Informatia Bucureştiului, martie 1963 (Anul 10, nr. 2977-3002)

1963-03-01 / nr. 2977

Pag. a 2-a­s C­artea la sate Sâ vedem ce înseamnă rezultatele unei cuprinzătoare acțiuni care, Incheindu-se astăzi, s-a ocupat treme de 6 luni de pătrunderea —­ mai rapids, fl in num­ăr mult măi mare ca altădată a cărților tn mediul rural. Fiindcă astăzi ia sftr­­țit .Luna. cărții la sate1'. Mii de cărți noi şi-au ocupat lotul, in­ luna ce a trecut, in bibliotecile lo­cuitorilor din cele 28 de ramun­e subor­donate Capitalei. Cum, prin ce metode a pătruns cartea in casele ţăranilor ? Cu înclinaţii către Obiectivitatea Cifrelor, tovarăşii de la Uniunea cooperativelor de consum din comunele subordonate Ca­pitalei spun, prin cele opt librării exis­tente şi prin cele 47 de standuri des­chise, îu „Luna cărţii“, prin şcoli, col­ţuri roşii, cămine culturale sau sedii tip gospodăriilor agricole colective. Dar „reportajul“ călătoriei miilor de cărţi către împrejurimile oraşului este mult mai complex şi el cuprinde nume de oa­meni şi diferite iniţiative pentru larga popularizare şi difuzare a cărţii. Ştiţi, de pildă, cine sunt difuzării „record11 ai lunii? De fapt, sunt doi, şi ţini... di­fuzoare : învăţătoarea Efimia Bărzoi, din Cerniţă şi Elvira Dopovici, preşe­dinta cooperativei de consum din Chiaj­­ba. Prima şi-a asumat voluntar sarcina de difuzor al cărţilor şi, la Standul de la şcoală, a vindut cărţi in valoare de 1500 de lei. A doua, femeie vrednice şi cu mare dragoste de literatură, pe Ungă numărul mare de cărţi vândute cu directa ei participare, a fost „inima“ a felurite acţiuni culturale prilejuite in Chiajm de „Luna cărţii" .­ s-a ocupat de amenajarea a trei mici expoziţii de prezentare a noutăţilor editoriale; a or­ganizat standuri volante la gospodăria agricolă colectivă; s-a interesat îndea­proape de buna desfăşurare a cercurilor de citit ale femeilor, pentru care a avut grijă să se pregătească recenzii la cărţile cele mai potrivite; s-a ingri­jt de orga­nizarea unei seri literare la căminul cul­tural, la care au fost invitaţi scriitorii George Dan şi Ştefan Iureş şi compozi­torul Vasile Timiş. Şi tot sub directa ei supraveghere s-au făcut recenzii la citeva cărţi actuale, intre care „Drum deschis“, de Şerban Nedelcu. Sau, ştiti care sunt librăriile „record“ ale aceleiaşi luni ? Cea din Pantelimon şi cea din Otopeni. Insă, andi vorbim de recordul librăriei din Otopeni, trebuie să mai a­­dăugăm ceva: librarul de aici a avut nişte colaboratori inediţi la blazare. Pe învăţători, care, cu pachete de cărţi iu mină, au intrat pe la toate casele de pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi de pe uliţele lăturalnice. Şi, mai cu o recen­zie... orală, mai cu o mică lectură selec­tată cu grijă, s-au întors la librărie cu mâinile goale. Momente asemănătoare: la Cornetu, la Chiajfta... Sau : In ce comună credeţi că s-a pus temelia celor mai numeroase biblioteci noi in luna februarie ? In Domneşti. Şi anume, 70 de­­ţărani au ţinut să-şi ame­najeze, cu concursul librarilor, cite o bi­bliotecă — mai ales de beletristică — in care au aşezat şi-un volum de Sado­­veanu, şi­ unul de Marin Preda, şi­ altul de Balzac — cărţi, valorind intre 50 şi o sută de lei. Iăr dacă vreţi sâ cunoaş­teţi cifra noilor posesori, de bibliotecă pe ansamblul comunelor subordonate oraşului, iat-o: 243. G. V. De la Universitatea populară a oraşului Bucureşti Astăz!, l» ora 18. In sala Consiliu­lui local al sindicatelor va avea loc cursul de Astronomie­ cosmonautică în cadrul chrei* se va expune lecţia „Sis­temul nostru galactic". Va vorbi EU» Marcus-conferenţiar universitar. De asemenea, in sala Lectoratului central, la aceeaşi ora va avea loc conferinţa „Perspectivele cinematografiei noas­tre“. Va lua cuvintul Mihnea Gheor­­ghiu, preşedintele Consiliului Cinema­tografiei. Cronica discului în ajutorul iubitorilor de muzică Există o anumită experienţă acumu­lată in domeniul educaţiei muzicale — al educaţiei In sensul larg, adică in sensul acţiunilor întreprinse pentru ridi­car­ea nivelului cultural al maselor — experienţă clştigată, in primul rinel, prin seriile de concerte-lectie ale Pilarmoni­­eii „şi prin ciclurile de gloduri muzicale ,organizate de festiva­­ul de către Radio­­televiziune, în sfîrşit, o altă instituţie vine să-şi aduca contribuţia. Casa de discuri „Electrecord" a făcut să apară o serie de trei mari discuri micro — „In ajutorul iubitorilor de muzică", pri­mele discuri de acest fel, realizate cu concursul principal al compozitorului Alfred Mendelsohn, profesor la Conser­vatorul „Ciprian Porum­bescu“. Compozi­torul vine cu o apreciabilă experiență de pedagog, căreia i se adaugă cea de creator, muzicianul fiind, de data a­­ceasta, completat de un literat cu reale aptitudini artistice, vădite în textul im­primat pe cele trei discuri. Lucrul tehnicienilor „Electrecordului" este de calitate. Se poate constata din imprimarea îngrijită, din audiţia echili­brată a ansamblului sonor compus din text vorbit, exemplificări la pian, părţi Cîntate pe tind la numeroase instrumente, şi, in fine, din fragmente de mari piese concertante, simfonice şi vocal-simfonice, toate aceste componente fiind rînduite cursiv, Intr-o logică desfăşurare. Primul disc, EXE—0110, e consacrat melodiei şi ritmului, al doilea, EXE— 0111, tratează despre armonie şi contra­punct, iar al treilea, EXE—0112, pre­zintă succesiv instrumentele muzicale şi le reuneşte apoi la ansamblul orchestrei simfonice. Nu ne interesează să facem un rezumat al prelegerilor imprimate. Practic vor­bind, audierea lor este mult mai utilă şi atai interesantă. Mendelsohn ştie să fie, explicit, folosind un limbaj accesibil şi lămurind, pe cit cu putinţă, noţiunile utilizate. Îmbinarea între text şi muzică, însoţirea expunerii fiecărei noţiuni de Către respectivul exemplu muzical se fac pas cu pas, de la simplu la complex, şi, la o reaudiere a discurilor, e peste putinţă să nu constaţi că ai învăţat, realmente, ceva. Spre a atrage atenţia ascultătorului, la primele două discuri, autorul face incursiuni în istoria muzicii, uneori simte nevoia comparaţiilor cu alte arte, pentru ca la al treilea disc să se concentreze asupra prezentării şi carac­terizării instrumentelor. Exemplele muzi­cale, atât cele special create de autor, cit şi cele extrase din literatura muzi­cală, sunt elocvente. Expunerea, dat fiind şi timpul oferit de disc, nu putea fi mai amplă. O observaţie avem in ceea ce priveşte textul tipărit pe mape. E util,­­interesant ,şi prezentat ,grafic cu­ gust. Dar, am fi preferat fi) locul său un glosar, explicitul pe scurt fie­care noţiune cuprinsă în expunere, ajutîndu-l chiar, pe conferenţiar, care nu are timp să explice, de pildă, ce este o terţă, o octavă ş.a. De asemenea, pe mapa celui de al treilea disc ar fi trebuit reproduse toate instrumentele muzicale amintite în textul vorbit, ima­ginea plastică însoţind, astfel, şi com­pletul , imaginea sonoră. In ansamblu, editarea acestei serii de discuri este meritorie şi credem că „E­­lectrecordul“ va continua să vină... in ajutorul iubitorilor de muzică. Lucrări de specialitate in librării *** „Istoria generală a arhitecturii“, vol. I, partea a doua (Evul Mediu­), Editura tehnică, 73 lei. A. I. Tarasov : „Gazele de rafină­rie şi analiza lor“, Editura tehnică, 7,75 lei. I. Săttdulescu : „Frazarea f­etelor“, Editura tehnică, „Colecţia de atelier“, 2,60 lei. Walter Hollitscher: „Natura in lu­mina ştiinţei“, Editura ştiinţifică, 27 lei. I. M. Sorin: „Siguranţa în func­ţionare a aparatelor radioelectronice“, Editura tehnică, colecţia „Radio şi televiziune“, 2 lei. N. N. Gorski: „Tainele Oceanu­lui“, Editura ştiințifică, 8,76 lei. Ansamblul pensionarilor în luna august a anului trecut a luat fiinţă ansamblul de amatori al Casei de ajutor reciproc a pensionari­lor din raionul V. I. Lenin , format din 120 de persoane. La numai două luni după înfiinţare, ansamblul a sus­ţinut două spectacole — la sala spor­turilor Floreasca şi la clubul Uzine­lor „Vulcan“. Astăzi, 1 martie, pension­ar­ii-ac­tori vor prezenta pre­miera unui nou spectacol, în prima parte corul, soliştii şi orchestra se­­misimfonică vor interpreta un pro­gram de cântece de masă şi din fol­clorul contemporan, muzică clasică, arii din opere şi operete etc. în partea a doua se va prezenta opereta „La şezătoare“ de Tiberiu Brediceanu. Regia spectacolului aparţine lui Pa­rnâit Victor Cotescu, artist emerit, laureat al Premilftl.tfrt Sfrt* La căminul cultural din Domneşti activează mai multe formaţii ar­tistice : taraf, brigadă de agitaţie, o echipă de teatru şi una de dansuri. In repertoriul formaţiei de dansuri figurează printre altele şi dansul CU temi „La şezătoare“, dans din care vă prezentăm un tablou. A­cum 1625, debutat ca regizor de film a­aproape patruzeci de ani, în eu o comedie care populariza virtuţile radiofoniei. Şi-a înscris nu­mele pe genericul a peste 25 de filme ca scenarist, regizor şi chiar ca pictor scenograf. Citeva lucrări publicate in ultimii ani, l-au făcut remarcat ca pe un eminent cercetător al teoriei filtilului. Iubeşte variaţia, trece de la „Omul cu arma“ la o ecranizare inspirată de Svejk-ul lui Haşek, de la comedia plină de voie bună şi tinereţe „Salut, Mos­cova“ la documentarul artistic menit să reînvie figura lui Prjevalski, de la tălmăcirea cinematografică a lui „Othello“ la filmul de multiplicaţie inspirat de libretul lui Maiakovski. Către ce se va îndrepta acum ? Nu se poate şti ! Căci Serghei Iutkievici, autorul filmului „Baia“, este plin de neastîmpăr şi de surprize ! Iar „Baia“, realizată în colaborare cu regizorul A. Karanovici, este o surpriză dintre cele mai plăcute. „Dra­ma în şase acte cu circ şi foc ben­gal“, scrisă de Maiakovski în 1929, şi-a găsit in tehnica de animaţie şi in păpuşi o interpretare din cele mai fidele. Filmul reprezintă de la un capăt la celă­­lalt o dezlănţuire sciu­tele t­­fure de­­ inventivita­­te (amintiţi-vă numai de demonstraţia evoluţiei stilurilor de mobilă), dar această explozivă cano­nadă de idei nu se iro­seşte cîtuşi de puţin gratuit, ci dă forţă, ex­primă plastic temele maiakovskiene. Sunt îmbinate în sluj­ba acestui scop cele mai diferite mijloace: păpuşa „clasică", hîrtia decupată, desenul animat, imagini proiectate cu A II obiectiv pentru cinemascop, cadre de cronică filmată şi, în sfîrşit, jocul lui Raikim­, actor viu. Ex­presivitatea păpuşilor este de-a drep­tul impresionantă, Pobedonosikov, directorul „Comgenpipsului“, această chintensenţă a birocratismului lipsit de suflet, este conceput ca un adevă­rat birou cu zeci de sertăraşe. în lo­cul gurii are tot un sertar şi cînd vorbeşte nu deschide gura, ci mişcă sertarul. Cîntd cineaştii doresc să redea soarta petiţiei lui Ciudacov, ei rezolvă această sarcină cu mare con­­ciziune, printr-un gag, printr-o a­­devărată metaforă comică. Pe ecran apare schema „Comgenpipsului", şi pe scheletul uriaşei maşini de servicii şi birouri urmărim aventurile bietei hîrtii de care depinde soarta unei invenții hotărîtoare, întreaga sec­vență este de o causticitate care nu se uită. T. CARANFIL Pe ecrane ttrBi ce Mister PotU-Kitch si MezalUznsova in plimbare pe străzile Moscovei. Brigada de corespondenţi voluntari de la Fabrica „Flacăra roşie“ ne comunica ANGAJAMENTE.. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1963, Ion Moruzi a chemat la Întrecere, pentru cele mai bune rezultate la calitate şi economii, întregul colectiv de la cusut talpă. Comuniştii Constantin Mănescu, Dumitru Stoica, Teodor Turlă şi Petre Iacobuţă, de la atelierul nr. 1 din sectorul încălţăminte, şi-au luat, de asemenea, importante an­gajamente în acest sens. Bină în prezent, angajamentele iniţiale au fost nu numai Îndeplinite, ci şi de­păşite. Noile condiţii în care se lucrea­ză, prin introducerea unor utilaje noi, ca şi metodele folosite in pre­zent, cer o calificare mai bună a tuturor muncitorilor. Meseriaşi cu multă experienţă, împărtăşesc celor mai puţin pregătiţi din priceperea şi indeminarea lor. De pildă, Constantin Boţea ia lecţii de la maistrul C. Mănescu . Gheorghe­­ Toma a prins repede meşteşugul „profesorului” Său Teo­dor Turlă . Ion Moruzi îl cali­fică pe Rudolf Gronschi, care face adevărate progrese in meserie , cu aceeaşi atenţie se ocupă de califi­carea lui Nicolae Rad cu meşterul Dumitru Stoica. CONSTANTIN PENA „TALPUITORUL" Bun sfătuitor şi la nevoie tare... săritoare, gazeta de perete „Tăl­­puitorul“ şi-a căpătat o largă popu- l­­aritate in fabrică, în articolele sale, permanent noi şi variate. Sunt combătute indisciplina, neglijenţa şi orice alte manifestări necores­­punzătoare. Cînd îşi fac apariţia, din ce in ce mai rar, gazeta le prinde fără întirziere in... Obiecti­vul său. Cititorii găsesc astfel ceva nou In fiecare număr apărut. Pen­tru că, la fel de prompt, sunt în­registrate şi aspectele pozitive din fabrică, cum sunt rezultatele între­cerii socialiste, realizările fruntaşi­lor în producţie etc. ELENA MATEI PREOCUPĂRI ARTISTICE Cei 125 de artişti amatori ai în­treprinderii alcătuiesc mai multe formaţii, care au în aceste zile deosebite preocupări. Echipa de dansuri repetă, sub în­drumarea instructorului Ion Gu­­bernicu, cel mai nou număr din repertoriu: un dans din Oaş. Or­chestra de muzică uşoară şi popu-lară are in programul acestei pe­­rioade... scurt turneu prin satele raionului, împreună cu dansatorii prezintă programe pe scenele cămi­nelor culturale. Apreciată pentru acti­vitatea sa din Ultimele luni, brigada artistică de agitaţie realizează pro­grame tot mai reuşite. In afara spec­tacolelor pe care le prezintă în faţa muncitorilor din întreprinderea cu piesa „Soarele a răsărit la mie­zul nopţii”, echipa de teatru poate fi întîlnită şi pe scena Casei cultură a tineretului din raion. VASILE VASILE PREGĂTIRE MULTILATERALĂ Îmbogăţirea cunoştinţelor pro­fesionale sau a celor de cultură generală intră in preocupările zil­nice ale muncitorilor noştri. Peste 500 de muncitori urmează in pre­zent diferite cursuri pentru ridica­rea calificării profesionale.. Cei preocupaţi de Îmbunătăţirea pro­cesului de producţie consultă, stu­diază cu interes literatura tehnică de specialitate. Interesul lor pen­tru noutăţile tehnice este oglindit în creşterea însemnată a număru­lui de Cititori înregistraţi la biblio­tecă. In acest sens pot fi compa­rate cifrele: 273 de cititori ai bibliotecii tehnice în prima jumă­tate a anului trecut ; 750 de citi­tori permanenţi in prezent. Organizarea unor schimburi de experienţă intre sectoare contribuie in mare măsură la lărgirea cunoş­tinţelor profesionale, la răspîndirea celei mai bune experienţe. O pre­gătire deosebită este necesară celor care participă la concursuri gen „Cine ştie meserie cîştigă“, iniţiate de organizaţia U.T.M. împreună CU comitetul sindicatului, DUMITRU CALIN Alexandru Boncea, unul dintre ştanţorii fruntaşi ai întreprinderii Centralele telefo­nce de btoc Pentru a rezolva problema nu­meroaselor cereri privind Insta­larea de noi posturi telefonice în blocurile noi, Direcţia P.T.T.R. a Capitalei şi regiunii Bucu­reşti, sprijinită de direcţia de re­sort din Ministerul Transportu­rilor şi Telecomunicaţiilor, a gă­sit o serie de soluţii tehnice, practice. Una dintre acestea este şi aceea a centralelor de bloc. O SOLUŢIE AVANTAJOASĂ După căutări şi experimentări, în anul 1950 s-a ajuns la soluţia utili­zării centralelor de bloc. Primele centrale de bloc au fost de mică capacitate — doar 50 de linii. Ulte­rior, au fost insă realizate proto­tipuri noi, cu capacităţi sporite — de 10­0 şi 200 de linii, — in stare să sa­tisfacă cerinţele crescinde­­ale cartie­relor., Funcţionalitatea noilor cen­trale de bloc este mult mai bună, asi­­gurind abonaţilor legături telefonice rapide şi de calitate. Utilizarea centralelor de bloc în telefonia urbană, pe lingă faptul că a adus o contribuţie importantă la rezolvarea unui număr sporit de ce­reri, are şi alte avantaje. Se reali­zează importante economii de cablu şi alte materiale de instalaţii. De pildă, pentru un număr de posturi telefonice instalate prin centralele de bloc se foloseşte cu 80 la sută mai puţin cablu decât la un număr egal de posturi instalate direct la centralele de oficiu. Întreţinerea şi controlul funcţionării agregatelor sunt de asemenea mult simplificate. Un avantaj îl prezintă şi pentru abonaţi. Tariful — abonamentul lunar — este de numai 45 de lei. 9 000 DE ABONAŢI LA CEN­TRALELE DE BLOC Mulţi dintre abonaţi nu cunosc încă mecanismul centralelor de bloc şi cum funcţionează ele. Ele nu sunt alt­ceva decât tot nişte centrale telefo­nice automate, instalate In cartierele pe care le deservesc şi racordate la marile centrale de oficiu ale oraşu­lui. După cum s-au convins şi abona­ţii, in ceea ce priveşte modul de funcţionare, nu există nici o deo­ se­­bire Intre un aparat­­cuplat direct şi unul prin centralele de bloc. Pos­turile telefonice au numere de apel individuale şi primesc tonul direct ca o­rice alt aparat conectat in cen­trală. In Bucureşti există, în funcţiune, la această dată, un număr de 61 de centrale de bloc, care asigură func­ţionarea a peste 9 000 de posturi te­lefonice. Ele sunt amplasate in car­tierele Bucureştii Noi, Pajurei, Flo­reasca, Giuleşti, calea Griviţei, bd. Muncii, Pieptănari, Drumul Taberei, Vatra Luminoasă, Bala Novac-Steja­­rului, Giurgiului etc. In planul de investiţii pe anul 1963 al Direcţiei P.T.T.R. a Capitalei şi regiunii Bucureşti este prevăzută instalarea a încă 10 asemenea cen­trale cu o capacitate totală de 2 000 de Unii. Noile centrale de bloc vor fi instalate în cartierele Balta Albă — Centru şi Est, pe bd. 1 Mai etc. Pină la sfîrşitul anului, noile cen­trale de bloc vor fi date in func­ţiune şi vor concura şi ele la asi­gurarea condiţiilor tehnice pentru instalarea de noi posturi telefonice. duba&tielt . Metatediuziie____ Construcţia clădirilor înalte nece­sită instalaţii speciale pentru încăl­zit, alimentarea cu apă, mijloace de a urca la etajele superioare etc. As­­cen­soarele se înscriu deci, ca fi ce­rinţă imperioasă, de care trebuie să ţină seama constructorii. Foarte dese sunt însă cazurile in care, din cauza lipsei de colaborare dintre construc­tor şi executant (Î.M.F.A.B.), ascen­­soarele nu sunt date in folosinţă o dată cu mutarea locatarilor. De ase­menea, lucrările de reparaţii şi în­treţinere a ascensoarelor se fac cu întirziere sau sunt executate la un ni­vel calitativ necorespunzător. Trebuie arătat că sunt şi cazuri cînd adminis­traţiile blocurilor nu veghează la fo­losirea judicioasă a ascensoarelor. De repararea şi întreţinerea aces­tor instalaţii se ocupă colectivul în­treprinderii „Ascensorul“. Multă vre­me întreprinderea a dus lipsă de per­sonal calificat. De aceea, au fost or­ganizate cursuri de calificare cu dv- ADESEORI SE ÎNTÎMPLA AŞA : „BLOCUL S-A DAT ÎN FOLOSINŢA, ASCENSORUL NU“ MARIN NEACŞU Cele 180 de familii de muncitori care au primit locuinţă in blocul 6 din şoseaua Giuleşti nr. 109 s-au bucu­rat nespus de mult atunci clnd s-au mutat. Dar locatarii de la etajele su­perioare s-au întrebat pe bună drep­tate : „Cu ce vom urca plnă la eta­jele 6, 7, 8­7“. Răspunsul a venit prompt: „Mai aşteptaţi, in citeva zile se vor da în folosinţă şi ascensoarele...“. Interven­ţii s-au făcut i­tli la constructor, I.C.M. 3, la executantul ascensoarelor I.M.F.A.R. etc. Cu toate asigurările primite, deşi au trecut patru luni, lo­catarii urcă tot pe scări. In aceeaşi situaţie se găsesc şi locatarii blocu­lui 7 din ansamblul Floreasca. Cele două ascensoare nu au fost încă re­cepţionate, deoarece lucrările de mon­taj executate de I.M.F.A.B. sunt de proastă calitate. DE CE INTIRZIE DOCUMENTA­ŢIILE 7 I. POPESCU Din luna decembrie, ascensorul de la scara B a blocului din strada Piaţa Amzei nr. 10—22 nu mai funcţionează. Administraţia, e drept, a făcut inter­venţiile necesare la I.A.L. 30 Decem­brie, cerind să se avanseze din suma de 47 600 lei, prevăzută pentru repa­raţiile ascensoarelor, o cotă de apro­ximativ 1 000 de lei, valoarea pre­s­tigetSj^Ms 4W* ° rata de 6 luni, care au fost absolvite de peste 200 de lucrători. Paralel cu aceasta, întreprinderea şi-a mărit capacitatea cu Încă 1500 mp de suprafaţă productivă, întreprinderea „Ascensorul" pri­meşte, adeseori, mulţumiri din partea locatarilor şi a instituţiilor pentru calitatea reparaţiilor executate. Ast­fel de scrisori a primit in ultima vre­me pentru lucrările executate in ca­lea Victoriei 11, strada Aristide Briand numerele : 8, 9, 20 şi de la spitalul departamental al M.T.Tc. Sunt insă şi numeroase cazuri in care repara­ţiile se fac cu întirziere, de proastă calitate, cazuri in care lifturile stau nemişcate luni de zile. Corespondenţii noştri ne semnalea­ză frecvent astfel de cazuri. Pornind pe urmele cîtorva scrisori, am vizi­tat întreprinderea „Ascensorul“ şi blocurile din Piaţa Palatului, Piaţa Amzei, cartierele Giuleşti, Mihai Bra­­vu şi Griviţa, lună de zile I.A.L. „s-a grăbit“ să facă comanda către I.M.A. Rezultatul: la 13 februarie, după efectuarea unor lucrări sumare, ascensorul a fost pre­dat „in mers“, dar, după două zile, s-a defectat din nou. Atunci s-a observat că documentația a fost în­tocmită superficial, fără o verificare atentă care să înlăture toate defec­ţiunile. Aceeaşi I.A.L. 30 Decembrie a întocmit documentaţia pentru repa­rarea ascensorului din str­­. G. Duca nr. 4 care nu funcţionează de aproape un an. Ba mai mult, a întocmit chiar şi devizul. Dar... a fost omisă apro­barea lucrării. Curios, la l.A.L. 30 Decembrie sunt lăsate in „suspensie“ 106 documentaţii, care de altfel re­prezintă tot atâtea ascensoare care nu funcţionează. Probabil de aceea tovarăşii de la l.A.L. 30 Decembrie nu participă la consfătuirile trimes­triale organizate la întreprinderea ■„Ascensorul“ ca să nu­­ se amin­tească mereu de... restanţe. CÎND REPARAŢIILE SÎNT FĂCUTE SUPERFICIAL C. EUGEN Anul trecut, pe ln mijlocul lunii septembrie, ascensorul blocului 3 din intrarea Biserica Albă a intrat în re­paraţie capitală. Echipa întreprinde­rii „Ascensorul" a lucrat pină la sfîrşitul lunii decembrie. Procesul verbal de predare, în­cheiat la terminarea lucrării, in pre­zenţa inspectorului Iosif Soradi de la Direcţia generală pentru metrologie, menţionează că se acordă termen de garanţie doi ani, adică pină la 3 ia­nuarie 1365. „ Ascensorul n-a vrut să ţină însă seamă de procesul verbal şi după o săptămină a refuzat să mai urce cu încărcătură. Merge el, este adevărat. Urcă, dar numai gol , în schimb, la coborire, poate lua şi locatari. S-a făcut o propunere ca locatarii să folosească la urcare un elicopter pentru ca sa poată cobori cu ascen­sorul. CAPRICII Sunt locatari si „locatari“. Marea majoritate folosesc cu grijă ascen­soarele, acest lucru fiind in primul rind, în interesul lor. Alții însă... ...La blocurile D5 si C6 din strada Maior Coravu au fost oprite lifturile, de către organele de control, deoarece locatarii au spart geamurile uşilor de acces. ...Ascensoarele blocului din calea Victoriei nr. 32—34 sunt folosite pen­tru transportul gheţii, al pămîntului de flori. O locatară de la etajul III din acelaşi bloc mai „ingenioasă“, a scos uşile liftului pentru a băga şi transporta căruciorul copilului. ...La blocul-turn de pe calea Gri­­viţei, in ziua de 14 februarie a.c., un locatar „grijuliu“ a găsit o nouă întrebuinţare ascensorului. Enervat că odrasla „vrea cu sania“, fiindcă pe stradă nu mai era zăpadă, l-a urcat cu săniuţă cu tot în lift şi timp de 30 de minute l-a plimbat pină la eta­jul 13 şi înapoi. Ce fac administraţiile de bloc! 71 PĂRINŢI, NU LASAŢI COPIII SA SE JOACE CU LIFTUL! Frumos este jocul „de-a ulii şi po­rumbeii“. Cite năzbirii nu fac copiii din dorinţa de a fi „grozavi”. Se pare că acum au găsit un mijloc de joacă mai modern : ascensorul. Copii pină in opt ani, care ar trebui să meargă cu ascensorul numai însoţiţi de părinţi, sunt lăsaţi să facă ce vor ei. Nu rareori se mai găsesc şi „apă­rători“, cum a fost cazul unui loca­tar din blocul-turn de pe calea Gri­viţei, care a răspuns organelor de control aşa: „Lasă-i, tovarăşe, în pace. Să se joace, că doar de aceea plătim noi ascensorul“. In blocul „Garofiţa" de pe bd. Ma­­gheru nr. 16—18, copiii locatarilor Mihai Melnicov şi Nicolae Sotir au fost găsiţi jucindu-se pe cabina lif­tului care... circula. Este, în aceste câteva exemple, o totală lipsă de supraveghere din par­tea părinţilor, care poate duce la ac­cidente grave, fără a mai vorbi de stricăciunile pe care le provoacă fo­losirea, de către copii, a ascensoare­lor. Ascensoarele sunt instalaţii de care locatarii nu se pot dispensa. De aici, gfi desprind fi o serie de obligaţii. Constructorii să facă toate eforturile pentru ca la darea în folosinţă a blocurilor să funcţioneze şi ascen­soarele. Reparaţiile capitale, curente şi cele accidentale să fie executate la un nivel calitativ superior. Între­prinderile de administraţie locativă să acorde mai mult interes întocmirii documentaţiilor, elaborării comenzilor şi urmăririi executării lucrărilor de reparaţii. Este inadmisibilă situaţia existentă la I.A.L. 30 Decembrie unde foarte multe documentaţii sunt în „suspensie". Aceasta înseamnă tot atâtea ascensoare care nu merg şi sute de locatari care urcă pe scări. La buna întreţinere şi funcţionare a­­ ascensoarelor trebuie să-şi aducă contribuţia şi administraţiile de bloc care au datoria să vegheze şi să atragă atenţia locatarilor pentru a folosi ascensoarele numai in scopul destinat­ transportul persoanelor. Locatarii şi in special părinţii, să folosească cu grijă ascensoarele, să nu permită copiilor să se joace cu această instalaţie. Numai in felul acesta vom int­uni din ce in ce mai rar bileţelul „DEFECT” afişat pe uşa liftului. M. PANDURU V. IONESCU A­scensoarele O S-a redeschis Baia Arcului In urma terminării lucrărilor, Baia Arcului funcţionează din nou. Pro­gramul este zilnic, Intre orele 11 şi 19, iar duminica de la orele 7-12 (miercuri închis). Baia dispune de servicii de pedichiură şi manichiură. INFORMAŢIE La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane ADAS din 28 februarie 1963, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de­­literes C.U.U.­ V.X.C., G.P.R., X.D.K., G.M.K., X.Z.T., J.X.K.­ V.H.O. fs ! POSTA JURIDICA MAI MULŢI CITITORI ne În­treabă în ce cuantum se acordă pensie de invaliditate gradul III pentru pensionarii de invaliditate gr. III care sunt şi salariaţi ori cooperatori. Răspuns : Pensionarii de invalidi­tate gradul III cauzată de un acci­dent de muncă sau boală profesio­nală, ori de un accident în legătură cu munca, primesc pe timpul cît sunt angajaţi şi pensia integrală fără ca acestea împreună să depăşească sa­lariul tarifar al funcţiei avute la da­ta invalidităţii. Cei a căror invaliditate de gradul III a fost cauzată de o boală obiş­nuită sau de un accident care nu are legătură cu munca primesc pe lingă salariu şi pensia, pină la nivelul sa­lariului tarifar actual al funcției avute la data invalidității, fără ca acestea împreună să depăşească 1 000 de lei lunar. In cazul în care­­salariul' tarifar împreună cu pensia sau numai sa­lariul tarifar depăşesc limitele sus­­indicate, plata pensiei se reduce în mod corespunzător sau se suspendă, după caz. Normele indicate mai sus sunt a­­plicabile în acelaşi sens şi mem­brilor cooperativelor­­ meşteşugăreşti (cooperatorilor) cu diferenţa că în locul salariului tarifar actual se are în vedere­­retribuţia tarifară ac­tuală. In sfîrşit, precizăm că pensiile invalizilor gradul III care sunt anga­jaţi sau cooperatori se plătesc, în condiţiile şi în cuantumul sus-indi­­cat, prin unităţile (întreprinderi, in­stituţii, cooperative etc.) în care a­­ceștia sunt încadrați. „Poveste de dragoste“ ORIZONTAL: 1) Ciu­te­ce sub fereastra iubi­tei — Inima... din cărţi. 2) Îndrăgostiţi - Fluviul din Aida. 3) îndrăgi, in­i fine! — Mioarele cioba­nului — îndeplinit cu brio. 4) Autorul liedului „Să nu mai vorbim de dragoste" - Frinturi de iubire! — Din bătăile inimii. 5) Sub ramurile sale și-a cintat iubirea Eminescu — Frumosul tlnăr de care s-a îndră­gostit Venus — Precum. 6) Sint — A iubi — Păs­torul iubit de Gacliteea. 7) Dragoste ... fără re­proș — Epocă. 8) A iubi la-nceput! - Corectat. 9) Pe noi - Dragostea flă­căului. 10) Păpușa iubită de poetul Hoffmann, In opera „povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach — Veche măsură de greu­tate. 11) Raport matematic — Fluviu siberian — Nichel. 12) Personaj fe­minin dim comedia „Don GUI­ de cio­rap verde“ — Nemărginită dragoste. 13) Fecior, in Banat — Dragoste de frate. VERTICAL: 1) în tolba lui Cupi­­don — A nutrit o dragoste înflăcă­rată pentru scriitoarea George Sand.. 2) Neîntrecutul gintăreţ al dragostei in poezia rominească — Domoală. 3) în romanţe! — Ba şi el! — A porni din loc - Şi ţfr.). 4) Vinători de inimi — Zeiţa, îndrăgostită de vină­­torul Orion. 5) Termen afectiv folo­sit la ţară intre îndrăgostiţi — Bisai — P. 6) Literă slavonă — Stropit — La virsta dragostei dinţii. 7) O „aten­ţie“ din partea lui — Califul din fru­moasa „Fatma“ lui Coşbuc — Iubita lui Radames. 8) Fără sfîrşit — Litera din vioară ! — Tovarăş de viaţă! 9) Infinitivul inimilor — Suporturi pen­tru cărţi. 10) Sărutare — Din nou. 11) Căsătorit (fig.) - Anulat - Con­soane. 12) In­sulta Albei ca Zăpada - Iubita lui Saburov din romanul „Zile şi nopţi“ de K. Smirnov. 13) Articol — Visul îndrăgostiţilor. GH. CURJOS DEZLEGAREA jocului anterior „Hai la drum“ Orizontal : 1) Cehov — Panova. 2) Aman — Rele — E.P. 3) Rin — Sit — Gara. 4) Anunțuri — Lor. 5) Gerar — Ecran. 6) îşi — Abs. — Stai. 7) AC — Adică — U. — T. 8) Lungă — Urare. Ş) E. — Ai — O. — Sciţi. 10) Autori — A. - Co. 11) Macadamuri - L. 12) Râis­tă — Alinia. 4 i

Next