aprilie a.c. (Fotografia de mai sus, reprodusă din revista „AFRIQUE ACTION“, înfăţişează o grupă de patrioţi tunisieni, care sapă tranşee in jurul bazei aviatice Sidi-Ahmed (Bizerta), umil din punctele de unde pornesc atacurile colonialiştilor francezi Solidaritate cu poporul tunisian 9 Regele Marocului, Hassan H, a adresat preşedintelui Tunisiei, Burghiba, o telegrama in care asigura poporul tunisian de solidaritatea şi sprijinul deplin al poporului marocan în lupta sa pentru eliberarea Bizertei. (Din presa de dimineaţă), BEIRUT 22 (Agerpres). După cum anunţă postul de radio Mecca, regele Arabiei Saudite, Saud, a adresat preşedintelui Tunisiei, Habib Burghiba, un mesaj in care exprimă hotărîrea de a acorda Tunisiei întregul ajutor, DJAKARTA 22 (Agerpres). Guvernul şi opinia publică din hulonezia condamnă încercările guvernului Franţei de a menţine prin forţa armelor baza lor militară de pe teritoriul Tunisiei. La 21 iulie Harsona, purtător de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe al Indoneziei, a declarat corespondenţilor că guvernul indonezian îţi exprimă profundul regret în legătură cu conflictul militar din Tunisia provocat de tendinţa persistentă a Franţei de a-şi menţine baza militară din această ţară. Guvernul Franţei ar trebui să-şi dea seama, a declarat Harsona, că ocuparea de către trupele sale a teritoriului Tunisiei, după ce această ţară şi-a redobindit independenţa, este o expresie a unei politici de mult perimate. Problema bazelor militare de pe teritoriile altor ţări a trecut pe primul plan odată cu începerea conflictului militar dintre Franţa şi Tunisia, scrie la 21 iulie intr-un articol de fond ziarul „Indonesian Observer“. • Luînd cuvîntul la 11 iulie la postul de radio Tunis, preşedintele Burghiba a declarat că guvernul tunisian a hotărit să accepte voluntari din ţările frăţeşti şi prietene care doresc să ajute poporul tunisian în lupta sa pentru independenţă. A DOUA ŞEDINŢA a tratativelor FRANCO-ALGERIENE DE LA LUGRIN PARIS 22 (Agerpres). Vineri au continuat la Lugrin tratativele franco-algeriene. A doua şedinţă care a durat o oră şi 25 de minute a fost consacrată în întregime problemelor de procedură. După cum a arătat purtătorul de cuvînt Philippe Thibaud, în cursul şedinţei, delegaţiafranceză a propus ca problemele de pe ordinea de zi să fie repartizate unor comisii care să-şi desfăşoare activitatea concomitent cu şedinţele plenare ale conferinţei. Delegaţia algeriană a subliniat din nou propunerea sa de a se adopta ordinea de zi în cinci puncte, urmînd ca comisiile respective să fie create după ce discuţia în legătură cu fiecare din aceste puncte va progresa în cadrul şedinţelor plenare. In conferinţa de presă ţinută vineri seara la Geneva, Redha Malek, purtătorul de cuvînt al delegaţiei algeriene, a criticat poziţia delegaţiei franceze care, după cinci săptămîni de suspendare a tratativelor, nu şi-a schimbat cu nimic punctul de vedere în diferitele aspecte ale problemei algeriene. Malek a subliniat că în fapt delegaţia franceză nu vrea să adopte o ordine de zi. Repartizarea problemelor de pe ordinea de zi unor comisii care nu au posibilitatea să adopte nici un fel de hotărîri nu poate decit să tărăgăneze rezolvarea acestor probleme. Expunînd poziţia delegaţiei algeriene, Malek a subliniat că a sosit momentul pentru a se începe tratative reale, de fond. Următoarea ședință a tratativelor are loc azi după-amiază. . Cu ajutorul radiotelescopului de la Observatorul Pulkovo de lingă Leningrad s-au înregistrat sub formă de curbă pe banda aparatului autoînregistrator fluxul tre unde de radio şi mărimea polarizării unei uriaşe erupţii, în Soare. (Din presa de dimineaţă). LA 21 IULIE a avut loc şedinţa Consiliului naţional al Frontului naţional al Germaniei democrate la care au fost discutate sarcinile ce revin Frontului naţional în legătură cu apropiatele alegeri de deputaţi în adunările raionale şi orăşeneşti, în adunările raioanelor orăşeneşti şi în reprezentanţele comunale ale ÎL D. Germane. La şedinţa din 21 iulie a conferinţei pentru Laos a fost discutată într-o componenţă restrînsă problema preambulului declaraţiei cu privire la independenţa Laosului. Participanţii la şedinţă, au adoptat hotărîrea ca declaraţia să fie întocmită în cinci limbi — rusă, chineză, franceză, engleză şi laoţiană. Şedinţa din 21 iulie a fost prezidată de M. Macdonald (Anglia). Următoarea şedinţă va avea loc la 24 iulie. Programul noului guvern finlandez, adoptat de şedinţa Consiliului de Stat, prevede continuarea politicii externe a guvernului precedent, avînd ca principal ţel dezvoltarea paşnică, precum şi relaţii bune cu toate ţările, în special cu vecinii Finlandei. (Din presa de dimineaţă). • La 21 iulie, de la Cape Canaveral (S.U.A.) a fost lansată o rachetă „Redstone“ în a cărei cabină se afla cosmonautul Virgil Grissom. Racheta l-a ridicat pe cosmonaut la o altitudine de 118 mile (188,8 km). După cum transmit agenţiile de presă, cosmonautul a amerizat în Oceanul Atlantic, la o distanță de aproximativ 305 mile (488 km) de locul lansării. Cabina în care se afla Grissom, şi la bordul căreia erau aparatele ştiinţifice pentru înregistrarea datelor experienţei, s-a scufundat în Oceanul Atlantic, însă pilotul a fost salvat de un elicopter. (Din presa de dimineaţă). • La şedinţa Consiliului Ligii ţârilor arabe, Kuweitul a fost admis ca membru al ligii. Reprezentanţii a nouă ţări au votat pentru. Delegaţia Irakului părăsise sala de şedinţe în preajma votului. Intr-o hotărîre a Consiliului Ligii a fost formulată cererea ca Kuweitul să-şi asume obligaţia de a căuta să obţină retragerea cit mai grabnică a trupelor engleze de pe teritoriul său. (Din presa de dimineaţă). DuPĂ cum relatează ziarul american „NATIONAL GUARDIAN”, în Canada sentimentele antiamericane se intensifică. Acest fapt se datoreşte, în primul rînd, „resentimentelor canadienilor faţă de dominaţia economică a Statelor Unite asupra Canadei”. Ziarul arată că, potrivit datelor statistice oficiale, monopolurile americane au investiţii fabuloase in economia acestei ţări, iar in unele ramuri industriale au chiar poziţii predominante. Telegramă COMITETULUI CENTRALAL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele tuturor membrilor de partid şi al întregului popor chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulţumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romín şi poporului romín pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea şi prietenia dintre cele două partide şi popoare ale Chinei şi Romîniei să se întărească şi să se dezvolte continuu Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să obţină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ i Pag. a 3-a. INFORMAŢII însărcinatul cu afaceri ad interim al Belgiei la Bucureşti, Guy Stuyck, a oferit vineri după-amiază un cocteil cu prilejul Zilei independenţei — sărbătoarea naţională a Belgiei. Ieri, la uzinele textile „7 Noiembrie" din Capitală, după încheierea schimbului, muncitorii s-au adunat in sala de festivităţi a clubului intr-un miting de solidaritate cu lupta eroicului popor vietnamez pentru unificarea naţională. Vineri la amiază a avut loc, la Ministerul Comerţului, semnarea acordului comercial de lungă durată, pentru perioada 1961-1966, intre R.P. Romină şi Republica Austria. Delegaţia italiană, care a luat parte la inaugurarea expoziţiei industriile italiene, a părăsit vineri, dimineaţa Capitala. înainte de plecare, dl. Giuseppe Dull’Oglio, membru al delegaţiei, a făcut o declaraţie unui redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres".