Informatia Bucureştiului, iunie 1963 (Anul 10, nr. 3055-3079)

1963-06-01 / nr. 3055

Pag a 2-a.m­a­m Teatrul naţional din Craiova la Bucureşti Din viaţa culturală bucureşteană, nu ne scapă spectacolele teatrale. Rar ni se întîmplă, insă, să facem cu­noştinţă şi cu­ spectacole iluminate şi de alte reflectoare decit cele bucu­­reştene. Şi totuşi, de multe ori, cite un bucureştean plecat în delegaţie în provincie, se întoarce acasă şi cu impresii voi de spectator: „Am vă­zut un spectacol excelent la Bacău“. Sau : „Ştiţi ce spectacol bun am vă­zut la Iaşi?“ Impresiile acestea izo­late şi mărturisite în cercuri de prie­teni au cîştigat mult teren. Nu fiind­că toţi bucureştenii s-ar fi făcut delegaţi de profesie. Ci fiindcă, de cum a început primăvara, au sosit teatre din provincie „în delegaţie“ în Bucureşti. Au venit actorii din Bacău, şi şi-au desfăşurat o scurtă stagiune. Tot stagiune redusă au făcut şi artiştii din Galaţi, apoi cei din Iaşi. Iar de luni seară, un alt colectiv artistic din ţară ţine afişul la cele două săli ale Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“ , Teatrul naţional din Craiova. Teatrul craiovean a considerat ca un eveniment cu o anumită pondere turneul său în Bucureşti. Şi ca atare, IS sosit în Capitală cu un colectiv ."a­rtistic numeros şi puternic, din care reţinem cîteva nume, despre care nu auzim acum pentru prima oară: Re­mus Comăneanu, artist al poporului, Margot Boteanu-Păcuraru, Manu Nedeianu, Ovidiu Rocoş — artişti emeriţi. Şi alături de ei, o serie de actori tineri care se afirmă pe scena din Craiova. Şi în ce priveşte progra­mul scurtei lor stagiuni bucureştene, artiştii craioveni au căutat să-l alcă­tuiască în mod variat şi cit mai a­­tractiv. Au început seria spectacole­lor cu „Doi tineri din Verona“, de Shakespeare, comedie pusă in scenă de regizorul Vlad Mugur, în decoru­rile lui Benedict Gănescu şi cu mu­zica de scenă compusă special de Pascal Bentoiu. Au continuat cu „Răzvan şi Vidra“, de B. P. Haşdeu, spectacol a cărui regie o semnează Valentina Balogh şi a­­vînd decorurile realizate de V. Penişoară-Stegaru. Cel de-al treilea spectacol a fost o premieră in toată puterea cuvîntului pentru bucureş­­teni. Spectacolul „Mirele furat“ — căci despre el e vorba — prezen­tat joi seara, ne-a făcut cunoştinţă cu regizoarea Geor­­geta Tomescu, cu pictorul scenograf Eustaţiu Grego­rian şi cu un compozitor de mu­zică de scenă — Ovidiu Gheorghiu. Dar mai ales, am făcut cunoştinţă cu o piesă romî­­nească actuală şi cu numele a doi autori la debut în dramaturgie : Şte­fan Haralamb şi Stela Neagu. Indis­cutabil, o notă bună pentru teatrul craiovean, pentru străduinţa lui de a aduce la lumina rampei creaţii dramatice originale. Iar a­­seară, am văzut încă o comedie shakespeariană: „A 12-a noapte“. Un spectacol în care viziunea regi­zorală a Georgetei Tomescu, de­corurile lui V. Penişoară-Stegaru, jocul întregului colectiv de actori, au concurat pentru a transpune cit mai fidel din filele cărţii pe podiu­mul scenei toată suita de savuroase întîmplări povestite de marele Will. Ce ne oferă în continuare artiştii din Craiova? In agenda turneului lor mai figurează un spectacol cu „Mirele furat“ (astă-seară), un spec­tacol cu „A 12-a noapte“ (mîine di­mineaţă). Şi miine seară, turneul se încheie cu drama „Năpasta“ de Caragiale, în regia lui Petre Dragu. Aşadar, o săptămînă în care ni s-a oferit prlejul să aflăm noutăţi inte­resante despre viaţa culturală ce pulsează azi în Craiova. Manu Nedeianu, artist emerit (Sir Toby) și Ruda Nicolae (Sir Andrew) în „A 12-a noapte“. ­o­O­o- Chiriţa nu vizită la... Chiriţa Faptul e de două ori interesant. Cu prima sa latură, hai să zicem că noi, spectatorii, ne-am obişnuit de-acum. Ştim cu toţii că sub peruca şi crinolina eroinei lui, Alecsandri care evoluează seri de-a rândul pe scena Teatrului pen­tru tineret şi copii se ascunde talentatul actor Arcadie Donos. Ne amuzăm şi ră­­mînem încîntaţi de hain­a modernă pur­tată de un spectacol care, din vremea cind fusese conceput, păstrează doar ideea de a distribui un bărbat într-un rol de cogeamite femeie. Numai că, precum aţi fost informaţi, obiceiul de-a juca pe Chiriţa în tra­vesti este o tradiţie păstrată cu dra­goste de contemporani. La Iaşi­, cuno­scutul actor Miluţă Gheorghiu a făcut carieră cu „Chiriţele“ sale şi cîm­d te referi la talentul său, parcă-ţi răsar în minte zulufii întunecaţi şi gropiţele din obraji ale vestitei „ot Birzoiu de pe scena teatrului ieşan. Şi tocmai fiindcă este aşa, tocmai fiindcă actorul moldo­vean poartă o dragoste firească persona­jului care l-a întovărăşit cu fidelitate de-a lungul activităţii sale actoriceşti, este explicabilă a doua la­tură a faptului interesant pe care vrem să vi-l rela­tăm : „Chiriţa“ din Iaşi a venit în vizită la „Chi­riţa“ din Bucureşti ! Interesat, aşadar, în modul cel mai explicabil de apariţia Chiriţei bucu­reştene, Miluţă Gheorghiu s-a deplasat în Capitală pentru a-şi urmări favorita sub altă întruchipare. Ce-i drept, nu vizita lui l-a mînat şi alt scop : Arcadie Donos nu-i e numai con­frate de rol, ci şi prieten totodată Şi iată-le pe cele două nChiriffi" împreună ! Fotografia noastră deschi­de oarecum o fereastră că­tre felul cum a decurs in­­tîlnirea. Fiindcă actorul ieşan n-a stat numai cu­minte un stat, urmărind la un spectator „în temă“ des­făşurarea comediei. Ci, în culise, în cabină, la o discuţie amicală, a com­­▼yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy­i plecat sau aplaudat mai îndeaproape şi wxxjwyxA* * mai original rolul prietenului său. Mai mult, chiar­ după cum puteţi vedea, ca unul cu „state de vechime“ în materie, a ajutat-o pe „Chiriţa“ bucureşteană să se pr­im­esc. In termeni oficiali, faptul relatat se cheamă „schimb de experienţă“, nu-i aşa ? C­op­ilărie ORIZONTAL : 1) „Cartea cu..." de 3 G. Naum, pe scena Teatrului Ţândă- F­rică — Rivalul lui Făt-Frumos din basmele populare. 2) Locul unde se­­ ţin cursurile - O pană ! — In parcul­­ zoologic sau la circ. 3) Coautor al­­ piesei pentru copii „Mina cu 5 de- n­gete“­­ ....cu ochi albaştri" de O Pancu-Iaşi. 4) Horia Căciulescu - Ho­ - ria..., autor al fabulelor „Fumul,­­ ploaia, un ţintar şi-o pereche de Ochelari“ — Programul temelor. 6)­­ Vîrsta fragedă. 6) „...copilărie“ de­­ I. Creangă — „...păpuşilor“, balet de­­ Bayer. 7) A bubui - Aceea pentru­­ care au luptat argonauţii era de aur j — O cheie pe portativ. 8) Interjecţie j — Personaj comic din „O noapte­­ furtunoasă“ de I. L. Caragiale - In­­ jurul lor, copiii ascultă poveştile­­ bunicii. 9) Cosinzeana din poveşti — Autor al basmului „Singer vînăto­­rul“. 10) Desenul pentru copii, pe ecran — Instituţie in care sint ingri-­­ jiţi şi educaţi copiii de virstă pre- 3 şcolară (pi). 11) Jumătate rimă - Vo- « selă - Seve! 12. Iritaţi — „Are tata­, băieţi“, de O. Pancu Iaşi. 13. „Fru­­moasa din pădurea ador­mită“ şi „Spărgătorul de nuci“ de Ceaikovski — A pictat tabloul „Copilul mamei“. 1 VERTICAL : 1) Cel mai îndrăgit prieten al copiilor, la micul ecran— Copii din Arabia. 2) Loc de plimbare şi joacă— Revistă pentru copii. 3) Rîu in Sudan — Mar­chează ultima fază a unui eveniment — In co­pilărie! 4) A abandona — Posesiv! — Enunţă o părere. 5) Legenda spu­ne că era o îngrămă­dire de oamen­i şi de animale — Oraş în Sue­dia — Aţe! 6) Monedă curentă în R.S.F. Iugo­slavia — Plante acvatice întinse pe suprafaţa apelor stătă­toare. 7) Otilia Cazi­mir — Par­titura operetei „Fetiţa olandeză“ de Kalman — Un micuţ chi­nez. 8) Frumoasa din poveştile orientale — Comparativ. 9) Notă mu­zicală — Nume de fată - învăţătură. 10) Nota„, la purtare, comedie de O. Sava şi S. Stoenescu — A ameninţa. 3 11) Autor al cărţii „Copiii muntelui 31 de aur“ — „Trimişi“, în piesele is- 3 torice - Notă. 12) Pronume — 3 „...Crusoe“, roman de Defoe. 13) „Să 3 creşti mare“! — Boala celor ce nu­­ iubesc învățătura. 3 A. BARTOLOMEU 3 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 In Editura ştiinţifică a apărut: Normele legate de circulaţia pe drumurile publice Lucrarea cuprinde actele normative in vigoare, care reglementează circulaţia vehiculelor, o serie de explicaţii cu pri­vire la aplicarea unor articole din aceste reglementări, o serie de desene menite să ilustreze modul în care principalele­­ reguli de circulaţie urmează să fie apli­cate în practică, precum şi planşe co­lorate ce reproduc noile indicatoare de circulaţie rutieră. CONSTRUCTORII IN CONCURS . Duminică 2 iunie, la ora 10, va în­cepe în sala Clubului constructorilor din str. Luca Stroici faza raională a celui de-al VII-lea concurs, pentru formaţiile munci­torilor constructori. In prima zi se vor prezenta echipele artistice de la I.C.M. 4, întreprinderea de drumuri şi poduri Bucu­reşti, Direcţia generală construcţii montaj şi I.U.T. Celelalte formaţii vor participa la faza raională miercuri 5 iunie, ora 18, la clubul din strada Drumul Murgului 110, duminica 9 iunie, ora 10, la clubul din str. Luca Stroici nr. 13, şi miercuri, 12 iunie, ora 18, la clubul din str. Drumul Murgu­lui. SUCCESE ALE ARTIŞTILOR ROMÂNI PESTE HOTARE Turneul pianistului Valentin Gheorghiu in Elveţia, Italia şi RID. Recent s-a întors dintr-un turneu, care l-a purtat pe meleagurile Elve­ţiei, Italiei şi Republicii Arabe Unite, pianistul Valentin Gheorghiu. Pentru început, artistul român a însoţit or­chestra elveţiană „Masterplayers“ din Lugano, condusă de dirijorul Richard Schumacher — cunoscut şi publicu­lui românesc din concertele date la Bucureşti şi in alte oraşe ale ţării — în localităţile Ascona, Bellinzona, Lugano din Elveţia şi Pessaro, Leg­­nago, Napoli şi Sulmona din Italia, interpretînd partea solistică a Con­certului pentru pian şi orchestră nr. 9 în mi bemul major K. V. 271 de Mozart. Pretutindeni, publicul şi presa de specialitate au acordat o înaltă apreciere calităţilor deosebite ale pianistului. „Valentin Gheorghiu — scria ziarul napolitan „II Tempo“ din 9 aprilie — a fost un executant impecabil, cu un tuşeu precis, deli­cat şi o frazare pasionată. Lucrarea, deosebit de melodioasă, a fost — după noi — străbătută de vitalitate datorită în mare parte pianistului însuşi. Concertul a părut o pagină scrisă în zilele noastre...“ In ultimele zile ale lunii aprilie, Valentin Gheorghiu a fost solistul concertului simfonic al Filarmonicii din Cairo, condusă de dirijorul iugo­slav Gika Zdravkovici,­­ de aseme­nea cunoscut publicului nostru. Inter­pretând Concertul de pian de Schu­mann, preţuitul nostru artist a cucerit aplauzele unanime ale asistenţei. „Este un pianist dotat cu o virtuo­zitate fără cusur, cu un tempera­ment bine disciplinat — scria ziarul „La Bourse egyptienne“ din 1 mai —, care a dominat Concertul de Schumann cu uşurinţa şi autoritatea unui foarte mare maestru“. In continuare, Valentin Gheorghiu a prezentat la Cairo, în sala Operei — cu un foarte mare succes — un recital Schumann (cuprinzînd Fan­tezia op. 17, „Scene de copii“, „Car­naval“ şi variaţiu­nile pe tema AREGG) şi a realizat la postul de radio local înregistrări de diverse piese scurte, printre care şi lucrări de Paul Constantinescu. Cîteva zile mai tîrziu, pianistul ro­mân se intilnea la Roma cu violo­nistul Ştefan Gheorghiu şi cu violon­celistul Radu Aldulescu, pentru a susţine împreună, în capitala Italiei şi apoi in cunoscutul centru muzical Aquila, un recital de trio-uri, pro­gramând lucrări de Beethoven (nr. 4, op. 11), Arenski şi trio-ul scris de Valentin Gheorghiu. Şi aceste ma­nifestări s-au bucurat de o primire entuziastă din partea publicului şi a presei. „înalta măiestrie a celor trei solişti, perfect sincronizaţi in echili­brul intern al formaţiei, s-a mani­festat de la început în trio-ul în si bemol major de Beethoven, apoi în sugestivele pagini ale trio-ului de Arenski şi în sfirşit in strălucitoarea prezentare a trio-ului în la major de Valentin Gheorghiu, excelent pia­nist, dar şi compozitor din cei mai talentaţi ai tinerei generaţii“ — scria ziarul „Paese sera“ din 5 mai. Iar ziarul „II Tempo“ din Roma pu­blica, la aceeaşi dată, in concluzia cronicii sale, următoarele aprecieri: „Cei trei artişti care au debutat la Roma au născut în ascultătorii ro­mani dorinţa arzătoare de a-i reas­­culta, pentru caldul şi entuziasmantul lor fel de a propaga muzica“, la repetiţie cu Orchestra filarmonică din Cairo, dirijor Gika Zdravkovici Filatelie Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Direcţia generală a poştelor şi telecomunica­ţiilor a pus în circulaţie un frumos plic multicolor, reprezentînd o fetiţă cu o minge. Utilul în gospodărie UN FILTRU ANTISTROP Cît necaz produc gospodinei »tropii de apă care »* împrăștie In jur ! In curînd, filtrul antistrop, produs de întreprinderea „Mataloglobus“, va înlătura total această sursă de necaz. Atașat la gura robinetului, filtrul antistrop, in fapt un manșon din cauciuc, prevăzut in In­terior cu cîteva site metalice, împiedică răspindirea în stropi a jetului de apă O DATĂ CU SEZONUL DE LEGUME ŞI FRUCTE... ...vor apărea In magazine , o serie de ustensile gospodăreşti adecvate. Roşia, element decorativ al multor pre­parate culinare, poate fi uşor tăiată in felii egale cu ajutorul dispozitivului spe­cial creat de către întreprinderea „Meta­­loglobus". La fel de uşoară devine şi operaţia de obţinere a sucurilor de fructe şi de roşii cu ajutorul maşinii de sters, realizată de către Fabrica „Flacăra roşie"-Ploieşti. Re­­ţinînd sîmburil şi cojile, maşina oferă gos­podinei sucul şi pulpa fructelor sau a roşiilor. DEVINE COMODA CĂLCAREA ORI­CĂRUI ARTICOL VESTIMENTAR... ...prin folosirea mesei speciale pentru călcat pe care o veţi găsi în magazin# Incepind din luna Iulie. Construită in mod chibzuit şi prevăzută cu un mînecar ata­­şabil, masa face posibilă călcarea lesni­cioasă chiar şi a acelor articole de îm­brăcăminte mai pretenţioase, cum e, de p­ildă, haina bărbătească. NOU TIP DE ARAGAZ Zilele acestea, întreprinderea „1 Septem­­brie"-Satu Mare a livrat Capitalei unul dintre produsele sale recente, aragazul „Someş". Ce aduce nou acest tip de a­­ragaz ? Un consum economic de combus­tibil gazos, un randament termic crescut, o linie elegantă, frumoasă şi, mai ales, cele două accesorii: dulăpiorul alăturat şi grătarul pentru uscatul vaselor, IN LOCUL „CLASICEI“ MATURI... ...veţi putea folosi cu rezultate, mai bune şi cu un efort mai mic aparatul de ma­turat, în curs de realizare la întreprin­derea „Metaloglobus". Prevăzut cu perii rotative şi cu un dispozitiv special, apa­ratul de maturat colectează gunoiul, prin simpla lui plimbare deasupra covorului sau a pardoselii. PE SCURT : Pentru uşurarea operaţiei de spălare a borcanelor din sticlă, se pregăteşte în prezent o perie specială, cu fire din ma­terial plastic. έ­n scurt timp veţi găsi în magazine noi seturi de cuţite cu destinaţii speciale, care se impun prin rezistenţa gurii de tăiere şi prin aspectul plăcut al mâne­relor, confecţionate din material plastic. PROBLEMA ZILEI... Pină la un moment dat, ziua de azi a semănat exact cu celelalte zile de lucru: am sosit la birou, am strins hîrtiile și cu ele sub braț am intrat la șef. L-am găsit într-o discuție aprinsă cu „sindicatul“. — Mă iertați. Dacă sînteți ocupat, revin. — A, nu ! Apropie-te. Poate dai și dumneata o idee, la loc ! Vezi numai să nu te aşezi pe tigru ! Am tresărit, lucru care l-ar fi făcut oricare altul în locul meu. Fulgerător însă, m-am gîndit că In cel mai rău caz, trebuie să fie vorba de un tigru dresat, unul dintre aceia care îţi mănîncă din palmă zahăr sau caramele cu lapte. M-am grăbit să-l caut cu privirea. L-am găsit destul de repede, deşi era înconjurat de o întreagă faună: iepuri, urşi, elefanţi, toţi din material plastic, tigrul însuşi fiind din acelaşi aluat. Lingă ei, avioane, automobile, păpuşi, jucării la care şeful şi „sindicatul“ pri­veau cu mult interes. Mi-au trecut prin minte diversele for­me pe care poate să le ia astenia şi m-am dat cu un pas înapoi: — Tovarăşe director... cu... ştiţi... am venit după semnături şi după re­ferat... — Vezi că-i sub motociclist. Ştia ce spune : pe referatul meu trona un motociclist năpraznic, de tablă. — Ia învîrteşte-i puţin arcul ! — Tov. director... vă rog... — Invîrteşte-i, omule, şi dă-i drumul, să vezi ce frumos merge ! In general execut dispoziţiile şefului cu multă tragere de inimă, dar de data asta învîrteam arcul cu o vădită lipsă de elan. — Tov. director... nu cadrează cu mine... respectuos vă aduc aminte că sunt subşef de birou şi că am venit la dumneavoastră cu treburi importante... — Şi ce, asta nu-i treabă importantă ? Azi e 1 Iunie ! ! Avem salariaţi cu copii... trebuie rezolvată problema ca­­dourilor ! Dumneata ce preferinţă ai ? — Eu ? Să vedeţi... Un concert, un meci, un şpriţ la gheaţă... Ştiţi dumneavoastră... — Nu, omule ! E vorba de­ copiii noştri ! — A, nu mă pricep. Ştiţi că nu am... — Bine ! Dă-mi să-ţi semnez hîrtiile şi du-te! Azi eşti în afara pro­blemei... I-am lăsat a­­nalizînd problema tigri­­lor de plastic şi a cio­­colatei cu poveşti şi m-am întors în biroul meu, cu un vast sen­timent de vinovăţie că în privinţa copiilor sunt în afara proble­mei. Treburile însă nu mi-au dat prea mult timp răgaz. Mi-am strins lucrările şi le­am dus la dactilografă. Ca de obicei, i-am pus pe măsuţă, alături de cele 18 pagini „în două exemplare* şi o garoafă în trei exemplare. Aşa îi duc din cind în cind. Pentru că fata asta e numai bunătate, numai soare, numai zîmbet. Azi însă mi s-a părut că-mi zîmbeşte într-un fel deosebit. — Iţi mulţumesc. Spune-mi, te rog, ştii cumva o poezie ? M-am cam fîstîcit. Nu mă aşteptam ca acolo, în birou, în timpul producţiei, să ceară să-i spun versuri. — Ştiu ! Nu prea... Dar dacă dum­neata vrei, aş putea să învăţ... — Repede ? — Cred că repede... Ai şi prefe­rinţe,.. . — Da, desigur ! Ceva adresat cor­­piilor. — Copiilor ?! — Da. Eventual ceva comic, care să-l distreze. Pentru mine era clar. Cuvintele fetei însemnau un atac frontal. — Ce mai încolo — încoace? — mă gîndeam... Fata visează un cămin, co­pii... Așa că am bîiguit: — Poate că nu-i cazul să mă ingri­jesc mai întîi de poezia pentru copii... mai e timp destul. Ba nu-i timp. După-amiază tre­buie să o ştii ca pe apă... Am făcut ochii mari, lucru pe care ea l-a luat pesemne ca o aprobare. — Iţi mulţumesc !! Ştiam că mă pot bizui pe dumneata ! Stai numai un mo­­ment, să te trec pe listă.­­ Ca să nu mă prăbuşesc m-am ţinut de claviatura maşinii de scris: — Cum adică listă ? ! Ce listă ? ! — Lista celor care vor spune cîta ceva la serbarea de azi. Nu știi că-i Ziua copilului ? Eu răspund din partea „cul­turalului“... Vasăzică, pe dumneata te trec cu o poezie... Ca să nu fii în afara problemei... Am ales ceva potrivit și după o oră scandam cu destul talent şi vervă o poezie de patru strofe. In tramvai spre casă, mă bate cineva pe umăr. Amicul Costică. Burlac ca şi mine. Mă ia de braţ: — Bine că te văd. Eşti liber diseară ! Vino să ascultăm nişte benzi... dansăm .. — Mă ierţi. Azi am treabă. Nu ştii că-i 1 Iunie ? Sunt chemat să spun ver* suri. A făcut ochii mari «I a înălțat din umeri. Ce să mă mir ? E băiat bun, dar din cînd în cînd e In afara problemei ., FRED FIREA — Nu te supăra că te rog să-ți dai cuvîntul că vei fi discretă cu ce ți-am spus, dar și eu mi l-am dat. Desen de MATTY demult, în ediţie 1963 de NELL COBAR „SCUFIŢA ROŞIE" — Bunicuţa, ţi-am adus figuri de ciocolată. Poftim, mănîncă d-ta lupul. „FRUMOASA ADORMITĂ" — Probabil că fetiţa asta, mămico, obişnuieşte să stea noaptea la televizor pînă se termină emisiunea... GULIVER IN ŢARA URIAŞILOR (Ultimul tip) CĂLUŢUL COCOŞAT GULIVER ÎN ŢARA PITICILOR — ...Neapărat, trebuie să fac şi eu o călătorie în ţara uriaşilor... „CEI TREI URSULEŢI" Ursuleţii: — Ce zici ce dulci sunt în costumaşele astea noi !! — Dulci ca mierea ! Micul fotbalist Nu-i mai Inait derit un... pici, dar (și aci vreau să insist) e cel mai mare fotbalist, intr-o echipă de... „pitici“. Cam­ette goluri a înscris e foarte greu de precizat (atit de multe a marcat). Eu insă știu, in mod precis, că nu-i deloc înfumurat. Intr-un cuvint, ați înțeles, din cele ce v-am relatat, că puştiul are..­ palmares. In plus (şi mai presus de toate), în mod constant, s-a pronunţat­­ pentru un joc de calitate... O dată, cînd s-a intimplat ca el să fie faultat de un „pitic“ mai... corpolent, mi-a spus (cind meciul s-a sfirşit) că este cam nedumerit cum un arbitru competent nu e un pic mai exigent şi nu aplică, la moment, ce scrie la regulament. Iar altă dată (mai recent), cind alerga — a nebuniei — şi cît pe-aci era să-nscrie, a fost degeaba fluierat de un arbitru neatent ! fi s-a trezit sancţionat pentru un hent... inexistent Şi iar a fost contrariat... In fine, ce să mai discut, se antrenează regulat, nu vrea să scapa nici un sutt e un „pitic" disciplinat şi joacă regulamentar, iar ca un om civilizaţi respectă şi pe adversar..­. In încheiere, vă mai spun că şi la şcoală este bun, ba chiar e un elev fruntaş... Nu-ncape insă îndoială că va ajunge şi... fundaş d­intr-o echipă naţională... C. MIRCEA CU IO PLUS! Elevilor care au plantat, prin muncă patriotică, mari canti­tăţi de puieţi pe suprafeţe în­tinse. Ei fac altfel de ierbare, Căci elevi de seamă sunt : Nu presează plante-n carte, Le presează în... pămînt ! SIG. HOROVITZ Plapumi cu „lina“ ...sintetica De cînd s© ştie, plapuma a opinat pentru... lina. Dar, aflam ca, în curînd, îşi va modifica preferinţele. De ce ? Care altă materie primă va pu­tea egala moliciunea şi căldura plăpumei de lină ? Din toate punctele de vedere, noua con­curentă a linii are... cîştig de cauză. S-o prezentăm: deşeurire de p n.a. şi de re­­ton care rezultă din industria ţesăturilor şi tricotajelor. Evident, nefolosite ca atare, ci supuse unui proces de destrămare şi de scămoşare care le transformă într-un văl uniform şi pufos. Avantajul economic rezultă de la sine: un înlocuitor al lunii, considerabil mai ieftin. Avantajele utilizării plăpumii umplute cu­­ astfel de materie primă, nu sunt mai puţin demne de luat în seamă, mai căl­­duroasă şi, în acelaşi timp, mai uşoară­­ greutate decit plapuma de lină; au şi bătuceşte în timpul purtării; poate fi spă­lată, fără să-şi modifice calităţile — lucru imposibil de realizat in cazul plă­pumii de lină. Suficiente calităţi pentru ca lîna să fie... scoasă de pe rol. Fabrica de confecţii din Călăraşi pregăteşte în prezent pro­cesul de fabricare a noului sortiment de plapumă. Chiar acum, se montează ma­şinile pentru destrămarea şi scămoşarea deşeurilor de p.n.a. şi de relon. Deci, pe curînd, vom cere în magazi­ne: plăpumi cu­­lină"... sintetică. In ce priveşte modelele, s-au luat măsuri ca ele să satisfacă varietatea de gusturi: vor fi­ folosite pentru confecţionarea feţelor ţe­sături felurite, începînd de la cele fine, din mătase, pînă la cele din bumbac. Vom putea solicita, de asemenea, şi mai multe mărimi: pentru două persoane, pentru o persoană şi plăpumi speciale pentru copii, ALBĂ CA ZĂPADA ŞI CEI ŞAPTE PITICI Vacanţa : — Ești tu acum grbă ca zăpada, dar te facem noi bronzată ca­, ciocolata!

Next