Informatia Bucureştiului, februarie 1962 (Anul 9, nr. 2643-2666)
1962-02-01 / nr. 2643
PROLETARI OE TOATE TARILE, UNITI - VAM INFORMA T/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL IX —Nr. 2643 4 PAGINI 20 BANI JOI 1 FEBRUARIE 1962 De la I. L. „Tombustibiluî 7 Intrucît cererile de cărbuni s-au înmulţit în ultimul timp, I.C.L. „Combustibilul“ ^ a luat măsura ca,^ începînd cu data de 1 februarie, toţi cetăţenii să se poată aproviziona cu cărbuni direct de la depozitul de care aparţin cu domiciliul. Astfel, celor care se vor prezenta la depozite cu mijloace de transport proprii li se va putea livra combustibilul în ziua achitării contravalorii cantităţii de cărbuni solicitate. Celor care nu au posibilităţi de transport, cărbunii achitaţi li se vor trimite la domiciliu la data ce le-a fost fixată de depozitul respectiv. Livrarea cărbunilor la domiciliu se va face în ordinea achitării contravalorii lor. Cantitățile de cărbuni și lemne pînă la 400 kg. se pot procura prin depozitele de cartier, la prezentare. Iată adresele acestor depozite: bd. Păcii 120, cal. Alexandriei 12, str. Octav Cocărăscu 68, cal. Floreasca 54, şos. Armatei Sovietice 179, cal. Moşilor 209, str. Orzari 2, str. A. Goldsfaden 2, şos. Crîngaşi 116, bd. Bucureştii Noi 243, str. Virgil Pleşoianu 87, str. N. Bălcescu 9, şos Pantelimon 184, bd. Ghica Tei 130. Comedii din lire sintetice, imitalie de lini Două utemiste, două fruntaşe, două prietene: Dumitra Năprădeanu, de la secţia tricotaje, şi Maria Bentelici, de la secţia confecţionat din fabrica de tricotaje „Tînăra Gardă“. Problemele ivite cu ocazia începerii realizării cîtorva din cele 38 de modele noi de confecţii din tricot din fire sintetice tip lină, care vor fi produse în cursul trimestrului I al acestui an, constituie deseori subiectul discuţiilor celor două muncitoare. Puloverele, jachetele şi celelalte confecţii din tricot la care se întrebuinţează firele sintetice imitaţie de lină sunt mai trainice şi au un colorit mai viu decit cele din lină. Acestea se pare că sunt şi constatările celor două muncitoare fruntaşe, pe care le vedeţi în fotografie probînd unul din noile modele de jachetă. Pentru iubitorii artei muzicale ■ Ca în fiecare lună, şi în februarie la biblioteca şi discoteca muzicală a Casei prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S. vor avea loc cîteva manifestări interesante consacrate iubitorilor artei muzicale. Astfel, la 6 februarie va fi organizată o audiţie intitulată „Feodor Şaliapin şi opera sa“, avînd în program imprimări din opere, lieduri şi cîntece populare interpretate de neuitatul cîntăreţ. Vineri 9 februarie iubitorii de muzică vor putea asculta imprimări datorate lui David Oistrah, S. Richter, Knuşeviţki, Kogan, Gauk, Rojdestvenski, Zara Doluhanova, Igor Oistrah etc., înprogramul „Oaspeţi ai artei sovietice în ţara noastră“. Marţi ,13 februarie va avea loc în ciclul „Mari compozitori sovietici“ o audiţie consacrată lui Serghei Prokofiev. Audiţiile au loc în sala bibliotecii muzicale din str. Batistei nr. 14 (intrarea prin str. Nicolae Filipescu). A apărut al doilea disc „Electrecord“ din ciclu simfoniilor beethoveniene, interpretate de orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat ,,George Enescu“ sub conducerea maestrului George Georgescu. Discul, numerotat ECE-080 (micro de 30 cm. diametru), cuprinzînd Simfonia a cincea va fi pus in vînzare, zilele acestea, la magazinele de specialitate. La înlăturarea urmărilor viscolului Azi dimineaţă, in Capitală au continuat să fie depuse eforturi susţinute pentru înlăturarea urmărilor viscolului, pentru ca activitatea in domeniile unde au survenit unele greutăţi să-şi poată desfăşura cursul normal. Aprovizionarea unităţilor de desfacere a plinii şi a celorlalte unităţi comerciale se desfăşoară în linii generale după programul obişnuit. Echipele de lucrători ai I.C.A.R., ajutaţi de locuitori ai unor comune din raionul Răcari continuă să spargă blocurile de gheaţă şi să înlăture troienele adunate pe însemnate porţiuni de pe Dîmboviţa, spre a mări debitul de apă necesar sursei de la Arenda. Echipe ale I.R.E.R. lucrează la înlăturarea unor defecţiuni survenite in reţeaua care alimentează cu energie electrică sursa de apă de la Ulmi. Astfel că, alimentarea cu apă este în curs de îmbunătăţire. Măsurile luate ieri şi astăzi au permis redarea in circulaţie a noi trasee de transport în comun. La ora actuală, toate tramvaiele circulă pe traseele obişnuite, fără întreruperi. Tot azi dimineaţă se lucra intens la îndepărtarea troienelor de pe porţiunile periferice ale liniilor de troleibuze 82 şi 83 care nu au funcţionat. In afara autobuzelor de pe liniile din zona oraşului au început să circule şi vehiculele liniilor 48, 49 (pînă la sfatul popular Otopeni), 50, 51, 55 şi 67. Vor fi repuse în circulaţie in primă urgenţă liniile 56, 54 şi altele. La apelul sfaturilor populare, al deputaţilor, al comitetelor de stradă, al comisiilor de femei, cetăţenii aduc un sprijin preţios la acţiunea de deszăpezire a unor artere. Cu ajutorul cetăţenilor, al întreprinderilor şi instituţiilor, Sfatul Popular al Capitalei, sfaturile populare raionale trebuie să continue eforturile pentru înlăturarea în mod operativ a tuturor urmărilor viscolului. Ieri s-a încheiat în Capitală administrarea primului vaccin antipoliomielitic Ieri, în întreaga Capitală, s-a încheiat administrarea primului vaccin antipoliomielitic pe anul 1962 — acţiune care s-a desfăşurat între 8—31 ianuarie a.c. In intervalul de la 8 la 13 şi de la 25 la 31 ianuarie 1962 au fost vaccinate în Capitală sute de mii de persoane in vîrstă de la 2 luni la 31 de ani. In ziua de 8 februarie 1962 va începe administrarea celui de-al doilea vaccin cu drajeuri tip 2+3 la copiii in vîrstă de la 2 luni la 14 luni Acţiunea se va încheia la data de 13 februarie a.c. Veşti de la O. C. L. T. Vladimirescu MAGAZINE CU ORAR PRELUNGIT In scopul asigurării unei deserviri corespunzătoare a cumpărătorilor, O.C.L. Produse Industriale din raioanele T. Vladimirescu — N. Bălcescu a luat recent măsuri pentru prelungirea orarului de funcţionare a unor magazine. Astfel, magazinele de galanterie femei din str. Lipscani 41 b, şi ţesături din str. Haitior 13, sunt deschise zilnic între orele 8,30—20,30. Prelungirea orarului de funcţionare se va introduce în curind şi la trei magazine de galanterie, aparţinînd aceleiaşi organizaţii comerciale. AMENAJAREA UNOR NOI UNITĂŢI Reţeaua comercială din raioanele T. Vladimirescu — N. Bălcescu se va îmbogăţi în cursul acestui trimestru cu noi unităţi. In cal. Dudeşti 41—43 de exemplu s-a deschis un magazin pentru desfacerea tuturor tipurilor de mobilă. Un magazin strict specializat pentru desfacerea pînzeturilor se va amenaja în localul din str. Lipscani 64. Pe terenul din str. Lipscani 58— 60 se va amenaja un bazar pentru desfacerea articolelor de galanterie, tricotaje, lenjerie, gablonz, pentru bărbaţi, femei și copii. Produse industriale - N. Bălcescu lalte măsuri privind îmbunătăţirea activităţii comerciale, s-a prevăzut şi extinderea formelor rapide de servire a cumpărătorilor. Astfel, sistemul de vînzare cu plata direct la vînzător se va introduce intr-un număr de zece magazine. RIDICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE A LUCRATORILOR DIN COMERŢ Aproximativ 40 de gestionari şi vin, zători din cadrul O.C.L. Produse Industriale T. Vladimirescu — N. Bălcescu vor urma în cursul trimestrului I cursurile de calificare şi specializare organizate , de către Secţiunea comercială a S.P.C. extinderea VINZARII CU PLATA DIRECT LA VINZATOR In planul de activitate întocmit pentru următoarele luni, pe lingă cele La parterul blocurilor construite in „Piata de Flori" s-a deschis un nou magazin „Alimentara“, cu autoservire • In cadrul rundei a IV-a a turneului interzonal de șah s-au înregistrat următoarele rezultate : Janovski-Uhlman 1—0 ; Petrosian—Gheller remiză ; Herman-Bertok remiză; Schweber-Teschner 1—0 ; Olafsson-Filip remiză ; Pomar- Aaron 1—0 ; Glignrici-Benko remiză ; Bisguder-Bilek remiză. In clasament continuă să conducă Filip cu 3l/2 p, fiind urmat de Ihlman, Pomar, Benko, Schreeber 2*/2 p etc. • Proba de 50 km, fond din cadrul concursului de schi de la Otepia, rezervat sportivilor fruntași, a fost cîștigată de Ghenadii Vaganov, cu 2 h 43' 41”. • Citeva din rezultatele înregistrate în concursul de sală de la Varşovia al atleţilor polonezi: 60 m ; Badenski 6,8 ; greutate : Siumba 16,54 m; înălţime bărbaţi : Czernik 1,93 m. • La Viena a avut loc primul meci de volei feminin dintre echipele Olimpia Viena şi Tatran Praga contînd pentru „Cupa campionilor europeni“. Voleibalistele de la Tatran au obținut victoria cu scorul de 3—0 (la 3,5 și 8). T Din întreprinderile oraşului Către beneficiari Instalaţiile moderne de captare a prafului tehnologic din fabricile de ciment fac parte din numeroasele produse noi la a căror realizare contribuie şi colectivul de muncă al Atelierelor „ 9 Mai“. Rezultatele obţinute prin darea în funcţiune a unei asemenea instalaţii la Fabrica de ciment Bucureşti atestă că metalurgiştii şi-au respectat angajamentele Zilele acestea, vor fi livrate către fabrica „Temelia“ din Braşov subansamblele unei alte instalaţii de acest gen, împreună cu transportoare de diferite tipuri. Descărcătoare pneumatice, schimbătoare de căldură, uscătoare de nisip şi alte produse aşteaptă la rampa de control urmînd ca în curind să fie expediate beneficiarilor Turul dentar de perete, fabricat la întreprinderea „Electrotehnica“, este realizat la un înalt nivel calitativ, fapt constatat şi de beneficiari şi de controlorul tehnic Romeo Coveianu, pe care-l vedeţi în fotografia noastră. PRODUSE NOI Colectivul Fabricii de foarfece şi bricege va începe anul acesta fabricaţia a 20 noi produse. Printre ele se află un nou tip de mulinetă pentru pescuit, un alt tip de aparat pentru ras, o garnitură de tacîmuri a căror producţie va fi începută in curind. Concomitent se fac pregătiri pentru celelalte noi sortimente, intre care: briceagul „ospătar“, briceagul de poşetă, ascuţitorul de cuțite etc. In partea de sud a oraşului, acolo unde cartierul de tristă amintire Pieptănari a devenit unul dintre cele mai moderne şi pitoreşti cvartale din Capitală, oamenii au în aceste zile de iarnă preocupările cele mai diverse. Despre ele povestesc deputaţii sfaturilor populare şi ceilalţi activişti obşteşti din cartier. IN FIECARE MARŢI de meditaţii în blocuri. Pentru a-T . ... .. . ... .. ceasta s-a cerut sprijinul cîtorva gos-La iniţiativa comuniştilor din orga- pricepute fi bine pregătite. In nizaţia de cartier nr. 9, cetăţenii si acest fel copiii nu vor avea decit de adunat intr-o marţi aupa-ammza m csstiuat sala de festivităţi a şcolii din str. Ste- lian Militaru. Avea loc acolo un simpozion, o conferinţă, un film etc. Dupădouă săptămini a fost organizat din nou un asemenea simpozion. Altă dată au vorbit in faţa cetăţenilor oameni de ştiinţă şi de artă. Două pictoriţe care vizitaseră Uniunea Sovietică au fost invitate şi ele la şcoala din str. Stoian Militaru să-şi povestească impresiile de călătorie. Aşa, zilele de marţi au devenit irevocabil zile cînd lumea se adună la şcoală. De obişnuinţa aceasta se leagă o întimplare. Era după ninsoare şi pe străzi se circula încă anevoie. O veni cineva oare astăzi la simpozion ? — se întreba deputata Florica Lungu, aproape regretind că s-a apucat să cheme pe conferenţiari. Temerile s-au dovedit de prisos , chiar şi pe vremea aceea oamenii au venit vreo două sute. Printre cei prezenţi puteai recunoaşte şi pe Ştefan Dumitrescu, Constantin Rodingher şi alţi oameni mai virstnici, care n-au scăpat nici o asemenea manifestare care are loc o dată la două săptămini, in ziua de marţi. Dar şi în celelalte zile se petrec evenimente care ar putea fi consemnate într-o cronică de iarnă. Amintim doar de faptul că bibliotecile de casă şi-au sporit cititorii. Sunt nevoite să-şi depăşească orele de program. Asemenea biblioteci de casă sunt la locuinţa Elenei Gingă in strada Haţegului, la deputata Florica Lungu în bloc, la Ana Dumitrescu, în strada Sabatului, la Anastasia Popescu în strada Măgurei etc. o întrecere originala Majoritatea locatarilor care s-au mutat în cvartalul Pieptănari au mobilă nouă, radiouri, televizoare. Dar nu peste tot in apartamente este la fel de frumos. Intr-o zi locatarul Gheorghe Alăman a trecut pe la tovarăşa Florica Lungu. „Uite ce-i, tovarăşă deputată, eu am în casă mobilă bună şi tot felul de alte lucruri. Numai că la dumneata e mai frumos ca în alte apartamente şi după cum văd asta nu cu cine ştie ce cheltuială. Ai pus un bibelou ici, un tablou colea, o vază cu flori pe masă, mă rog, le-ai aranjat pe toate în aşa fel incit să placă ochiului. Hai să pornim o întrecere pentru cel mai îngrijit şi frumos apartament. Am să-i propun şi nevesti-mi chiar astăzi“. Aşa a început între locatarii din cvartalul Pieptănari întrecerea pentru cel mai curat şi bine întreţinut apartament. De atunci, cînd femeile se vizitează, o mai fac şi cu titlul de... schimb de experienţă. ORE DE MEDITAŢII Totul a început ca între vecinii bunii şi săritori la nevoie. Gospodina Niculina Priscorniţă a observat că în timp ce vecinii ei lipsesc de acasă fiind la serviciu, copiii acestora zburdă ■ prea mult pe afară uitind de lecţii. „Ia să-i chem să-şi facă lecţiile impreună cu fetiţa mea“ — s-a gindit ea. Vecinii, părinţii copiilor, i-au mulţumit din tot sufletul pentru iniţiativă. De atunci, acasă la Niculina Priscorniţă e un mic cerc de meditaţii. In cvartalul Pieptănari, biroul organizaţiei de bază P.M.R. nr. 9, din cartier, a iniţiat extinderea cercurilor Preocupările obşteşti potrivite cu sezonul de iarnă sunt de tot felul. La organizarea manifestărilor culturale precum şi a celorlalte acţiuni gospodăreşti îşi dau concursul deputaţi ca Dumitru Grasu, Niculina Priscorniţă sau gospodine ca Florica Hirnoveanu, Maria Dumitrescu, Julieta Ionescu, Elena Fieraru şi alte ie. C. MARTINIUC Acasă la gospodina Airistia Martini, copiii din cvartalul Pieptănari petrec minunate seri de basme Un abuz şi lipsa de omenie In dimineaţa aceea de toamnă tîrzie, Ecaterina Niculescu, lucrătoare la magazinul „Mioriţa“ din Piaţa M. Kogălniceannu, mergea grăbită spre locul său de muncă. De-abia ajunse în unitate, şi o voce cunoscută o strigă pe nume. Era însuşi directorul adjunct al Întreprinderii pentru comercializarea şi industrializarea laptelui (I.C.I.L.) Bucureşti, Costescu. — De astăzi nu mai ai ce căuta în magazin. Ţi s-a desfăcut contractul de muncă. Dă imediat in primire... Ecaterina Niculescu rămase o clipă nedumerită. Nu ştia ce să mai creadă. Cu siguranţă — îşi spune ea — la mijloc trebuie să fie o greşeală. Legile statului sunt doar, in această privinţă, destul de precise. Salariatul trebuie să fie anunţat, în scris, de către conducerea întreprinderii respective, despre motivele care au determinat desfacerea contractului. Mă voi adresa — aşa cum prevede Codul Muncii — organelor respective. Nu se poate ca tovarăşii de acolo să nu observe că această măsură nu are nici un fel de justificare. La citeva zile după întîmplarea amintită, Ecaterina Niculescu s-a adresat cu încredere comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă (C.S.L.M.) de pe lingă I.C.I.L. Bucureşti. A primit un număr de înregistrare — 30784 din 19 octombrie 1960 — şi asigurările că... in curind cazul ei va fi luat în discuţie. Lunile s-au scurs una după alta: octombrie, noiembrie, decembrie 1960, ianuarie, februarie 1961, in sfîrșit, la 10 martie — deci după mai bine de 140 de zile!!? — C.S.L.M.-I.C.I.L., influențată probabil de cei care au luat o asemenea hotărire, consideră... desfacerea contractului de muncă ca întemeiată. Motivele ce au determinat o asemenea măsură nu le-a putut afla. Să nu fi observat comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă după aproape 5 luni de consultări şi şedinţe, că desfacerea acestui contract de muncă s-a făcut în mod ilegal ? Ecaterina Niculescu nu şi-a pierdut încrederea. Ştia doar că are dreptate. S-a adresat comitetului sindicatului I.C.I.L., cerind să se desfiinţeze hotărirea şi să fie repusă în drepturi. Normal ar fi fost ca tovarăşii din comitetul sindicatului să studieze cu atenţie acest caz, să analizeze, imparţial, hotărirea conducerii şi a C.S.L.M., motivele care au determinat desfacerea contractului şi în funcţie de toate acestea să-şi spună cuvîntul. Totuşi, după 90 de zile de îndelungate „dezbateri“, comisia formată — avînd drept preşedinte pe Gheorghe Rucăreanu — se menţine în continuare pe aceeaşi linie părtinitoare şi decide... menţinerea hotăririi C.S.L.M. din 10 martie 1961. Aşadar, după aproape 8 luni, cazul Ecaterinei Niculescu, încăput pe mina unor oameni care n-au vrut să ţină seama de legile statului, nu era aproape cu nimic schimbat. Se ştie că în asemenea situaţii, legea dă dreptul salariatului să se adreseze tribunalului popular. In ziua de 10 august 1961, completul de judecată de pe lingă tribunalul popular al raionului 23 August — căreia Ecaterina Niculescu i s-a adresat — constată in baza actelor aflate la dosar că desfacerea contractului de muncă s-a făcut în mod abuziv, deoarece motivul invocat de întreprindere — acela că salariata a fost angajată numai temporar pentru perioada 10-30 septembrie 1960 este neîntemeiat, și de aceea, în spiritul Codului Muncii hotărăște... „reintegrarea salariatei in postul pe care l-a avut cu plata drepturilor legale“. Ar fi fost de aşteptat ca în faţa unei asemenea hotăriri clare şi precise, conducerea I.C.I.L.-Bucureşti să-şi recunoască, în sfîrşit, greşeala şi să ia măsurile corespunzătoare pentru ca salariata să reintre în posesia drepturilor ei. Dar birocratismul, lipsa de suflet și omenie erau prea mari, pentru ca acest lucru să se întimple de la început. Fel de fel de motive, fel de fel de pretexte erau folosite numai pentru a o purta cît mai mult pe drumuri, pentru a întirzia aplicarea hotăririi tribunalului. Intr-o zi lipsea din întreprindere directorul, Silvestru Buni, (deoarece între timp Costescu trecuse pe acelaşi post la Combinatul de produse lactate), în alta, jurisconsultul N. Ionescu, la alta unul era în şedinţă iar celălalt la tribunal. Şi lucrurile au mers aşa săptămini întregi, pînă cînd, într-o bună zi jurisconsultul N. Ionescu, supărat „de atâtea insistenţe“ i-a spus, arătindu-i uşa : — Vii degeaba. Pentru noi, hotărirea tribunalului nu este valabilă. Zecile de drumuri făcute cu tramvaiul de la un capăt la altul al oraşului, timpul pierdut erau, aşadar, un van. Ecaterina Niculescu s-a adresat procuraturii raionale. Plîngerea făcută a fost admisă ca întemeiată. Urma acum ca organele respective puse să vegheze la respectarea strictă a legilor să oblige conducerea I.C.I.L. să pună in aplicare hotărirea tribunalului. Se părea deci, că in sfîrşit, birocratismului i s-a pus capăt. Dar... conducerea I.C.I.L.-Bucureşti şi jurisconsultul N. Ionescu uzează de o nouă şicană la fel da „curioasă“ şi „juridică“ ca şi cele de pînă atunci. La 9 octombrie 1961, organele Tribunalului Capitalei, care se prezentaseră la Întreprindere, sunt înştiinţate că... de fapt vinovată este tovarăşa Ecaterina Niculescu care a refuzat încă de la 9 septembrie 1961 să se prezinte la subunitatea I.C.I.L. din oraşul CALARAŞI, pentru a-şi lua serviciul în primire. Iată pînă unde au putut merge lipsa de omenie, birocratismul unor oameni. Tovarăşa E. Niculescu era vinovată pentru că devenind la 11 septembrie 1961, mamă, nu s-a putut prezenta să-şi ia în primire serviciul pe care cu atîta „bunăvoinţă“ conducerea I.C.I.L. i l-a oferit la... Călăraşi. Cînd astăzi, prin grija partidului şi statului nostru, mamelor salariate li se asigură cele mai bune condiţii de muncă, cînd li se acordă concedii plătite pe timp de 112 zile, iar după aceea beneficiază de un program de lucru redus, directorul S. Buri şi jurisconsultul N. Ionescu îşi permit să ignoreze complet aceste prevederi și, pentru a scăpa de răspundere pentru măsura ilegală pe care o luaseră, să oblige o salariată să se prezinte in ziua in care a devenit mamă, la un loc de muncă situat la... 140 km depărtare! ? Intre timp, conducerea I.C.I.L. Bucuresti s-a R. GROAPA if continuare in pag. a Tio) ^□OCOOCCCOOOCOOOOOOOO<XCCOCC«OCOOOOOOOOOOOOOOOOOT Comitete de stradă fruntaşe In raioanele oraşului au loc adunări cetăţeneşti, de premiere a comitetelor de stradă care s-au evidenţiat în activitatea obştească, în sprijinirea acţiunilor iniţiate de sfaturile populare raionale. O asemenea adunare a avut loc ieri după-amiază în raionul V.I. Lenin, la Facultatea de ştiinţe juridice. Din darea de seamă prezentată de tov. C. Pîrvu, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, rezultă că numeroase comitete de stradă au obţinut în anul 1961 succese deosebite în activitatea lor. Prin antrenarea cetăţenilor la activitatea obştească s-a reuşit ca străzile Ion Iovan, Brebenei, Salvnei, Ilie Guriţă, caporal Agapie şi altele să fie pavate, în afara planului, cu posibilităţi locale. Tot cu posibilităţi locale au fost introduse conducte de canalizare pe străzile slt. Popa, soldat Iliuţă, caporal Agapie şi sergent Mihai, iar pe străzile Bircă, Bîrnova, Boişoara şi altele au fost introduse conducte de apă. Cetăţenii au participat şi la numeroase acţiuni de îmfrumuseţare a raionului, prestînd peste 2.000.000 ore muncă, patriotică. Totodată, sprijinind acţiunile de colectare a fierului vechi, comitetele de stradă, comitetele de bloc şi comisiile de femei au strîns din gospodăriile cetăţenilor şi au predat depozitelor I.C.M. peste 1.000 tone fier vechi. Cu prilejulfestivităţii, un număr de 116 comitete de stradă au primit diplome şi premii în cărţi., Comitetele de stradă din circumscripţiile electorale raionale 212, 213, 70, 201, 235, 189, 88, 227, 64, 157, 252, 85, 224, locul inscripţia 129, 154 şi 47, clasate pe au primit steguleţe cu un„Comitet de stradă fruntaş“. cernit) Cît Se zice că fără inimă fierbinte nu poate exista poezie. E nevoie pentru stihuri de o vibraţie speculă, autrasensibilă, care numai în retortă incandescentă scapără în toată splendoarea ei. O fi şi aşa. Dar întîlneşti uneori nişte fapte de proza cotidiană care te pun pe gînduri. ...La uzinele metalurgice din Colibaşi există o brigadă de strungari condusă de un celebru artist in meserie : Alexandru Chiru. Succese în producţie, o mulţime (specialiştii afirmă că din mâinile lor nu ies pur şi simplu piese metalice, ci juvaeruri). Atras de faimă un reporter cinematografic s-a dus anul trecut la Colibasi să-i cunoască. Unde credeţi că i-a găsit ? La maternitatea oraşului ! Născuse nevasta unuia dintre strungari, şi în ziua cînd trebuia să se întoarcă acasă, toată brigada i-a făcut un original cortegiu. Mama, fericitul tată şi odrasla - instalat într-un getax. Iar în jur, escortă de onoare de strungari pe motociclete. Așa au străbătut orașul, pînă la domiciliu. Reporterul cinematografic, era inimi complet uluit, a apucat totuși să imortalizeze scena pe peliculă. Doar proză cotidiană ? ...într-o seară, la Casa de cultură din raionul N. Bălcescu (Bucureşti), s-a celebrat nunta dumnealor Radu Gheorghe - electrician la uzinele „Republica“ - şi Marcela Grădişteanu. Invitaţi mulţi şi din partea ginerelui, şi a miresei, ştiţi cum se vine în asemenea ocazii : îmbrăcat in haine de gală. N-a facut excepţie de la regulă nici maistrul Aurel Moraru. Dar făcea, să-l vezi, în costum impecabil, curînd din stradă pînă în hol cogeamite balotul legat cu sfoară, a depus binişor povara intr-un colt de parcă ar fi fost cine ştie ce obiect fragil, după care s-a periat ca să-şi refacă „fasonul“, a firitisit mirii, a luat loc la masa festivă, a ciocnit un pahar cu vin, dar despre balet parcă uitase cu desăvirşire, către miezul nopţii însă, şi-a dezegat limba : - Frate Radule, electricienii noştri ţi-au făcut cadou persanul ăsta. Pasă-mi-te, puseseră electricienii mină de la mină să-i facă lui Radu o surpriză. Tot numai proză ? ...Om punctual şi conştiincios pînă la manie. Nicolae Amariţei. Nu există muncitor in tot atelierul de debitare de la Uzina de utilaj chimic şi petrolier din Bucureşti, care să nu subscrie la aceasta caracterizare, şi uite că, intr-o bună zi, omul de o proverbială punctualitate si conştiinciozitate, n-a venit la lucru ! Ce să se fi intîmplat ? Au întrebat oamenii în stuiga, in dreapta, şi pînă la urmă au dat de fir . Amariţei era în spital. Chiar de a doua zi, pacientul a Început să primească vizite , tovarăşi de muncă din atelier. La citeva zile după aceea, doi dintre vizitatori au venit in uzină cu o veste neplăcută . Amariţei stă prost cu sângele. Medicul zice că e nevoie de transfuzie. Peste douăzeci şi patru de ore, unsprezece oameni din atelierul de debitare s-au prezentat la spital. N-a avut medicul decit să aleagă dintr-al cui singe să treacă picături în venele pacientului. Peste două săptămâni, la redacţia gazetei de uzină a sosit o scrisoare . „Mulţumesc din tot sufletul tovarăşilor mei că m-au ajutat să trăiesc“, iscălea Nicolae Amariţei. Poeţi, strungarii lui Chiru ? N-a scris nici imul măcar o strofă. Poeţi, electricienii lui Moraru ? Nici ei. Poate cumva metalurgiştii din atelierul lui Amariţei ? Nu sunt indicii să se creadă. Creatori de proză şi atâta tot. Dar cu siguranţă că proza aceasta, făcută cu simplitate şi modestie, ar merita un poem. Cine a zis că inima e cord cu sistol.* şi diastolă ? Medicina, de bună seamă. Nu ridicăm obiecţii. Dar cuvine-se să marcăm un Nota bene : se pare că fiziologia cordului nu rămîne veşnic chiar aceeaşi. Se mai schimbă. Şi atunci inima arborează nestematele eticii. A. SANDU Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a ost de minus 4 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine rece- Cerul va fi mai mult nosos şi favorabil ninsorii. Vînt moderat din est. Temperatura aerului staţionară, noaptea va fi cuprinsa între minus 4 şi minus 6 grade. . iar ziua na urca între minus 2 si zero grade. Pentru zilele de 4 şi 5 februarie.: Vremea în uşoară in călzire, cu cerul mai mult noros. Precipitaţii slabe. Vînt potrivit. Temperatura aerului in creştere.