Informatia Bucureştiului, iulie 1963 (Anul 10, nr. 3080-3102)

1963-07-22 / nr. 3098

Pag. a 2-a Manifestări culturale Astă-seară, în cîteva case de cul­tură sînt programate interesante seri literare. Astfel, la Casa de cultură din raionul 23 August va avea loc o întîlnire cu scriitorul Dumitru Almaş. Tot o întîlnire de acest gen se va desfăşura la Casa de cultură din ra­ionul 16 Februarie, unde va veni în vizită scriitorul Călin Gruia. Iar la Casa de cultură din raionul Griviţa Roşie, în ciclul „Exponenţi de vază ai culturii noastre", se va ţine o con­ferinţă despre viaţa şi creaţia lui Mihail Sadoveanu. • Astă-seară la clubul Comerţ-Coope­­raţie, se va desfăşura o seară literară. De la orele 19,30 pentru muncitorii de la O.C.L. Alimentara din rai­onul V. I. Lenin, se vor prezenta creaţii din litera­tura romînă în anii puterii populare.­­ La acelaşi club se organizează în ziua de 26 iulie, la ora 13, un simpo­zion pe tema „Titlul de unitate cu deservire exemplară obligă la asigu­rarea unui înalt nivel de deservire a consumatorilor". Pe ecrane „Podul rupt Pînă la un punct, există un parale­lism între destinul eroului din „Podul rupt“ și cel al curajoasei comsomoiste Nila din piesa lui A. Salinski. Amumdoi trec printr-o încercare similară, extrem de grea. Pentru a duce la Îndeplinire misiunea patriotică strict secretă ce le-a fost încredinţată, ei acceptă riscul de a fi consideraţi trădători, lasă impre­sia că pactizează cu duşmanul ei se afla intr-o situaţie cumplită : prietenii îi repudiază, iar cei cărora trebuie să le câştige vremelnic în­crederea îi suspec­tează la fiecare mişcare. Acest punct de plecare i-a servit dramaturgului so­vietic pentru o dramă psihologică de mare intensita­te. Cineaştii polo­nezi au preferat o altă cale de dezvol­tare a subiectului. Ei au mizat pe for­ţa de atracţie a sus­pensiei, urmărind in primul rind valori­ficarea acţiunii pal­pitante şi abia în al doilea rînd analiza implicaţiilor sufleteşti ale evoluţiei tînărului ofi­ţer, trimis — sub o falsă iden­titate. . .­ în rîndul teroriştilor lui Bandera. Latura aventuroasă pre­cumpăneşte, aşadar, în film, cu toate că­ ritmul în care se consumă faptele este relativ lent. Accentul este pus pe refacerea ambianţei istorice a luptelor purtate de armata poloneză împotriva bandelor înarmate de rebeli naţionalişti, în perioada de tulburări şi ciocniri poli­tice care a urmat imediat după sfîrşitul celui de al doilea război mondial. Dar „Podul rupt“ nu atinge forţa evoca­toare a altor filme poloneze cu o tema­tică asemănătoare, cum ar fi, de exem­plu, „Teroare în munţi“, văzut anul trecut. In descrierea tipurilor şi a atmosfe­rei, în sobrietatea expunerii, recunoaş­tem calităţile regizorale ale lui Jerzy Passendorfer, pe care i le-am apreciat în mai mare măsură însă în două din realizările sale anterioare, „Atentatul“ şi „Sentinţa se va da joi“. De astă dată, regia a fost handicapată de caren­ţele­­unui scenariu care recurge artificial la un prolog şi un epilog situate în ac-imagine din film tualitate, pentru a sugera soluţionarea fericită a dramei sentimentale a eroului De altfel, semnificaţia metaforică a titlu­lui se referă tocm­ai la posibilitatea refacerii legaturilor sufleteşti dintre erou şi fata pe care a iubit-o pe cînd era în­aripată şi care multă vreme l-a crezut un duşman al noilor rinduieli din Po­lonia populară. Astăzi, inginerul are nu numai de reconstruit un pod rupt cîndva dar şi de recucerit dragostea şi încre­derea fetei. MIHAIL LUPU ii COMPLETĂRI DE SCURT - METRAJE Săptămîna aceasta, la cîteva cine­matografe din Capitală rulează un nu­măr de scurt-metraje. Dintre aces­tea, semnalăm: „Casa noastră ca o floare“ — la cinematografele Moşilor şi 16 Februarie; „Lumină şi oţel“ — la cinematografele Aurel Vlaicu şi Munca; „Lacul zinelor“ — la cinema­tograful G. Bacovia; „3x3—?" — la cinematografele Libertăţii, Vasile Boai­tă şi Arta; „Ştiţi cum se creează o sculptură?" - la cinematografele B. Delavrancea şi Flacăra; „Un reporter de peste Ocean“ — la Al. Popov şi Lu­ceafărul. De la Casa prieteniei româno-sovietice Săptămîna aceasta la Casa prieteniei romîno-sovietice vor avea loc două expu­neri pe teme de plastică şi anume: pre­zentarea ilustrată „Theodor Aman* astăzi la ora 20 — la gradina Casei prieteniei — vorbeşte prof. Constantin Suter, critic de artă şi „Vizitînd muzeul de artă „Ermitaj" din Leningrad“ care va avea loc vineri 26 iulie la ora 20 în același loc. Va vorbi criticul de artă Ion Frunzetti. Intr-adevăr, întreaga muncă de creaţie şi munca tehnică din studio pot apărea pe ecran, fireşte, numai după ce au trecut prin laborator. Fără a-i exagera importanţa — labo­ratorul rămine, totuşi, o unitate de deservire — aici se întâlnesc efortu­rile creatorilor şi ale tehnicienilor, aici se desfăşoară ultima „etapă“ îna­inte de ecran. „Etapă" importantă, deseori hotăritoare pentru evoluţia filmului. ...O scurtă vizită la laboratorul Studioului de filme documentare „Alexandru Sahia". S-ar putea spune, la prima vedere, tot un laborator fotografic, doar — bineînţeles — mai mare. Ce îl deosebeşte, totuşi, de labora­toarele fotografice obişnuite ? Trăsă­turi distincte : marele volum al pro­ducţiei, înalta tehnicitate şi complexi­tatea operaţiilor. Cîteva amănunte sunt edificatoare. Pină ca un negativ filmat să apară în copie pozitivă pentru ecran, trebuie să treacă prin 10—12 operaţii. Ceea ce înseamnă ? prin mîinile a 30—10 dintre specia­liştii laboratorului. Să mai adăugăm la aceasta faptul că majoritatea pe­liculelor sosesc.,. rapid de pe teren, direct de la echipele de­ filmare (cu o menţiune, ce-i drept, nescrisă, dar prea bine ştiută şi indiscutabilă: „urgent“ !). Că operaţiile se execută cu aparataj de specialitate de o mare fineţe, sensibilitate şi precizie (ma­şinile de copiere a peliculelor, de exemplu, sunt dotate cu instrumente de măsură de clasa 0,2). Şi, in fine, că se prelucrează in laborator, in me­die, pe lună, circa 200 000 de metri de peliculă. Să cunoaştem, acum, şi atelierele... Mai întîi, o secţie specială : cea de chimie — sensitometrie (pe drept nu­mită „creierul laboratorului"). De aici, inginerii chimişti conduc toate procesele tehnologice din laborator, cu ajutorul sensitometriei (ramură care studiază caracteristicile pelicule­lor fotosensibile şi procesele de pre­lucrare a lor), în atelierul de developare, un spe­cific interesant : maşinile sunt despăr­ţite in două, primtr-un zid. Scopul: jumătate din corpul maşinii să se afle în întuneric, cealaltă în lumină. Celelalte ateliere: de copiere a peliculelor, de etalonare (unde se stabileşte cantitatea de lumină nece­sară copierii corecte), de pregătire a materialelor şi de montare a nega­tivului şi a filmotecilor de peliculă. Pretutindeni, ingineri cu înaltă cali­ficare, tehnicieni şi muncitori specia­lizaţi în prelucrarea peliculei. Zilele acestea — ca de obicei — activitate intensă, în medie, circa 30 —40 de „titluri de comenzi" pe zi , filme documentare şi jurnale cine-­­ matografice. Specialiștii laboratoru- ■ lui lucrează la prelucrarea pelicule-­­ lor pentru cîteva noi filme documen- ? tare : „Un petic de hîrtie" ; „Teatrul­­ de operă și balet al R.P.R. la Paris“ ; două documentare — medalion : „George Georgescu“ și „Maria Tă­­nase“ ; un film satiric, pe tema că­sătoriilor pripite : „De bună voie şi nesilit de nimeni“. Şi de asemenea, la mai multe subiecte de jurnale ci­nematografice de actualitate, printre care: „Campionatele de canotaj“, „Reportaj la Măline“, „Tabăra de pionieri la mare“, „Vacanţa pionieri­lor din Hglciu“. E. B. In fotografie : In atelierul de deve­lopare a peliculelor.­­ Vă prezentăm: Laboratorul Studioului „Al. Sabia“ Cineva a numit, o dată, laboratorul cinematografic „punctul geometric de întâlnire a producţiei cinematografi­ce". Sugestiv şi exact. Aşa se explică, de altfel, de ce expresia a „prins" și a rămas in uzul vorbirii curente a cinematografiștilor. Expoziţie pe o temă originală: umor pescăresc Expoziţa caricaturistului Darly aduce o notă de originalitate în pei­sajul foarte variat, de altfel, al ex­poziţiilor estivale. O idee amuzantă: să exprime cu ajutorul graficii, savuroasele şi spiri­tualele „calităţi” ale pescarilor... încă de la intrarea în expoziţia de la sala din bd. 6 Martie a Casei Cen­trale a Armatei, vizitatorul este în­­tîmpinat de un panou interesant care cuprinde ciclul de caricaturi, „Pescui­tul de-a lungul veacurilor". Darly sur­prinde... retroactiv, o discuţie îndată după Izgonire, intre Eva şi Adam, care, bineînţeles, era... pescar; mai tîrziu în neolitic, in epoca de bronz, în timpul războiului de 100 de ani şi pînă în secolul al XX-lea, ba chiar în era cosmică, pescuitul rămine un sport la modă... Comentariile şi legenda care înso­ţesc fiecare lucrare vin să sublinieze şi să sporească umorul desenului. Ca­ricaturistul, el însuşi pescar, cu­noaşte bine slăbiciunile şi pasiunile acestor sportivi. Cele 78 de caricaturi i-au făcut pe mulţi vizitatori să însemneze în car­tea de impresii, remarci spirituale, prin care îşi exprimă în proză sau în vers umoristic părerile. Inspirat, probabil, de desenul dedicat pescari­­lor-chibiţi, un vizitator scrie: „Un chibiţ de mina întii + un pescar de mîna a doua = bun caricaturist". Pe o altă filă este notată următoarea epigramă, foarte nimerită pentru a , folosi şi ca final în această însemnare despre expoziţia lui Darly: „De-aşa ceva duceam eu lipsă/ Şi-am găsit. Interesant: / Şi peştele şi-al tău umor / E proaspăt şi... cu sos pi­cant !". GABRIELA BUCUR După cura am mai anunţat, la 1 august începe difuzarea manualelor şcolare. în legătură cu acest eveniment de librărie, ne-am­ adresat tovarăşului Vasia Bălan, director al Centrului de librării şi difuzare a cârţii, rugîndu-1 să ne precizeze cîteva detalii despre măsurile luate cu acest pri­lej. Iată răspunsul : „O daţi cu începerea difuzării căr­ţilor şcolare, librăriile vor expune in vitrine manualele necesare noului an şcolar, iar în interior vor organiza raioane speciale pentru vînzarea a­­cestora. în vederea îmbunătăţirii de­servirii, librăriile vor pregăti seturi complete de manuale, pe clase, pen­tru ca difuzarea să se desfăşoare cit mai operativ. în imediata apropiere a standului cu cărţi şcolare se vor expune şi lucrările recomandate ca literatură ajutătoare elevilor din cla­sele VIII—XI. Aceste lucrări vin în ajutorul elevilor atât la studiul lim­bii şi literaturii române, cit şi la în­suşirea cunoştinţelor ge­nerale. Literatura bele­tristică va fi expusă pe clase pentru o mai bună orientare a elevilor inte­resaţi în procurarea ace­stora. începînd cu data de 5 august, şcolile vor pre­lua manualele şcolare pentru clasele I—VII de la depozitul de cărţi şco­lare urmînd ca acestea să fie puse la îndemîna ele­vilor, în mod gratuit, în prima zi de şcoală. Manualele pentru clasele V—VII necesare elevilor de la cursurile fără frecvenţă vor fi puse în vînzare după data de 1 octombrie. In ceea ce priveşte rechizitele şco­lare, se vor lua măsuri de asigurare a unei cît mai bune deserviri şi pe această linie. Astfel, în papetarii vor fi amena­jate mese speciale pentru rechizite şcolare care să permită cumpărăto­rilor o consultare cît mai bună. Pen­tru uşurarea procesului de vînzare, cumpărătorii vor găsi şi seturi com­plete gata ambalate, cu rechizitele necesare pentru casele I—IV. Menţionăm că în acest an sorti­mentul de rechizite este mult îmbo­găţit faţă de anul trecut, o serie de articole fiind de calitate mult mai bună. Întrebare la zi : „CE PREGĂTIRI SE FAC PENTRU DIFUZAREA MANUALELOR ŞCOLARE?" Pregătiri în vederea vînzării manualelor şcolare Cărţi muzicale Un „tur de orizont" asupra activi­tăţii din ultima vreme a Editurii mu­zicale se soldează cu un rezultat deo­sebit de fructuos : cărţi noi şi intere­sante completează mai toate ■„com­partimentele" acestei activităţi edi­toriale. Capitolul dedicat lucrărilor de instruire muzicală, de pildă, s-a îm­bogăţit cu ediţia a doua a valorosului „Tratat de teorie a muzicii“, de N. Giuleanu şi V. Iuşceanu — lucrare preţioasă pentru toţi iubitorii muzicii, dar, mai ales, pentru cei înscrişi în învăţămîntul superior. Pentru începă­torii într-aie studiului muzicii, pentru elevi, menţionăm : „Studii pregăti­toare pentru şcoala agilităţii“ de Czerny, „Poze şi pozne", de Mihail Jóra (Caiet de pian pentru copiii talentaţi), „Album pentru copii" (15 piese pentru pian) şi „Din lumea co­piilor“ (20 piese mici pentru pian), de Alina Cernea Ionescu. Dintre monografiile muzicale, a­­nunţăm „Liazi“, de Theodor Bălan, lucrare ce completează, ca ţinută gra­fică ireproşabilă, suita monografiilor tipărite pînă acum. Regretabil, în a­­ceeaşi ordine de idei, că cea de a doua ediţie românească a lucrării lui M S. Druşkin — „Wagner“ — nu s-a bucurat de aceeaşi atenţie în materie de ilustraţie, ca lucrarea con­sacrată lui Liszt. Şi, pentru că ne-am oprit la grija editurii pentru aspectul grafic al lucrărilor sale, nu trebuie uitată consemnarea efortului lăudabil de a continua — la acelaşi nivel — publicarea unor numere noi in colecţia „Librete de operă“, Inau­gurată recent : „Nunta lui Figaro“, de Mozart şi „Falstaff“, de Verdi. Revenind la capitolul „studii“, a­­mintim „Contribuţii la istoria muzicii româneşti", de prof. Romeo Ghirco­­iaşu, lucrare ce face parte dintr-o serie de studii ce vor sta la baza unei istorii complete a muzicii romîneşti. Noutăţi din domeniul muzicii popu­lare : „Cîntece şi jocuri populare din Moldova“, de Vasile Nicolescu şi Constantin Prichici (o antologie a folclorului literar şi muzical moldove­nesc) şi „Cîntece populare din reper­toriul lui Dan Moisescu". Referin­du-ne la ultima carte, e interesant că Editura muzicală consacră cîteva din apariţiile sale cuprinderii unor lucrări muzicale ale cite unui Inter­pret sau autor valoros. In ce-i pri­veşte pe autori, semnalăm culegerea de 69 de cîntece de muzică uşoară aparţinînd lui Radu Şerban. G. V. Stand de cărţi în faţa librăriei „Mihail Eminescu" Primit direct în partid Recent, adunarea generală a organizaţiei de bază de la secţia matriţerie a întreprinderii „Electroaparataj“ a hotărît în unanimitate primirea direct în partid, fără stagiu de candidat, a matriţerului Ion Gh. Iancu. Cu acest prilej, comuniştii din această organizaţie au apreciat că tov. Ion Gh. Iancu este un muncitor cu o înaltă calificare profesională, fruntaş în producţie şi iscusit inovator. El a confecţionat, de pildă, o serie de matriţe pentru decupat tele cu avansul pe cuţit — piese cu o mare productivitate faţă de sculele bloc. De asemenea, tov. Ion Gh. Iancu frecventează cu bune rezultate şi cursul de pre­gătire a propagandiştilor de pe lingă cabinetul raional de partid, iar pe linie obştească munceşte ca organizator al unei grupe sindicale. Organizaţia de bază din această secţie manifestă o preocupare deosebită pentru întărirea rândurilor partidului, în ultimul timp a primit şapte candi­daţi de partid, iar matriţenilor Nicolae Ursescu şi Nicolae Diaconu le-a redus stagiul de candidatură cu şase luni. Oglinda şantierului Oricine citeşte cu atenţie ultimul număr al gazetei de perete „Con­structorul“ de pe şantierul Străpun­gerea Mărăşeşti —■ I.C.M. 3 constată că prin tematica sa variată aceasta constituie o oglindă fidelă a activi­tăţii întregului colectiv de muncă. In articolul „Din analiza preţului de cost pe semestrul 1/1963“ se arată că, datorită muncii politice de masă des­făşurate de organizaţia de bază şi de grupele de partid de pe şantier, în această perioadă, constructorii au realizat economii la materiale şi chel­tuieli indirecte în valoare de 684.289 Iei, faţă de sarcina planificată, în cursul trimestrului I s-au economisit, de exemplu, 303 tone ciment, 55.000 cărămizi, 2.499 metri pătraţi carton asfaltat, 3.800 kg sirmă neagră şi alte materiale de construcţii. Un alt articol relatează despre „Extinderea muncii în acord — ca factor de sea­mă în creşterea productivităţii mun­cii". Din acest articol se desprinde că productivitatea muncii în primele şase lu­ii ale anului a fost realizată în pro­porţie de 124 la sută. Gazeta se mai ocupă şi de felul cum au fost reali­zaţi principalii indicatori ai planului de producţie pe primul semestru al acestui an, cum sînt gospodărite ma­terialele şi despre atenţia ce trebuie acordată la turnarea betoanelor. Preocupîndu-se continuu de îmbu­nătăţirea muncii politice de masă, organizaţia de bază de pe acest şan­tier foloseşte cu pricepere gazeta de perete — puternic mijloc de mobili­zare a întregului colectiv la lupta pentru realizarea de construcţii trai­nice, ieftine, confortabile şi înainte de termen. Zilele trecute, la întreprinderea pentru raţionalizarea şi modernizarea instalaţiilor electrice — I.R.M.E. — a avut loc prima sesiune tehnico—şti­inţifică, pe tema: „Introducerea teh­nicii noi în sectoarele legate de acti­vitatea de electrificare a ţării“. Deşi comitetul sindicatului şi conducerea tehnico—administrativă au avut sar- partid Cu sprijinul agitatorilor In aceste zile, cînd termometrul in­dică o temperatură ridicată, colecti­vul de muncă de la I.I.S. „Republica— blănuri" lucrează cu sîrguinţă pen­tru confecţionarea de îmbrăcăminte călduroasă pentru iarnă. începînd cu semestrul II al acestui an, în între­prindere au fost lansate încă 10 noi modele de canadiene şi haine de blană pentru bărbaţi, femei şi copii. După ce noile modele au fost apro­bate de sfatul tehnic al întreprinderii, organizaţia de bază (secretar tov. C. Ungureanu) a luat măsuri ca ele să fie cunoscute şi de muncitorii din secţii şi ateliere. Cu sprijinul agita­torilor Elena Safira, Steliana Oprea, Elena Broşteanu, Marin Găvan şi al altora au fost prezentate noile mode­le şi s-a explicat muncitorilor ce ope­raţii noi au intervenit în procesul tehnologic. La discuţii, numeroşi mun­citori s-au angajat să-şi însuşească in cel mai scurt timp noile operaţii la modele lansate de curînd în pro­ducţie, să depună noi eforturi pen­tru îmbunătăţirea necontenită a cali­tăţii produselor fabricii, cina organizării şi desfăşurării in bune condiţiuni a acestei prime se­siuni, organizaţia de bază de aici (se­cretar tov. Petre Bucur) s-a îngrijit ca membrii şi candidaţii de partid de la I.R.M.E. să-şi aducă o cit mai mare contribuţie la întocmirea­­ şi prezentarea referatelor, la purtarea discuţiilor de secţii. Sprijiniţi de organizaţia de partid, comuniştii Gh. Bălan, Vlad Ionescu, Călin Mihăilean şi Jean Pomîrleanu, Rudolf Ziman, Ilie Mihai, Valeriu Radian şi alţi in­gineri au prezentat diferite referate şi au dezbătut cu competenţă pro­bleme tehnico-ştiinţifice, de cercetare şi practice, legate de preocupările colectivului întreprinderii. Acordind o atenţie deosebită pro­pagandei tehnice prin conferinţe, orga­nizaţia de bază a indicat comitetului sindicatului să întocmească o tema­tică de expuneri şi referate pe teme tehnico-ştiinţifice care să fie prezen­tate lunar in faţa muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor de la I.R.M.E. A. ST. Sesiune tehn­ico - ştiinţifică Brigada de corespondenţi voluntari de la „Timpuri noi“ comunică: In ultimii ani Uzinele „Timpuri noi“ au fost dotate cu o serie de utilaje moderne. De aici grija, atît la prelucrări mecanice, ca şi in cele­lalte sectoare, pentru realizarea unor scule, dispozitive şi verificatoare co­respunzătoare gradului de înzestrare tehnică. De la începutul anului au fost omo­logate şi predate secţiei prelucrătoare peste 100 de scule, dispozitive şi ve­rificatoare de bună calitate... RIDICAREA CALIFICĂRII PROFE­SIONALE P­entru a răspunde sarcinii de ridicare a calificării muncitorilor, pentru îm­bogăţirea cunoştinţelor lor, s-au aplicat măsuri concrete. Printre altele, deo­sebit de eficiente s-au dovedit a fi cursu­rile organizate pe meserii pentru ridicarea calificării. Numai în sectorul prelucrător au absolvit aceste cursuri 70 de strunguri, frezori etc. O bună parte dintre ei lu­crează în prezent la noile maşini. MODERNIZAREA UTILAJELOR Modernizarea utilajelor existente a con­tribuit de asemenea la creşterea produc­tivităţii muncii. Pe unele strunguri au fost montate dispozitive speciale de strunjit din spate, care permit prinderea şi prelu­crarea cu mai multe cuţite ; la alte strun­guri s-au montat, de asemenea, dispozi­tive cu ajutorul cărora sunt rectificate simultan două capete la crucea cardanică; unor strunguri, de tip mai vechi, le-a fost mărita turaţia de la 600 — cea mai mare —­ la 900 de turaţii pe minut ; macaralele pi­­vatante cu electropalane, instalate la ma­şinile grele, au permis eliminarea totală a timpilor morţi, economisindu-se în acest fel sute de ore, înlăturîndu-se în acelaşi timp şi efortul fizic al oamenilor ; serviciul tehnolog şef a confecţionat o maşină de rodat Inele pentru supapele unor compre­­soare. Anterior această operaţie se executa manual. Prin Introducerea maşinii respec­tive, productivitatea muncii a crescut sim­ţitor. PRIN APLICAREA TEHNOLOGIEI DE GRUP I­n dorinţa de a introduce metode de muncă cît mai avansate, ser­viciul tehnolog şef a pregătit introducerea tehnologiei de grup, care aduce o importantă contribuţie la creş­terea productivităţii muncii. în sta­diul de experimentare această metodă a dat rezultate bune şi este în curs de perfecţionare pentru fabricarea pielelor de la motoare şi compresoare, a arborilor cotiţi mici, a pistoanelor şi supapelor. Aplicarea tehnologiei de grup, la reperele amintite, duce, în faza actuală, la creşterea productivi­tăţii muncii cu 15 la sută. SE POATE face mai mult T­otuşi în secţia prelucrări mecanice se poate face mai mult pentru creş­­terea acestui principal indice al pla­nului de producție. Propunerile făcute de muncitori în consfituirile de producţie sunt o mărturie in acest sens. De pildă, ei au cerut adesea ca la magazia de scule să nu se mai introducă in rart sculele restituite de lucrători înainte de a fi con­trolate dimensionat şi calitativ. Pentru că altfel piesele respective nu mai cores­pund cotelor Înscrise iniţial în desen. Activitatea unor maiştri ca Decebal Nucu, Stelian Furtună trebuie mai bine îndru­mată, pentru a organiza cu atenţie locul de muncă, pentru a se îngriji de aprovi­­flonarea la timp cu materialele şi sculele necesare, să urmărească mai riguros rea­lizarea diferitelor repere pe baza progra­mării din sector, ca şi pentru folosirea maşinilor la Întreaga lor capacitate etc. O altă problemă discutată cu prilejul con­sfătuirilor de producţie se referă la servi­ciul tehnolog­iei, care are suficiente po­sibilităţi să asigure o asistenţă tehnică mai bună, mai eficientă. Iar la Întocmirea documentaţiilor să ţină mai mult legătura cu atelierele, pentru a elabora procese tehnologice In raport cu condiţiile concrete de la fiecare loc de muncă. C. DUMITRESCU I. GOTIGA Ciupa Tănase, Dumitru Dima şi Iile Lucaci fac parte din aceeaşi brigadă. Ei se consultă adesea asupra calităţii pieselor executate. lată-i de data aceasta discutînd despre capa­cele unor lagăre. Realizări gospodăreşti în raionul 23 August PLANUL PRODUCŢIEI ÎNDEPLINIT ŞI DEPĂŞIT Muncitorii, tehnicienii şi inginerii în­treprinderii raionale de construcţii şi repa­raţii au obţinut în prima parte a anului sccese remarcabile. Planul de reparaţii la locuinţe şi localuri a fost îndeplinit, pe primul semestru, în proporţie de 113,04 la sută. Printr-o mai bună organizare a şantierelor, prin folosirea judicioasă a materialelor de construcţii etc., preţul de cost a fost redus cu 18 la sută la construcţii-montaj şi cu 13 la sută la re­paraţii construcţii. Şi în ceea ce priveşte ritmul de execuţie a lucrărilor, au fost obţinute unele succese. Numai la repa­­raţiile de imobile, prestaţii construcţii I.A.L., timpul de executare a fost redus cu 34 de zile. REPARAŢII DE DRUMURI Reparaţiile şi întreţinerea drumurilor din raionul 23 August au necesitat şi ele un mare volum de lucrări. Valoarea lucrărilor de reparaţii curente de dru­muri, amenajarea de trotuare noi şi a părţilor carosabile, executate în semes­trul I, este de aproximativ 250 000 lei. In această activitate, o contribuţie im­portantă au adus şi cetăţenii din raion. Prin munca patriotică depusă, s-au exe­cutat peste 400 metri pătraţi de tro­tuare noi şi peste 2 000 metri pătraţi de drumuri. STRĂZI ŞI PARCURI CÂT MAI FRUMOASE înfrumuseţarea şi întreţinerea păre­­rilor şi bulevardelor, a salariilor şi gră­diniţelor din raion au constituit de ase­menea o preocupare deosebită pentru lucrătorii secţiei de gospodărie comu­nală a raionului, precum şi pentru ce­tăţeni. Sumele cheltuite pentru amena­jarea de noi spaţii în primul semestru ,86 ridică la aproximativ 379 000 lei. Au fost plantaţi peste 500 poiΔ’ arg­ult’­ aproximativ 212 700 de flori etc. Cu sprijinul cetă­ţenilor au fost amenajate solarii noi în suprafaţă de peste 5 600 metri pătraţi. 214 000 KG FIER VECHI Antrenaţi de deputaţi, cetăţenii din raionul 23 August au colectat şi pre­dat centrelor I.G.M., în primul semestru al anului, peste 171 000 kg fier vechi, precum şi cantităţi importante de alte deşeuri. Cantităţi mari de fier vechi au colectat şi predat centrelor I.O.M. şi salariaţii întreprinderilor şi instituţii­­lor din raion, în total, la sfîrşitul se­mestrului I, în raionul 23 August au fost colectate şi predate centrelor I.C.M. 244 000 kg fier vechi precum şi alte importante cantităţi de deşeuri. NOTE Faptul, ce să spun, m-a uluit. Abia intrasem in frizerie şi iată că salu­turi, nemaipomenit de respectuoase, cu înclinaţie la 90 de grade, mi s-au adresat spontan de către toţi lucră­torii. In primul rind am crezut că în urma mea a intrat vreun inspec­tor de la „Igiena“ sau cine mai ştie de unde. Ipoteză falsă, deoarece in spatele meu era o femeie cu un co­pil. Care să fie cauza? Să ştii, mi-am zis, că s-a schimbat ceva in frizeria asta. M-am uitat in jur şi am văzut aceleaşi figuri. Responsabilul, casiera şi lucrătorii erau cei pe care îi ştiam de luni de zile. Uimirea mea nu a mai cunoscut margini în momentul în care am luat loc pe scaun. Săpunitul a durat a­­proape un sfert de oră. — Ştiţi, mi-a explicat frizerul, cînd barba e bine săpunită, se rade mai uşor. Priveam mişcările lente ale lucră­torului şi nu înţelegeam nimic. Altă­dată, în cinci minute, eram şi tuns. La celelalte scaune lucrurile se pe­treceau la fel. Se tundea şi rădea in ...relanii. In acelaşi timp lucrătorii se urmăreau reciproc, de parcă ar fi fost un concurs : „Cine lucrează mai încet cîştigă“. Mi-am zis că o fi, probabil, vreo formă locală de... control a cali­tăţii. Presupunerile mele —­­­ probabil şi ale celorlalţi clienţi — s-au spulberat insă in momentul in care femeia, cu copilul, pierzîndu-şi răbdarea de atita aşteptare, a plecat. In clipa aceea, ca şi cum ar fi apăsat pe un resort, to­tul s-a accelerat. Pămătufurile au încetat să săpunească, iar bricele din două urcări şi coboriri au terminat cu bărbieritul. Clienţii care au conti­nuat să intre in unitate nu a­u mai beneficiat de saluturi spectaculoase, iar glasurile lucrătorilor au început să anunţe grăbite : — Altul la rind. Cineva, văzînd stupefacţia mea, m-a lămurit . — Nu vor să tundă copii şi ca să-i determine pe părinţi să se ducă in altă parte procedează după cum ati văzut. A doua zi vrînd să mă rad și avind ghinionul ca în urma mea să intre o altă mamă cu un copil, am părăsit imediat frizeria, deşi era un scaun gol. — Stați, tovarăşe, vă rugăm... Eram insă grăbit, aşa că fără voia mea... le-am făcut-o. In ziua aceea un copilaş a reuşit să fie tuns, la unitatea nr. 3 a cooperativei „Igiena“ din piaţa Dorobanţi. DINU LAZARESCU Le-am făcut-o! A uitat Zilele trecute, pe linia troleibuzului 82, am întîlnit un caz deosebit. Călă­torii urcaţi de la aeroportul Băneasa au rămas uimiţi cînd, achitînd 0,80 lei, li s-au dat bilete de 0,50 lei din carnetele de 20 de călătorii. Pe­ntru identificare menţionăm se­ria F,nr. 65256. Cum e lesne de înţe­les, s-au iscat discuţii, nemulţumiri şi întrebarea: „Cu diferenţa ce se în­tâmplă ?“. Incasatoarea cu numărul­­ 716 a ţinut să asigure pasagerii că banii vor fi vărsaţi la întreprindere, seara, la decontat. In ce măsură a fost aşa, nu se poate preciza. Doar nimeni nu poate afirma că in ziua respecti­vă încasatoarea nu a vîndut și tiche­­te și tot atât de bine nimeni nu poa­te controla cite anume. încasatoarea, cu tonul cel mai ne­­vinovat din lume, răspunde: „N-am bilete de 0.80 lei. N-am avut de unde să iau“. Pentru ca apoi să recunoască: „Ara uitat“. Se poate și asta. Numai că, în ast­fel de cazuri, încasatorul are datoria să asigure o deservire normală a că­lătorilor. Intr-un schimb, cît a lucrat încasatoarea respectivă, nu s-a găsit nici un controlor care să reglementeze această anomalie ? M. PANDURU VACANŢA STUDENŢILOR AGRONOMI • Studenţii anului IV al facultăţilor d© agronomie, horticulturâ şi medicină vete­rinară de la Institutul de agronomie „Ni­­colae Bălcescu" se pregătesc în aceste zile pentru excursiile didactice, care vor încununa anul universitar. Azi, 22 iuiie, 160 de viitori agronomi vor porni în drumeţie, pe trei trasee, dintre care două în Tran­silvania şi unul în Dobrogea. Studenţii par­ticipanţi la excursia din Dobrogea vor vi­zita gospodăriile agricole colective şi G.A.S. din Ceacu-Ostrov, Valul lui Traian, staţiunea experimentală Dobrogea, Beştepe, Niculiţel etc. Excursioniştii plecaţi pe alte trasee vor vizita unităţi fruntaşe ale agri­culturii socialiste din regiunile Cluj, Cri­­şana, Banat etc. Trasee analoage vor fi străbătute şi de studenţii celorlalte două facultăţi, viitorii horticultori sau veterinari. Excursiile didactice au caracter de docu­mentare şi sînt prevăzute în planul de invăţămînt. • O altă preocupare de frunte a stu­denţilor Institutului este practica de vară. Spre deosebire de studenţii din anul I care şi-au epuizat practica in primăvară, studenţii anului II sînt plecaţi acum în G.A.C. şi G.A.S. răspîndite în întreaga ţară. Studenţii anului III vor pleca la prac­tică abia la 1 septembrie, iar studenţii anului V se află în practică viată de la 8 martie. Ei se vor întoarce în Capitală la 10 august, cind vor începe pregătirea pentru susţinerea proiectului de diplomă.

Next