Informatia Bucureştiului, decembrie 1962 (Anul 10, nr. 2901-2926)
1962-12-01 / nr. 2901
Pag. a 2-a. Ce se studiază la Institutul de fiziologie normală şi patologică „Prof. dr. D. Danielopolu“ Activitatea cercetătorilor Institutului de fiziologie normală şi patologică „Prof. dr. D. Danielopolu" din Capitală este bogată şi deosebit de variată. L-am rugat pe iov. Simion Căpîlna — secretar ştiinţific al Institutului — să ne vorbească despre cîteva din problemele şi studiile institutului, despre succesele obţinute. »oooooooooooooaa... : Care sînt principalele obiective ale activităţii de cercetare din institut ? R. : In primul rind, aş dori să arăt că in centrul atenţiei cercetătorilor Institutului stau trei probleme mari de cercetare de fond in domeniul fiziologiei şi fiziopatologiei : probleme legate de fiziologia şi fiziopatologia muncii ; probleme de farmacodinamie şi cercetarea mecanismelor de coordonare a funcţiilor şi de adaptarea lor la condiţiile de viaţă, precum şi problema fiziologiei şi patologiei virajelor. Pe această linie, cercetătorii în frunte cu acad. prof. dr. Grigore Benetato, directorul Institutului, au abordat o serie de studii, ale căror rezultate desigur că au dat multe satisfacţii. Astfel, in laboratoarele institutului un colectiv de cercetători, folosind tehnica „capului izolat“, studiază activitatea electrică a creierului în funcţie de biochimismul său. Acest studiu are drept scop să stabilească care este legătura dintre reacţiile metabolice propriu-zise şi geneza (originea) curenţilor electrici. Tot cu ajutorul metodei de prefuzie a capului şi a creierului izolat se studiază care sunt mecanismele de eliberare a hormonilor hipofizari. De pildă, eliberarea hormonului care dirijează secreţia glandelor suprarenale (A.C.T.H.) care are o mare importanţă în acomodarea organismului animal la diferite eforturi, frig, căldură, emoţii etc. Cercetările întreprinse in acest sens au adus unele precizări originale în ceea ce priveşte mecanismul de reglare a glandelor suprarenale. In alte lucrări, cercetătorii institutului caută să lămurească rolul creierului in reglarea cantităţii de calciu care se găseşte în organism. Cantitatea de calciu din organism are o mare importanţă inexcitabilitatea nervoasă şi muşciulară a acestuia atît la animale cit şi la oameni. Lipsa de calciu, ca şi o cantitate prea mare pot da in egală măsură tulburări grave organismului. In această direcţie cercetătorii institutului au arătat pentru prima oară că există o strinsă legătură intre activitatea cerebrală, unele glande endocrine şi cantitatea de calciu din organism, întrucît unele boli pot fi provocate de dezechilibrul nervos şi endocrin, cum este tetania care adesea se confundă cu epilepsia. I.: Ce rezultate au fost obţinute în domeniul fiziologiei muncii ? R. : O bună parte din cercetările institutului, după cum am arătat, sunt îndreptate spre rezolvarea problemelor de fiziologie şi fiziopatologia muncii. De mai mulţi ani, studiile sunt îndreptate spre găsirea unor parametri fiziologici necesari stabilirii celor mai avantajoase condiţii de activitate în procesele de producţie. Acum, de pildă, se lucrează la stabilirea unei probe obiective pentru depistarea din timp a nevrozei astenice la unele categorii de muncitori. In alte cercetări, se urmăresc diferite aspecte ale adaptării elevilor şcolilor de mecanici pentru locomotive cit şi personalului din transporturile aeriene la eforturile specifice profesiunilor respective. In acest sens, s-au elaborat o serie de tehnici pentru controlul respiraţiei şi al activităţii cerebrale şi cardiace ladistanţe mari (teleînregistrare). Ele se aplică în controlul personalului feroviar şi de navigaţie aeriană. Un grup de cercetători au studiat aceste probleme la mecanicii de locomotive şi la o parte din piloţii aviaţiei de transport. I. : Cu ce s-a prezentat anul acesta institutul la manifestările ştiinţifice interne şi internaţionale ? R. : Rezultatele cercetărilor efectuate de Institutul nostru au fost prezentate sub formă de rapoarte şi comunicări la diferitele conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale , la Congresul internaţional de fiziologie de la Leiden (Olanda) din septembrie 1962. Congresul internaţional de astronautică ce a avut loc la Varna (R.P. Bulgaria) în septembrie 1962, la conferinţa de fiziologie de la Sinaia etc. GH. N. Acad. prof. dr. Grigore Benetato împreună cu colaboratorii, executînd o cercetare cu ajutorul tehnicii moderne. Iarna şi... îngheţata • 76 TONETE PENTRU DESFACEREA ÎNGHEŢATEI 9 S-A INTRODUS VâNZAREA ÎNGHEŢATEI PORŢIONATE IN S3 MAGAZINE DE PRODUSE ALIMENTARE ŞI IN 17 COFETARII 9 DESPRE ÎNGHEŢATA VARSATA • UN NOU SORTIMENT, ÎNGHEŢATA CU CREMA DE CĂPŞUNI ŞI CU CREMA DE ZMEURA. Nu se mai bucură de aceeaşi „trecere“ ca în lunile de vară, totuşi... sunt destul de mulţi cei care o solicită pentru calităţile... răcoroase chiar şi acum, în lunile reci. Consumatorii de îngheţată — despre ei este vorba — demonstrează, din ce în ce mai activ, că acest produs depăşeşte cu succes... graniţa anotimpului... cald. O dovadă : cantitatea de îngheţată vîndută în luna noiembrie este de circa 3—1 ori mai mare decit cea vîndută în luna noiembrie a anului trecut. Motiv pentru suplimentarea măsurilor menite să asigure o bună deservire. Am aflat că s-a hotărît deja ca în sezonul rece vînzarea îngheţatei porţionate — în toate sortimentele — să se facă prin 76 tonete, amplasate în diferite puncte ale oraşului. O altă măsură recentă prevede vînzarea acestui produs (îngheţata porţionată) la un număr de 33 unităţi ,, Alimentara“, precum şi la un număr de 17 cofetării. Este vorba de îngheţata ambalată : „Sport“ (din cacao, din vanilie sau din zahăr ars) şi „Polar“ (din cacao-vanilie şi din cafea). Fabrica de produse lactate Bucureşti pregăteşte, în prezent, o nouă surpriză... gustoasă, pentru amatorii de îngheţată. Ea va fi cunoscută consumatorilor, la începutul anului viitor în chipul unui nou sortiment , îngheţată Vărsătă cu pastă de căpşuni şi de zmeură. O MOPA. Confecţiile pentru bărbaţi Acum, după ce al IV-lea Pavilion de mostre şi-a închis porţile, ar fi desigur interesant să facem o privire de ansamblu asupra colecţiei de confecţii prezentate de diferitele întreprinderi producătoare, în cadrul... Paradei modei. Să ne oprim puţin la caracteristicile generale ale confecţiilor pentru bărbaţi. O primă remarcă făcută de vizitatori se referă la faptul că şi-au făcut ambţia. ■. confecţiile la un rînd. ■ cu 2—3 nasturi. Creatorii au adoptat o tăietură modernă, cu revere înguste şi respectiv cu un guler scurt. In faţă S/a mers pe o deschizătură dreaptă. îrn privinţa sacourilor, modelele sunt în general foarte variate. Şi-au făcut apariţia sacourile cu buzunare oblice, cu şliţ sau fără, cu platcă sau fără platcă. In privinţa ţesăturilor s-a mers foarte mult pe fanteziurile din bumbac. O linie nouă s-a adoptat şi în execuţia pantalonilor. Buzunarele sunt de asemenea oblice. Existenţa manşetei sau lipsa ei nu influenţează cu nimic linia modernă a pantalonului. Elasticul în talie, găicile late completează acest obiect al ţinutei vestimentare. Pardesiurile au ca ţesătură de bază fanteziurile. Croiala la un rînd, buzunarele oblice cu capac, reverele scurte şi o lungime potrivită sînt frecvente. O linie nouă s-a adoptat şi în croiala paltoanelor. Modelul combinat între linia clasică şi cea sport se pare că va sta la bază. In general predomină croiala la un rînd cu 3—4 nasturi. Cit priveşte ţesăturile s-a manifestat foarte pregnant tendinţa renunţării la unturi în favoarea fanteziunilor şi a ţesăturilor care să poată scoate mai mult în evidenţă linia nouă şi modernă a confecţiei. La sacouri, de exemplu, s-a părăsit plus cordul; la costumele de vară se folosesc foarte mult articolele Furtuna, Zenaifa, Viorel etc. Filatelie Din cauza dezvoltării pe care a luat-o în ultimul timp colecţionarea mărcilor poştale cu temele „Cosmos” şi „Sport“, asemenea mărci sunt foarte solicitate, atît de către filateliştii din ţară cit şi de cei din toată lumea. In ţara noastră, cele două teme sunt bogat reprezentate. Pentru a satisface dorinţele filateliştilor, săptămîna viitoare vor fi puse la dispoziţie două categorii de plicuri cu mărci accesibile tuturor. Plicurile cu tematica „Cosmos” cuprind următoarele emisiuni romîneşti, în serii complete : Sateliţii artificiali ai Pămîntului (1957) ; Primul om în Cosmos (1961), seria dantelată și cea nedantelată ; Al doilea om în Cosmos (1961) ; Cosmonautica în slujba păcii (1962), seria dantelată și cea nedantelată ; Primul zbor în grup al celor două nave cosmice (1962). In total, 20 mărci, obliterate. • A doua categorie de plicuri conţine cîte 35 de mărci româneşti (serii complete) cu tema „Sport“, din următoarele emisiuni neobliterate : Ziua sporturilor (1943) ; G.M.A. (1950); Cursa păcii (1957); Campionatele de scrimă (1958) ; Sport (1959); Olimpiada de la Roma (bloc dantelat şi nedantelat) ; Jocuri Sportive de copii la sate; Sporturi de munte (dantelat şi nedantelat); Marina ; Medalii de aur la Olimpiade (nedantelat); Sporturi nautice (dantelat şi nedantelat) ; Handbal feminin. De asemenea, plicurile cuprind serii obliterate din emisiunile : Sporturi nautice (dantelat şi nedeţriţelat) ; Pescuitul sportiv; U.E.F.R. (şi varianta cu supratipar) ; Handbal (şi varianta cu supratipar); Jocuri sportive de copii; Medalii de aur la Olimpiade. Datorită acestor plicuri, filateliştii vor avea prilejul să-şi completeze colecţiile atît cu emisiuni noi cît şi cu emisiuni apărute cu mai mulţi ani în urmă. Aceste plicuri vor fi difuzate de către toate magazinele ,,Filatelia,, şi ghişeele filatelice de pe lingă oficiile poştale. CUVINTE mimSlom Frig sau cald? ORIZONTAL : 1. Titanul de la Iasnala Pojiana, autor al povestirilor „Viforniţa“, „Sevastopolul în decembrie“ ş.a. — Drumul păsărilor spre soare sau ţările calde. 2. Stâpînitorul naturii — Muzeu in Paris — îngheaţă la zero grade şi fierbe la o sută. 3. Poet maghiar, autorul poeziei „Moartea iernii“ — Sistem generator de căldură în univers. 4. Sloi de gheaţă (pl. reg.) — Sunt chemaţi în caz de răceli... sau călduri. 5. Tipic — Crematoriu de... tabac — Se bate de obicei la cald. 6. Băutură fierbinte — A nu-şi mai aduce aminte. 1. Paravan în calea arşiţei solare — Surse de căldură 8. Un an... mai mititel — Fier încins în foc. 9. Podoabe poleite in pomul de iarnă — Cuprinde şi vara şi iarna ! — Precisă. 10. In călduri şi friguri! — Arde ! — Arbore fructifer din ţările calde. 11. început de caniculă ! — Ard şi nu dau căldură. 12. Cunoscut fizician francez, autorul primului principiu al transmisiei căldurii — Poet german, autor al unei „Nopţi de iarnă“. VERTICAL : 1. Autorul poeziilor „Sahara“, „Noapte de iarnă“, etc. 2. Atitudine plină de Înţelegere şi căldură. — Blană călduroasă pentru zile reci. 3. Celebru transatlantic, scufundat în urma ciocnirii cu un gheţar — începe arşiţa ! 4. Bloc de gheaţă plutitor — a scris împreună cu Dimitrie An- Shei poeziile „Omul de zapadă‘, „Versuri caniculare“ ş.a. 5. Rocă formată din cenuşa vulcanilor — Literă grecească — Prefix pentru ureche. 6. A avut de suferit mult de frig în exilul său la Tomis — II ia cu frig şi călduri. 7. Unire ! — Listă de documente. 8. Evaporează apa cu ajutorul aerului cald. —■ Petrecere cu dans. 9. De la (arh) — Convenţie care asigură pe o anumită perioadă un anumit drept 10. Jucărie umplută cu aer cald — Autorul poeziei „Vînturi, vînturi pline de zăpadă“. 11. Ofilit de căldură — Fir. 12. Rarefiat — Poet român contemporan, autorul poeziilor „Soare“, „Focul din singe“, ,,Vîrtej de flacără“ etc. E. DUDAU incă un curs la Universitatea populară La începutul lunii decembrie se deschide un nou curs la Universitatea populară a oraşului Bucureşti : „Probleme ale istoriei diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale contemporane“. La acest curs vor fi predate probleme ale istoriei diplomaţiei, ale relaţiilor dintre state, în decursul istoriei, ale politicii internaţionale actuale, ale politicii de pace a ţărilor socialiste şi altele. Are omul o pasiune! — îmi daţi voie să pun mina pe el ! — Pe cine ? — Pe căţel. E tare frumos. Pare să fie o rasă „specială“. Muşcă ? — Aş. E blind şi cuminte. Cline „de casă“. — Latră ? — Numai la intervale. — Latră tare ? — N-are putere. E slăbuţ. — L-aţi înregistrat ? — Desigur. — Şi băieţaşul ? Are opt ani ? — Aș ! N-a împlinit nici cinci. — Crește frumos ! Și-i cuminte Practică vreun sport ? — Nu. Desenează. — A ! Va să zică, artist. Să vă trăiască. De la dv. se aude radio ? — Nu. Al meu e vechi. Are lămpile uzate. Nu prea se aude — UIIrîie ? — Cine ? — Aparatul de radio, llîrîie ? — Numai cînd e deschis. Trebuie să-i schimb lămpile. — Îmi daţi voie , Sile Stanciu. M-am mutat de trei zile aici, la etajul 7. Dv. la care locuiţi ? — La trei. Aveţi şi dv. copii ? — O fată de opt şi un băiat de JO. Soţia, eu şi trei pisici. Pasiunea soţiei şi copiilor. Mie îmi plac clinii, dar nu-i pot ţine din cauza pisicilor. — Jucaţi-vă !cu căţeluşul meu. — Dacă-mi permiteţi... Vă mulţumesc. Mi-a părut bine. Vă salut ! TI Tovarăşe judecător, Subsemnatul Sile Stanciu, m-am mutat de trei zile în blocul cu adresa de mai jos. Ieri, în dreptul etajului trei, am dat peste locatarul Andrei Jovian, posesorul unui aparat cu nouă lămpi, foarte, .zgomotos.,- ■, al~ unui cline ciobinesc, lătrind ca intr-o stină pustie şi tată al unui copil care are pasiunea mîzgălitului şi a cărui virată tatăl o camuflează dîndu-1 drept de cinci ani cînd el are opt bătuţi pe muche. Toată această familie plus radio şi elvne, fac o gălflgie infernală,, răpind posibilitatea copiilor mei de a se instrui pentru a deveni buni cetăţeni ai patriei noastre. . In consecinţă, chem în faţa justiţiei pe numitul Andrei Jovian, pentru ca justiţia să-l pună la punct. îndrumindu-i copilul, pe o cale sănătoasă şi silindu-L a face radio mai mic. Deocamdată atît, neputind, descoperi şî alţi locatari fiind mutat aici de-abia de trei zile. Dar voi continua cercetările şi, voi sesiza justiţia pentru a face dreptate. Al. dr. Sile Stanciu, p. conf. S. M. RUSU oOO Desen de AL. DARIAN In patru rinduri Unuia, criticat pentru întirzieri repetate Pe nedrept e criticat. La servici, pe cite ştiu, Vine omul regulat... Regulat vine tîrziu. GABRIEL TEODORESCU EL : — Nu, mulţumesc ! sintem căsătoriţi ! Şapte variaţiuni pe aceeaşi tema 1. Librăria Eminescu, bd. Republicii, raionul literatură. — Pot să iau cartea ?1. — Permiteţi s-o împachetez. Să ne iertaţi că hîrtia nu e prea arătoasă . Asta n-o să vă determine să ne ocoliţi! Aţi văzut ultimul număr din Biblioteca pentru toţi ? Mulţumesc ! 2. Zece metri mai încolo : magazinul cu frigidere, colţ cui Edgar Quinet. — Aş avea nevoie de o garnitură de etanşare a frigiderului. — Uite-o. — Aţi putea să-mi spuneţi ce dimensiuni are? — Uite metrul şi măsoară... — Şi... (nu mai am cu cine vorbi... a plecat de lingă minei). 3. Tutungeria nr. 620 din bd. N. Bălcescu 16. 4. Alegeţi dv. pachetul. Care vă place. Permis teţi... aveţi port-ţigaret ? Mulţumesc ! Care broşa? A! aveţi gust... încercaţi pachetul acesta, pare ceva mai uscat. Mulţumesc! Alegeţi! Vă stăm la dispoziţie !. Văsalut! 4. Cincisprezece metri mai încolo: centrul de pline nr. 39,3 dip ■ştr^-Batiştei. _ — Şi-o să stau-' să-ţi aleg dumitale , piinea ! Ia-o ! — Aveţi in vitrină un cozonac. — N-am timp. — Condică aveţi ? — Care cozonac? Ia-1... Bine că ştii carte... Condica ! Altceva mai ştii ? s5. . Cincizeci de. . metri mai încoace: Unitatea C.E.C. bd. N. Bălcescu. „ Doriţi ,un prospect ? E mai comod să-l consultaţi în linişte. S-a stricat peniţa ? Permiteţi... o schimbăm imediat... Luaţi loc o clipă... " 6. Tutungeria nr. 11 din str. Aristide Briand. — Vă rog, opt ţigări Unirea. . . " Mai dă 50 bani .şi-ţi. dau zece." Mi -a v raihas' dintr-un pachet. ■ — lim pare rău, dar n-am.'' — Altminteri, te arunci la ţigări scumpe. Ia de aici... Opt ! ...„Coda“ la variaţiuni. Se pare că boala nu-i molipsitoare... M. URSU — Am terminat şi cu slujba asta nouă ! Să stai toată ziua cu nasu-n registre, dosare, hârtii... — Minca-l-ar lata, cum luptă el împotriva birocraţiei... Ora 6 dimineaţa — Toată noaptea am dansat cha-cha, am ascultat benzi şi am băut gin. ' — Minca-l-ar lata, ce cultură e-n capul lui. ' Poştaşul: — A venit pensia ! — Dă-o bncog, munca p-ar băieţelul tatii s-o amănince ÎN CĂUTAREA UNUI SUBIECT DE REPORTAJ Conversaţia cu tovarăşul Hirt Ion, strungar fruntaş la Uzina de maşini electrice, unde venisem, să culeg material pentru un reportaj, dura de vreo jumătate de oră : — Realizări aveţi, intr-adevăr, dar spune-mi te rog n-aţi avut in ultimul timp nici o greutate, înlăturată insă prin efortul comun al întregii brigăzi ? — Nu. — Vreun tinăr care mai intirzie din cînd, in cind sau altul care să se ţină mai mult de şotii decit de treabă ? — Nu, tovarăşe, toţi muncesc conştiincios. — Nici măcar unul căruia să-i placă mai mult... păhărelul, sau poate altul care să se certe mai des cu soţia ? — Dumneata glumeşti. — Nu glumesc de loc. Mi-ai spus că brigada condusă de dumneata îşi depăşeşte cu regularitate planul lunar de producţie, şi angajamentul de economii? Foarte frumos. Am notat. Dar mie îmi trebuie şi fapte. — Vrei să scrii probabil un roman. — Nu frate, un reportaj. Ia spune-mi, de pildă, cărţi aţi reuşit să ajungeţi brigadă fruntaşă ? — Am muncit. — Cum ? Asta-i important de arătat, cum aţi muncit ? — Bine. — Aşa... dintr-o dată ? — Nu, fireşte. — Ei vezi, şi matale spui că nu a fost simplu. Spune-mi acum pe larg cum s-a întimplat ? — Ca să fiu sincer, nici prea complicat nu a fost. Am pus toți umărul și... am făcut treabă. — Asta-i tot ? — Da. — Tovarășe dragă aceste date sunt insuficiente pentru a face un reportaj!— Asta-i treaba dumitale, noi pe a noastră am făcut-o. — Văd că ați făcut-o. Rezultatele stau martufie. Dar cum ? — Nu ţi-am spus ? — Iar o luăm de la început. Ai, măcar-,-.-copii ■? — încă nu. — Uite, tovarăşe din cele ce mi-ai spus pînă acum, ţinînd seama că nu ai nici copii, totul s-ar putea rezuma în cîteva rînduri: tinărul strungar Hirt Ion de la Uzina de maşini electrice... Ciţi ani ai? 27? Deci, in virstă de 27 de ani, împreună cu brigada sa depăşeşte regulat planul de producţie... Aceasta ca urmare a bunei organizări a locului de muncă, a aplicării celor mai avansate metode de lucru cit şi a preocupării fiecărui membru al brigăzii de a-şi ridica necontenit , nivelul profesional. Ţi-ar plăcea un asemenea... reportaj ? — Nu cred. — Bineînţeles. Mai trebuie fapte, cifre... Ce poţi să-mi mai spui ? — Că şapte din cei opt membri ai brigăzii sunt elevi ai şcolii medii. — E un fapt obişnuit acum. In fiecare uzină ■găseşti sute. Dumneata în ce clasă eşti ? — A XI-a. — Spune-mi cel puţin cum vă ajută în producţie cunoştinţele căpătate in şcoală ? Sunt convins că matematica şi fizica au contribuit mult la ridicarea nivelului vostru profesional şi unul din rezultate se vede deja: calitatea din ce în ce mai bună a pieselor executate. — Păi, dacă ştii de ce mă mai întrebi ? — Bine, să lăsăm şcoala. Ciţi inovatori ai în brigadă ? — Patru. Paul Panaghia, Valeria Şerban... — Dumneata cite inovaţii ai ? — Două. — Cred c-am găsit ce căutam. Spune-mi repede, cu lux de amănunte d in ce împrejurări ţi-a venit ideea şi cum ai materializat-o ? — Simplu. — Iar... simplu ? — De fapt prea mare... filozofie nu a fost. E vorba de două dispozitive... Asta-i tot. — Le-ai făcut aşa... subit ? Nu te-ai frămîntat cîteva zile ? N-ai fost invadat de fel de fel de întrebări şi îndoieli ? Ce-ai simţit atunci ? — Cinstit vorbind am fost prea ocupat să le termin pentru a mai avea timp să-mi notez emoțiile. — Hm. Aşa nu merge, ăsta nu-i reportaj. — N-aş vrea să te contrazic. Dar de ce nu iei, altă brigadă ? — Şi ce-am rezolvat ? — Asta-i treaba dumitale, noi... — Ştiu, v-aţi făcut-o. MIHAI SIPOȘ o IIBăiatul tatii“ de NELL COBAR — Minca-l-ar tata de băiat, cum știe el să strige ! Asta va fi om energic! — Ai să rizi, dar am rămas corigent la două materii. — Minca-l-ar tata da silitor; am știut eu că n-ai să rămîi repetent... — Cîte-i aduc și nimic nu-i place, minca-l-ar tata de exigent !... — Tată, am să stau eu jos, că e îimpotriva mersului și s-ar putea să te-amețească... — Dragul de el, cum se gindește el la mine... — Nu mai , cînta fals că d-aia nu mănîncă... — Munca-l-ar tata, ce ureche muzicală are... — Tăticule, dacă tu te-ai lăsa de fumat te-ai simfi mai bine și... ai avea ceva bani in plus să-mi■ iei şi mie o bicicletă... — Minca-l-ar tata, ce socotit e el!... — Azi am luat 5, e bine ? — E bine, că ieri ai luat 3, minca-te-ar tata de deştept !... — Dă-mi mata, bunicuţule, şi mata, năşico, şi maia, tăicuţule... — Minca-l-ar tata de atent, cum nu uită el pe nimeni !... BALADA ALTUI GREIER MI€ V-amîhliţi şi voi probabil Befecutul greieruş, Negru ca un sirop de tuş. Ce of la neconsolabil s Cri -cri-cri Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii. Dar aşa-mi dai zor mereu, Că n-am timp s-adun şi eu O grăunţă cit de mică, Ca dy să iţii cer impf urniţi La UrnAna- mm furnică. Fiindcă nu-mi dă niciodată, — Şi-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut... Dar acum s-a isprăvit... Cri'cri-cri Toamnă gri, *Tare-s mic şi necăjit ! Cazul s-a-ntimplat in anu’ Cunoscut de Topirceanu Dar de-atuncea, galopind, Anii au trecut pe lină. Nu ştiu de-a fi aflat şi voi Ce s-a petrecut apoi. Dacă , nu, vă spun acuş, Că micuţul greieruş, Negru ca un strop de tuş, A avut un fiu mic, Tot brunet şi tot pitic, Care, meloman de mic, Ii fusese ucenic, Şi, ca orice bun şcolar, Greieruşul lăutar A cules învăţăminte Din povestea dinainte Cu flămindul său părinte. Prin grădinile din jur, Ca im tainic trubadur, Tot cîntind, o seară de seară, La vioară, Repertoriul lui de vară Şi de „muzică uşoară“, Desfăta îndrăgostiţii Cu aceste audiţii. Astfel, în trei-patru luni De nocturne stagiuni, ’ Micul nostru greieruşi Mare-n măiestria lui, Adunase din arcuş Bani destui. Şi cînd zilele trecute L-a-ntrebat coana furnică, Dacăvrea să-l împrumute Iarăşi c-o grăunţă mică, A scos greierul-colosar Un carnet din buzunar Şi i-a spus acolo-n drum, Ca s-audă cei ce trec: — Mulţumesc !... însă acum Am libretul meu la C.E.C. ! Cri-cri-cil Toamnă gri, Astăzi poţi oricînd să ns auzi pup pricina sa vi Mic mai sunt eu, negreşit, Dar, deloc nu-s necăjit ! CATRENE... AMESTECATE PE CONCRET TONUL FACE MUZICA Cei de la I.C.L.B. au lăsat toate gropile şi pietrele după construirea celor II blocuri din Pieptănari. In Pieptănari au terminat Şi-au... tuns-o în grabă, cu viteză. Terenul astfel l-au laset Nepieptănat şi,... fără freză. Studentul Virgil Tătaru de la Fac. de filologie a găurit pereţii camerei sale din căminul Grozăv’eştii Constatăm, bată-l amaru’ Ca un lucru anormal Că deşi el e Tătaru, S-a purtat ca un vandal. Servilul: Chiar şeful poate să vă spună Că eu de muzică-s atras... Şi-aş vrea să-nvăţ la contrabas Să pot cînta. perfect... în strună ! Unei cîntărețe cu repetiţii, nocturne Că are voce (spun o mie), Eu zic că are... insomniei Unui timpanist Cum cînta fals orice bucată, (Ea fie nouă, fie veche), Mă-ntreb defectul de-astădată‘ E la timpan sau la... ureche? SIG. HOROVITZ M. R.