Informatia Bucureştiului, august 1963 (Anul 11, nr. 3103-3132)
1963-07-27 / nr. 3103
s 2-a. Oaspeţi dragi „Danubiana !” A fost o după-amiază frumoasă, cu flipe care vor cămine in amintirea muncitorilor de la Uzinele de anvelope »Danubiana ". Clipe de adevărată destindere după lăsarea lucrului, hohote spontane de fis, aplauze entuziaste ţi multe „bis“-uri ! Aţi ghicit, desigur , a avut loc, chiar in incinta uzinelor, un reuşit program artistic. Cine au fost oaspeţii? Mai bine zis, ţi-au fost Simpli oaspeţi. Ci prieteni dragi, cunoscuţi... de mult şi aşteptaţi cu nerăbdare : artiştii Teatrului satiric-a muzical „Constantin Tanase“. Dovezile prieteniei, incontestabile : ţi-a venit nu numai să prezinte spectacolul, dar şi să ajute pe unii dintre spectatori cu ascuţişul satirei, cu influenţa tonică a fîsului. Textul programului artistic (aparţinind cunoscuţilor umorişti Sădi Rudeanu şi Maria Şerbănescu, pe fuzica lui Viorentin Delmar) a vădit cu prisosinţă cunoaşterea vieţii uzinei, ba chiar şi a unor preocupări ale muncitorilor in afara producţiei. Cupletele satirice, momentele vesele, melodiile, midie scenete din program şi-au găsit o fericită îmbinare în regia „ care merită să fie evidenţiată “ a lui Nicolae Dinescu. Uzină, uzină uzină, / Izvor de belşug şi lumină, / In tine cresc / Şi înfloresc Attira visuri mail ! / Şi visuri dragi / Se împlinesc / Din mîini de făurari !“. Nu-i de mirare că acest refren al melodiei lui Florentiu Delmar „Uzina mea ■ a rămas pe buzele muncitorilor. Cum au rămas multe alte replici spumoase, cu vervă satirică, dar, mai ales... cu ţintă precisă. Calde felicitări — însoţite de melodii cântate anume pentru ei — au primit din partea colectivului teatrului mai mulţi muncitori care s-au evidenţiat în întrecerea socialistă. Printre cei... vizaţi la acest capitol, muncitorii : Gheorghe Neagu, Miron Lungu, Alexandru Niculescu, Ion Căpăţînă, Maria Tudor. In schimb, alţii ar fi preferat, in momentul cînd şi-au auzit numele, să se afle departe de sala care răsuna de rîsul tovarăşilor lor de muncă ! De mult succes s-au bucurat cupletele satirice „Rugăciunea“, „Cursa cu... electrostivuitoare“, „Să rămînă intre noi“, sceneta-coftcurs „Câte ştie cîştigă“, ţintind, fiecare, lipsuri care mai dăinuie printre salariaţii uzinei. E neîndoielnic că cei vizaţi aici (între alţii, Vasile Costache, Ion PetrescU, Stave Blaju şi Fortunato lozu) nu vor uita curind clipele în care s-au văzut obiect de satiră şi rîs. Şi că, în acelaşi timp, vor trage învăţămintele cuvenite. Se cuvine să fie subliniată căldura cu care actorii teatrului au interpretat acest reuşit şi atrăgător program de brigadă artistică de agitaţie. Mult aplaudaţi pentru nivelul interpretării, actorii Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu, Puui Călinescu, Antonescu-Carăbuş şi alţii. Repetate „bis“-uri şi aplauze cîntâreţilor Luigi Ionescu, Biţă Rădulescu, Gigi Niculescu şi Jeny SăndulescU. In încheiere, o constatare care facee cinste teatrului : perseverenţa cu care colectivul artiştilor înfăptuieşte iniţiativa organizaţiei de partid a teatrului, de a crea şi prezeintta programe de brigadă artistică de agitaţie în marile întreprinderi din Capitală, cu tematică axată pe profilul întreprinderilor. E. BODNARIUC Moment din spectacol oOO“ Dudul din strada Batiste... Duzi întîlneşti în Bucureşti la fiecare pas. Dudul din strada Batiste e însă unul singur. îl cunoaşteţi ? Se află între strada Praporgescu şi Strada Al. Sahia. E veteranul duzilor din Capitală „martor“ al tuturor marilor evenimente din ultimele două veacuri. Veteranul are un trunchi uriaş. Coroana lui, asemenea unui arc de triumf, învăluie ca într-o îmbrăţişare, întreaga lăţime a străzii. Cine ştie cîţi au adăstat la umbra lui, de-a lungul deceniilor. Destule motive, aşadar, ca specialiştii să-l declare arbor excepţional şi sa propună înscrierea lui pe lista monumentelor naturii din Bucureşti (există vreo 30 de asemenea arbori în oraş). lată însă că zilele trecute, in urma unui capriciu al verii, — a unei dezlănţuiri cu grindină şi pint puternic — bătrînul a început să ofteze din adîncul rărunchilor, în luptă CU natura el n-a cedat cu totul, ci numai pe jumătate... O parte din dudă— cu trunchi şi ramuri — s-a desprins cu gemete puternice din poziţia în care l-a imortalizat, la vremea sa, într-o acuarelă, Szatmary, cu un secol şi mai bine în urmă. S-au deschis ferestrele blocurilor din împrejurimi. S-a adunat lume. Dudul din Batiste n-a murit însă. Mai trăieşte totuşi, deşi olog. Vor reuşi specialiştii să-i miai prelungească viaţa, fie oblijindu-i rănile, fie venindu-i în ajutor cu nişte „cirje“ puternice? P. I. Beton pre... şi post-comprinm. La început, chiar şi unii dintre muncitorii întreprinderii de prefabricate „Progresul“, se întrebau : e posibil să comprimi betonul ? Nu cumva e o greşeală la mijloc ? Tehnicienii şi inginerii le-au răspuns cu un exemplu: „Aranjaţi 13—20 de cărţi, una peste alta, puneţi-le în aceeaşi poziţie în braţe şi stricgeţi-le puternic. Nu sînteţi de părere că s-au făcut mai mici, că s-au comprimat ? Aşa şi cu betonul. Luaţi două piese din beton, treceţi prin ele un cablu de oţel care are la extremităţi, să zicem, două bucăţi de oţel filetat şi înşurubaţi pe acestea din urmă două piuliţe. Strîngeţi-le ci puteţi şi veţi obţinte beton postcomprimat“. Fireşte, în practică, lucrurile nu se petrec atît de simplu. Se ţine seama de masivitatea elementelor din beton, comprimarea făcîndu-se pe baza unor calcule Mc. Dar precomprimarea ? Aici lucrurile sunt ceva mai complicate. Mai intîi se întind corzile din oţel special. Evident, cu ajutorul unor dispozitive anume confecţionate. La stîlpii electrici precomprimaţi, de exemplu, se întind cu o forţă de circa 16 000 kgkmp. (Imaginaţi-vă un cablu de oţel cu diametrul de 1 cm, ancorat cu un capăt de un punct situat la înălţimi. Şi gîndiţi-vă că de celălalt capăt atirnă o greutate de 16 000 kg. Veţi avea idee despre forţa aceasta de tensionare. Pe corzile întinse se toarnă betonul şi la timpul stabilit prin procesul tehnologic se taie cablurile la capetele elementului din beton. Comprimarea betonului are loc în virtutea faptului că, corzile de oţel tind să-şi recapete poziţia, dimensiunea iniţială. Artişti din Liban De la 6 august îşi va începe turneul pe litoralul Mării Negre formaţia de jaz libaneză cunoscuta sub denumirea „Samson Boy“. Conducătorul ei este cântăreţul de muzică uşoară SatHSOB Boy care, in compania intrumentiştilor, prezintă un program variat de muzică uşoară. Artiştii libanezi vor fi prezenţi şi în Bucureşti, în zilele de 10, 11, 12, 13 august, citul vor da concerte de muzică uşoară pe scena Teatrului de vară din parcul 23 August. Actualităţi din industria poligrafică Alcoolul polivinilie. Piuă nu de mult, e o sulestină coloidală pentru stratul sensibil, la copierea ploieliot de zinc, la oilset, se folosea guma arabice. De la o vreme însă, In teopul sensibilnam acestor placi se utilizează un material nou : alcoolul polivinitic, înrudit cu vinacelul pentru zugrăvirea faţadelor, alcoolul polivinitic are proprietăţi adezive superioare gumei arabice, măreşte realstenţa plăcilor şi asigura o substantiate reducere a consumului speciile de materiale. Cernelurile cu uscare rapidă. Putini sunt cei care ştiu ca cernelurile obişnuite pentru tipărirea cărţilor şi fiarelor se usucă complet abia după aproximativ 21 de ore. Iată Insa ca de la un timp in industria poligrafica au cunoscut o mare extindere o serie de noi cerneluri în culori diferite : cele cu uscare rapida. Avantajul utilizării lor ? Timpul necesar uscării se reduce la 10—12 ore, luciul literelor sau imaginilor imprimate este mai pronunțat, culoarea mai Intensă. oo* INFORMAȚIA yBresteEsss 5SE 2g»i il 11 Utilul gospodărie i LOPATICA,. In lipsa unor ustensile adecvate, servirea tortului, a plăcintei sau a altor prăjituri este destul de anevoioasă, „improvizaţiile“ produc de [ multe ori neplăceri din cele mai mari. Noile tipuri de linguri-lopăţele se pot folosi cu succes in servirea diferitelor preparate de cofetărie, sînt practice, uşoare la mînuit şi bineînţeles, estetice. LINGURIŢELE... cu coadă lungă, executate din oţel inoxidabil, înlocuiesc cu succes vechile tipuri. Ele se folosesc în special penstru servirea iaurtului din borcane şi amestecarea siropului din pahare etc. întreprinderea Ocna Mureşului a realizat la rîndul său 0 lingură specială pentru Sosuri. Ea se mânuieşte uşor şi este inoxidabilă. ŞTERGĂTORUL DE MOZAIC Conceput foarte simplu, aparatul, destinat spălării scărilor şi mozaicurilor, uşurează mult eforturile celor care efectuează această operaţie. Aparatul este executat din material plastic, cu un burete la capăt care se înmoaie în apă. Pentru stoarcerea lui s-a prevăzut un storcător manual. De la Oficiul special de difuzarea timbrului Lucrătorii Oficiului Special de difuzarea timbrului desfăşoară o interesa activitate pentru a pune la dispoziţia publicului timbre şi efecte poştale de o calitate superioară. Prezentăm cîteva dirn realizarile şi preocupările lor actuale, în lucru Noi emisiuni timbre şi plicuri La oficiul special de distribuire a timbrului se lucrează intens la pregătirea unor noi emisiuni de timbre şi plicuri. „Fructe, izvor de sănătate* este tematica uneia are emisiunile de timbre ce se află în pregătire. Emisiunea va cuprinde opt văpuri şi va fi tipărită un offset pe hîrtie cromă. Imaginile vor reprezenta unele din cele mai apreciate iuete : mere, pere, struguri, frăgi, cireşete. Spre sfirşitul lunii august va apărea plicul „Prima zi*. In curs de tipărire se află şi o nouă emisiune de plicuri poştale cu desene avind ca tematică muzeele Capitalei. Seriă, compusă din şapte plicuri, va avea drept ilustraţie imagini reprezentind o parte din muzeele oraşului — muzeele Zambaccian, vilă Minoviei, Muzeul de ştiinţe experimentale, Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti Şi altele. In cadrul temei „Marile aniversări culturale ale anului 1963*, după cum s-a mai scris, se tipăreşte o dffnătute de timbre înfăţişînd diferite personalităţi mondiale din domeniul ştiinţei şi, literaturii şi artei. Aceleaşi imagini vor constitui şi desenul tematic, in două culdii, ăl Unei emisiuni de cărţi poştale ce va apărea in curînd. MAŞINA ROTATIVA MODERNA PENTRU TIPĂRIREA TIMBRELOR Recent, la fabrica de tiffilte s-au Încheiat lucrările de instalare şi încercare a noii maşini rotative pentru tipărirea în heliogravură şi tăillo douce a timbrelor. Noua rotativă este una din cele mai moderne maşini de acest gen acord o capacitate mult sporită faţă de Vechile maşini. Vor putea fi efectuate lucrări de o calitate deosebită. Activitatea de producţie a noii rotative se va inaugura prin tipărirea in gratură a emisiunii de timbre cu tema „Muzeul satului", in șapte autori, reprezentind diferite aspecte din arhitectura populară am țara noastră. DE -ot. „Memento" pentru edituri Iartă, mai simit doar citeva zile pîhă la 1 august ciad incepe in edituri definitivarea proiectelor de apariție ale anului »tttor. E, de presupus, de el, că, pretutindeni, toi redactorii lucrează acum la pregătirea acestor proiecte. Dacă, în materie de beletristică, problema interesează acum mai puțin cititorii (deși, o consultare a lor s-ar putea solda cu Unele rezultate interesante) există un domeniu ăl literaturii tu ear# tbdeltcitea păturii lectorilor viitoarelor cărți — încă începtftd cu faza de probeCtare — este ilUapStat necesară. Şi anume, literatură de specialitate. Se ştie că de altul trecut metivează la numeroase întreprinderi şi Instituţii ale oraşului „consultanţii" librăriilor în materie de cficul de Specialitate, specialişti care colaborează voluntar la asigurarea literaturii de specialitate necesare tovarăşilor lor de muncă. Or, o interpelare fSCulă zilele trecuie la cele trei edituri ,,producătoare" de cărţi de specialitate — tehnică, ştiinţifică şi medicala — ne*d demonstrat că, îfi ce le priveşte, cele hei edituri amihilce n*au luat încă o măsură pentru a se Iftttini CU colaboratorii librăriilor, iar organizarea unor intilniri cu cititorii — nici Otil. S-ar putea ca tovarăşii din Serviciile de popularizare ale acestor edituri să-şi rezerve organizarea intilnirilor cu cimotii lor şi, deci, şi «recoltarea" părerilor, observaţiilor, sugestiilor abia după ce planurile de apariţie vor fi puse la punct. Dar, oare, nu-i mult mai vrese să se facă această consultare Încă din faza de elaborare a proiectelor editoriale ? Retuşul şi completarea se fac evident mai uşor in lelul acesta, filele care mai rămin piua la 1 august pot fi încă folosite. Dintre tinerele „stele" ale ecranului sovietic care s-au afirmat şi consacrata anii din urmă, cu siguranţă că iubitorii filmului au reţinut figura nostimă şi fermecătoare a Nadejdei Rumianţeva. Micuţă şi cîrne, cu un temperament exploziv contrastînd amuzant cu înfăţişarea-i copilărească, cu sclipiri jucăuşe în priviri, am reţinut-o prima dată în rolul comsomolistei Nadia dirt filmul „Ştrengarii“. Ce-i drept însă, nu acesta a fost debutul ci cinematografic. Cariera in cinema, Rumianţeva şi-a început-o cu filmul „In întîfflpinarea vieţii“, in care se încredinţase rolul unei şcolăriţe de la o şcoală profesională. Apoi a mai apărut în filmele „Fiul“, „Mexicanul“ după Jack London etc., pentru ca după absolvirea studiilor superioare la Institutul de cinematografie din Moscova să se impună CU admirabila creaţie din „Ştrengarii“. Ea a întruchipat cu acest prilej un tip încîntător de adolescentă entuziastă şi ambiţioasă, pe care greutăţi oricit de mari o pot speria, amări, dar nu o pot face să dea inapoi. Un personaj asemănător este şi cel al micuţei bucătărese Tosia din „Fetele“, rol care i-a adus tinerei interprete satisfacţia unui premiu pentru cea mai bună interpretare la Festivalul de la Mar del Plata în 1962. Dacă ne gîndim că şi noul ei rol, Ludmila, distribuitoarea de benzină din comedia „Regina staţiei de benzină“, are unele trăsături comune cu ale eroinelor din „Ştrengarii“ şi „Fetele“, apare evidentă preferinţa talentatei actriţe pentru acest gen de fete, plînie de prospeţime şi entuziasm, punînd o mare pasiune în tot ceea ce fac şi năzuind sincer să contribuie la mersul înainte al societăţii sovietice. Popularitatea largă de care se bucură în prezent Nadejda Rumianţeva se leagă astfel strîns de exemplul viu pe care eroinele cărora ie dă viaţă pe ecran îl aduc înaintea spectatorilor, îndeosebi a celor tineri. In fotografie , Nadejda Rumianţeva, îrttf-tth moment amuzant din noua comedie cinematografică „Regina staţiei de benzină“, care va rula săptămâna viitoare pe ecranele bucureştene. In raza proiectorului Nadejda Ru oOo- Momente din istoria literară între zidurile Muzeului literaturii române cercetătorii adună neobosit noi comori : file de manuscris, cărţi, fotografii şi alte obiecte ce se odihnesc pe catifea, ocrotite cu geam de sticlă. Iată o fotografie existentă în Încăperea cea mai tiou amenajată a muzeului, cea consacrată recentei comemorări a semicentenarului morţii lui St. Iosif, o casă sărăcăcioasă, din spatele blocurilor de pe calea Victoriei , în imediata apropiere a cofetăriei „Republica“. Casa aceasta, care, din păcate, nu poartă tupi un însemn cuvenit, este o descoperire nouă a Cercetătorilor; aici şi-a petrecut poetul cîţiva ani ai tinereţii sale - primii înainte de a icepe colaborarea CU VlohUţă. Cite fiii se cunosc astăzi despre Eminescu ! Dar un detaliu existent în bogata arhivă a muzeului completează, inedit, biografia „Luceafărului“ , o carte îngălbenită, aşa cum se cuvine să fie o tipăritură ce împlineşte la anul veacul, ea poartă o semnătură rarisimă pentru cei care iubesc istoria literaturii noastre. „Mihai Eminovici“ - una dintre puţinele semnături cu acest nume, datind din anii adolescenţei. Şi, fiindcă ne-am oprit la Eminescu încă un succes al căutătorilor de Comori de la muzeu , tot o carte, intitulată „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnasişti la mormântul iubitului lor profesor Având Pumnul“. Ştiţi că e volumul în care Eminescu publică pentru prima oară o poezie ? Și anume, aceea care, dedicată cu pios respect de către elev memoriei profesorului său avea sa fie mai ttrxiu consemnată în toate istoriile literare „La moartea Im Aron Pumnul". — Un citat privitor la Caragiale descoperit în Monitorul oficial de acum vreo opt decenii completează pe cele existente deja. „La Academie se propune a se acorda domnului Caragiale premiul Ion Bilade Rădulescu. Rezultatul votului este: 3 pentru şi 21 contra. Domnul preşedinte anunţă că propunerea s-a respins“. Contemporanii ignoranţi ai lui Caragiale au avut urmaşi intru jigniri aduse marilor valori ale literaturii noastre. Mai violente, mai dureroase, purtîhd amprenta celor mai bestiale personaje ale secolului 20 din ţara noastră, legionarii, care au supus pe stradă opera sadoveniană la un autodafe, smuls din flăcări, cu marginile paginilor arse, un exemplar din „Neagra Şalului« este dovada emoţionantă a unei epoci de întuneric. Şi la numai cîţiva paşi de cartea chinuită de foc, o altă mărturie a acelor ani , un bilet al lui Tudor Arghezi, datat : 16 octombrie 1943, scris in lagărul de internaţi politici de la Tîrgu-Jiu.,,‘* Itinerarul de aproape cinci veacuri de istorie cit numără literatura noastră de la prima scrisoare în limba romina a lui Neacşu din Câmpulung încoace, e, de fapt, un conglomerat de mii de momente emoţionante de viaţă asemănătoare celor descrise mai sus. ORIZONTAL! 1) „Visul unei boliţi tic vară“ îi aparţine — Porţiune ele litoral ! 2) Nutrirlc ţiutuilar al lunii iunie — A ti x i linci pe plaja. 3) Invitaţie la drumeţie 1 ■— Mirate — Mai marele pădurii. 4) luni şi tari— Antipodul arşiţei (pi.) 5) Mare... Unitate 1 — A-şi face apariţia — Nu Se mai satură. 6) Metalul... celor arşi de soare — Sucul sau berea de la gheaţă — Tablou de Prud'hon („Vara“). 1) ...Buicliu, autorul fragmentului „23 August“ din Simfonia a ll-a («Anii publici!“) — Munţi In Alpi! Retiei —» Mi line de baza ! 8) Coadă de iirn ! ■— Preludiul şi plămada verii •— De nămol, de apă sau de soare. 9) „...de vară titlul lutiulied de Brahms — „...de vară“, titlul unor cunoscute poezii de Ibicovia, Coşbuc şi Panait Perna. 10) Unele din de sunt „de vară“ — Lac glacial — Feodor Şalva. ! 11) Punct de atracţie La colţul zoologic Băneasa — Explozie de veselie — Sport prin excelenţă eşti ESTIVALA vol 12) Elementul iiartăwrilor —■ Iu oii Kintit — „Negrele“ munţilor noştri 18) lini veshrsh ! — tîrlzi mărit — Li lord! — Peel, il) „tsâfdi poe/ille „Florile“, „Parcul“ şi „Seceriş“ ii aparţin — .Locuinţa mea de vată (E la...) etc. (toţiîtceaua) — Trecere prin parcul răcoros. VERTICAL 1) Autorul liedurilor „De-ar şti florile de vară“ şi „In luminoasa dimineaţă de vară“ — Treptele căldurii pe scara termometrului. 2) io- Uicure a doua vocale (pL) —* Sere ! —» Furnizor de fiUete şi umbra. 3) Rondosirile treitsrisului — In fructele necoapte. 4) Insulă în arh. Molimelor — Băuturi răcoritoare »— Vele ! 5) De vară — Ştranduri naturale. 6) „Dar din ce în ce s-alina / Toate zgomotele-n..., / Muncitorii s-au culcat, / Liniştea-i acum deplină / Şi-a’noptat“. (Versuri de George Coslette din poezia „Noapte de vară“) — Autorul tablourilor „Portul Constanta“, „Colţ de grădină“, „Stradă în Sinaia“, „In parc' «te, în antreu ! 1) începe primăvara 1 Ca muma pădurii din poveste «** Grîu roşu de vară, 8) Podoabele cîntâreţilor pădurii ■*» Plantă cu flori albastre sau albe — Idem Răcoritoare de sezon (0 cov.ț — Ţinut folcloric *■— Mare... nesfîrşită ! 10) Pe litoral... l-a rămas Inima 1 (2 cuv.) — Calciu. 11) Protecţie -•»» Ploaie repede de vară. 12) Zile cu soarele-n relaş **-* Spetează —* fh noapte ! 13) Nume de fată Leagăn (moina topele — Cele două surori ale litoralului (sing . 14) Cu pene la pălărie, cântă nepotecile Alpilor orientali *— Licoririle pe cerul nopţilor senine, de vară, Cuvinte cunoscute mai puţin: Err. Ke GH. CORJOS PE SCURT • PE SCURT • Două interesante documentare în culori realizate de Studioul „Al. Sahia“ vor înfăţişa publicului unele dirt frumuseţile naturii din patria noastră. Cele două filme de scurt-metraj au fost realizate de regizorul Stelian Penu şi aduc pe ecran privelişti carpatine ; unul prezintă viaţa cerbului din munţii noştri, iar celălalt, intitulat „Poiana urşilor“ urmăreşte viaţa unei familii de urşi din Carpaţi. Şi în săptămîna viitoare a fost programat, in reluare, un film al talentatului regizor vest-german Kurt Hoffman. Este vorba de sarcasticul pamflet antinazist „Copiii minune“, care s-a bucurat de un meritat succes în anii trecuţi. • O perturbare in programarea curentă a filmelor, de către Direcţia reţelei cinematografice şi a difuzării filmelor a făcut ca Începînd de joi să intre in premieră la cinematograful „I. C. Filmul filmul „Viaţă fără chitară“, realizare a regizorului Jiri Hanibal din R.S. Cehoslovacă. Filmul narează povestea de dragoste a doi tineri studenţi praghezi, conflictul fiind axat pe frămîntarea sufletească prin care trec eroii. Pe ecranul panoramic de la cinema Patria Tehnica filmărilor pe peliculă de 10 mm, se extinde. Pentru a evoca într-o amplă realizare cinematografică actele de bravură militară ale marchizului francez La Fayette pe fronturile luptei pentru independență dusă acum aproape două Veacuri de poporul american, cineaştii din Franţa au recurs la mijloacele tehnico-artistice extrem de bogate pe care le oferă această peliculă, destinată ecranului panoramic. S-a născut astfel filmul istoric în culori pe care îl vom putea vedea începînd de la 1 august la cinematograful Patria. Realizatorul filmului, regizorul Jean Dreville a fost preocupat în primul rînd de reconstituirea atmosferei şi a cadrului epocii, străduindu-se să nu recurgă la clişeele supraproducţiilor urmărind exclusiv scopuri comerciale. Filmul cuprinde o bogată distribuţie internaţională, din care menţionăm pe interpretul rolului principal, Michel Le Royer, precum şi pe : Liselotte Pulver, Pascale Audret, Orson Welles, Vittorio de Sica şi alţii. o Ot— „Gangsteri şi filantropi“ Probabil că amatorii de comedii cinematografice îşi mai amintesc de filmul regizorului polonez Jan Rybkowski „Pălăria lui Anatol“, care a rulat pe ecranele noastre acum cîţiva ani. Noua realizare a cineaştilor din R. P. Polonă „Gangsteri şi filantropi" se aseamănă întrucitva, ca factură, cu filmul de care pomeneam. Intr-adevăr, realizatorii Jerzy Hoffman şi Edward Skorzewski — care semnează împreună şi scenariul, alcătuit din două povestiri distincte — au urmărit să surprindă unele aspecte ale infracţiunilor de ordin penal care se mai comit încă şi să satirizeze ridicolul acestor „gangsteri” care reprezintă un corp străin in societatea nouă, socialistă. Totodată, filmul urmăreşte să fie şi o parodie a genului „poliţist", tratarea dintr-un unghi ironic a întimplărilor povestite sporind nota originala a acestei realizări. Printre interpreții care figurează pe genericul filmului se află : Gustaw Holoubek, Wieslaw Michnikowski, Hanna Bielicka etc. — Delicioasă e friptura ! Dacă ar fi fost o idee mai friptă, fără atîta sare și cu totul alt sos... MATTY — Vai, LA UN CENTRU DE INIȚIERE dar acesta este profesorul vostru de înot! ! ! Spune te rog : -33-eGRIMA - Păi. Şi în ce ziar ziceţi c-o să apară ? ADRIAN ANDRONIU NELL COBAR — Ce coincidenţă plăcută ! ! ! Goneam pe şosea şi mă gîndeam : unde or fi acum oare băieţii aceia sayatici de la circulaţie ? MATT V — Şi de ce divorţaţi ? adineaurea alături, m-a călcat pe picior ! ! ! T. PAN