Informatia Bucureştiului, iunie 1963 (Anul 10, nr. 3055-3079)
1963-06-01 / nr. 3055
Pag a 2-a.mam Teatrul naţional din Craiova la Bucureşti Din viaţa culturală bucureşteană, nu ne scapă spectacolele teatrale. Rar ni se întîmplă, insă, să facem cunoştinţă şi cu spectacole iluminate şi de alte reflectoare decit cele bucureştene. Şi totuşi, de multe ori, cite un bucureştean plecat în delegaţie în provincie, se întoarce acasă şi cu impresii voi de spectator: „Am văzut un spectacol excelent la Bacău“. Sau : „Ştiţi ce spectacol bun am văzut la Iaşi?“ Impresiile acestea izolate şi mărturisite în cercuri de prieteni au cîştigat mult teren. Nu fiindcă toţi bucureştenii s-ar fi făcut delegaţi de profesie. Ci fiindcă, de cum a început primăvara, au sosit teatre din provincie „în delegaţie“ în Bucureşti. Au venit actorii din Bacău, şi şi-au desfăşurat o scurtă stagiune. Tot stagiune redusă au făcut şi artiştii din Galaţi, apoi cei din Iaşi. Iar de luni seară, un alt colectiv artistic din ţară ţine afişul la cele două săli ale Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“ , Teatrul naţional din Craiova. Teatrul craiovean a considerat ca un eveniment cu o anumită pondere turneul său în Bucureşti. Şi ca atare, IS sosit în Capitală cu un colectiv ."artistic numeros şi puternic, din care reţinem cîteva nume, despre care nu auzim acum pentru prima oară: Remus Comăneanu, artist al poporului, Margot Boteanu-Păcuraru, Manu Nedeianu, Ovidiu Rocoş — artişti emeriţi. Şi alături de ei, o serie de actori tineri care se afirmă pe scena din Craiova. Şi în ce priveşte programul scurtei lor stagiuni bucureştene, artiştii craioveni au căutat să-l alcătuiască în mod variat şi cit mai atractiv. Au început seria spectacolelor cu „Doi tineri din Verona“, de Shakespeare, comedie pusă in scenă de regizorul Vlad Mugur, în decorurile lui Benedict Gănescu şi cu muzica de scenă compusă special de Pascal Bentoiu. Au continuat cu „Răzvan şi Vidra“, de B. P. Haşdeu, spectacol a cărui regie o semnează Valentina Balogh şi avînd decorurile realizate de V. Penişoară-Stegaru. Cel de-al treilea spectacol a fost o premieră in toată puterea cuvîntului pentru bucureşteni. Spectacolul „Mirele furat“ — căci despre el e vorba — prezentat joi seara, ne-a făcut cunoştinţă cu regizoarea Georgeta Tomescu, cu pictorul scenograf Eustaţiu Gregorian şi cu un compozitor de muzică de scenă — Ovidiu Gheorghiu. Dar mai ales, am făcut cunoştinţă cu o piesă romînească actuală şi cu numele a doi autori la debut în dramaturgie : Ştefan Haralamb şi Stela Neagu. Indiscutabil, o notă bună pentru teatrul craiovean, pentru străduinţa lui de a aduce la lumina rampei creaţii dramatice originale. Iar aseară, am văzut încă o comedie shakespeariană: „A 12-a noapte“. Un spectacol în care viziunea regizorală a Georgetei Tomescu, decorurile lui V. Penişoară-Stegaru, jocul întregului colectiv de actori, au concurat pentru a transpune cit mai fidel din filele cărţii pe podiumul scenei toată suita de savuroase întîmplări povestite de marele Will. Ce ne oferă în continuare artiştii din Craiova? In agenda turneului lor mai figurează un spectacol cu „Mirele furat“ (astă-seară), un spectacol cu „A 12-a noapte“ (mîine dimineaţă). Şi miine seară, turneul se încheie cu drama „Năpasta“ de Caragiale, în regia lui Petre Dragu. Aşadar, o săptămînă în care ni s-a oferit prlejul să aflăm noutăţi interesante despre viaţa culturală ce pulsează azi în Craiova. Manu Nedeianu, artist emerit (Sir Toby) și Ruda Nicolae (Sir Andrew) în „A 12-a noapte“. oOo- Chiriţa nu vizită la... Chiriţa Faptul e de două ori interesant. Cu prima sa latură, hai să zicem că noi, spectatorii, ne-am obişnuit de-acum. Ştim cu toţii că sub peruca şi crinolina eroinei lui, Alecsandri care evoluează seri de-a rândul pe scena Teatrului pentru tineret şi copii se ascunde talentatul actor Arcadie Donos. Ne amuzăm şi rămînem încîntaţi de haina modernă purtată de un spectacol care, din vremea cind fusese conceput, păstrează doar ideea de a distribui un bărbat într-un rol de cogeamite femeie. Numai că, precum aţi fost informaţi, obiceiul de-a juca pe Chiriţa în travesti este o tradiţie păstrată cu dragoste de contemporani. La Iaşi, cunoscutul actor Miluţă Gheorghiu a făcut carieră cu „Chiriţele“ sale şi cîmd te referi la talentul său, parcă-ţi răsar în minte zulufii întunecaţi şi gropiţele din obraji ale vestitei „ot Birzoiu de pe scena teatrului ieşan. Şi tocmai fiindcă este aşa, tocmai fiindcă actorul moldovean poartă o dragoste firească personajului care l-a întovărăşit cu fidelitate de-a lungul activităţii sale actoriceşti, este explicabilă a doua latură a faptului interesant pe care vrem să vi-l relatăm : „Chiriţa“ din Iaşi a venit în vizită la „Chiriţa“ din Bucureşti ! Interesat, aşadar, în modul cel mai explicabil de apariţia Chiriţei bucureştene, Miluţă Gheorghiu s-a deplasat în Capitală pentru a-şi urmări favorita sub altă întruchipare. Ce-i drept, nu vizita lui l-a mînat şi alt scop : Arcadie Donos nu-i e numai confrate de rol, ci şi prieten totodată Şi iată-le pe cele două nChiriffi" împreună ! Fotografia noastră deschide oarecum o fereastră către felul cum a decurs intîlnirea. Fiindcă actorul ieşan n-a stat numai cuminte un stat, urmărind la un spectator „în temă“ desfăşurarea comediei. Ci, în culise, în cabină, la o discuţie amicală, a com▼yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyi plecat sau aplaudat mai îndeaproape şi wxxjwyxA* * mai original rolul prietenului său. Mai mult, chiar după cum puteţi vedea, ca unul cu „state de vechime“ în materie, a ajutat-o pe „Chiriţa“ bucureşteană să se primesc. In termeni oficiali, faptul relatat se cheamă „schimb de experienţă“, nu-i aşa ? Copilărie ORIZONTAL : 1) „Cartea cu..." de 3 G. Naum, pe scena Teatrului Ţândă- Frică — Rivalul lui Făt-Frumos din basmele populare. 2) Locul unde se ţin cursurile - O pană ! — In parcul zoologic sau la circ. 3) Coautor al piesei pentru copii „Mina cu 5 de- ngete“ ....cu ochi albaştri" de O Pancu-Iaşi. 4) Horia Căciulescu - Ho - ria..., autor al fabulelor „Fumul, ploaia, un ţintar şi-o pereche de Ochelari“ — Programul temelor. 6) Vîrsta fragedă. 6) „...copilărie“ de I. Creangă — „...păpuşilor“, balet de Bayer. 7) A bubui - Aceea pentru care au luptat argonauţii era de aur j — O cheie pe portativ. 8) Interjecţie j — Personaj comic din „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale - In jurul lor, copiii ascultă poveştile bunicii. 9) Cosinzeana din poveşti — Autor al basmului „Singer vînătorul“. 10) Desenul pentru copii, pe ecran — Instituţie in care sint ingri- jiţi şi educaţi copiii de virstă pre- 3 şcolară (pi). 11) Jumătate rimă - Vo- « selă - Seve! 12. Iritaţi — „Are tata, băieţi“, de O. Pancu Iaşi. 13. „Frumoasa din pădurea adormită“ şi „Spărgătorul de nuci“ de Ceaikovski — A pictat tabloul „Copilul mamei“. 1 VERTICAL : 1) Cel mai îndrăgit prieten al copiilor, la micul ecran— Copii din Arabia. 2) Loc de plimbare şi joacă— Revistă pentru copii. 3) Rîu in Sudan — Marchează ultima fază a unui eveniment — In copilărie! 4) A abandona — Posesiv! — Enunţă o părere. 5) Legenda spune că era o îngrămădire de oameni şi de animale — Oraş în Suedia — Aţe! 6) Monedă curentă în R.S.F. Iugoslavia — Plante acvatice întinse pe suprafaţa apelor stătătoare. 7) Otilia Cazimir — Partitura operetei „Fetiţa olandeză“ de Kalman — Un micuţ chinez. 8) Frumoasa din poveştile orientale — Comparativ. 9) Notă muzicală — Nume de fată - învăţătură. 10) Nota„, la purtare, comedie de O. Sava şi S. Stoenescu — A ameninţa. 3 11) Autor al cărţii „Copiii muntelui 31 de aur“ — „Trimişi“, în piesele is- 3 torice - Notă. 12) Pronume — 3 „...Crusoe“, roman de Defoe. 13) „Să 3 creşti mare“! — Boala celor ce nu iubesc învățătura. 3 A. BARTOLOMEU 3 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 In Editura ştiinţifică a apărut: Normele legate de circulaţia pe drumurile publice Lucrarea cuprinde actele normative in vigoare, care reglementează circulaţia vehiculelor, o serie de explicaţii cu privire la aplicarea unor articole din aceste reglementări, o serie de desene menite să ilustreze modul în care principalele reguli de circulaţie urmează să fie aplicate în practică, precum şi planşe colorate ce reproduc noile indicatoare de circulaţie rutieră. CONSTRUCTORII IN CONCURS . Duminică 2 iunie, la ora 10, va începe în sala Clubului constructorilor din str. Luca Stroici faza raională a celui de-al VII-lea concurs, pentru formaţiile muncitorilor constructori. In prima zi se vor prezenta echipele artistice de la I.C.M. 4, întreprinderea de drumuri şi poduri Bucureşti, Direcţia generală construcţii montaj şi I.U.T. Celelalte formaţii vor participa la faza raională miercuri 5 iunie, ora 18, la clubul din strada Drumul Murgului 110, duminica 9 iunie, ora 10, la clubul din str. Luca Stroici nr. 13, şi miercuri, 12 iunie, ora 18, la clubul din str. Drumul Murgului. SUCCESE ALE ARTIŞTILOR ROMÂNI PESTE HOTARE Turneul pianistului Valentin Gheorghiu in Elveţia, Italia şi RID. Recent s-a întors dintr-un turneu, care l-a purtat pe meleagurile Elveţiei, Italiei şi Republicii Arabe Unite, pianistul Valentin Gheorghiu. Pentru început, artistul român a însoţit orchestra elveţiană „Masterplayers“ din Lugano, condusă de dirijorul Richard Schumacher — cunoscut şi publicului românesc din concertele date la Bucureşti şi in alte oraşe ale ţării — în localităţile Ascona, Bellinzona, Lugano din Elveţia şi Pessaro, Legnago, Napoli şi Sulmona din Italia, interpretînd partea solistică a Concertului pentru pian şi orchestră nr. 9 în mi bemul major K. V. 271 de Mozart. Pretutindeni, publicul şi presa de specialitate au acordat o înaltă apreciere calităţilor deosebite ale pianistului. „Valentin Gheorghiu — scria ziarul napolitan „II Tempo“ din 9 aprilie — a fost un executant impecabil, cu un tuşeu precis, delicat şi o frazare pasionată. Lucrarea, deosebit de melodioasă, a fost — după noi — străbătută de vitalitate datorită în mare parte pianistului însuşi. Concertul a părut o pagină scrisă în zilele noastre...“ In ultimele zile ale lunii aprilie, Valentin Gheorghiu a fost solistul concertului simfonic al Filarmonicii din Cairo, condusă de dirijorul iugoslav Gika Zdravkovici, de asemenea cunoscut publicului nostru. Interpretând Concertul de pian de Schumann, preţuitul nostru artist a cucerit aplauzele unanime ale asistenţei. „Este un pianist dotat cu o virtuozitate fără cusur, cu un temperament bine disciplinat — scria ziarul „La Bourse egyptienne“ din 1 mai —, care a dominat Concertul de Schumann cu uşurinţa şi autoritatea unui foarte mare maestru“. In continuare, Valentin Gheorghiu a prezentat la Cairo, în sala Operei — cu un foarte mare succes — un recital Schumann (cuprinzînd Fantezia op. 17, „Scene de copii“, „Carnaval“ şi variaţiunile pe tema AREGG) şi a realizat la postul de radio local înregistrări de diverse piese scurte, printre care şi lucrări de Paul Constantinescu. Cîteva zile mai tîrziu, pianistul român se intilnea la Roma cu violonistul Ştefan Gheorghiu şi cu violoncelistul Radu Aldulescu, pentru a susţine împreună, în capitala Italiei şi apoi in cunoscutul centru muzical Aquila, un recital de trio-uri, programând lucrări de Beethoven (nr. 4, op. 11), Arenski şi trio-ul scris de Valentin Gheorghiu. Şi aceste manifestări s-au bucurat de o primire entuziastă din partea publicului şi a presei. „înalta măiestrie a celor trei solişti, perfect sincronizaţi in echilibrul intern al formaţiei, s-a manifestat de la început în trio-ul în si bemol major de Beethoven, apoi în sugestivele pagini ale trio-ului de Arenski şi în sfirşit in strălucitoarea prezentare a trio-ului în la major de Valentin Gheorghiu, excelent pianist, dar şi compozitor din cei mai talentaţi ai tinerei generaţii“ — scria ziarul „Paese sera“ din 5 mai. Iar ziarul „II Tempo“ din Roma publica, la aceeaşi dată, in concluzia cronicii sale, următoarele aprecieri: „Cei trei artişti care au debutat la Roma au născut în ascultătorii romani dorinţa arzătoare de a-i reasculta, pentru caldul şi entuziasmantul lor fel de a propaga muzica“, la repetiţie cu Orchestra filarmonică din Cairo, dirijor Gika Zdravkovici Filatelie Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Direcţia generală a poştelor şi telecomunicaţiilor a pus în circulaţie un frumos plic multicolor, reprezentînd o fetiţă cu o minge. Utilul în gospodărie UN FILTRU ANTISTROP Cît necaz produc gospodinei »tropii de apă care »* împrăștie In jur ! In curînd, filtrul antistrop, produs de întreprinderea „Mataloglobus“, va înlătura total această sursă de necaz. Atașat la gura robinetului, filtrul antistrop, in fapt un manșon din cauciuc, prevăzut in Interior cu cîteva site metalice, împiedică răspindirea în stropi a jetului de apă O DATĂ CU SEZONUL DE LEGUME ŞI FRUCTE... ...vor apărea In magazine , o serie de ustensile gospodăreşti adecvate. Roşia, element decorativ al multor preparate culinare, poate fi uşor tăiată in felii egale cu ajutorul dispozitivului special creat de către întreprinderea „Metaloglobus". La fel de uşoară devine şi operaţia de obţinere a sucurilor de fructe şi de roşii cu ajutorul maşinii de sters, realizată de către Fabrica „Flacăra roşie"-Ploieşti. Reţinînd sîmburil şi cojile, maşina oferă gospodinei sucul şi pulpa fructelor sau a roşiilor. DEVINE COMODA CĂLCAREA ORICĂRUI ARTICOL VESTIMENTAR... ...prin folosirea mesei speciale pentru călcat pe care o veţi găsi în magazin# Incepind din luna Iulie. Construită in mod chibzuit şi prevăzută cu un mînecar ataşabil, masa face posibilă călcarea lesnicioasă chiar şi a acelor articole de îmbrăcăminte mai pretenţioase, cum e, de pildă, haina bărbătească. NOU TIP DE ARAGAZ Zilele acestea, întreprinderea „1 Septembrie"-Satu Mare a livrat Capitalei unul dintre produsele sale recente, aragazul „Someş". Ce aduce nou acest tip de aragaz ? Un consum economic de combustibil gazos, un randament termic crescut, o linie elegantă, frumoasă şi, mai ales, cele două accesorii: dulăpiorul alăturat şi grătarul pentru uscatul vaselor, IN LOCUL „CLASICEI“ MATURI... ...veţi putea folosi cu rezultate, mai bune şi cu un efort mai mic aparatul de maturat, în curs de realizare la întreprinderea „Metaloglobus". Prevăzut cu perii rotative şi cu un dispozitiv special, aparatul de maturat colectează gunoiul, prin simpla lui plimbare deasupra covorului sau a pardoselii. PE SCURT : Pentru uşurarea operaţiei de spălare a borcanelor din sticlă, se pregăteşte în prezent o perie specială, cu fire din material plastic. În scurt timp veţi găsi în magazine noi seturi de cuţite cu destinaţii speciale, care se impun prin rezistenţa gurii de tăiere şi prin aspectul plăcut al mânerelor, confecţionate din material plastic. PROBLEMA ZILEI... Pină la un moment dat, ziua de azi a semănat exact cu celelalte zile de lucru: am sosit la birou, am strins hîrtiile și cu ele sub braț am intrat la șef. L-am găsit într-o discuție aprinsă cu „sindicatul“. — Mă iertați. Dacă sînteți ocupat, revin. — A, nu ! Apropie-te. Poate dai și dumneata o idee, la loc ! Vezi numai să nu te aşezi pe tigru ! Am tresărit, lucru care l-ar fi făcut oricare altul în locul meu. Fulgerător însă, m-am gîndit că In cel mai rău caz, trebuie să fie vorba de un tigru dresat, unul dintre aceia care îţi mănîncă din palmă zahăr sau caramele cu lapte. M-am grăbit să-l caut cu privirea. L-am găsit destul de repede, deşi era înconjurat de o întreagă faună: iepuri, urşi, elefanţi, toţi din material plastic, tigrul însuşi fiind din acelaşi aluat. Lingă ei, avioane, automobile, păpuşi, jucării la care şeful şi „sindicatul“ priveau cu mult interes. Mi-au trecut prin minte diversele forme pe care poate să le ia astenia şi m-am dat cu un pas înapoi: — Tovarăşe director... cu... ştiţi... am venit după semnături şi după referat... — Vezi că-i sub motociclist. Ştia ce spune : pe referatul meu trona un motociclist năpraznic, de tablă. — Ia învîrteşte-i puţin arcul ! — Tov. director... vă rog... — Invîrteşte-i, omule, şi dă-i drumul, să vezi ce frumos merge ! In general execut dispoziţiile şefului cu multă tragere de inimă, dar de data asta învîrteam arcul cu o vădită lipsă de elan. — Tov. director... nu cadrează cu mine... respectuos vă aduc aminte că sunt subşef de birou şi că am venit la dumneavoastră cu treburi importante... — Şi ce, asta nu-i treabă importantă ? Azi e 1 Iunie ! ! Avem salariaţi cu copii... trebuie rezolvată problema cadourilor ! Dumneata ce preferinţă ai ? — Eu ? Să vedeţi... Un concert, un meci, un şpriţ la gheaţă... Ştiţi dumneavoastră... — Nu, omule ! E vorba de copiii noştri ! — A, nu mă pricep. Ştiţi că nu am... — Bine ! Dă-mi să-ţi semnez hîrtiile şi du-te! Azi eşti în afara problemei... I-am lăsat analizînd problema tigrilor de plastic şi a ciocolatei cu poveşti şi m-am întors în biroul meu, cu un vast sentiment de vinovăţie că în privinţa copiilor sunt în afara problemei. Treburile însă nu mi-au dat prea mult timp răgaz. Mi-am strins lucrările şi leam dus la dactilografă. Ca de obicei, i-am pus pe măsuţă, alături de cele 18 pagini „în două exemplare* şi o garoafă în trei exemplare. Aşa îi duc din cind în cind. Pentru că fata asta e numai bunătate, numai soare, numai zîmbet. Azi însă mi s-a părut că-mi zîmbeşte într-un fel deosebit. — Iţi mulţumesc. Spune-mi, te rog, ştii cumva o poezie ? M-am cam fîstîcit. Nu mă aşteptam ca acolo, în birou, în timpul producţiei, să ceară să-i spun versuri. — Ştiu ! Nu prea... Dar dacă dumneata vrei, aş putea să învăţ... — Repede ? — Cred că repede... Ai şi preferinţe,.. . — Da, desigur ! Ceva adresat corpiilor. — Copiilor ?! — Da. Eventual ceva comic, care să-l distreze. Pentru mine era clar. Cuvintele fetei însemnau un atac frontal. — Ce mai încolo — încoace? — mă gîndeam... Fata visează un cămin, copii... Așa că am bîiguit: — Poate că nu-i cazul să mă ingrijesc mai întîi de poezia pentru copii... mai e timp destul. Ba nu-i timp. După-amiază trebuie să o ştii ca pe apă... Am făcut ochii mari, lucru pe care ea l-a luat pesemne ca o aprobare. — Iţi mulţumesc !! Ştiam că mă pot bizui pe dumneata ! Stai numai un moment, să te trec pe listă. Ca să nu mă prăbuşesc m-am ţinut de claviatura maşinii de scris: — Cum adică listă ? ! Ce listă ? ! — Lista celor care vor spune cîta ceva la serbarea de azi. Nu știi că-i Ziua copilului ? Eu răspund din partea „culturalului“... Vasăzică, pe dumneata te trec cu o poezie... Ca să nu fii în afara problemei... Am ales ceva potrivit și după o oră scandam cu destul talent şi vervă o poezie de patru strofe. In tramvai spre casă, mă bate cineva pe umăr. Amicul Costică. Burlac ca şi mine. Mă ia de braţ: — Bine că te văd. Eşti liber diseară ! Vino să ascultăm nişte benzi... dansăm .. — Mă ierţi. Azi am treabă. Nu ştii că-i 1 Iunie ? Sunt chemat să spun ver* suri. A făcut ochii mari «I a înălțat din umeri. Ce să mă mir ? E băiat bun, dar din cînd în cînd e In afara problemei ., FRED FIREA — Nu te supăra că te rog să-ți dai cuvîntul că vei fi discretă cu ce ți-am spus, dar și eu mi l-am dat. Desen de MATTY demult, în ediţie 1963 de NELL COBAR „SCUFIŢA ROŞIE" — Bunicuţa, ţi-am adus figuri de ciocolată. Poftim, mănîncă d-ta lupul. „FRUMOASA ADORMITĂ" — Probabil că fetiţa asta, mămico, obişnuieşte să stea noaptea la televizor pînă se termină emisiunea... GULIVER IN ŢARA URIAŞILOR (Ultimul tip) CĂLUŢUL COCOŞAT GULIVER ÎN ŢARA PITICILOR — ...Neapărat, trebuie să fac şi eu o călătorie în ţara uriaşilor... „CEI TREI URSULEŢI" Ursuleţii: — Ce zici ce dulci sunt în costumaşele astea noi !! — Dulci ca mierea ! Micul fotbalist Nu-i mai Inait derit un... pici, dar (și aci vreau să insist) e cel mai mare fotbalist, intr-o echipă de... „pitici“. Camette goluri a înscris e foarte greu de precizat (atit de multe a marcat). Eu insă știu, in mod precis, că nu-i deloc înfumurat. Intr-un cuvint, ați înțeles, din cele ce v-am relatat, că puştiul are.. palmares. In plus (şi mai presus de toate), în mod constant, s-a pronunţat pentru un joc de calitate... O dată, cînd s-a intimplat ca el să fie faultat de un „pitic“ mai... corpolent, mi-a spus (cind meciul s-a sfirşit) că este cam nedumerit cum un arbitru competent nu e un pic mai exigent şi nu aplică, la moment, ce scrie la regulament. Iar altă dată (mai recent), cind alerga — a nebuniei — şi cît pe-aci era să-nscrie, a fost degeaba fluierat de un arbitru neatent ! fi s-a trezit sancţionat pentru un hent... inexistent Şi iar a fost contrariat... In fine, ce să mai discut, se antrenează regulat, nu vrea să scapa nici un sutt e un „pitic" disciplinat şi joacă regulamentar, iar ca un om civilizaţi respectă şi pe adversar... In încheiere, vă mai spun că şi la şcoală este bun, ba chiar e un elev fruntaş... Nu-ncape insă îndoială că va ajunge şi... fundaş dintr-o echipă naţională... C. MIRCEA CU IO PLUS! Elevilor care au plantat, prin muncă patriotică, mari cantităţi de puieţi pe suprafeţe întinse. Ei fac altfel de ierbare, Căci elevi de seamă sunt : Nu presează plante-n carte, Le presează în... pămînt ! SIG. HOROVITZ Plapumi cu „lina“ ...sintetica De cînd s© ştie, plapuma a opinat pentru... lina. Dar, aflam ca, în curînd, îşi va modifica preferinţele. De ce ? Care altă materie primă va putea egala moliciunea şi căldura plăpumei de lină ? Din toate punctele de vedere, noua concurentă a linii are... cîştig de cauză. S-o prezentăm: deşeurire de p n.a. şi de reton care rezultă din industria ţesăturilor şi tricotajelor. Evident, nefolosite ca atare, ci supuse unui proces de destrămare şi de scămoşare care le transformă într-un văl uniform şi pufos. Avantajul economic rezultă de la sine: un înlocuitor al lunii, considerabil mai ieftin. Avantajele utilizării plăpumii umplute cu astfel de materie primă, nu sunt mai puţin demne de luat în seamă, mai călduroasă şi, în acelaşi timp, mai uşoară greutate decit plapuma de lină; au şi bătuceşte în timpul purtării; poate fi spălată, fără să-şi modifice calităţile — lucru imposibil de realizat in cazul plăpumii de lină. Suficiente calităţi pentru ca lîna să fie... scoasă de pe rol. Fabrica de confecţii din Călăraşi pregăteşte în prezent procesul de fabricare a noului sortiment de plapumă. Chiar acum, se montează maşinile pentru destrămarea şi scămoşarea deşeurilor de p.n.a. şi de relon. Deci, pe curînd, vom cere în magazine: plăpumi culină"... sintetică. In ce priveşte modelele, s-au luat măsuri ca ele să satisfacă varietatea de gusturi: vor fi folosite pentru confecţionarea feţelor ţesături felurite, începînd de la cele fine, din mătase, pînă la cele din bumbac. Vom putea solicita, de asemenea, şi mai multe mărimi: pentru două persoane, pentru o persoană şi plăpumi speciale pentru copii, ALBĂ CA ZĂPADA ŞI CEI ŞAPTE PITICI Vacanţa : — Ești tu acum grbă ca zăpada, dar te facem noi bronzată ca, ciocolata!