Informatia Bucureştiului, octombrie 1962 (Anul 10, nr. 2848-2874)

1962-10-01 / nr. 2848

PROLET­ATI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAX INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul X­I Nr. 2848­­­4 PAGINI 20 BANI Luni 1 octombrie 1962 Astăzi s-a deschis anul universitar Astăzi dimineaţă au în­ceput cursurile universi­tare. Amfiteatrele institu­telor şi facultăţilor şi-au primit iar auditorii. In întreaga ţară tinerii stu­denţi care îşi încep acti­vitatea la cursurile de zi totalizează un număr de 80.000. Numai cei 27.000 de studenţi care au păşit astăzi pentru prima dată pragul sălilor universitare reprezintă mai mult de­cit numărul de studenţi existent în ţara noastră în anul 1938. Silit mii de tineri care, graţie grijii Partidului Muncitoresc Ro­m­în şi statului nostru de­mocrat-popular vor deveni ingineri, profesori, cerce­tători, creatori pe tărîmul artei. Formarea acestor cadre de specialişti cu o înaltă calificare, necesare în opera de construcţie a socialismului se află în atenţia partidului şi con­stituie o importantă pro­blemă de stat. Astăzi dimineaţă, adu­nările festive în care rectorii institute­lor au declarat deschis anul de învă­­ţămint superior 1962—1963 au fost tot­odată prilej de hotărîre angajamente. La Institutul Politehnic din Bucureşti de pildă, deschiderea anului de învă­­ţămînt superior a constituit o asemenea entuziastă manifestare a hotărîrii stu­denţilor de a deveni cadre de nădejde pentru economia patriei. La adunarea festivă de la Institutul Politehnic de deschidere a anului de învăţămînt au fost de faţă tovarăşii: Florian Dănă­­lache, membru al C.C. al P.M.R., prim­­secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Ghiţă Nicolaie, adjunct al ministrului metalurgiei şi construcţiilor de maşini, Emil Cara­­gheorghe, director general din Ministe­rul învăţămîntului, Ştefan Bîrlea, membru al C.C. al U.T.M., preşedin­tele U.A.S.R., Aurel Bozgan, directo­rul uzinelor „23 August“, Dumitru Mi­ron, directorul uzinelor „Griviţa Ro­şie“, Felician Lazăroiu, directorul uzi­nelor „Electronica”, muncitorii fruntaşi Miron Dinu, Radu Constantin, Dobre Dumitru, Petre Popescu de la uzinele „Semănătoarea”, cadre didactice etc. Tovarăşul Constantin Dinculescu, rectorul Institutului Politehnic din Bucureşti, cadre didactice şi studente şi-au luat angajamente pentru a munci cu multă perseverenţă în vederea obţi­nerii unor bune rezultate în anul de învăţămînt 1962—1963. In aula Facultăţii de ştiinţe juridice a avut loc festivitatea de începere a cursurilor Universităţii din Bucureşti. Au fost de faţă tovarăşii Virgil Tro­­fin, membru al C.C. al P.M.R., prim­­secretar al C.C. al U.T.M., tovarăşul Gh. Pană, secretar al Comitetului Oră­şenesc Bucureşti al P.M.R., academi­cieni, profesori, asistent­, studenţi. To­varăşul Jan Livescu, rectorul Univer­sităţii din Bucureşti, academicianul­­profesor Miron Nicolescu, studentul Ni­­colae Drăguşin, au vorbit despre ex­cepţionalele condiţii de învăţătură pe care le au la dispoziţie studenţii uni­versităţii. După o vacanţă plăcută, din nou împreună la cursuri O­O- In librării Victor Hugo: „Mizerabilii", vol. I—V, Editura pentru literatură, co­lecţia „Biblioteca pentru toţi", nr. 136-140, 25 lei. Radu Nor: „Călătorie in cer“, C.R.C.C.S., colecţia „Asaltul cerului", 0,95 lei. F. Czerny: „Arta agilităţii", 730, Editura muzicală, colecţia sicii muzicii universale“, 9 lei. A. Munteanu şi O. Căpăţînă „Le­gislaţia uzuală notarială“, Editura ştiinţifică, 14 lei. Paul Apostol: „Circuite imprimate“, Editura tehnică, colecţia „Tehnica nouă“, 4,95 lei. opus ,Cla­ O Palatul Pionierilor şi-a reînceput activitatea Ieri dimineață, la Palatul Pionierilor a avut loc festivitatea deschiderii acti­vităţii pioniereşti Peste 1000 de pionieri din Capitală, pe piepturile cărora stră­luceau insigne şi distincţii pioniereşti şi-au ocupat locurile in sală. In fata lor a fost prezentat un „spectacol-afiş" care avea ca scop popularizarea diferi­telor activitati de la Palatul Pionierilor. Le-a vorbit pionierilor tovarăşul Vasile Vlad, directorul Palatului şi Cecilia Stan, secretară a Comitetului orăşenesc UT­M despre activitatea in cercuri si despre celelalte numeroase manifestări artistice care au loc la Palatul Pionierilor. In încheierea programului festiv în­treaga sală a intonat cintecul pionieresc „Azi e zi de sărbătoare". Deputaţii despre: ASISTENŢĂ MEDICALA A POPULAŢIEI Deputaţii comisiei permanente pentru problemele de sănătate şi preve­deri sociale a sfatului popular al raionului V. I. Lenin acordă o deosebită atenţie modului cum este asigurată asistenţa medicală a populaţiei din raion. Ei organizează studii şi anchete pe diferite probleme de ocrotire a sănătăţii, fac propuneri comitetului executiv pentru îmbunătăţirea activităţii in diferite sectoare ale muncii sanitare etc. Redăm citeva din părerile deputaţilor din această comisie permanentă despre asistenţa medicală ambulatorie a popu­laţiei din raionul V. I. Lenin. O DATA LA 6 ZILE ! Spitalizarea unor categorii de bol­navi, la domiciliu, o considerăm ca una din realizările deosebite ale reţe­lei noastre sanitare, o expresie a gri­jii pentru sănătatea omului. Din felul cum îşi desfăşoară activitatea unii medici de circumscripţii sanitare, ne-am dat seama că această formă de asistenţă medicală poate fi realizată în condiţii foarte bune, paralel cu ce­lelalte forme de asistenţă pe care tre­buie să Ie îndeplinească medicul de circumscripţie , tratamentele şi con­sultaţiile medicale la domiciliu sau la dispensar. Un exemplu în această direcţie este dr. Radu Dumitrescu, medic la cir­cumscripţia 147 Panduri. Cetăţenii din acest cartier îi adresează numai cu­vinte de laudă. Toate consultaţiile la domiciliu cit şi vizitele spitalizaţilor sunt efectuate la timp şi în bune con­­diţiuni. Alături de activitatea curati­vă şi profilactică depusă zi de zi la dispensar şi pe teren, acest medic gă­seşte şi timpul necesar pentru desfă­şurarea unei bogate activităţi obşteşti. La circumscripţia 147 a fost organi­zat şi s-a ţinut in bune condiţiuni in curs G.P.A.S., îşi desfăşoară activita­tea statul sanitar, şcoala mamei şi un comitet de sprijin in care sunt cuprinşi numeroşi cetăţeni din cartier. La fel activează majoritatea personalului me­­dico-sanitar din raionul nostru, dove­dind că tratamentele şi vizitarea bol­navilor la domiciliu, consultarea celor spitalizaţi la domiciliu — intr-un cu­­vint întreaga activitate curativă — se pot satisface in condiţiuni bune, la timp, dacă există dragoste faţă de bolnav şi spirit de organizare in muncă. Sunt insă cazuri — este adevărat foarte puţine — cînd unii medici pre­tind că n-au timp pentru vizitarea bol­navilor la domiciliu. Înseamnă că în problema organizării unei spitalizări normale la domiciliu, mai există unele deficienţe. Deficienţele se datoresc uneori neglijenţei, alteori comodităţii. Dr. Max Ochin a vizitat numai o sin­gură dată pe unul din spitalizaţii la domiciliu, ce-i avea in grijă. (Şi a­­ceasta, în cele 6 zile de spitali- i zare). Poate s-a gindit, că dacă a tri­­mis la domiciliu! bolnavului pe sora­­ medicală ninSlina Tanfinlint­ri şi a­­ tratamentului s-a rezolvat ? Conside- $ (Continuare in pag. a III-a) ♦ La Mulhouse au fost trase la sorţi jocurile noii ediţii a „Cupei campioni­lor europeni” la baschet. In competiţia masculină Steaua Bucureşti va intra în concurs direct în turul II, urmînd să întîlnească pe învingătoarea dintre campioanele R. P. Ungare şi Turciei, iar în cea fe­minină, Rapid București va juca în primul tur cu campioana Izraelului.­­ Rezultate înregistrate în turneul final al campio­natului unional de fotbal : T.S.K.A.—Dinamo Moscova 0—0 ; Torpedo Moscova— S.K.A. Rostov pe Don 3—1; Dinamo Kiev—Neftlamk Baku 1—1.­­ Reprezentativa femini­nă de volei a Japoniei a ju­cat Jisl­aVarâovia Ct I­lecţionata R care a într­e ♦ Intîlnit R. P. Polone, pa întrecut-o cu 3—1. Intîlniri internaţionale de fotbal : la Kielce, R. P. Polonă (juniori)—R. p. Bul­garia (juniori) 2—1; la Pa­ris, Franţa B—Etiopia 4—0.­­ Meciul dintre selec­ţionatele masculine de at­letism ale Franței şi R. F. Germane, disputat la Pa­is, s-a încheiat cu victoria gazdelor : 113—93. De la Cabinetul orăşenesc de partid" Cursurile învăţămîntului de par­tid ce funcţionează pe lingă Ca-­ binetul orăşenesc de partid se des-­­ chid azi 1 octombrie 1962, orele 17 în aula Facultăţii de ştiinţe ju­ridice (bulevardul 6 Martie nr. 64). Sînt invitaţi toţi tovarăşii care s-au înscris la Cabinetul orășenesc de partid. Muzicieni sovietici in Bucuresti » Pianistul. IAKOV FLIER, artist al poporului din R.S.F.S.R., va între­prinde in curînd un turneu în țara noastră. Cu acest prilej, la 9 octom­brie vă da în sala Ateneului R.P.R. un recite­­ cuprinzînd lucrări de Mo­zart, Prokofiev, Chopin, Liszt. • Tot în luna octombrie ne va vi­zita ţara IGOR OISTRAH. Violonis­tul va da u­n concert la Iaşi, după care, acompaniat de orchestra simfo­nică a Filarmonici­ „George Enescu“, va interpreta în Bucureşti Concertul numărul 2 pentru vioară şi orchestră de Béla Bartók. Tot in Bucureşti, Igor Oistrah va da un recital inclu­­zind în program piese de Schubert, Brahms, Stravin­ski, Prokofiev, Hacia­­turian, Saint-Saens—Issage. ■o O­­-J~ Premieră la Teatrul Muncitoresc C. F. R. Stmbătă seara, a avut loc la Teatrul Muncitoresc C.F.R., premiera piesei „Băiat bun dar... cu lipsuri", de Nicuţă T­ănase. Piesa, reprezentind debutul in drama­turgie al scriitorului, înfăţişează un fragment din viata tinerilor muncitori hunedoreni. In fotografie, doi interpreţi: actorii Elena Ioach­im şi Mircea Cruceanu. Imi lift ionftit] si li iurte Hun­­­gi la Djakarta DJAKARTA X (Agerpres). — De la trimişii spe­ciali : Astăzi la ora 13,20, ora Indoneziei (ora 7,50 ora Bucureştiului) a sosit pe aeroportul din Djakarta tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Populare Române care, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşe­dintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, începe astăzi o vizită de prietenie în Indonezia. In întâmpinarea solilor poporului român au venit preşedintele şi primul ministru al Republicii Indo­nezia, dr. Sukarno, precum şi membrii guvernului şi alte înalte personalităţi indoneziene. Au fost de faţă membrii ambasadei Republicii Populare Româ­ne, şefi ai misiunilor diplomatice. La coborîrea din avion, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer s-au îm­brăţişat cu dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Apoi a fost trecută în revistă garda de onoare. Preşedintele Sukarno a rostit cuvîntul de bun venit. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. După ce au fost prezentate oficialităţile venite în întîmpinare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu preşedintele Su­karno, au trecut prin „Poarta Indoneziei“, un coridor viu format din tineri şi tinere îmbrăcaţi în pito­reşti costume naţionale. Acesta este un vechi obicei indonezian, prin care reprezentanţii poporului expri­mă simbolic deschiderea porţilor ţării pentru înalţii oaspeţi străini. Potrivit tradiţiei indoneziene la in­trarea prin „Poarta Indoneziei“ tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer le-au fost oferite ghirlande de flori. Pe traseul de aproape 5 kilometri de la aeroport pînă la Palatul Merdeka, reşedinţa preşedintelui Su­karno, locuitorii capitalei indoneziene au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi. La principalele intersecţii se aflau grupuri de interpreţi de muzică populară, care cîntau din instrumente populare din diferite regiuni ale ţării. Conducătorii de stat romîni au avut apoi o scurtă convorbire cu preşedintele Sukarno, la Palatul Mer­deka. Preşedintele Indoneziei a condus apoi pe înalţii oaspeţi la palatul Istara Negara, care se află în imediata apropiere şi care a fost afectat ca reşedinţă pentru oaspeţii români. BACALCUTTA CALCUTTA­­ (Agerpres). — Co­respondenţă specială : Duminică dimineaţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, au vizitat Bi­blioteca Naţională şi Muzeul indian din Calcutta, în sălile marii bi­blioteci, care este vestită în în­treaga lume, conducătorii români au examinat numeroase manuscrise vechi expuse special cu prilejul vizitei lor. Pe una din mese se afla un volum al Bibliografiei in­diene deschis la pagina despre Ro­­mînia, în care se arată că în co­lecţia bibliotecii se găsesc romanul „Mitrea Cocor“, de Mihail Sado­­veanu şi piesa lui M. Sebastian, „Ultima Oră“, amîndouă în tradu­cere hindu. Directorul bibliotecii a vorbit înalţilor oaspeţi despre legăturile pe care Biblioteca Naţională din Calcutta le întreţine cu Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti, subliniind că doreşte foarte mult ca aceste legături să se adîncească. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a mulţumit pentru explicaţiile amănunţite, relevînd însemnătatea schimbului de experienţă între in­stituţiile culturale din­­ cele două ţări. El a invitat conducerea Bi­bliotecii Naţionale să facă o vizită în România. La Muzeul indian, oaspeţii au privit cu interes bogata colecţie de exponate din secţia arheologică, mărturie a vechii culturi a popoa­relor Indiei. Ei­ au vizitat printre altele secţia de preistorie, secţia medievală, secţia antropologică şi secţia geologică. Exprimînd mulţumiri pentru ex­plicaţiile primite şi pentru colecţia de publicaţii ale muzeului care i-a fost oferită în dar tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subli­niat buna organizare a muzeului şi însemnătatea lui educativă. Solicitat de locuitori ai Calcuttei şi de studenţi care aşteptau la ieşi­rea din muzeu, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat cîteva auto­grafe. O mare mulţime de oameni ai salutat trecerea oaspeţilor prin oraş. Toate ziarele indiene de dumi­nică au publicat în prima pagină ştiri însoţite de fotografii despre sosirea înalţilor oaspeţi la Calcutta. Zianul „The Sunday Statesman" scrie despre masele de oameni care s-au adunat pe străzi pentru a-i saluta pe distinşii oaspeţi cînd convoiul maşinilor lor a trecut spre centrul oraşului. Ziarul „Amrita Bazar Patrika“ se referă de ase­menea la apropiata vizită pe care conducătorii români o vor face în India la întoarcerea din Indonezia. ­Cimp nelimitat valorificării rezervelor INTERVIU CU UN PERSONAJ PREZENT PRETUTINDENI — Aşadar, să facem cunoştinţă... Personajul care ne însoţeşte este mai mult decit binevoitor. Gata să ne dea toate lămuririle necesare, in vizita noas­tră la întreprinderea „Electrotehnica" Mă rog, ca orice gazdă atentă ! Dac-ar fi să definim acest personaj, am spune că este omniprezent în între­prindere , că, la fiecare loc de muncă, folosit cu pricepere, determină îmbună­tățirea nemijlocită a realizărilor colecti­vului. E un personaj care ni s-a reco­mandat la plural: rezervele interne ale producţiei. Cu un asemenea interlocutor, să tot stai de vorbă ! Competent, calificat şi... (() dornic să dea interviuri. — Am fost solicitat mai din plin anul acesta, ne spune el. Dovada ? Cele 1.824 000 de lei economii şi cele 2.618.000 de lei beneficii peste plan, realizate la „Electrotehnica" în primele ş) opt luni ale anului. In această perioadă, planul producţiei globale a fost depăşit cu 5,2 la sută, iar al producţiei mamfă 6, cu 3 la sută. Amabila noastră gazdă face o scurtă pauză. Suficientă pentru a-l putea In­treba : — Cum au fost obţinute aceste reali­zări ? — M-au căutat mai intens și mai or­ganizat oamenii $i, bucuros să le stau la dispoziție, am răspuns „prezent" In toate chemările lor. lată, să intrăm pufin in seefia ajustaj... —­­ Dăm Ci­vlo vstavlvim l. fnu­l bUCULOIUL nostru se opreşte in dreptul unui aparat de-abia ieşit din miinile dibace ale mon­­­orii­or. — E un tur dentar, ne spune el,­­şi aici am răspuns „prezent“ la chemarea maistrului Emanoil Chiriţă şi a şefului de echipă Petre K­ibo. Suportului de la deparazitare i s-au adus modificări con­structive prin care a fost înlăturată ope­raţia de prelucrare, deci, economie de manoperă, şi —­­in acelaşi timp — o îmbunătăţire simţitoare a calităţii. Şi capacele braţului extensibil al turului dentar de perete au fost modificate din punct de vedere constructiv. Rezultatul ? Creşterea importantă a productivităţii muncii, la executarea acestora. Gazda ne invită şi tn fata unei cen­trifuge de masă. — Multe idei îndrăzneţe ale mentoru­­lui Ion Tudorache sunt materializate tn acest aparat... E un om cu care stau adesea de vorbă, care mă caută mai In fiecare zi... Acum, dintr-o singură fonie de material, aplicindu-se un alt plan de tăiere, se confecţionează 13 piese necesare centrifugei, un loc de 8, cât se realizau anterior. Şi operaţia de per­forare s-a îmbunătăţit substanţial: opt perforări simultane, faţă de una singură şi dai seama ce economie de timp se realizează... însoţitorul nostru conchide: — Aşa stau lucrurile tn toate secţiile întreprinderii. E firesc, deci, să spun că am avut mult de lucru ! Dar... mai am suficient „suflu" pentru mereu alte soli­citări. Numai să fiu chemat, că voi răs­punde din nou „prezent" ! Demarcă ,cu cam­­­p de acord şi Ingi­nerul şef al fabricii, Alexandru Greceanu: — Intr-adevăr, aşa este, ne spune el. Nu putem să spunem că am epuizat toate resursele interne ale producţiei Cred că, în­ viitorul apropiat, trebuie să ne îndreptăm atenţia, printre altele, spre următoarele: • O selecționare mai judicioasă a reperelor de aluminiu ce urmează a fi turnate in cochile, pentru a se da prio- SORIN HOLBAN (Continuare în pag. a Ill-a) Consultările între maistrul E. Chiriță și P. Bibo, duc adesea la descope­­rirea de noi rezerve ale producției VEŞTI DIN COMERŢ Pregătiri pentru sezonul rece Organiza­rile comerciale locale işi in­tensifică in aceste zile pregătirile in vederea sezonului de toamnă şi iarnă. Pe primul plan se situează bineînţeles aprovizionarea cu articole specifice. La unităţile I.C.S. Romarta, de pildă, s-au pus în vînzare o gamă largă de noi modele de ţesături, confecţii, trico­taje, încălţăminte. în sectorul de ţesături se remarcă prezenţa şatenului imprimat, a stofelor pentru costume şi a stofelor fantezi pen­tr­u pardesie şi paltoane femei. La raioa­nete de confecţii sunt prezente noile mo­dele de paltoane pentru bărbaţi, costume din stofă, taioane din tergal realizate de către Fabrica de confecţii şi trico­taje Bucureşti şi întreprinderea Arta Modei. Prezenţe noi se remarcă şi la raioa­nele de tricotaje şi lenj­erie pentru băr­baţi şi femei Articole noi Gama largă a noilor modele de trico­taje din P.N.A. realizate de colectivul fabricii „Tînăra Gardă“ s-au bucurat de unanime aprecieri din partea cumpără­toarelor. Pentru sezonul de toamnă colectivul fabricii a realizat alte cîteva modele noi. In următoarele zile vor lua drumul uni­tăţilor Romarta printre altele rochiile în una şi două piese confecţionate din P.N.A. Raion specializat Nici cei mai mici cumpărători nu au fost... neglijaţi. Şi la magazinul din cal. Victoriei 32—34 s-au efec­tuat o serie intreaga de pregătiri. Amintim printre acestea de asigurarea fon­dului necesar de mărfuri — tricotaje din lină, costu­ma­şe, pardesie, paltoane, încălţăminte — şi de în­fiinţarea unui raion specia­lizat pentru desfacerea blă­nurilor. O nouă unitate comercială Zilele acestea O.C . Confecţia va deschide in localul situat în calea Vic­toriei 25 o unitate spe­cializată pentru desfacerea blănurilor. Aici vor fi puse in vin­zare blănuri fine pentru femei, blănuri cu feţe tex­tile impermeabile şi cu feţi din stofe pentru bărbaţi şi femei, jachete cu feţe tex­tile, haine velur, misa­de, precum şi alte articole din blană.­­ In magazine au sosit primele măr­furi de sezon, se menţine călduroasă, iar cerul va ­ 3 OCTOMBRIE: Greva generală a feroviarilor englezi­ ­ LONDRA 30 (Agerpres). —­­ La o conferinţă de presă, convoca­­tă de Marples, ministrul transportu­­rilor din Anglia, în legătură cu gre­va generală a feroviarilor, care ur­mează să aibă loc la 3 octombrie, acesta a declarat că, în ziua grevei „va merge pe jos la lucru“. Scopul acestei afirmaţii publice era de a sublinia apelul, adresat englezilor, cărora li se cere să plece de acasă din ziua grevei numai în caz de ex­­t­­remă necesitate.­­ „Amînaţi-vă vizitele, cumpărătu­rile in magazine şi deplasările în oraş“, a spus ministrul. Pe patroni i-a sfătuit să folosească cit se poate de puţin salariaţi şi să ia şi alte măsuri care să contribuie la descon­gestionarea transportului de pasageri din această zi. Aşa se pregăteşte guvernul englez să întîmpine greva feroviarilor care luptă împotriva con­cedierilor în masă şi a şomajului, re­zultate inevitabile ale planului aşa­­numitei „reorganizări“ a căilor­ ferate pe care guvernul intenţionează să-l aplice. Greva va avea loc, a declarat Wood, membru al Comitetului execu­tiv al Sindicatului naţional al fero-ţ­­iarilor la conferinţa delegaţilor atelierelor feroviare, care s-a deschis la 29 septembrie la Londra. Consider că, deci nu vom obţine satisfacerea tuturor revendicărilor noast­re, va trebui s întreprindem acţiuni şi mai hotărîte a spus vorbitorul în aplau­zele str­inute ale celor prez­enţi. Acţiuni anticolonialiste sie patrioţilor din Rhodesia de sud SALISBURY I (Agerpres). Patrioţi din Rhodesia de sud îşi continuă acţiunile împotriva autorităţi­lor coloniale. Ei au paralizat duminică timp de şase ore comunicaţiile fero­viare intre două din cele mai impor­tante oraşe din Africa centrală, Salis­bury și Bulawayo, întrerupând liniile telefonice și telegrafice. ilHtliIII 1ETTW MIFi­rl flUHKf­l) ~niC„llC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­­■MUNICA: Azi, la ora 8, în Bucu­­­reşti, temperatura aerului a fost de ■ 16 grade. Maxima de ieri in aer a­­fost de 25 grade, iar minima din­­cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea fi schimbător, mai mult senin noap­tea. Vint în intensificare din nord­est. Temmperatura aerului : minimele vor fi cuprinse intre 12 şi 14 grade, iar maximele intre 25 şi 27 grade. Pentru ziele de 3, 4 şi 5 octombrie. Vreme relativ călduroasă, cu cerul variabil. Temporar ploaie. Vint po­trivit. Temperatura aerului staționară.

Next