Informatia Bucureştiului, august 1962 (Anul 10, nr. 2793-2822)

1962-07-27 / nr. 2793

Pag. a 2-a. nCTUHI­IHTEH ■ CUITURILHR !-Iinexaţii... plastice ! Reportajul de faţă e, de fapt, un re­portaj de anticipaţie, întrevede, sau, mai bine zis, presupune noutăţile din dome­niul plasticii noastre în anotimpurile ce urmează. Expoziţii de grafică, pictură ori sculptură ale toamnei, iernii şi pri­măverii viitoare, cite o galerie de por­trete noi în vreo casă de cultură de pe cuprinsul ţării, sau chiar cite o pictură murală proaspăt ivită la sediul cite unei instituţii culturale vechi sau noi. Ar­tiştii noştri plastici au plecat în docu­mentare. Şi chiar dacă, exprimîndu-ne astfel, des­chidem prea devreme uşa laboratorului de creaţie al celor care distilează culorile, filtrează lumina şi frămîntă lutul, un lucru e cert: itinerarul ce-l străbat acum. In vară, artiştii noştri plastici, răspîndiţi pe întreg cuprinsul ţării, îşi va lăsa nea­părat amprenta asupra creaţiei lor vi­itoare. Se nasc idei , ca să parafra­zăm, la plural, însemnarea ce însoţeşte binecunoscuta sculptură a maestrului Szobotka. Cum s-au născut şi anul trecut, sau acum doi ani, în urma unor călă­torii asemănătoare, intrate în tradiţia Uniunii artiştilor plastici, din 1959 în­coace. Dar niciodată ca pina în această vară­­— mai precis pînă la sfîrşitul lunii iunie — n-au plecat sculptorii, pictorii şi graficienii noştri la drum, atît de pregătiţi. Valiza lor s-a completat, din Bucureşti chiar, cu o predocumentare. Vreme de două zile au audiat conferinţe şi expuneri, au vizionat filme care i-au informat asupra locurilor ce urmau să le străbată. Tov. Mihai Florescu, mi­nistrul Industriei Petrolului şi Chimi­ei, le-a înfăţişat in­tr-o ampla expune­re, date din dezvol­tarea industriei chi­mice în R.P.R. , scriitorul V. Em. Galan le-a vorbit despre munca de documentare a crea­torilor în sectorul a­­gricol; regizorul Virgil Calotescu — despre „Realizarea filmelor despre agri­­cultură“ iar regizo­rul Mirel Ilieșu des­pre munca regizo­rului la filmul „Mase plastice“. In completare, o suită de filme realizate recent, printre care: „Consfătuirea colec­tiviştilor fruntaşi“, „Ritm şi construc­ţie“, „Puterea pli­nii“, „Contempora­nul meu“. Primăvara acestui an a­ fost atât de neobişnuit de bogată în evenimente pri­vind transformarea socialistă a agricul­turii noastre. E drept, e greu să-ţi ima­ginezi de pe acum ce întrupare artistică vor da Constantin Bara­schi, Mac Con­stantinescu ori Constantin Lucaci nenu­măratelor lor fotografii făcute pe ogoa­rele gospodăriilor agricole colective, ale celor de stat ori la staţiunile de ma­şini şi tractoare de pe cuprinsul regiu­nii Bucureşti. Dar fantezia e liberă şi, poate cîndva, vom admira într-o galerie de sculpturi portretul dăltuit în piatră al vreunuia din ţăranii atît de darnic surprinşi pe peliculă. Sau, ne place să ne închipuim că graficienele Ana Iliuţă sau Cornelia Dăneţ, care locuiesc acum pentru o lună tocmai la Păuleşti, ne vor înfăţişa, in imagini artistice, oamenii şi locurile familiare vestitei Maria Zida­ri­. De la sondorii Filipeştilor de Pă­dure aşteptăm veşti... plastice din partea pictorului Mircea Mureşanu şi a grafi­­cianei Natalia Matei, de la hidrocen­trala din regiunea Argeş, ne va înfăţişa, probabil, inspirate lucrări gra­ficianul Ion Untsch ; despre peisajul de foc şi oţel al Hunedoarei ne vor vorbi, poate, în viitor, sculpturile Feliei Zuav şi ale lui Gheorghe Balogh, pic­turile lui Mircea Velea ori lucrările de grafică ale lui Gheorghe Ivancenco... Venind vorba despre grafică, trebuie să spunem că Moldova a fost ,,obiectivul nr. 1“ al călătoriei artiştilor care lucrea­ză în tuş şi cărbune. Oneştii, mai cu seamă, a fost punctul terminus al că­lătoriei lui Nicolae Hilohi, Gheorghe Boţan şi Ethel Băieş. De altfel, multe itinerarii ale plasticilor străbat pămin­­turile de pe malurile Siretului şi ale Bicazului, iar Săvineştii, Moineştii, Roz­­novul, Sănceştii, Ţibucanii, Bicazid sunt înscrise printre popasurile de o lună a numeroşi pictori, amatori de teme inspi­rate din noile cetăţi industriale moldo­vene. Spre Maramureş, insă, au plecat cei mai mulţi , 30 la număr. Adresa graficianului Vasile Dobrian a devenit, temporar, o stradă din Baia Mare, în vreme ce graficiană Emilia Dumitre­scu, ori sculptorul Spini Săbiescu şi-au aşe­zat cartierul general printre gospodarii din Sighet . Şi ne oprim aici. Se poate, oare, epuiza într-un reportaj de antici­paţie, o listă de adrese ce numără 142 persoane : GRAZIELA VINTU înapoierea din călătorie: sculptorii Constantin Baraschi şi Mac Constantinescu conspectează... materialul adunat. La biblioteca pentru copii „Emil Girleanu“ cei mici consultă ultimele noutăți între reprize In fotbal, după o repriză de pa­truzeci şi cinci de minute urmea­ză pauza. Fotbaliştii se odihnesc, reimprospătîndu-şi forţele pentru repriza următoare. La fel, boxerii după un rund, tenismenii după un set... E o chestiune de regulament dictată de necesitate. Pe ici, pe colo metoda reprize­­pauze se mai aplică şi în alte do­menii de activitate. Bineînţeles, fără necesitate, închipuiţi-vă, regu­lamentul ere fotbal aplicat unei... formaţii artistice ! Şi încă în mod „creator“: cîteva săptămini de ac­tivitate, urmate de cîteva luni de pauză. Evident, e vorba de timp pierdut­, cu consecinţe negative. Fiindcă lipsa de continuitate in activitatea formaţiilor artistice nu duce numai la un nivel scăzut de viaţă cultural-artistică în întreprin­derea respectivă, ci şi la stagnare, la scăderea calităţii lor interpre­tative. Ceea ce se petrece la Fa­brica de medicamente „Fiola“. O fabrică cu un colectiv destul de mare, cu reale posibilităţi pentru susţinerea unei activităţi artistice bogate. Dar în fabrică nu există la ora actuală decât o singură for­maţie — corul. O formaţie cu tra­diţie — a fost înfiinţat în 1948 — compusă din 60 de membri. Conş­tiincioşi, cu dragoste şi­ pasiune pentru această muncă. Şi, mai ales, perseverenţi. Deosebindu-se radical de celelalte formaţii, care acţionează numai... in reprize. Fiindcă de la un spectacol la al­tul, de la o repriză la cealaltă, atît formaţia de dansuri, cit şi cea de brigadă cunoaşte perioade lungi de pauză. Oare e lîncezeala intr-ade­văr necesară ? Desigur că nu. Şi cînd ai ghinionul să nimereşti in­tre... reprize — şi acest ghinion îl poţi avea, cum am spus, dese­ori — responsabilul cultural de­clară degajat : — Echipă de dansuri am avut și o sa mai avem: brigadă... aşiş­derea. Toate laudele pentru trecut şi viitor. Dar ce ne facem cu... pre­zentul ? T. BOTEZ O întrebare In raionul Lenin există, printre alte muzee, şi Casa memorială a pictorului Tattarescu. Numărul mare de vizitatori şi acţiunile de popularizare a muzeului, organi­zate cu regularitate, au avut darul să facă cunoscută opera marelui nostru pictor in rindul maselor. Aşadar, conducerea muzeului ma­nifestă grijă atît pentru populari­zarea cit şi pentru întreţinerea mu­zeului. Din păcate, nu se poate spune acelaşi lucru despre sfatul popular al raionului V. I. Lenin, de care aparţine muzeul. Din luna decembrie a anului trecut, acope­rişul a început să se deterioreze, dar toate sesizările făcute de că­tre muzeu pentru reparaţii au ră­mas fără răspuns. Pină astăzi, au fost făcute, in continuare, şi alte sesizări, atit verbal cit şi în scris, dar rezultatul a fost acelaşi: ni­mic ! Intre timp, in unele săli din muzeu a început să plouă, iar cor­nișa exterioară se degradează trep­tat. Cînd se va repara Casa me­morial ? IMVITAN­ Al IVINimiii ARHITECŢILOR DIAI R.P.R. Zilele acestea, a sosit în Capitală, ve­nind de la Budapesta, o delegaţie de ar­hitecţi maghiari, formată din Ágost Benkhardt, preşedintele adjunct al Uniu­nii arhitecţilor din R.P. Ungară, Ervin Senes, secretar al Uniunii arhitecţilor din R.P. Ungară, şi Ernő Hegedűs, direc­tor al unui institut de proiectare. Cu ocazia acestei vizite, s-a încheiat un a­­cord de colaborare pe anul 1962—1963 intre cele două uniuni. Oaspeţii vor în­treprinde vizite în scopul cunoaşterii celor mai reprezentative obiective ar­hitectonice din Capitală și de pe litoral. Lectură pentru copii*) II cunoaştem pe Tibe­­riu Utan şi ca pe un liric, delicat, suav, aple­cat de multe ori cu gin­găşie, asupra lumii mici a florilor şi a pomilor. Aşa fiind, nu ne mirăm că Utan scrie pentru co­pii, deşi, îl întîlnim pen­tru prima oară in uni­versul copiilor. Cunoştin­ţă nouă, ce ne face o reală plăcere. Fraza lui Utan este simplă, pe de-a nlegul pe înţelesul *) Tiberiu Utan: „Cio­­pîrţită“, Editura Tinere­tului.­­ celor mici; întîmplările se desfăşoară, de aseme­nea, simplu, cu convin­gătoare logică. Ele au haz şi, in această formă atractivă, îşi pot înde­plini mai bine rolul edu­cativ, pentru că Utan, prin fiecare din cele cinci poezii publicate în carte, vrea să-l înveţe pe micul cititor ceva, vrea să-l ajute să facă încă un pas in lume. Micul cititor se intîlneşte cu al­bina, cu barza, cu pisoii şi, evident, cu Ciopîr­­ţilă. Acesta ar putea de­veni un erou pe care au­torul să-l poarte, în vi­itoare versuri, prin in­­timplări cu peripeţii şi cu... morală. Foarte corecte sunt de­senele Clei­­ei Ottone (in genul celor publicate de Editura Tineretului), constituind, pe fiecare filă, împreună cu textul, cite o compoziţie echili­brată şi colorată armo­nios. Eroii din text şi întîmplările lor le regă­sim simultan in imaginea plastică, aceasta aducind uneori completări in spiritul povestirii H . O­o- Ghizi între coperte Nu de mult Editura ştiinţifică a dat un răspuns „sui-generis“ prieteniei cu care ne vizitează turiştii străini ţara, a publicat un ghid de conversaţie ceh-romin. De un volum acceptabil, cartea cuprinde cuvinte şi expresii uzuale cehe traduse în limba romină şi grupate pe anumite teme in legă­tură cu diferite domenii ale vieţii cotidiene: mijloace de transport, ho­tel, restaurante, magazine, spectacole, muzee şi biblioteci, excursii la munte şi la mare etc. Editura anunţă continuarea apari­ţiei unor asemenea „ghizi intre co­perte“ german-romin, francez-romin, englez-romin. I I I I I I I I I I­I I­I I I­I­I DIÎI»/UI/\ŢIILE LA PAVAJE ŞI CALITATEA LOU întreprinderea de drumuri şi po­­duri­ Bucureşti ne face cunoscut d­e cele sesizate in ancheta noastră „Re­paraţiile la pavaje şi calitatea lor“ sunt întemeiate şi s-au luat măsuri pentru remedierea lipsurilor. Pe stră­zile Războieni, Virtejului, Constanţa ş­i Verii din raionul 1 Mai a fost fe­­ăcută Îmbrăcămintea la asfalt. Pentru a nu se mai repeta aseme­nea cazuri, conducerea întreprinderii va controla îndeaproape calitatea fie­cărei lucrări, iar acolo unde se con­stată defecţiuni, ele vor fi remediate de urgenţă. La aceeaşi anchetă ne-a răspuns şi secţia lucrări de instalaţii a I.D.G.R. Articolul publicat in ziar — se spune in răspuns — a fost adus la cunoş­tinţa tuturor lucratorilor secţiei de lucrări noi şi reţea. El constituie un sprijin efectiv în mum­a noastră. In şedinţele de producţie s-a pus un ac­cent deosebit pe aplicarea normelor tehnice la executarea lucrărilor de refacere a pavajelor cit și pe buna gospodărire a materialelor. La G. A. C. Mogoşoaia Instantanee printre colectivişti La Mogoşoaia, în marginea satu­lui, se construiesc grajduri pentru vaci, crescătorii de porci, hale încă­pătoare pentru păsări, saivane. Peste 2—3 ani, gospodăria agricolă colec­tivă va avea aici un adevărat com­plex zootehnic. Acum, echipa de co­lectivişti meşteri lucrează la construc­ţia unuia din grajduri. (Fotografia nr. 1). Petre Meredeanu, Radu I. Gheorghe, Vasile Iordan şi alţii toc­mai finisau acoperişul. In afară de grajdul de 100 de vaci, care e gata construit şi de cel la care i-am găsit lucrind pe meşterii amintiţi, la G.A.C. din comuna Mogoşoaia e in construc­ţie o maternitate pentru scroafe, iar pină la sfîrşitul anului vor fi gata un saivan pentru oî, o hală pentru pă­sări, o ingrăşătorie pentru porci etc. • Este in toi adunatul furajelor. Colectiviştii Ion Tănase, Dumitru Şte­fan, Ion Mărgescu şi Gheorghe Cris­­tea împreună cu brigadierul zootehnic lucrau la clăditul sirelor. S-au adus pînă acum peste 150 tone de furaje: mazăre, borceag, lucernă, fin şi ovăz. • Un colţ animat este puterniţa. (Fotografia nr. 2). Crescătoria de pă­sări se află la marginea satului, in­tr-o clădire înecată în umbră şi ver­deaţă — condiţii excelente pentru creşterea puilor. Aici „locuiesc“ 3.000 pui, 1.500 micuţi şi pufoşi împlinesc abia trei zile de la ieşirea din găoace; alţii 1.500 sunt mult mai răsăriţi. Din mulţimea acestora din urmă vor fi selecţionate exemplarele pentru producţia de ouă. Ceilalţi mai puţin ,norocoşi“ vor fi valorificaţi... la rigare. Aici vorbeşte bucureşteanul BUFETUL STĂ ÎNCHIS în holul fiecărui teatru sau cinema­tograf există de regulă un bufet. Bine­înţeles că la noul­­cinematograf din piaţa Rond, constructorii n-au omis să rezerve un mic spaţiu pentru bufet. Acesta a şi funcţionat o perioadă după care — de vreo două săptămîni — stă inchis. Nici vinzător, nici dul­ciuri sau răcoritoare. Bufetul este pustiu. MARGARETA SERBA DEBITUL NOSTRU, SĂRACUL Este situat pe șoseaua Chitila — la capătul tramvaiului 10. La prima ve­dere pare o tutungerie ca oricare alta. Cine îl vizitează însă cu regularitate remarcă faptul că aprovizionarea a­­cestuia lasă de dorit. Aici nu se a­­duc toate sorturile de ţigări aflate în alte tutungerii din oraş, se trimit can­tităţi de mărfuri reduse faţă de co­menzi şi acestea sosesc cu întîrziere. Fapt ce prejudiciază efectiv aprovi­zionarea unităţii. Un chioşc care nu satisface cerin­ţele cetăţenilor din cartier şi care, în plus, nu are nici un aspect corespun­zător. Evident, O.C.L. „Tutunul“ nu se preocupă suficient de aprovizionarea şi buna lui gospodărire. F. IOAN ORI CEI MAI BUNI FILAT Cele patru brigăzi de muncitori din sectorul Filatură a întreprinderii Vis­­cofil au fost antrenaţi într-o întrecere socialistă care avea ca prim obiectiv ridicarea calităţii firului. După o lună în care s-au înregistrat o serie de rezultate bune in producţie, titlul de cei mai buni filaturi pe această pe­rioadă a fost cîştigat de următorii trei muncitori, clasaţi în această ordine şi în clasamentul final al întrecerii la care au participat, pe locul I comu­nistul Alexandru Smărăndache, urmat de Stoian Stoian şi Pavel Gustiu. Asemenea întreceri se extind şi în celelalte sectoare ale fabricii noastre. STAI CU ANGHEL PIN NOU ŢIGĂRILE Mi s-a intîmplat de mai multe ori ca atunci­­cind desfăceam pachete „Mără­­şeşti“ sau „Carpaiii“ să constat că în ele erau ţigări rupte sau... lipsă. Am discutat cu debitanţi şi am a­­flat că nu eu sunt singurul „norocos". Şi ei mai semnalează apariția în uni­tate­­a unor astfel de pachete. M. SRBIU i Credeam că n-am văzut bine Fiindu-mi necesare une­le analize, m-am intere­sat, cum era şi normal, despre programul de funcţionare a circum­scripţiei medicale nr. ISO din şos. Grozăveşti, raio­nul 16 Februarie, cir­cumscripţie de care aparţ­in. Afişat pe uşa de loi intrare, orarul informa: „Marţi, joi şi simbătă, intre orele 8—13, consul­taţii pentru adulţi, iar luni, miercuri şi vineri, intre aceleaşi ore, con­sultaţii pentru copii“. Fiind vorba de o ches­tiune foarte presantă, mă înnoiesc marţi de la ser­viciu şi, la ora 7,30, simt prezent la circumscrip­ţia medicală. Dar aici, surpriză. Mi se răspunde că nu azi, ci miine sunt consultaţii pentru adulţi. Cercetez din nou orarul Credeam că n-am văzut eu bine. Totuşi, e acelaşi pe care-l notasem cu o zi in urmă. Intru din nou şi arăt tovarăşei doctor orarul afişat la intrare. — Da, tovarăşe, insă orarul a fost schimbat. Noi nu lucrăm după el. Vino dumneata miine. Doar vezi bine, eu sunt medic pentru copii şi nu pentru oameni mari. A doua zi, deci miercuri iar învoire de la servi­ciu şi din nou spre cir­cumscripţia medicală. Me­dicul a sosit însă abia după ora 8. Pentru că eram pri­mul, după citeva minute de la venirea medicului dau să intru pentru a mi se recolta singele necesar analizelor. — Mai aşteaptă, tova­răşe, trebuie să fierbem seringile­­­­ ?! In sfirşit, abia pe la ora 9 au început şi con­sultaţiile. ION JINGA Cheltuielile de intreţinere in blocuri Referitor la reducerea cheltuie­lilor de întreţinere în blocuri, sfa­tul popular al raionului 16 Fe­bruarie ne răspunde că cele sesi­zate intr-o anchetă a ziarului nos­tru în această problemă sunt juste şi că in urma discuţiilor purtate cu locatarii s-au luat măsuri de reducere. La blocul din str. Ştir­bei Vodă nr. 17, unde cheltuielile de întreţinere ajungeau între 45-48 lei de persoană pe lună, locatarii au hotărît schimbarea ad­ministratorului care purta o parte din vină pentru cheltuielile prea mari. „Problema reducerii cheltuielilor de întreţinere — se spune în răs­puns­­ a stat in permanenţă în atenţia comitetului executiv, fapt dovedit şi prin exemplele celor patru noi cartiere de locuinţe din raion unde s-au constituit adminis­traţii unice, cheltuielile de intre­ţinere fiind mici. La blocurile noi din cartierul Giuleşti, de pildă, cheltuielile de intreţinere ajung la circa 7 lei de persoană pe lună pe timp de vară şi circa 15 lei pe timp de iarnă“. In privinţa­ blocurilor vechi, s-a mers pe linia comasării adminis­traţiilor, constituindu-se o singură administraţie pentru mai multe imobile. In alte locuri, de exem­plu la imobilele din str. Berzei 24 şi 46, Brezinanu 60, 55 şi 52 etc. locatarii au renunţat la funcţia de administrator, această muncă fiind făcută de comitetele de bloc. La reducerea cheltuielilor de în­treţinere a contribuit şi măsura luată pentru verificarea instalaţii­lor sanitare şi electrice reducin­­du-se la minimum consumurile inutile. Problema reducerii cheltuielilor de întreţinere — se spune in în­cheierea răspunsului — va sta şi pe viitor in atenţia comitetului executiv şi, acolo unde sunt posi­bilităţi de reducere, fără a dimi­nua confortul locatarilor, se vor lua măsurile necesare. LUCRĂRI DE MODERNIZA­RE A PIEŢEI 13 SEPTEMBRIE Un corespondent voluntar al ziarului nostru a sesizat printr-o scrisoare, unele aspecte negative privind aspectul pieţei 13 Septem­brie. In răspunsul primit din partea comitetului executiv al sfatului popular al raionului V. I. Lenin se arată că în faţa pieţei au fost plantate flori, se efectuează lu­crări de modernizare (pavarea şi asfaltarea întregii pieţe), luîndu-se totodată măsuri pentru menţine­rea curăţeniei in special la unită­ţile O.C.L. Aprozar. RAION SPECIAL CU APE MINERALE Fiind sesizată că la unitatea din calea Văcăreşti 101 nu se găsesc ape minerale, O.C.L. Alimentara din raionul Tudor Vladimirescu ne-a răspuns următoarele: maga­zinul sus-menţionat a comandat la l.VI, 8.VI, 15.VI şi 22.VI a.c. di­ferite cantităţi de sticle cu apă „Borsec“, dar furnizorul (I.C.R.A.) nu a acoperit aceste comenzi. Direcţia comercială a S.P.C. a luat măsura ca in cadrul raionului T. Vladimirescu să funcţioneze un raion special cu ape minerale la magazinul cu autoservire din bd. 1848 nr. 44. Separat, O.C.L. Alimentara din raionul T. Vladimirescu a interve­nit la I.C.R.A.-Bucureşti să res­pecte comenzile privind aprovizio­narea tuturor unităţilor care soli­cită ape minerale cît şi alte măr­furi. O LINIE NOUĂ DE AUTOBUZE Cetăţenii din perimetrul str. M. Eminescu — Obor — str. Vasile Lascăr — cafea Moşilor care se foloseau de tramvaiul 24 au pro­pus I.T.B. înfiinţarea unui mijloc, de transport care să înlocuiască pe cel căruia i s-a schimbat traseul. In răspunsul primit, I.T.B. ne înştiinţează că are prevăzută o li­nie de autobuze ce va trece și prin perimetrul sesizat, făcînd legătura cu bd. Magheru. Această linie va fi dată în exploatare de îndată ce se vor primi autobuze noi. Ca excursioniştii la mante şi la mare Analizind aspectele negative semnalate cu ocazia excursiilor de sfîrşit de săp­­tămînă — se spune în răspunsul trimis redacţiei de O.N.T. „Carpaţi” — am con­statat ca cele semnalate sunt juste şi s-au luat măsuri ca lipsurile ce aparţin agenţiei O.N.T. „Carpaţi“—Bucureşti să fie lichidate. Astfel, se va acorda o atenţie deosebită la întocmirea programelor turistice, atît pentru excursiile de la munte cit şi celor de pe litoral. Ghizii O.N.T. au primit indicaţii să desfăşoare o activi­tate cultural-educativă mult mai intensă, contribuind la îmbunătăţirea conţinutu­lui excursiilor. S-a luat legătura cu conducerea Gării de Nord ca, prin staţia de radioficare, în zilele cînd sunt plecări de turişti să se anunţe la intervale scurte linia de sta­ţionare a trenurilor suplimentare sau a vagoanelor rezervate, destinaţia sau di­recţia in care pleacă. Urcarea turiştilor in vagoane se va face numai pe bază de tichete de rezervare a locurilor. O parte din deficienţele semnalate aparţin I.S.C. Predeal, I.R.S.R.C.-Sinaia, Direcţiei regionale C.F.R. etc. De pildă, întreţinerea potecilor şi a drumurilor de acces la cabane ca şi refacerea periodică a marcajelor şi indicatorilor turistici revine întreprinderilor de administrare a bazelor turistice de pe lingă sfaturile populare regionale. In deplasările pe care le fac pe teren delegaţii O.N.T. iau legătura cu între­prinderile respective și discută o serie de aspecte care se răsfrîng negativ asupra excursiilor organizate de O.N.T. „INVITAŢII CONDUCERII’... In ziarul din 13 iunie a.c., sub titlul „Invitaţii conducerii“... a fost publicată o notă care se referea la numărul prea mare de invitaţi (peste numărul de locuri) la spectacolul din seara zilei de 9 iunie ce a avut loc la Teatrul de Stat de Operetă şi la faptul că, datorită atitudinii nejuste a unor salariaţi ai teatrului, redactorul nostru n-a putut viziona spectacolul. Din cauza unei informări necores­­punzătoare a redactorului nostru în articol s-au strecurat unele inexacti­tăţi : în seara respectivă, nu se juca ..Intîlnire cu dragostea“, ci „Rose- Marie“, iar tovarăşul cu care s-a discutat, nu era tov. Filimon, aşa cum eronat a fost informat redacto­rul nostru, ci un alt salariat din administraţia teatrului. BRIGĂZI DE MEDICI SPECIALIŞTI ÎN SAT LA DEMIENI Recent, au fost constituite ci­­teva brigăzi complexe de medici specialişti care, de două ori pe lună, duminica, se deplasează în satul Demieni, comuna Otopeni, raionul 30 Decembrie, pentru a acorda populaţiei asistenţa me­dicală necesară. Din brigăzile complexe fac par­te medici specialişti din policli­nica Academiei R.P.R. şi din po­liclinica raionului 30 Decembrie. Pentru prevenirea şi depistarea diferitelor maladii, întreaga popu­laţie a comunei a fost supusă unui examen microradiografie. De asemenea au fost efectuate depistări serologice. Din partea policlinicii raionale, pe lingă fie­care brigadă a fost ataşată o a­­sistenţă socială care efectuează anchete privind condiţiile de me­diu şi viaţă ale populaţiei satu­lui. Pe şantierele de înfrumuseţare Preocupaţi de a da un aspect cit mai frumos străzilor şi cartierelor lor cetăţenii din raionul 23 August au organizat săptămîna aceasta raumeroa­se acţiuni gospodăreşti. Pe strada Hăl­­măgeanu, semnalul a fost dat la ora 7, de echipa condusă de deputata Silvia Botez din circumscripţia raională nr. 165. Aici, peste 120 de cetăţeni au că­rat şi nivelat pămîntul pe terenurile care vor deveni în curînd frumoase spaţii verzi şi solarii pentru copii. Alţi 150 de cetăţeni erau prezenţi pe şan­tierul de amenajare a spaţiilor verzi din preajma blocului P.2, din şoseaua Pantelimon. Aceeaşi vie activitate au desfăşurat cetăţenii de pe strada Pictor Romano unde amenajează un solar pentru copii. Cei de pe străzile Grin­dului şi Cristeiului din cartierul 23 Au­gust au grăbit lucrările de umpluturi şi nivelări de pămînt pe locul unde amenajează un mare spațiu verde și un solar pentru copii. Fabricantul de procese Imaginaţi-vă un om care o dată sau de două ori pe lună soseşte la biroul oficiului juridic al Sfatului popular, depune o cerere, îşi notează într-un carneţel numărul de înregistrare, sa­lută morocănos şi pleacă. Cam de tot atîtea ori acelaşi om se prezintă la re­gistratura tribunalului raional unde lasă de asemenea, cite o cerere. Cererile pe care Dumitru Priceputu — aşa îl cheamă pe fabricantul de procese — le aduce cu regularitate diabolică atît la comisia de împăciuire cit şi la tribunal conţin de fiecare dată cite o reclamaţie şi o intentare de proces. De obicei, Dumitru Priceputu îşi împarte timpul liber între casă şi sălite de judecată. Dimineaţa la primele ore — depunerea reclamaţiei, iar pe la 10—11 sau după-amiaza — pro­cesul. Fireşte, că procesul de la ora 11 sau cel de după amiază aparţine recla­maţiei de acum două, trei săptămîni în urmă. Prin reclamaţia depusă în dimi­neaţa curentă Priceputu îşi asigură flu­xul normal de procese pentru săptă­mânile ce vin. Cineva a numărat proce­sele în care Dumitru Priceputu a fost parte activă în calitate de reclamant. A totalizat o cifră de necrezut : peste o sută de procese în numai cîţiva ani. Intr-o rubrică distractivă cifra aceasta ar stîrni interes asemenea ştirilor despre curiozităţile şi anomaliile întâlnite în natură. într-o zi trecind pe la Comisia de împăciuire a sfatului popular al ra­ionului V. I. Lenin am întrebat-o pe se­cretara comisiei cite procese a mai in­trodus pe rol, Priceputu, în ultimul timp. — Oho, n-a mai fost de mult pe la noi... Am bănuit cu satisfacţie că proceso­manul s-a potolit în sfîrşit, şi numai întîmplător am mai întrebat-o de cînd n-a mai venit Dumitru Priceputu cu re­clamaţii. — Să tot fie vreo... trei săptămîni a­­proape o lună. Pentru secretară, sîcîită de reclama­­ţiile procesomanului, perioada de trei săptămîni însemna de fapt un interval foarte apreciabil. Dacă „eroul“ nostru n-ar exista în carne şi oase purtând numele citat şi dacă n-ar locui în str. Sfinţii Apostoli la nr. 33, ai crede că e vorba de plăs­muirea unui foiletonist. Din păcate, insă, el există, iar meteahna-i de a fabrica procese în serie i-a dus pe bieţii vecini la capătul răbdării. In curtea de la nr. 33 faţada locuinţei lui Dumitru Price­putu este înconjurată de un gard înalt din scînduri printre care nici soarele nu pătrunde. Dar la orele cînd Dumitru Priceputu circulă prin restul curţii co­locatarii se feresc pe unde pot. Cu toate acestea, Dumitru Priceputu are cu ve­cinii săi tot felul de procese. „Mi-au prădat lucrurile din casă”, „Au încercat să-mi fure aragazul şi televizorul“ „Au vrut să mă otrăvească“, „M-au lovit şi mi-au produs grave contuzii” — cam acestea sînt pretextele curente cu aju­torul cărora Priceputu îşi perpetuează procesele. Bineînţeles că nimeni nu s-a gîndit să-i clintească un fir de păr. Dim­potrivă, cei loviţi, insultaţi, ameninţaţi cu puşca de vînătoare (de ce i s-a eli­berat permis de port-armă unui aseme­nea scandalagiu ?) sunt vecinii. In aceste zile procesele lui Dumitru Priceputu continuă. O locatară din curte, Emilia Velişcu, a fost la tribunal pe data de 11 iulie, pe data de 12 iulie şi pe data de 16 iulie. Pentru cei­lalţi locatari sunt rezervate rînd pe rînd alte termene de judecată. „Am pier­dut o groază de timp umblind mereu pe la procese. In fiecare lună mă în­­voiesc cite două, trei zile. Acum sunt în concediu, aş dori să mă odihnesc, dar nu pot pleca nicăieri pentru că am pro­cese”,­­ mi-a spus aproape disperată Emilia Velişcu. La secţia de miliţie unde îşi ducea deseori reclamaţiile, fabricantul de pro­cese nici nu mai este luat în serios. Este cazul ca şi tribunalul popular al raionului V. I. Lenin precum și Tribu­nalul Capitalei în ale căror săli de ju­decată Dumitru Priceputu a devenit o persoană arhicunoscută să-i aplice pe­depsele cuvenite astfel incit să-i pia­ră pofta de a mai fabrica procese și de a mai purta oamenii pe drumuri. C. M­ARTI­NI­UC Poşta juridică Ion D. este salariat Pe data de 6 aprilie crt. soţia sa a năs­cut un copil, însă din motive obiective certificatul de naştere nu l-a putut depune la întreprindere decit la începutul lunii iulie. Ne întreabă de la ce dată are dreptul la alocaţia de stat pentru copil. Răspuns: Art. 19 din Decretul n­r. 285/960 stabilește că drepturile de alocație de stat pentru copii pot fi încasate retroactiv pe 12 luni de la data cînd sint pretinse. In baza aces­tor prevederi Ion D. are dreptul la alocație îmcepîn­d cu luna aprilie­­din luna nașterii copilului, aceasta avind loc înainte de 15 ale lunii). Maria Dumitru ne cere infor­maţii cu privire la faptul dacă bărbatul care primeşte ajutor so­cial are dreptul la ajutor de de­ces atunci cînd moare soţia sa. Răspuns: Persoanele care primesc ajutor sociali — la fel ca şi pensio­narii — beneficiază un caz de deces al soţului de un ajutor bănesc. Pîrjolea Nicolae este încadrat ca şofer la o fabrică. De curînd a obţinut de la I.R.T.A. un cer­tificat de conducător auto clasa a II-a, întreabă de cînd urmează să primească sporul corespunzător clasei de calificare obţinută. Răspuns: Plata sporului de calificare (conductor auto clasa a II-a) trebuie făcută de la data cînd a primit cerți-

Next