Informatia Bucureştiului, iulie 1961 (Anul 8, nr. 2460-2481)

1961-07-22 / nr. 2478

A 17-a aniversare a eliberării Poloniei Adunarea festiva de la Katowice KATOWICE 22 (Agamiek). După cum s-a mai anunțat, la Adunarea festivă de la Katowice, consacrată celei de a 17-a aniversări a eliberării Poloniei, W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., a rostit o cuvîntare. W. Gomulka a vorbit despre reali­zările regiunii industriale Si­e­:ia, despre sarcinile planului de perspec­tivă de dezvoltare a Poloniei. W. G­o­­mu­lka a consacrat o mare parte din cuviințarea sa problemelor dezarmării, t­ratatului de Pace cu Germania și Berlinului occidental. Referindu-se la mesajele de răspuns ale celor trei puteri occidentale la memorandumul guvernului sovietic în problema înche­ierii Tratatului de pace cu Germania, W. Gomulka a­ subliniat că notele S.­­.A.­ Franţei şi Marii Britanii ex­primă politica guvernului Adenauer. Citind aceste note, ai impresia că ele au fost redactate la Bonn şi nu la Washington, Paris şi Londra. Problema reuntificarii Germaniei, a spus W. Gomlulka, este in primul rînd o problema internă a Germaniei. Ea im poate fi rezolvată decit de germanii înşişi. Tratatul de pace cu cele două state germane existente, nu numai că nu va îngreuna reunifica­­rea Germaniei ci, dimpotrivă, poate micşora încordarea din relaţiile dintre R.D.G. şi R.F.G., poate crea o atmos­feră mai favorabilă unor tratative constructive între germani c­u privire la căile viitoare de unificare a ţării. Adevăratele motive pentru care sta­tele occidentale se opun încheierii Tratatului de pace cu Germania nu decurg cîtuşi de puţin din grija pen­tru unitatea Germaniei. Planurile stra­tegilor atlantici rezervă Germaniei oc­cidentale şi Bundeswehni an­ înzestrat cu arme rachetă și nucleare un rol important. încheierea Tratatului de pace cu cele două state germane, a spus în continuare W. Gomulka, ar constitui un mare succes pentru cauza păcii, care ar corespunde intereselor tuturor popoarelor, inclusiv ale poporului german. Dacă statele occidentale vor res­pinge mîna ce le-o întindem, Polo­nia împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste va semna Tra­tatul de pace cu R.D.G. Aceasta va fi, fireşte, o rezolvare mai puţin bună, dar inevitabilă. Astfel vom face tot ce ne stă în putinţă pentru preîntîmpinarea primej­diei creată de actuala situaţie­­ din Germania, pentru întărirea securităţii şi păcii în Europa. Telegramă Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Linii Polonez Tovarăşului AK­EKSANDER ZAWADSKT preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul ceilei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine şi al poporului român, va transmitem dv. şi prin dumneavoastră întregului popor polonez un cald salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. In această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, întimpi­na glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi şi importante realizări în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii şi a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu o deosebită satisfacţie că prietenia strînsă şi colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se­­ dezvoltă continuu. Hot­ari­rile adoptate in comun cu prilejul recentei vizite a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române în Republica Populară Polonă se traduc­­cu succes în viaţă şi contribuie la lărgire­a colaborării dintre , cele două ţări, în interesul ambelor noastre popoare şi al comunităţii ţărilor socialiste. In strînsă unitate cu Uniunea Sovietică Şi cu celelalte ţă­ri ale lagărului socialist, Republica Popipara Romină Şi Republica Populară Polona militează cu consecvenţă pentru reglementarea Pe calea­­ tra­tativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioase, în scopul a­păriii păcii şi securităţii popoarelor din­ Europa şi din întreaga lume, pentru triumful politicii de coexistenţa paşnică. Vă dorim­, dragi tovarăşi, , dv. şi poporului frate polonez noi şi mari succese în munca rodnică închinată prosperităţii Republicii Populare Polone, cauzei socialismului şi păcii. UH­EORG­HE GHEORGHIJ-IJIJ Prim-secretar ali Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, Preşedinte* Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Cocteil oferit de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti Ambasadorul R.P. Polone la Bu­cu­­reşti, Janusz Zambrotwicz, a oferit vineri un cocteil cu prilejul sârbă­­torii naţionale a Republicii Popu­lare Polone. Au luat parte tovarăşii Emil Boib­­năr­aş, Alexandru Drăghici, Dumitru Col­iu, Mi­hai Dan­eta, Cornel­iu Mă­­nescu, ministrul Afacerilor Externe, Bujor Almaşan, Ion Cozma, Gogu­ Rădulescu, Voinea Marinescu, mi­niştri, Grigore Geamanu, secretarul Consiliului de Stat, mem­bri ai C.C. al P.M.R., ai­ Consiliului de Stat, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, gene­rali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţa, artă şi cultură, ziarişti. Au participat­­şefi ai misiunilor, diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic.­­Cocteilul s-a desfăşurat într-o at­mosferă de calda prietenie. (Agerpres) ADUNAREA DE LA UZINELE „SEMĂNĂTOAREA“ DIN CAPITALĂ Vineri la uzinele „Semănătoarea“ din Capitală a avut loc o adunare cu prilejul celei de-­a 17-a aniver­sări a Republicii Populare Polone. Lu­înd cuvîntul în numele colec­tivului de muncă, directorul ad­junct al uzinei, Virgil Marin, a transmis poporului frate polonez un salut călduros şi urări de noi succe­se în lupta comună pentru con­struirea vieţii noi. A luat a­poi cuvîntul ambasadorul R... P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz, care a vorbit despre sărbătorirea celei de-a 17-a ani­versări a Republicii Populare Polone şi despre succesele poporului po­lonez în construcţia socialistă. Formaţiile artistice ale uzinei au prezentat un program de cîntece şi dansuri rom­îneşti şi, poloneze. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşul Corneliu­­Manescu, mi­nistrul Afacerilor Externe al R. P. Romine, a adresat, cu prilejul săr­bătorii naţionale a R.P. Polone, tovarăşului Adam Rapacki, minis­trul Afacerilor Externe al R.P. Po­lone, o telegramă prin care trans­mite calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese în acti­vitatea sa, consacrată promovării politicii de coexistenţă paşnică, în­tăririi şi dezvoltării relaţiilor de co­laborare rodnică între ţările noas­tre, cauzei socialismului şi păcii în lume. Şantiere ale Varşoviei D E pe terasele celui de al 34-lea etaj al Palatului Culturii şi Ştiinţei privim panorama în­tregului oraş. Avem în faţă zeci­ de cartiere noi, printre care se disting în mod deosebit popularul Muranov, Mokotow, Mlinow şi multe altele. Insoliţi de preşedintele sfatului popular al raionului Mokotow, vizi­tăm cartierul cu acelaşi nume. Pe locurile unde pâmă acum trei ani mai dominau încă mormanele de ruine din timpul războiului, se înalţă, astăzi zeci de blocuri cu cite 4—6 etaje. — Cartierul s-a înălţat intr-un ase­menea ritm — ne spune preşedintele statului, Ferdinand Ewietlik — incit mulţi dintre locuitorii din împreju­rimi se minunau. Zi de zi Incurii­ că­­pătau o nouă înfăţişare. Un bloc cu 4 etaje, totalizînd circa 5.000 mc, era gata pentru a fi dat în folosinţă nu mai puţin de 100 zile. ... Iată şi cartierul Kolo (Cercul) în plina construcţie. Destinat expe­rimentării construcţiei de locuinţe din elemente prefabricate, întîlnim aici macarale puternice care ridică pînă la al 9-lea etaj pereţii dintr-o bucată. Termenul de construcţie a scăzut sim­ţitor. Inginerul şef al şantierului ne informează că un bloc cu 4 etaje şi 12 încăperi se construieşte intr-un termen de trei ori, mai mic faţă de acum doi ani. Pe un alt şantier deschis de curînd in partea de sud a oraşului, pe o în­tindere de 45 de hectare, se experimentează noi tipuri de case construite din prefabricate. Propuneri preţioase ale inginerilor şi arhitecţi­lor se verifică în practică. Ele con­tribuie la continua dezvoltare a ora­şului, la îmbunătăţirea şi pe mai de­parte a condiţiilor de locuit ale oa­menilor muncii. Două treimi din noile construcţii vor fi realizate cu ajutorul metodelor industriale. In întreaga Varşovie in anii 1961— 1965 se vor construi circa 10.000 lo­cuinţe. Numărul încăperilor de locuit va întrece cu peste 210.000, numărul celor existente in anul 1939. Pe cele 28 mari şantiere de construcţii ale Varşoviei vor fi ridicate complexe de deservire cuprinz­md magazine mo­derne, săli de spectacole, şcoli, unităţi sanitare etc. Incepînd cu anul acesta şi pînă în 1965 varşovienii vor fi martori ai unor noi transformări. Pe o vastă porţiune din jurul Pieţei Palatului Culturii şi Ştiinţei, unde se mai vii încă ruinele războiului, au început lucrările de construire a centrului oraşului. Se înalţă aici mari magazine, restaurante, săli de cinema, un mare hotel, ca şi un însemnat număr de blocări pentru locuinţe, clădiri cu câte 18 etaje. Va fi aici un ansamblu urbanistic variat, bogat şi modern, cu căi speciale pentru pietoni, cu încru­cişări de străzi, locuri de parcare pentru autovehicule etc. ... Sunt puţini ani de cinci pe un ciâup : la marginea Varşoviei a început construcţia unei mari uzine. Astăzi, pe acest loc se află puternica cetate a oţelului, uzinele „Huta Warszawa“. — Rilm­ul de construcţie a uzinei a fost at­it de rapid, incit la puţină vre­me de la începerea lucrărilor au şi intrat în funcţie o serie de secţii, iar In 1960 uzina lucra din plin. In acest an „Huta Warszawa“ va produce 250.000 tone din cel mai fin oţel, iar în 1965 uzina va produce 600.000 tone, oţel anual. Lucrările nu se vor opri la sta­diul actual. Uzina creşte mereu. La 1 mai anul acesta a intrat în funcţiuu­ne laminorul de piese mari, iar în anii următori vor fi construite şi date în producţie noi secţii. Sprijinul Uniunii Sovietice — ne spune ingine­rul Sobczyk — ne-a fost de un mare ajutor. 80 la sută din utilaje sunt de provenienţă sovietică. In apropierea uzinei se află un uriaş cvartal de locuinţe — cartierul Zoliborz Bielany. Majoritatea locui­torilor sunt lucrători ai uzinei. Un teren viran, destul de întins mai des­parte încă uzina de cartierul de lo­cuinţe. — Vedeţi acest teren — ne spune însoţitorul nostru. Peste cinci ani, dacă veţi veni din nou la Varşovia, veţi vedea in locul lui un peisaj in­dustrial. Aici se vor construi noi hale uriaşe, in care va arde focul cuptoa­relor. Ne vom apropia continuu de oraş. In acelaşi timp şi constructorii de locuinţe vor înălţa înspre uzină noi blocuri pentru locuit. ... Au trecut doar puţini ani de cină peisajul varşovian era dominat de ruinele războiului. Astăzi el este do­minat de siluetele marilor construcţii ale socialismului, de blocuri înalte, de schelele noilor construcţii. Var­­şoivienii se mîndresc cu oraşul lor în plină dezvoltare. I. BALAN Pe strada Swietokrzyska din Varşovia INFORMATIA Acţiunile agresive ale Franţei­­­3 împotriva Tunisiei, în dezbaterea Consiliului de Securitate NEW YORK 22 (Agerpres). — TASS transmite: La 21 iulie a început l­a NNew York şedinţa, Consil­iul­ui de Securitate care s-a întrunit pentru a examina triva Tunisiei, acţiuni care încalcă pacea şi securitatea internaţională. Primul a luat cuvîntul M. Slim, reprezentantul permanent al Tunisiei la O.N.U., care a fost invitat la şedinţa Consiliului. El a făcut isto­ricul noilor acte de agresiune ale imperialiştilor francezi, împotriva poporului tunisian. începutul agre­siunii, a spus Slim, a­ constituit-o trimiterea de către guvernul francez de noi unităţi de paraşutişti la baza militară din Bizeria aflată pe teri­toriul Tunisiei. Aceste trupe au fost trimise pe teritoriul Tunisiei prin spaţiul aerian tunisian, deşi guvernul ţării a interzis acest lucru. La ope­raţiunile împotriva trupelor tunisiene şi a populaţiei civile participă aviaţia, fiotia şi tancuri franceze. Trupele franceze au cotropit oraşul Bizerta şi au reprimat sîngeros pe participanţii la o demonstraţie paşnică. Satele tunisiene, continuă să fie bombardate, iar trupele fran­ceze atacă unităţile tunisiene şi populaţia civilă. Au fost ucişi sute de soldaţi tuniisienii şi civili. M. Slim a declarat că guvernul său, ţinînd seama de acţiunile agre­sive săvârşite împotriva Tunisiei, a rupt relaţiile diplomatice cu Franţa. El a cerut Consiliului de Securitate să ia măsuri pentru a se pune capăt neîntîrziat agresiunii franceze. El a cerut de asemenea Consiliului de Securitate să ajute Tunisiei să obţină ca forţele armate franceze care constituie o­­ameninţare perma­nentă de agresiune, să fie evacuate de pe teritoriul ţării. Reprezentantul Franţei, A. Berard, a rostit un discurs făţarnic, pretin­zând că guvernul francez „nutreşte faţă de poporul tunisian sentimente de prietenie frăţească“. Dar el a dat limpede de înţeles că Franţa nu intenţionează să-şi retragă de bună voie trupele din zona ocupată a te­ritoriului tunisian. Delegatul american Yost a decla­rat că guvernul S.U.A. regretă pro­fund „evenimentele tragice din Tunisia“. El a recomandat Consi­liului de Securitate să ceară Tunisiei şi Franţei ca ele să reglementeze conflictul pe cale paşnică. Poporul şi guvernul ţării mele, a spus Farid Cetaoui, delegatul R.a­u„ sunt profund indignaţi de acţiunile criminale ale Franţei împotriva Tunisiei. Dacă pe teritoriul Tunisiei n-ar fi existat trupe franceze, a spus el, această vărsare de sînge nu ar fi avut loc. Delegatul R.A.U. şi-a exprimat speranţa că Consiliul de Securitate va gasi mijloace pentru a o­bţine acţiunile agresive ale Franţei împo­­stivenanitateia Tunisiei şi ameninţă evacuarea trupelor franceze de pe teritoriul Tunisiei. Reprezentantul Turciei, Menemen­­ologili, a cerut să se pună capăt acţiunilor militare în Tunisia dar să se restabilească statu-quo-ul. Apoi a luat cuvîntul P. D. Moro­zov, reprezentantul Uniunii Sovietice. Ţările şi popoarele iubitoare de pace, a spus reprezentantul Uniunii Sovietice, au aflat cu mare nelinişte şi profundă indignare despre noile acte de agresiune savîrşite în ulti­mele zile de colonialiştii francezi. De data aceasta curge sînge în Tunisia, în regiunea Bizertei. In timp ce noi discutăm această pro­blemă în Consiliul de Securitate, a spus delegatul sovietic, guvernul francez continuă agresiunea armată dezlănţuită împotriva poporului tu­nisian, în regiunea Bizertei au fost trimise noi­ întăriri. Concentrarea trupelor şi a flotei franceze con­tinuă. Judecind după ultimele ştiri, acţiunile militare începute de Franţa în regiunea Bizertei se transformă din ce în ce mai mult în vaste operaţiuni ofensive ale unităţilor armatei regulate franceze împotriva Tunisiei. Una din formele cele mai peri­culoase la care recurg colonialiştii pentru a-şi menţin­e autoritatea, a spus P. D. Morozov, este menţine­rea forţelor lor armate, şi în spe­cial a bazelor militare pe teritoriile fostelor colonii. Delegatul sovietic a amintit că guvernul Tunisiei a depus cu răbdare eforturi pentru a obţine evacuarea bazei din Bizerta. Dar toate aceste, eforturi au fost zădărnicite de Franţa. Consiliul de Securitate, a declarat în încheiere P. D. Morozov, trebuie să condamne acţiunile Franţei c­a un act de agresiune împotriva Tunisiei şi ca o încălcare a suveranităţii şi independenţei acestei ţări, acţiuni care ameninţă pacea în regiunea Africii de nord şi a Mării Medi­­terane. Consiliul de Securitate tre­buie să oblige Franţa ca aceasta să înceteze imediat acţiunile agre­sive împotriva Tunisiei, să evacueze în întregime trupele sale din Bi­zerta şi de pe întregul teritoriu al Tunisiei precum şi să înceteze orice alte acţiuni care încalcă suverani­tatea şi independenţa Tunisiei. De­legatul sovietic a cerut Consiliului de Securitate să acţioneze rapid şi energic. După cuvîntarea reprezentantului Liberiei şi a reprezentantului Tu­nisiei, care a luat cuvîntul pentru a doua oară pentru a comunica ul­timele ştiri despre bestialităţile tru­pelor franceze, ședința Consiliului de Securitate a luat sfîrșit. Conferinţa de la Geneva pentru încetarea experienţelor nucleare Urmărind reluarea experienţelor de către S.U.A., reprezentantul american Steele continuă să a­­dopte politica obstrucţiei GENEVA 22 (Agerpres). — TASS La şedinţa din 21 iunie a­­ celor trei puteri cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară, pri­mul a luat cuvîntul reprezentan­ei­ S.U.A., Steele, care a prezidat, şe­dinţa. Delegatul american şi-a exprim­,­t intenţia „de a face bilanţul“ activi­tăţii de patru luni a conferinţei, după reluarea tratativelor în luna martie. El a abordat aproape toate problemele, supuse examinării confe­rinţei, dar nu a fost obiectiv in nici una din ele. Reprezentantul american a atribuit Uniunii So­vietice, întreaga vină pentru impasul în care a ajuns conferinţa. El a atacat propunerea sovietică cu pri­vire la­ crearea Consiliului admi­nistrativ alcătuit din reprezentanţi ai celor trei grupuri de state. Reprezentantul sovietic S. K. Tarapkin, care a luat cuvîntul după Steele, a dat ripostă cuvenită re­prezentantului american. El a declarat că, prezentînd pro­punerea de a se crea Consiliul ad­ministrativ, guvernul sovietic a avut în vedere în primul rînd asigurarea unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi între participanţii la tratative, o colaborare reciproc avantajoasă. Delegaţiile occidentale, cerînd cu insistenţă un administrator unipersonal, tind spre crearea arbi­trarului în organul de control şi neavînd argumente temeinice, folo­sesc lucrările conferinţei în scop de propagandă. Reprezentanţii pu­terilor occidentale, care fac ca la tratative să nu poată fi abordată în mod realist rezolvarea unei pro­bleme atît de importante şi urgente, sunt vinovate de faptul că confe­rinţa a ajuns în impas, şi nicidecum Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică a propus c­a problema încetării experienţelor cu arma nucleară să fie rezolvată în cadrul dezarmării generale şi totale, dar guvernele occidentale ,şi respins această propunere. După cum se vede, a subliniat S. K. Tarapkin, reprezentanţii occi­dentali nu urmăresc prin poziţia adoptată decit să-şi asigure posi­bilitatea reluării experienţelor nu­cleare, fapt pe care, după cum se ştie, nu-l ascunde nici presa ameri­cană. S.U.A. coută să folosească tratativele în aceste scopuri nedemne. Viitoarea şedinţă a conferinţei celor trei puteri va avea loc la 24 iulie. Comunicatul Ministerului Informaţiilor al Tunisiei TUNIS 22 (Agerpres). — In cursul nopţii de vineri spre sîm­­bătă, Ministerul­ Informaţiilor al Tu­nisiei a dat publicităţii un comuni­cat, în care se spune între altele : Oraşul Bizerta şi împrejurimile sale au cunoscut un sfîrşit de zi deosebit de dramatic. După bombardamentul din cursul dimineţii, după atacarea oraşului de către paraşutiştii francezi, agresiunea continuă în cursul nopţii. Luptele au fost reluate după ora 21:00 în satul Tindja situat la cîţiva kilo­metri de Bizerta. In prezent, continuă comunicatul, sediul guvernatorului Bizertei şi clă­direa poştelor sunt încercuite de pa­­raşutişti. In cursul luptelor de stradă de vineri du­pă-amiază, numeroşi ob­servatori au constatat că civili fran­cezi au tras din balcoanele locuin­ţelor lor în numeroase rînduri rafale de arme automate asupra soldaţilor şi trecătorilor tunisieni. Cazărmile Japy şi Fare, ocupate de garnizoana tunisiană, au fost cuce­rite după lupte crîncene de paraşu­­tişti. Sîmbătă dimineaţă comandamentul francez pretindea că trupele franceze au ocupat aproape întregul oraş Bi­zerta. Potrivit observatorilor, trupele agresoare au folosit tipuri de arme dintre cele mai distrugătoare, inclu­siv bombe cu napalm. Numărul victimelor nu poate fi încă precizat. Se presupune că mai multe sute de persoane au fost ucise. Autorităţile militare franceze pre­gătesc noi întăriri pentru a îi trimise la Bizerta. In acest scop ele recurg la elementele cele mai reacţionare participante la puciul militar fascist din Algeria din luna aprilie a.c. (Fotografia de mai sus, reprodusă din revista „AFRIQUE ACTION“, înfăţişează o grupă de patrioţi tunisieni, care sapă tranşee in jurul bazei aviatice Sidi-Ahmed (Bizerta), umil din punctele de unde pornesc atacurile colonialiştilor francezi Solidaritate cu poporul tunisian 9 Regele Marocului, Hassan H, a adresat preşedintelui Tunisiei, Bur­­ghiba, o telegrama in care asi­gura poporul tunisian de solidari­tatea şi sprijinul deplin al poporu­lui marocan în lupta sa pentru eliberarea Bizertei. (Din presa de dimineaţă), BEIRUT 22 (Agerpres). După cum anunţă postul de radio Mecca, regele Arab­iei Saudi­te, Saud, a adresat preşedintelui Tuni­siei, Habib Burghiba, un mesaj in care exprimă hotărîrea de a acorda Tunisiei întregul ajutor, DJAKARTA 22 (Agerpres). Guvernul şi opinia publică din hulo­­­­nezia condamnă încercările guvernului­­ Franţei de a menţine prin forţa armelor­­ baza lor militară de pe teritoriul Tu­nisiei. La 21 iulie Harsona, purtător de cuvînt al Ministerului Afacerilor Ex­terne al Indoneziei, a­ declarat corespon­denţilor că guvernul indonezian îţi ex­primă profundul regret în legătură cu con­flictul militar din Tunisia provocat de tendinţa persistentă a Franţei de a-şi menţine baza militară din această ţară. Guvernul Franţei ar trebui să-şi dea seama, a declarat Harsona, că ocuparea d­e către trupele sale a teritoriului Tu­nisiei, după ce această ţară şi-a redobin­­dit independenţa, este o expresie a unei politici de mult perimate. Problema bazelor militare de pe teri­toriile altor ţări a trecut pe primul plan odată cu începerea conflictului militar dintre Franţa şi Tunisia, scrie la 21 iulie intr-un articol de fond ziarul „In­donesian Observer“. • Luînd cuvîntul la 11 iulie la postul de radio Tunis, preşedintele Burghiba a declarat că guvernul tu­nisian a hotărit să accepte volun­tari din ţările frăţeşti şi prietene care doresc să ajute poporul tuni­sian în lupta sa pentru indepen­denţă. A DOUA ŞEDINŢA a tratativelor­­ FRANCO-ALGERIENE DE LA LUGRIN PARIS 22 (Agerpres). Vineri au continuat la Lugrin tratativele franco-algeriene. A doua şedinţă care a durat o oră şi 25 de minute a fost consacrată în în­tregime problemelor de procedură. După cum a arătat purtătorul de cuvînt Philippe Thibaud, în cursul şedinţei, delegaţia­­franceză a propus ca problemele de pe ordinea de zi să fie repartizate unor comisii care să-şi desfăşoare activitatea concomi­tent cu şedinţele plenare ale confe­rinţei. Delegaţia algeriană a subliniat din nou propunerea sa de a se adopta ordinea de zi în cinci puncte, urmînd ca comisiile respective să fie create după ce discuţia în legătură cu fiecare din aceste puncte va pro­gresa în cadrul şedinţelor plenare. In conferinţa de presă ţinută vineri seara la Geneva, Redha Malek, purtătorul de cuvînt al delegaţiei algeriene, a criticat poziţia delega­ţiei franceze care, după cinci săp­­tămîni de suspendare a tratativelor, nu şi-a schimbat cu nimic punctul de vedere în diferitele aspecte ale problemei algeriene. Malek a sub­liniat că în fapt delegaţia franceză nu vrea să adopte o ordine de zi. Repartizarea problemelor de pe or­dinea de zi unor comisii care nu au posibilitatea să adopte nici un fel de hotărîri nu poate decit să tărăgăneze rezolvarea acestor pro­bleme. Ex­punînd poziţia delegaţiei al­geriene, Malek a subliniat că a sosit momentul pentru a se începe trata­tive reale, de fond. Următoarea ședință a tratativelor are loc azi după-amiază. . Cu ajutorul radiotel­es­copului de la Observatorul Pulkovo de lingă Leningrad s-au­ înregistrat sub for­mă de curbă pe banda aparatului autoînregistrator fluxul tre unde de radio şi mărimea polarizării unei uriaşe erupţii, în Soare. (Din presa de dimineaţă). LA 21 IULIE a avut loc şedinţa Con­siliului naţional al Frontului naţional al Germaniei democrate la care au fost discutate sarcinile ce revin Frontului naţional în legătură cu apropiatele ale­geri de deputaţi în adunările raionale şi orăşeneşti, în adunările raioanelor orăşeneşti şi în reprezentanţele co­munale ale ÎL D. Germane. La şedinţa din 21 iulie a conferin­ţei pentru Laos a fost discutată într-o componenţă restrînsă problema pre­ambulului declaraţiei cu privire la independenţa Laosului. Participanţii la şedinţă, au adoptat hotărîrea ca declaraţia să fie întoc­mită în cinci limbi — rusă, chineză, franceză, engleză şi laoţiană. Şedinţa din 21 iulie a fost prezi­dată de M. Macdonald (Anglia). Următoarea şedinţă va avea loc la 24 iulie.­­ Programul noului guvern fin­landez, adoptat de şedinţa Consiliu­lui de Stat, prevede continuarea po­liticii externe a guvernului prece­dent, avînd ca principal ţel dezvol­tarea paşnică, precum şi relaţii bune cu toate ţările, în special cu ve­cinii Finlandei. (Din presa de di­mineaţă). • La 21 iulie, de la Cape Cana­veral (S.U.A.) a fost lansată o ra­chetă „Redstone“ în a cărei cabină se afla cosmonautul Virgil Grissom. Racheta l-a ridicat pe cosmonaut la o altitudine de 118 mile (188,8 km). După cum transmit agenţiile de presă, cosmonautul a amerizat în Oceanul Atlantic, la o distanță de aproximativ 305 mile (488 km) de locul lansării. Cabina în care se afla Grissom, şi la bordul căreia erau aparatele ştiinţifice pentru înregistrarea date­lor experienţei, s-a scufundat în Oceanul Atlantic, însă pilotul a fost salvat de un elicopter. (Din presa de dimineaţă). • La şedinţa Consiliului Ligii ţâ­rilor arabe, Kuweitul a fost admis ca membru al ligii. Reprezentanţii a nouă ţări au votat pentru. Dele­gaţia Irakului părăsise sala de şe­dinţe în preajma votului. Intr-o ho­­tărîre a Consiliului Ligii a fost formulată cererea ca Kuweitul să-şi asume obligaţia de a căuta să ob­ţină retragerea cit mai grabnică a trupelor engleze de pe teritoriul său. (Din presa de dimineaţă). DuPĂ cum relatează ziarul american „NATIONAL GUARDIAN”, în Canada sentimentele antiamericane se intensifică. Acest fapt se datoreşte, în primul rînd, „resentimentelor canadienilor faţă de do­minaţia economică a Statelor Unite a­­supra Canadei”. Ziarul arată că, potri­vit datelor statistice oficiale, monopolu­rile americane au in­vest­i­ţi­i fabuloase in economia acestei ţări, iar in unele ramuri industriale au chiar poziţii pre­dominante. T­e­l­e­g­r­a­m­ă COMITETULUI CENTRAL­­AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele tuturor membrilor de partid şi al întregului popor chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulţumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi prin­ dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romín şi poporului romín pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea şi prietenia dintre cele două partide şi popoare ale Chinei şi Romîniei să se întărească şi să se dezvolte continuu Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să obţină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ i Pag. a 3-a. INFORMAŢII însărcinatul cu afaceri ad interim­ al Belgiei la Bucureşti, Guy Stuyck, a oferit vineri după-amiază un cocteil cu prilejul Zilei independenţei — săr­bătoarea naţională a Belgiei. Ieri, la uzinele textile „7 Noiembrie" din Capitală, după încheierea schim­bului, muncitorii s-au adunat in sala de festivităţi a clubului intr-un mi­ting de solidaritate cu lupta eroicului popor vietnamez pentru unificarea naţională. Vineri la amiază a avut loc, la Ministerul Comerţului, semnarea a­­cordului comercial de lungă durată, pentru perioada 1961-1966, intre R.P. Romină şi Republica Austria. Delegaţia italiană, care a luat parte la inaugurarea expoziţiei industri­ile italiene, a părăsit vineri, dimineaţa Capitala. înainte de plecare, dl. Giuseppe Dull’Oglio, membru al delegaţiei, a făcut o declaraţie unui redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres".

Next