Informatia Bucureştiului, august 1962 (Anul 10, nr. 2793-2822)
1962-07-27 / nr. 2793
Pag. a 2-a. nCTUHIIHTEH ■ CUITURILHR !-Iinexaţii... plastice ! Reportajul de faţă e, de fapt, un reportaj de anticipaţie, întrevede, sau, mai bine zis, presupune noutăţile din domeniul plasticii noastre în anotimpurile ce urmează. Expoziţii de grafică, pictură ori sculptură ale toamnei, iernii şi primăverii viitoare, cite o galerie de portrete noi în vreo casă de cultură de pe cuprinsul ţării, sau chiar cite o pictură murală proaspăt ivită la sediul cite unei instituţii culturale vechi sau noi. Artiştii noştri plastici au plecat în documentare. Şi chiar dacă, exprimîndu-ne astfel, deschidem prea devreme uşa laboratorului de creaţie al celor care distilează culorile, filtrează lumina şi frămîntă lutul, un lucru e cert: itinerarul ce-l străbat acum. In vară, artiştii noştri plastici, răspîndiţi pe întreg cuprinsul ţării, îşi va lăsa neapărat amprenta asupra creaţiei lor viitoare. Se nasc idei , ca să parafrazăm, la plural, însemnarea ce însoţeşte binecunoscuta sculptură a maestrului Szobotka. Cum s-au născut şi anul trecut, sau acum doi ani, în urma unor călătorii asemănătoare, intrate în tradiţia Uniunii artiştilor plastici, din 1959 încoace. Dar niciodată ca pina în această vară— mai precis pînă la sfîrşitul lunii iunie — n-au plecat sculptorii, pictorii şi graficienii noştri la drum, atît de pregătiţi. Valiza lor s-a completat, din Bucureşti chiar, cu o predocumentare. Vreme de două zile au audiat conferinţe şi expuneri, au vizionat filme care i-au informat asupra locurilor ce urmau să le străbată. Tov. Mihai Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, le-a înfăţişat intr-o ampla expunere, date din dezvoltarea industriei chimice în R.P.R. , scriitorul V. Em. Galan le-a vorbit despre munca de documentare a creatorilor în sectorul agricol; regizorul Virgil Calotescu — despre „Realizarea filmelor despre agricultură“ iar regizorul Mirel Ilieșu despre munca regizorului la filmul „Mase plastice“. In completare, o suită de filme realizate recent, printre care: „Consfătuirea colectiviştilor fruntaşi“, „Ritm şi construcţie“, „Puterea plinii“, „Contemporanul meu“. Primăvara acestui an a fost atât de neobişnuit de bogată în evenimente privind transformarea socialistă a agriculturii noastre. E drept, e greu să-ţi imaginezi de pe acum ce întrupare artistică vor da Constantin Baraschi, Mac Constantinescu ori Constantin Lucaci nenumăratelor lor fotografii făcute pe ogoarele gospodăriilor agricole colective, ale celor de stat ori la staţiunile de maşini şi tractoare de pe cuprinsul regiunii Bucureşti. Dar fantezia e liberă şi, poate cîndva, vom admira într-o galerie de sculpturi portretul dăltuit în piatră al vreunuia din ţăranii atît de darnic surprinşi pe peliculă. Sau, ne place să ne închipuim că graficienele Ana Iliuţă sau Cornelia Dăneţ, care locuiesc acum pentru o lună tocmai la Păuleşti, ne vor înfăţişa, in imagini artistice, oamenii şi locurile familiare vestitei Maria Zidari. De la sondorii Filipeştilor de Pădure aşteptăm veşti... plastice din partea pictorului Mircea Mureşanu şi a graficianei Natalia Matei, de la hidrocentrala din regiunea Argeş, ne va înfăţişa, probabil, inspirate lucrări graficianul Ion Untsch ; despre peisajul de foc şi oţel al Hunedoarei ne vor vorbi, poate, în viitor, sculpturile Feliei Zuav şi ale lui Gheorghe Balogh, picturile lui Mircea Velea ori lucrările de grafică ale lui Gheorghe Ivancenco... Venind vorba despre grafică, trebuie să spunem că Moldova a fost ,,obiectivul nr. 1“ al călătoriei artiştilor care lucrează în tuş şi cărbune. Oneştii, mai cu seamă, a fost punctul terminus al călătoriei lui Nicolae Hilohi, Gheorghe Boţan şi Ethel Băieş. De altfel, multe itinerarii ale plasticilor străbat păminturile de pe malurile Siretului şi ale Bicazului, iar Săvineştii, Moineştii, Roznovul, Sănceştii, Ţibucanii, Bicazid sunt înscrise printre popasurile de o lună a numeroşi pictori, amatori de teme inspirate din noile cetăţi industriale moldovene. Spre Maramureş, insă, au plecat cei mai mulţi , 30 la număr. Adresa graficianului Vasile Dobrian a devenit, temporar, o stradă din Baia Mare, în vreme ce graficiană Emilia Dumitrescu, ori sculptorul Spini Săbiescu şi-au aşezat cartierul general printre gospodarii din Sighet . Şi ne oprim aici. Se poate, oare, epuiza într-un reportaj de anticipaţie, o listă de adrese ce numără 142 persoane : GRAZIELA VINTU înapoierea din călătorie: sculptorii Constantin Baraschi şi Mac Constantinescu conspectează... materialul adunat. La biblioteca pentru copii „Emil Girleanu“ cei mici consultă ultimele noutăți între reprize In fotbal, după o repriză de patruzeci şi cinci de minute urmează pauza. Fotbaliştii se odihnesc, reimprospătîndu-şi forţele pentru repriza următoare. La fel, boxerii după un rund, tenismenii după un set... E o chestiune de regulament dictată de necesitate. Pe ici, pe colo metoda reprizepauze se mai aplică şi în alte domenii de activitate. Bineînţeles, fără necesitate, închipuiţi-vă, regulamentul ere fotbal aplicat unei... formaţii artistice ! Şi încă în mod „creator“: cîteva săptămini de activitate, urmate de cîteva luni de pauză. Evident, e vorba de timp pierdut, cu consecinţe negative. Fiindcă lipsa de continuitate in activitatea formaţiilor artistice nu duce numai la un nivel scăzut de viaţă cultural-artistică în întreprinderea respectivă, ci şi la stagnare, la scăderea calităţii lor interpretative. Ceea ce se petrece la Fabrica de medicamente „Fiola“. O fabrică cu un colectiv destul de mare, cu reale posibilităţi pentru susţinerea unei activităţi artistice bogate. Dar în fabrică nu există la ora actuală decât o singură formaţie — corul. O formaţie cu tradiţie — a fost înfiinţat în 1948 — compusă din 60 de membri. Conştiincioşi, cu dragoste şi pasiune pentru această muncă. Şi, mai ales, perseverenţi. Deosebindu-se radical de celelalte formaţii, care acţionează numai... in reprize. Fiindcă de la un spectacol la altul, de la o repriză la cealaltă, atît formaţia de dansuri, cit şi cea de brigadă cunoaşte perioade lungi de pauză. Oare e lîncezeala intr-adevăr necesară ? Desigur că nu. Şi cînd ai ghinionul să nimereşti intre... reprize — şi acest ghinion îl poţi avea, cum am spus, deseori — responsabilul cultural declară degajat : — Echipă de dansuri am avut și o sa mai avem: brigadă... aşişderea. Toate laudele pentru trecut şi viitor. Dar ce ne facem cu... prezentul ? T. BOTEZ O întrebare In raionul Lenin există, printre alte muzee, şi Casa memorială a pictorului Tattarescu. Numărul mare de vizitatori şi acţiunile de popularizare a muzeului, organizate cu regularitate, au avut darul să facă cunoscută opera marelui nostru pictor in rindul maselor. Aşadar, conducerea muzeului manifestă grijă atît pentru popularizarea cit şi pentru întreţinerea muzeului. Din păcate, nu se poate spune acelaşi lucru despre sfatul popular al raionului V. I. Lenin, de care aparţine muzeul. Din luna decembrie a anului trecut, acoperişul a început să se deterioreze, dar toate sesizările făcute de către muzeu pentru reparaţii au rămas fără răspuns. Pină astăzi, au fost făcute, in continuare, şi alte sesizări, atit verbal cit şi în scris, dar rezultatul a fost acelaşi: nimic ! Intre timp, in unele săli din muzeu a început să plouă, iar cornișa exterioară se degradează treptat. Cînd se va repara Casa memorial ? IMVITAN Al IVINimiii ARHITECŢILOR DIAI R.P.R. Zilele acestea, a sosit în Capitală, venind de la Budapesta, o delegaţie de arhitecţi maghiari, formată din Ágost Benkhardt, preşedintele adjunct al Uniunii arhitecţilor din R.P. Ungară, Ervin Senes, secretar al Uniunii arhitecţilor din R.P. Ungară, şi Ernő Hegedűs, director al unui institut de proiectare. Cu ocazia acestei vizite, s-a încheiat un acord de colaborare pe anul 1962—1963 intre cele două uniuni. Oaspeţii vor întreprinde vizite în scopul cunoaşterii celor mai reprezentative obiective arhitectonice din Capitală și de pe litoral. Lectură pentru copii*) II cunoaştem pe Tiberiu Utan şi ca pe un liric, delicat, suav, aplecat de multe ori cu gingăşie, asupra lumii mici a florilor şi a pomilor. Aşa fiind, nu ne mirăm că Utan scrie pentru copii, deşi, îl întîlnim pentru prima oară in universul copiilor. Cunoştinţă nouă, ce ne face o reală plăcere. Fraza lui Utan este simplă, pe de-a nlegul pe înţelesul *) Tiberiu Utan: „Ciopîrţită“, Editura Tineretului. celor mici; întîmplările se desfăşoară, de asemenea, simplu, cu convingătoare logică. Ele au haz şi, in această formă atractivă, îşi pot îndeplini mai bine rolul educativ, pentru că Utan, prin fiecare din cele cinci poezii publicate în carte, vrea să-l înveţe pe micul cititor ceva, vrea să-l ajute să facă încă un pas in lume. Micul cititor se intîlneşte cu albina, cu barza, cu pisoii şi, evident, cu Ciopîrţilă. Acesta ar putea deveni un erou pe care autorul să-l poarte, în viitoare versuri, prin intimplări cu peripeţii şi cu... morală. Foarte corecte sunt desenele Cleiei Ottone (in genul celor publicate de Editura Tineretului), constituind, pe fiecare filă, împreună cu textul, cite o compoziţie echilibrată şi colorată armonios. Eroii din text şi întîmplările lor le regăsim simultan in imaginea plastică, aceasta aducind uneori completări in spiritul povestirii H . Oo- Ghizi între coperte Nu de mult Editura ştiinţifică a dat un răspuns „sui-generis“ prieteniei cu care ne vizitează turiştii străini ţara, a publicat un ghid de conversaţie ceh-romin. De un volum acceptabil, cartea cuprinde cuvinte şi expresii uzuale cehe traduse în limba romină şi grupate pe anumite teme in legătură cu diferite domenii ale vieţii cotidiene: mijloace de transport, hotel, restaurante, magazine, spectacole, muzee şi biblioteci, excursii la munte şi la mare etc. Editura anunţă continuarea apariţiei unor asemenea „ghizi intre coperte“ german-romin, francez-romin, englez-romin. I I I I I I I I I II II I III DIÎI»/UI/\ŢIILE LA PAVAJE ŞI CALITATEA LOU întreprinderea de drumuri şi poduri Bucureşti ne face cunoscut de cele sesizate in ancheta noastră „Reparaţiile la pavaje şi calitatea lor“ sunt întemeiate şi s-au luat măsuri pentru remedierea lipsurilor. Pe străzile Războieni, Virtejului, Constanţa şi Verii din raionul 1 Mai a fost feăcută Îmbrăcămintea la asfalt. Pentru a nu se mai repeta asemenea cazuri, conducerea întreprinderii va controla îndeaproape calitatea fiecărei lucrări, iar acolo unde se constată defecţiuni, ele vor fi remediate de urgenţă. La aceeaşi anchetă ne-a răspuns şi secţia lucrări de instalaţii a I.D.G.R. Articolul publicat in ziar — se spune in răspuns — a fost adus la cunoştinţa tuturor lucratorilor secţiei de lucrări noi şi reţea. El constituie un sprijin efectiv în muma noastră. In şedinţele de producţie s-a pus un accent deosebit pe aplicarea normelor tehnice la executarea lucrărilor de refacere a pavajelor cit și pe buna gospodărire a materialelor. La G. A. C. Mogoşoaia Instantanee printre colectivişti La Mogoşoaia, în marginea satului, se construiesc grajduri pentru vaci, crescătorii de porci, hale încăpătoare pentru păsări, saivane. Peste 2—3 ani, gospodăria agricolă colectivă va avea aici un adevărat complex zootehnic. Acum, echipa de colectivişti meşteri lucrează la construcţia unuia din grajduri. (Fotografia nr. 1). Petre Meredeanu, Radu I. Gheorghe, Vasile Iordan şi alţii tocmai finisau acoperişul. In afară de grajdul de 100 de vaci, care e gata construit şi de cel la care i-am găsit lucrind pe meşterii amintiţi, la G.A.C. din comuna Mogoşoaia e in construcţie o maternitate pentru scroafe, iar pină la sfîrşitul anului vor fi gata un saivan pentru oî, o hală pentru păsări, o ingrăşătorie pentru porci etc. • Este in toi adunatul furajelor. Colectiviştii Ion Tănase, Dumitru Ştefan, Ion Mărgescu şi Gheorghe Cristea împreună cu brigadierul zootehnic lucrau la clăditul sirelor. S-au adus pînă acum peste 150 tone de furaje: mazăre, borceag, lucernă, fin şi ovăz. • Un colţ animat este puterniţa. (Fotografia nr. 2). Crescătoria de păsări se află la marginea satului, intr-o clădire înecată în umbră şi verdeaţă — condiţii excelente pentru creşterea puilor. Aici „locuiesc“ 3.000 pui, 1.500 micuţi şi pufoşi împlinesc abia trei zile de la ieşirea din găoace; alţii 1.500 sunt mult mai răsăriţi. Din mulţimea acestora din urmă vor fi selecţionate exemplarele pentru producţia de ouă. Ceilalţi mai puţin ,norocoşi“ vor fi valorificaţi... la rigare. Aici vorbeşte bucureşteanul BUFETUL STĂ ÎNCHIS în holul fiecărui teatru sau cinematograf există de regulă un bufet. Bineînţeles că la noulcinematograf din piaţa Rond, constructorii n-au omis să rezerve un mic spaţiu pentru bufet. Acesta a şi funcţionat o perioadă după care — de vreo două săptămîni — stă inchis. Nici vinzător, nici dulciuri sau răcoritoare. Bufetul este pustiu. MARGARETA SERBA DEBITUL NOSTRU, SĂRACUL Este situat pe șoseaua Chitila — la capătul tramvaiului 10. La prima vedere pare o tutungerie ca oricare alta. Cine îl vizitează însă cu regularitate remarcă faptul că aprovizionarea acestuia lasă de dorit. Aici nu se aduc toate sorturile de ţigări aflate în alte tutungerii din oraş, se trimit cantităţi de mărfuri reduse faţă de comenzi şi acestea sosesc cu întîrziere. Fapt ce prejudiciază efectiv aprovizionarea unităţii. Un chioşc care nu satisface cerinţele cetăţenilor din cartier şi care, în plus, nu are nici un aspect corespunzător. Evident, O.C.L. „Tutunul“ nu se preocupă suficient de aprovizionarea şi buna lui gospodărire. F. IOAN ORI CEI MAI BUNI FILAT Cele patru brigăzi de muncitori din sectorul Filatură a întreprinderii Viscofil au fost antrenaţi într-o întrecere socialistă care avea ca prim obiectiv ridicarea calităţii firului. După o lună în care s-au înregistrat o serie de rezultate bune in producţie, titlul de cei mai buni filaturi pe această perioadă a fost cîştigat de următorii trei muncitori, clasaţi în această ordine şi în clasamentul final al întrecerii la care au participat, pe locul I comunistul Alexandru Smărăndache, urmat de Stoian Stoian şi Pavel Gustiu. Asemenea întreceri se extind şi în celelalte sectoare ale fabricii noastre. STAI CU ANGHEL PIN NOU ŢIGĂRILE Mi s-a intîmplat de mai multe ori ca atuncicind desfăceam pachete „Mărăşeşti“ sau „Carpaiii“ să constat că în ele erau ţigări rupte sau... lipsă. Am discutat cu debitanţi şi am aflat că nu eu sunt singurul „norocos". Şi ei mai semnalează apariția în unitatea unor astfel de pachete. M. SRBIU i Credeam că n-am văzut bine Fiindu-mi necesare unele analize, m-am interesat, cum era şi normal, despre programul de funcţionare a circumscripţiei medicale nr. ISO din şos. Grozăveşti, raionul 16 Februarie, circumscripţie de care aparţin. Afişat pe uşa de loi intrare, orarul informa: „Marţi, joi şi simbătă, intre orele 8—13, consultaţii pentru adulţi, iar luni, miercuri şi vineri, intre aceleaşi ore, consultaţii pentru copii“. Fiind vorba de o chestiune foarte presantă, mă înnoiesc marţi de la serviciu şi, la ora 7,30, simt prezent la circumscripţia medicală. Dar aici, surpriză. Mi se răspunde că nu azi, ci miine sunt consultaţii pentru adulţi. Cercetez din nou orarul Credeam că n-am văzut eu bine. Totuşi, e acelaşi pe care-l notasem cu o zi in urmă. Intru din nou şi arăt tovarăşei doctor orarul afişat la intrare. — Da, tovarăşe, insă orarul a fost schimbat. Noi nu lucrăm după el. Vino dumneata miine. Doar vezi bine, eu sunt medic pentru copii şi nu pentru oameni mari. A doua zi, deci miercuri iar învoire de la serviciu şi din nou spre circumscripţia medicală. Medicul a sosit însă abia după ora 8. Pentru că eram primul, după citeva minute de la venirea medicului dau să intru pentru a mi se recolta singele necesar analizelor. — Mai aşteaptă, tovarăşe, trebuie să fierbem seringile ?! In sfirşit, abia pe la ora 9 au început şi consultaţiile. ION JINGA Cheltuielile de intreţinere in blocuri Referitor la reducerea cheltuielilor de întreţinere în blocuri, sfatul popular al raionului 16 Februarie ne răspunde că cele sesizate intr-o anchetă a ziarului nostru în această problemă sunt juste şi că in urma discuţiilor purtate cu locatarii s-au luat măsuri de reducere. La blocul din str. Ştirbei Vodă nr. 17, unde cheltuielile de întreţinere ajungeau între 45-48 lei de persoană pe lună, locatarii au hotărît schimbarea administratorului care purta o parte din vină pentru cheltuielile prea mari. „Problema reducerii cheltuielilor de întreţinere — se spune în răspuns a stat in permanenţă în atenţia comitetului executiv, fapt dovedit şi prin exemplele celor patru noi cartiere de locuinţe din raion unde s-au constituit administraţii unice, cheltuielile de intreţinere fiind mici. La blocurile noi din cartierul Giuleşti, de pildă, cheltuielile de intreţinere ajung la circa 7 lei de persoană pe lună pe timp de vară şi circa 15 lei pe timp de iarnă“. In privinţa blocurilor vechi, s-a mers pe linia comasării administraţiilor, constituindu-se o singură administraţie pentru mai multe imobile. In alte locuri, de exemplu la imobilele din str. Berzei 24 şi 46, Brezinanu 60, 55 şi 52 etc. locatarii au renunţat la funcţia de administrator, această muncă fiind făcută de comitetele de bloc. La reducerea cheltuielilor de întreţinere a contribuit şi măsura luată pentru verificarea instalaţiilor sanitare şi electrice reducindu-se la minimum consumurile inutile. Problema reducerii cheltuielilor de întreţinere — se spune in încheierea răspunsului — va sta şi pe viitor in atenţia comitetului executiv şi, acolo unde sunt posibilităţi de reducere, fără a diminua confortul locatarilor, se vor lua măsurile necesare. LUCRĂRI DE MODERNIZARE A PIEŢEI 13 SEPTEMBRIE Un corespondent voluntar al ziarului nostru a sesizat printr-o scrisoare, unele aspecte negative privind aspectul pieţei 13 Septembrie. In răspunsul primit din partea comitetului executiv al sfatului popular al raionului V. I. Lenin se arată că în faţa pieţei au fost plantate flori, se efectuează lucrări de modernizare (pavarea şi asfaltarea întregii pieţe), luîndu-se totodată măsuri pentru menţinerea curăţeniei in special la unităţile O.C.L. Aprozar. RAION SPECIAL CU APE MINERALE Fiind sesizată că la unitatea din calea Văcăreşti 101 nu se găsesc ape minerale, O.C.L. Alimentara din raionul Tudor Vladimirescu ne-a răspuns următoarele: magazinul sus-menţionat a comandat la l.VI, 8.VI, 15.VI şi 22.VI a.c. diferite cantităţi de sticle cu apă „Borsec“, dar furnizorul (I.C.R.A.) nu a acoperit aceste comenzi. Direcţia comercială a S.P.C. a luat măsura ca in cadrul raionului T. Vladimirescu să funcţioneze un raion special cu ape minerale la magazinul cu autoservire din bd. 1848 nr. 44. Separat, O.C.L. Alimentara din raionul T. Vladimirescu a intervenit la I.C.R.A.-Bucureşti să respecte comenzile privind aprovizionarea tuturor unităţilor care solicită ape minerale cît şi alte mărfuri. O LINIE NOUĂ DE AUTOBUZE Cetăţenii din perimetrul str. M. Eminescu — Obor — str. Vasile Lascăr — cafea Moşilor care se foloseau de tramvaiul 24 au propus I.T.B. înfiinţarea unui mijloc, de transport care să înlocuiască pe cel căruia i s-a schimbat traseul. In răspunsul primit, I.T.B. ne înştiinţează că are prevăzută o linie de autobuze ce va trece și prin perimetrul sesizat, făcînd legătura cu bd. Magheru. Această linie va fi dată în exploatare de îndată ce se vor primi autobuze noi. Ca excursioniştii la mante şi la mare Analizind aspectele negative semnalate cu ocazia excursiilor de sfîrşit de săptămînă — se spune în răspunsul trimis redacţiei de O.N.T. „Carpaţi” — am constatat ca cele semnalate sunt juste şi s-au luat măsuri ca lipsurile ce aparţin agenţiei O.N.T. „Carpaţi“—Bucureşti să fie lichidate. Astfel, se va acorda o atenţie deosebită la întocmirea programelor turistice, atît pentru excursiile de la munte cit şi celor de pe litoral. Ghizii O.N.T. au primit indicaţii să desfăşoare o activitate cultural-educativă mult mai intensă, contribuind la îmbunătăţirea conţinutului excursiilor. S-a luat legătura cu conducerea Gării de Nord ca, prin staţia de radioficare, în zilele cînd sunt plecări de turişti să se anunţe la intervale scurte linia de staţionare a trenurilor suplimentare sau a vagoanelor rezervate, destinaţia sau direcţia in care pleacă. Urcarea turiştilor in vagoane se va face numai pe bază de tichete de rezervare a locurilor. O parte din deficienţele semnalate aparţin I.S.C. Predeal, I.R.S.R.C.-Sinaia, Direcţiei regionale C.F.R. etc. De pildă, întreţinerea potecilor şi a drumurilor de acces la cabane ca şi refacerea periodică a marcajelor şi indicatorilor turistici revine întreprinderilor de administrare a bazelor turistice de pe lingă sfaturile populare regionale. In deplasările pe care le fac pe teren delegaţii O.N.T. iau legătura cu întreprinderile respective și discută o serie de aspecte care se răsfrîng negativ asupra excursiilor organizate de O.N.T. „INVITAŢII CONDUCERII’... In ziarul din 13 iunie a.c., sub titlul „Invitaţii conducerii“... a fost publicată o notă care se referea la numărul prea mare de invitaţi (peste numărul de locuri) la spectacolul din seara zilei de 9 iunie ce a avut loc la Teatrul de Stat de Operetă şi la faptul că, datorită atitudinii nejuste a unor salariaţi ai teatrului, redactorul nostru n-a putut viziona spectacolul. Din cauza unei informări necorespunzătoare a redactorului nostru în articol s-au strecurat unele inexactităţi : în seara respectivă, nu se juca ..Intîlnire cu dragostea“, ci „Rose- Marie“, iar tovarăşul cu care s-a discutat, nu era tov. Filimon, aşa cum eronat a fost informat redactorul nostru, ci un alt salariat din administraţia teatrului. BRIGĂZI DE MEDICI SPECIALIŞTI ÎN SAT LA DEMIENI Recent, au fost constituite citeva brigăzi complexe de medici specialişti care, de două ori pe lună, duminica, se deplasează în satul Demieni, comuna Otopeni, raionul 30 Decembrie, pentru a acorda populaţiei asistenţa medicală necesară. Din brigăzile complexe fac parte medici specialişti din policlinica Academiei R.P.R. şi din policlinica raionului 30 Decembrie. Pentru prevenirea şi depistarea diferitelor maladii, întreaga populaţie a comunei a fost supusă unui examen microradiografie. De asemenea au fost efectuate depistări serologice. Din partea policlinicii raionale, pe lingă fiecare brigadă a fost ataşată o asistenţă socială care efectuează anchete privind condiţiile de mediu şi viaţă ale populaţiei satului. Pe şantierele de înfrumuseţare Preocupaţi de a da un aspect cit mai frumos străzilor şi cartierelor lor cetăţenii din raionul 23 August au organizat săptămîna aceasta raumeroase acţiuni gospodăreşti. Pe strada Hălmăgeanu, semnalul a fost dat la ora 7, de echipa condusă de deputata Silvia Botez din circumscripţia raională nr. 165. Aici, peste 120 de cetăţeni au cărat şi nivelat pămîntul pe terenurile care vor deveni în curînd frumoase spaţii verzi şi solarii pentru copii. Alţi 150 de cetăţeni erau prezenţi pe şantierul de amenajare a spaţiilor verzi din preajma blocului P.2, din şoseaua Pantelimon. Aceeaşi vie activitate au desfăşurat cetăţenii de pe strada Pictor Romano unde amenajează un solar pentru copii. Cei de pe străzile Grindului şi Cristeiului din cartierul 23 August au grăbit lucrările de umpluturi şi nivelări de pămînt pe locul unde amenajează un mare spațiu verde și un solar pentru copii. Fabricantul de procese Imaginaţi-vă un om care o dată sau de două ori pe lună soseşte la biroul oficiului juridic al Sfatului popular, depune o cerere, îşi notează într-un carneţel numărul de înregistrare, salută morocănos şi pleacă. Cam de tot atîtea ori acelaşi om se prezintă la registratura tribunalului raional unde lasă de asemenea, cite o cerere. Cererile pe care Dumitru Priceputu — aşa îl cheamă pe fabricantul de procese — le aduce cu regularitate diabolică atît la comisia de împăciuire cit şi la tribunal conţin de fiecare dată cite o reclamaţie şi o intentare de proces. De obicei, Dumitru Priceputu îşi împarte timpul liber între casă şi sălite de judecată. Dimineaţa la primele ore — depunerea reclamaţiei, iar pe la 10—11 sau după-amiaza — procesul. Fireşte, că procesul de la ora 11 sau cel de după amiază aparţine reclamaţiei de acum două, trei săptămîni în urmă. Prin reclamaţia depusă în dimineaţa curentă Priceputu îşi asigură fluxul normal de procese pentru săptămânile ce vin. Cineva a numărat procesele în care Dumitru Priceputu a fost parte activă în calitate de reclamant. A totalizat o cifră de necrezut : peste o sută de procese în numai cîţiva ani. Intr-o rubrică distractivă cifra aceasta ar stîrni interes asemenea ştirilor despre curiozităţile şi anomaliile întâlnite în natură. într-o zi trecind pe la Comisia de împăciuire a sfatului popular al raionului V. I. Lenin am întrebat-o pe secretara comisiei cite procese a mai introdus pe rol, Priceputu, în ultimul timp. — Oho, n-a mai fost de mult pe la noi... Am bănuit cu satisfacţie că procesomanul s-a potolit în sfîrşit, şi numai întîmplător am mai întrebat-o de cînd n-a mai venit Dumitru Priceputu cu reclamaţii. — Să tot fie vreo... trei săptămîni aproape o lună. Pentru secretară, sîcîită de reclamaţiile procesomanului, perioada de trei săptămîni însemna de fapt un interval foarte apreciabil. Dacă „eroul“ nostru n-ar exista în carne şi oase purtând numele citat şi dacă n-ar locui în str. Sfinţii Apostoli la nr. 33, ai crede că e vorba de plăsmuirea unui foiletonist. Din păcate, insă, el există, iar meteahna-i de a fabrica procese în serie i-a dus pe bieţii vecini la capătul răbdării. In curtea de la nr. 33 faţada locuinţei lui Dumitru Priceputu este înconjurată de un gard înalt din scînduri printre care nici soarele nu pătrunde. Dar la orele cînd Dumitru Priceputu circulă prin restul curţii colocatarii se feresc pe unde pot. Cu toate acestea, Dumitru Priceputu are cu vecinii săi tot felul de procese. „Mi-au prădat lucrurile din casă”, „Au încercat să-mi fure aragazul şi televizorul“ „Au vrut să mă otrăvească“, „M-au lovit şi mi-au produs grave contuzii” — cam acestea sînt pretextele curente cu ajutorul cărora Priceputu îşi perpetuează procesele. Bineînţeles că nimeni nu s-a gîndit să-i clintească un fir de păr. Dimpotrivă, cei loviţi, insultaţi, ameninţaţi cu puşca de vînătoare (de ce i s-a eliberat permis de port-armă unui asemenea scandalagiu ?) sunt vecinii. In aceste zile procesele lui Dumitru Priceputu continuă. O locatară din curte, Emilia Velişcu, a fost la tribunal pe data de 11 iulie, pe data de 12 iulie şi pe data de 16 iulie. Pentru ceilalţi locatari sunt rezervate rînd pe rînd alte termene de judecată. „Am pierdut o groază de timp umblind mereu pe la procese. In fiecare lună mă învoiesc cite două, trei zile. Acum sunt în concediu, aş dori să mă odihnesc, dar nu pot pleca nicăieri pentru că am procese”, mi-a spus aproape disperată Emilia Velişcu. La secţia de miliţie unde îşi ducea deseori reclamaţiile, fabricantul de procese nici nu mai este luat în serios. Este cazul ca şi tribunalul popular al raionului V. I. Lenin precum și Tribunalul Capitalei în ale căror săli de judecată Dumitru Priceputu a devenit o persoană arhicunoscută să-i aplice pedepsele cuvenite astfel incit să-i piară pofta de a mai fabrica procese și de a mai purta oamenii pe drumuri. C. MARTINIUC Poşta juridică Ion D. este salariat Pe data de 6 aprilie crt. soţia sa a născut un copil, însă din motive obiective certificatul de naştere nu l-a putut depune la întreprindere decit la începutul lunii iulie. Ne întreabă de la ce dată are dreptul la alocaţia de stat pentru copil. Răspuns: Art. 19 din Decretul nr. 285/960 stabilește că drepturile de alocație de stat pentru copii pot fi încasate retroactiv pe 12 luni de la data cînd sint pretinse. In baza acestor prevederi Ion D. are dreptul la alocație îmcepînd cu luna apriliedin luna nașterii copilului, aceasta avind loc înainte de 15 ale lunii). Maria Dumitru ne cere informaţii cu privire la faptul dacă bărbatul care primeşte ajutor social are dreptul la ajutor de deces atunci cînd moare soţia sa. Răspuns: Persoanele care primesc ajutor sociali — la fel ca şi pensionarii — beneficiază un caz de deces al soţului de un ajutor bănesc. Pîrjolea Nicolae este încadrat ca şofer la o fabrică. De curînd a obţinut de la I.R.T.A. un certificat de conducător auto clasa a II-a, întreabă de cînd urmează să primească sporul corespunzător clasei de calificare obţinută. Răspuns: Plata sporului de calificare (conductor auto clasa a II-a) trebuie făcută de la data cînd a primit cerți-