Informatia Bucureştiului, mai 1963 (Anul 10, nr. 3029-3054)

1963-05-02 / nr. 3029

fl 2-3 INFORMAŢIA Raportăm îndeplinirea angajamentelor (Urmare din pag. 1) Piaţa pare o nesfîrşită grădină în mişcare. Mii de oameni înalţă de­a­­sup­ra capetelor buchete de flori. Dar, laolaltă cu o cleşte flori, colectivele de muncă au adus la demonstraţie şi uriaşul buchet al realizărilor obţi­nute în întrecerea desfăşurată in cinstea zilei de 1 Mai. „Raportăm îndeplinirea angajamen­telor !“. Cu justificată mindrie, oa­menii muncii aduc la demonstraţie, înscrise pe grafice şi lozinci, roadele activităţii lor în producţie Iată coloana marii uzin­­e metalur­gice „23 August“. Aici se fabrică ma­şini şi utilaje pentru industria side­rurgică, chimică, materialelor de construcţii, prelucrării lemnului, ma­terial rulant pentru transporturile fe­roviare. Distingem în coloana Uzine­lor „23 August“ pe cunoscutul maistru forjor Antonache Hristache, care are 82 de inovaţii aplicate, însumînd 3 000 000 lei economii, pe maistrul oţelar Teodor Ioniţă, pe muncitorul Alexandru Buzgurilă, şi mulţi alţii care au contribuit la realizarea acestor succese. „Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe“. Muncitorii Gri­­viţei revoluţionare trec prin faţa tribunelor, demonstrindu-şi hotărîrea de a mamei neabătut sub conducerea partidului pentru îndeplinirea sarci­nilor sporite din acest an. Muncito­rii, inginerii, şi tehnicienii Uzinelor „Griviţa Roşie“ au obţinut însemnate succese, o dată cu reprofilarea între­prinderii pe noile produse pentru in­dustria chimică şi petrolieră. De­monstranţii poartă cu bucurie por­tretele unor oameni stimaţi în uzină pentru realizările lor, cum sunt for­jorul Alexandru Dona, strungarul Gh. Marin, turnătorul Alexandru Dumitrescu, inginerul Gh. Ruşitoru. Aceşti oameni fac parte din cei pes­te 800 de salariaţi ai Griviţei Roşii, decoraţi cu ord­inil şi medalii ale Republicii Populare Române. Trece coloana muncitorilor de la Uzinele „Timpuri noi“. Realizările obţinute de acest harnic colectiv sunt cunoscute în întreaga ţară. In cinstea zilei de 1 Mai, colecti­vul Uzinelor „Timpuri noi“ şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe luna aprilie cu 3 zile înainte de termen. Prin piaţă se perindă necontenit alte şi alte coloane ale oamenilor muncii: de la Uzinele „Republica", de la întreprinderea „Dacia" şi In­dustria Optică Romina, de la Uzinele textile „7 Noiembrie“ şi Uzina de pompe şi maşini agricole, de la „Electromagnetica“ şi de la Ţesăto­­ria din şoseaua Armatei Sovietice. Colectivele de muncă din Capitală distinse recent cu titlul de fruntaşe Pe ramură în Întrecerea socialistă pe ţară, desfăşurată în anul 1962, — uzinele „Vulcan“, „Laromet“, „Fla­căra roşie“, întreprinderea poligrafică nr. 4, I.A.P. — Bucureşti — poartă cu mindrie Steagul roşu acordat de Consiliul Central al Sindicatelor. Tronînd prin faţa tribunelor, de­monstranţii îşi exprimă mândria pen­tru succesele obţinute de ţările so­cialiste frăţeşti. Pe un panou stă scris : „Salut fră­ţesc oamenilor muncii din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, con­structori ai comunismului! Trăiască prietenia dintre popoarele român şi sovietic !“. Alte panouri poartă salu­turi de prietenie frăţească adresate popoarelor din Republica Populară Chineză, Republica Populară Polo­nă, Republica Populară Bulgaria, Re­publica Socialistă Cehoslovacă, Repu­blica Democrată Germană, Republica Populară Albania, Republica Popu­lară Mongolă, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Demo­crată Vietnam, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Republica Cuba. Ne conduci, partid iubit, spre trai bun şi fericit Fluviul uriaş al manifestanţilor continuă să se reverse spre marea piaţă a demonstraţiei. In mijlocul co­loanelor, portretele conducătorilor iubiţi ai partidului şi guvernului sunt înconjurate die roşii ghirlande de flori. Privirile tuturor sunt îndreptate spre tribuna oficială. Din zeci de mii de piepturi se scandează lozinci entu­ziaste : „Ne conduci partid iubit. Spre trai bun şi fericit!“ „Pentru viaţa ce-o trăim Partidului mulţumim !“ Cuvintele izvorî­te din a­dineul ini­milor ce poartă căldura dragostei faţă de partid, conducătorul şi orga­nizatorul victoriilor noastre. In anii puterii populare, Romînia a devenit o ţară cu o economie socialistă uni­tară în plină dezvoltare, iar profun­dele schimbări calitative în structura forţelor şi relaţiilor de producţie au făcut posibile ritmuri înalte de creş­tere în toate ramurile, dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a întregii economii, făurirea un­ei vieţi mereu mai bune, mai îmbelşugate. Văzduhul vibrează de urale. Fla­murile flutură sărbătoreşte în adie­rea calidă şi proaspătă a vântului de primăvară. Prin faţa tribunelor trec colectivele întreprinderilor din raio­nul 1 Mai. Demonstrează muncitorii, tehnicienii şi inginerii Uzinelor „Elec­tronica“, una din cele mai moderne întreprinderi ale industriei electro­tehnice din ţara noastră. La fiecare două minute din hala de montaj a „Electronicii“ iese un aparat de ra­dio. Grafice mari prezintă uriaşii paşi pe care i-a parcurs ac­eastă mare uzină in ultimii 15 ani, în 1948 „Electronica“ producea 1 700 de radioreceptoare. Astăzi pe porţile u­­zinei ies anual 485 000 de aparate de radio. In capul coloanei, pe un postament uriaş, se află instalat un televizor de dimensiuni neobişnuite, care redă în imagini sugestive aspecte din mun­ca secţiilor uzinei, prezintă figuri de muncitori evidenţiaţi în producţie. Pe micul ecran apar chipurile re­glorilor Ioan Mihăilescu şi loan Ni­­chita, al presatoarei Velicu Anasta­sia care a realizat în cinstea zilei de 1 Mai 100 000 de tole peste plan, al bobinatoarei Maria Guţă, al strun­garului Romulus Haiacui ş.a. * Flori ! O mare nesfîrşită de flori umple piaţa demonstraţiei. Pe fon­dul purpuriu al un­ui pancarte, se află lozinca „Trăiască Partidul Mun-citoresc Român !“. Flamuri roşii şi tricolore încadrează graficele şi pa­nourile colectivului de muncă al Ţe­­sătoriei din şoseaua Armatei Sovie­­tice. Ele prezintă succesele înregis­trate în acest an de colectivul aces­tei întreprinderi care produce astăzi cu 285 la sută mai mult decit în 1950. Cu urale nesfîrşite sunt primiţi în piaţa demonstraţiei muncitorii, teh­nicienii şi inginerii Complexului pen­tru industrializarea lemnului din Pipera. Colectivul întreprinderii ra­portează că pe trimestrul I al aces­tui an a Îndeplinit planul producţiei globale în proporţie de 108,8 la sută. In rîndurile coloanei defilează mun­citori cunoscuţi­­ai complexului, evi­denţiaţi în producţie: Maria Florescu, Iancu Ciortea, inovatorul Ion Maşala care împreună cu Constantin Barnea a aplicat în producţie o soluţie teh­nică deosebit de productivă, ce aduce întreprinderii economii de peste 150 000 lei, latâ­i şi p­e constructorii de la Uzi­nele „Semănătoarea“. In fruntea co­loanelor ei poartă o machetă a Or­dinului Muncii, înalta distincţie care se află pe frontispiciul întreprinderii, mărturie a preţuirii înalte acordate de partid şi guvern colectivului uzi­nei. La marea sărbătoare a zilei de 1 Mai muncitorii, trehnicienii şi ingi­nerii de la „Semănătoarea“ raportea­ză un fapt deosebit: construirea celei de a 30 000-a combină. Aportul adus de colectivul Uzinei „Semănătoarea“ la mecanizarea agriculturii noastre socialiste este deosebit de important. Din mii şi mii de pi­epturi se scan­dează cu tărie mobilizatoarea lozincă: „Trăiască şi să se întărească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colectivistă, temelia de neclintit a regimului democrat-popular­­“, înfăptuiri, perspective Entuziasmul clocotitor stăpâneşte nesfirşitele coloane de manifestanţi. Raportînd succesele înregistrate, oa­menii muncii din Capitală îşi expri­mă hotărîrea neclintită de a înde­plini cu cinste sarcinile trasate de partid. Continua dezvoltare a econo­miei ţării noastre a permis ca în 1963 să se asigure o creştere a pro­ducţiei industriale cu peste 12 la sută faţă de realizările din anul trecut. In ramurile producătoare de mijloace de producţie s-a prevăzut ca sporul să fie de 13,3 la sută, iar producţia bunurilor de consum să fie mai mare cu 10 la sută decit în 1962. Toate acestea se obţin prin promovarea sistematică a progresului tehnic in toate ramurile economiei naţionale. Partidul Muncitoresc Român a pus în centrul politicii economice, înzestra­rea industriei, a agriculturii, a con­strucţiilor, a transporturilor, cu uti­laj tehnic de cel mai înalt nivel, mecanizarea şi automatizarea, îmbu­nătăţirea organizării producţiei şi ri­dicarea permanentă a calificării ca­drelor. „Cresc uzine noi in zare, Cîmpu-i fără de hotare Ţara intreagă-i ca o floare“. Versurile acestea, ivite ca spon­tană strigătură, sunt reluate de mii de piepturi. Oamenii îşi manifestă bucuria pentru izbinzile obţinute sub conducerea partidului, hotărîrea de a dezvolta necontenit realizările dobîn­­dite. Prin faţa tribunelor continuă să treacă muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii de la numeroase întreprinderi bucureştene : „Electrotehnica“, „Mase plastice“, „Dîmboviţa“, Atelierele „9 Mai“, Filatura „Dacia", întreprinde­rea pentru industria bumbacului, „Ar­mătura“, Fabrica de încălţăminte „N. Bălcescu“ ş.a. In mijlocul unei co­loane se află o imensă hartă in care sunt prezentate sugestiv noile con­strucţii industriale din Capitală: Fa­brica de radiatoare şi băi din fontă, Fabrica de obiecte sanitare din por­ţelan, „Danubiana“, sunt numai cîteva din noile schimbări intervenite pe harta, industrială ,a Capitalei. Dar prin geografia­­Bucureştiului s-au produs numeroase, modificări. Panouri cu fotografii uriaşe prezintă noile cartiere ale oraşului. Defilează con­structorii. Cei care au construit fru­moasele blocuri şi cartiere de locuinţe din Piaţa Palatului, a Gării de Nord, din Drumul Taberei, de pe şoseaua Giuleşti, de pe şoseaua Ştefan cel Mare, de pe bulevardul Lacul Tei. Ropote nesfîrşite de aplauze intim­Fanfara schimbă ritmul melodiilor. In piaţa Aviatorilor intră sportivii. Cu trupuri oţelite, cu paşi elastici, aliniaţi perfect, sportivii trec falnic prin faţa tribunelor. Ei poartă sute de­ steaguri multicolore, portretele lui Marx, Engels, Lenin şi ale conducă­torilor partidului nostru. Apariţia coloanei de sportivi este îndelung aplaudată. Ochii cată spre lungul şir multicolor. Fetele poartă in miini cercuri şi flori, mingi şi eşarfe. Exerciţiile făcute de sportivi sânt foarte armonioase. Apar şi pira­midele vii formate din zeci de gim­­naşti. Carele alegorice redau imagini din viaţa sportivă care a cunoscut o creştere uriaşă în anii regimului democrat-popular. In ţara noastră sunt astăzi 3 000 000 de sportivi din rîndi­rile cărora s-au ridicat mulţi campioni mondiali, olimpici, europeni. Majoritatea acestora se află la de­filare. Pentru câteva clipe un grup de sportivi s-a oprit in faţa tribunelor. Tobele fanfarei anunţă un­ exerciţiu. Cu o mişcare vie şi uniformă ei au scris cu trupurile lor iniţialele P.M.R.. Aplauzele nu mai contenesc. In cursul defilării alte grupuri de spor­tivi vor forma iniţialele R.P.R. şi cuvântul PACE. Exerciţiile de gimnastică din mers, pe motociclete, per piramide şi care ale­gorice cu trofee şi materiale sporti­ve atrag atenţia tuturor. Defilează membrii Aeroclubului U.C.F.S., piloţii şi paraşutiştii iscusiţi. Vînătorii şi pescarii un echipament specific pă­pină pe aceşti harnici constructori care dau înfăţişare nouă iubitei şi frumoasei noastre Capitale. Pline de prospeţimea primăverii florile care încadrează graficele în­treprinderii de prefabricate „Progre­sul“ raportează succesele obţinute anul acesta. Planul producţiei glo­bale pe primele patru luni a fost în­deplinit cu opt zile înainte de ter­men realizându-se economii peste plan în valoare de 1 815 000 lei. încredere in viitorul luminos Raportînd îndeplinirea angajamen­telor în întrecerea socialistă, oamenii muncii care defilează acum prin faţa tribunelor îşi exprimă încrederea că succesele obţinute vor fi continuate de alte însemnate realizări. Chezăşie acestei încrederi stă politica înţe­leaptă a partidului, stă clocotitorul entuziasm al oamenilor muncii de pe tot cuprinsul patriei. Răsună lozinci închinate unităţii frăţeşti cu proletariatul internaţional. Oamenii muncii din ţara noastră îşi exprimă dragostea şi solidaritatea cu cei ce muncesc din ţările capitalului, cu popoarele noilor state independen­te, cu lupta eroică a popoarelor care mai au de indurat încă jugul robiei coloniale, cu toţi cei care luptă îm­potriva exploatării şi asupririi, pen­tru libertate şi independenţă naţiona­lă, pentru democraţie şi socialism. „Socialismul şi pacea sunt de nedespărţit !“ Aceste cuvinte, rostite de numeroşi participanţi la demon­straţie, exprimă deplina adeziune cu politica externă de pace a partidului şi guvernului nostru. Alături de cele­lalte state socialiste, ţara noastră luptă cu consecvenţă pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru zădărnicirea planurilor cercu­rilor agresive imperialiste, pentru realizarea dezarmării generale şi to­tale. Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm, caracteristică tinereţii, demon­strează studenţii şi elevii, cei care se pregătesc pentru a deveni specialişti competenţi, cadre de nădejde. Prin­tre ei se află locuitorii noului „car­tier studenţesc“ ridicat în Grozăveşti. Braţ la braţ cu colegii lor români demonstrează mulţi dintre cei peste 1 200 de tineri din 53 de ţări care studiază în institutele de învăţămint superior din ţara noastră. In şirurile de demonstranţi se află numeroase echipe de dansuri popu­lare, grupuri folclorice, în costume naţionale romîneşti şi ale minorită­ţilor naţionale, din diferite regiuni ale ţării. Prin cîntec şi joc ei dau glas bucuriei de a fi participanţi ac­tivi la viaţa artistică ce pulsează pină în cele mai îndepărtate colţuri ale patriei. La demonstraţie sunt prezenţi oa­meni de ştiinţă şi cultură, în rân­dul cărora se remarcă colectivul de muncă al Institutului de proiectări chimice (IPROCHIM), distins de C.C.S. cu titlul de fruntaş pe ţară. Savan­ţii şi cercetătorii din institutele bucu­­reştene, scriitori, compozitori, actori, pictori, sculptori, graficieni, cineaşti, care se bucură astăzi de condiţii mi­nunate de muncă, işi exprimă din nou în această zi hotărîrea lor fer­mă ca, sub îndrumarea permanentă a partidului, să contribuie cu întrea­ga putere creatoare la lupta întregu­lui popor pentru desăvârşirea con­strucţiei socialiste. Iese cu mindrie în rindurile sportivi­lor. Aproape o jumătate de oră, mii de sportivi au făcut o demonstraţie plăcută şi urmărită cu interes. Se apropie ultimele coloane de sportivi. Sunt studenţii de la I.C.F., viitori profe­sori de educaţie fizică. Exerci­ţiile lor la sol şi la piramide sunt de o precizie şi de o frumuseiţe ad­mirabile. Şi apoi cei mai miei sportivi, aceia care calcă pe urmele studenţilor de la I.C.F., elevii şcolilor sportive în­cheie parada cu exerciţii de gimnas­tică sportivă. ★ Imensa piaţă, ca şi largile bule­varde prin care trec coloanele, vibrea­ză necontenit de ovaţii şi urale. Mii şi mii de oameni, însufleţiţi de Încrederea de nezdruncinat în juste­ţea confirmată de viaţă a politicii leniniste a partidului, întruchipează o imagine vie a unităţii de neclintit dintre partid, guvern şi popor, a pu­ternicei solidarităţi internaţionale cu cei ce muncesc de pretutindeni în lupta pentru pace şi o viaţă mai bună. I Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală IlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlilIIIIIilIlllllllilIIIIIIIIilIlllllIilllIlIIlllllIlIIIIIIlllllllllll Parada sportivilor Arhitecţii Tiberiu Ricci şi Ignace Şerban — doi dintre cei cinci autori ai lucrării „Sala Palatului Republicii Populare Romine“ cărora li s-a de­cernat Premiul de Stat al Republicii Populare Romine pe anul 1962 — trec alături de tovarăşii lor de muncă, prin faţa tribunelor, manifestîndu-şi hotărîrea de a obţine noi succese în activitatea de răspundere pe care o desfăşoară. O frumoasă piramidă prezentată ieri de sportivi Trec coloane nesftrşite de manifestanţi Foto: D. LAZARESCU Marea demonstraţie din Capitală a fost transmisă de posturile noas­tre de radio şi televiziune. In timpul transmisiei, telespectatorii romîni au urmărit aspecte ale pa­­răzii militare şi ale demonstraţiei oamenilor muncii de la Moscova, ale demonstraţiei de 1 Mai de la Berlin, Budapesta, Sofia, Fraga, Varşovia. De asemenea, posturile d­e televiziune din aceste capitale au retransmis aspecte de la de­monstraţia din Bucureşti. Pe estrade, în pieţe, parcuri şi grădini In toate colţurile Capitalei, pe estra­dele din pieţe, parcuri, grădini sau car­tiere, pe scenele caselor de cultură şi ale cluburilor, în pădurile din împreju­rimile oraşului şi în comunele subordo­nate, artiştii profesionişti şi amatori au prezentat ca în fiecare an de 1 Mai bo­gate şi variate programe artistice la care nu a asistat zeci de mii de spectatori. Peste tot a domnit cântecul, jocul şi voia bună. La estrada din Piaţa Repu­blicii spectatorii au ascultat pentru în­ceput un concert de fanfară urmat de corul Filarmonicii de stat „George Enes­­cu , de corul şi orchestra de la Cen­­trocoop şi de programul formaţiilor de dansuri de la Fabrica de ţigarete „Bucu­reşti" şi de la Şcoala profesională F.R.B. Artiştii Ansamblului folcloric de cîntece şi dansuri al S.P.C. au susţinut un pro­gram variat. Pe lingă bucăţile corale au prezentat un mare număr de cîntece populare interpretate de cântăreţi cu­noscuţi şi îndrăgiţi de publicul bucureş­­tean, cum sunt Ana Pop Corondan, Aurel Ioniţă, Ştefania Rareş şi Ştefania Stere, Magdalena Călinescu şi Tudor Heria. Şi în grădina Izvor spectacolul a atras sute de spectatori. Programul a fost deschis de corul Clubului sindicatelor din învăţămînt dirijat de compozitorul Ion Alexandrescu. Tradiţionalul „Marş de 1 Mai“ al lui Ciprian Porumbescu a fost urmat de „Slavă ţie, patrie iubită“, de un cîntec închinat partidului de Ion Alexandrescu „Slavă partidului“ şi de trei cîntece populare. Muncitorii între­prinderii metalurgice „Dealul Spirei“ au închinat programul brigăzilor artistice de agitaţie zilei de 1 Mai. Printre artişti remarcăm muncitori evidenţiaţi în producţie care şi-au depăşit angaja­mentele luate cu ocazia marii Sărbători. De pildă, electricianul Traian Stancu a dat economii de materiale în valoare de 800 de lei, iar sudorul George Reibăr a sudat mai multe ventilatoare din eco­nomii. Artiştii profesionişti n-au lipsit nici de la această estradă. Orchestra de estradă de la Radiot­eviziune dirijată de Sile Dimien, împreună cu soliştii George şi Victor Bunea, Constantin Dră­­ghici, Ilinca Corbacev şi Ludovic Spiess au interpretat un program variat de mu­zică uşoară şi de muzică din operete. Spectatorii de la estrada din grădina Cişmigiu au admirat frumoasele dansuri olteneşti executate de dansatorii de la I.S.B., şi au ascultat concertele orches­trelor de la Institutul de studii şi cer­cetări hidrotehnice, de la întreprinderea de panificaţie „23 August“ şi de la Uzinele „Semănătoarea“. Peste tot a domnit o atmosferă de vo­ioşie proprie tradiţionalei sărbători a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii din lumea întreagă. Pe estrada din Piaţa Republicii Sub reflectorul solar... Scena a devenit nespus de cuprin­zătoare, iar reflectoarele le mânuieşte acum... soarele, cel mai desăvîrş­it „maestru de lumini". Defilează actorii. Teatrul national e In frunte, urmat de Teatrul „Constantin Nottara", de Tea­trul „Ţăndărică" şi privitorii din tribu­ne Işi aduc aminte de serile petrecute în stat... Agitînd un mănunchi de flori defilează, fără grimă, Emanoil Petruţ, pe care nu demult l-am aplaudat in­terpreted rolul bravului soldat Simon Hahava din „Cercul de cretă cauca­zian" şi-l vom mai aplauda în curînd în rolul titular din filmul „Tudor Vla­­dimirescu". lată-l şi pe Damian Crîş­­maru pe care mîine seară, poate, îl veţi vedea în „Maşina de scris” şi pe unul din „Fraţii Karamazov" — alias Cristea Avram, şi pe Cella Bu­fta, Ra­luca Zamfirescu, pe plictisitul domn Moon al lui Priestley , Val Săndu­­lescu, foarte surtzător in viata de toa­te zilele, şi atît de popularul „Aşchiu­­ţă” al Televiziunii, pe care, de fapt îl cheamă Justin Grad, şi e unul din actorii Teatrului „Ţăndărică“... Intr-un grup, actorul Ion Iienter se uită ne­liniştit la ceas. Explicabil. Peste două ore numai, va fi în cabină pentru a se travesti în odiosul poliţai al Gallen­­ului, orăşelul Unde se petrece „Vizita bătrinei doamne”, recenta premieră a Naţionalului, prezentată în matineu. Iar Spectatorii care au asistat aseară la „Orfeu in infern" l-au putut vedea pe cunoscutul actor din nou la dato­rie. A fost Talbott, șeriful din piesa lui Tennessee Williams.

Next