Informatia Bucureştiului, iulie 1963 (Anul 10, nr. 3080-3102)
1963-07-22 / nr. 3098
Pag. a 2-a Manifestări culturale Astă-seară, în cîteva case de cultură sînt programate interesante seri literare. Astfel, la Casa de cultură din raionul 23 August va avea loc o întîlnire cu scriitorul Dumitru Almaş. Tot o întîlnire de acest gen se va desfăşura la Casa de cultură din raionul 16 Februarie, unde va veni în vizită scriitorul Călin Gruia. Iar la Casa de cultură din raionul Griviţa Roşie, în ciclul „Exponenţi de vază ai culturii noastre", se va ţine o conferinţă despre viaţa şi creaţia lui Mihail Sadoveanu. • Astă-seară la clubul Comerţ-Cooperaţie, se va desfăşura o seară literară. De la orele 19,30 pentru muncitorii de la O.C.L. Alimentara din raionul V. I. Lenin, se vor prezenta creaţii din literatura romînă în anii puterii populare. La acelaşi club se organizează în ziua de 26 iulie, la ora 13, un simpozion pe tema „Titlul de unitate cu deservire exemplară obligă la asigurarea unui înalt nivel de deservire a consumatorilor". Pe ecrane „Podul rupt Pînă la un punct, există un paralelism între destinul eroului din „Podul rupt“ și cel al curajoasei comsomoiste Nila din piesa lui A. Salinski. Amumdoi trec printr-o încercare similară, extrem de grea. Pentru a duce la Îndeplinire misiunea patriotică strict secretă ce le-a fost încredinţată, ei acceptă riscul de a fi consideraţi trădători, lasă impresia că pactizează cu duşmanul ei se afla intr-o situaţie cumplită : prietenii îi repudiază, iar cei cărora trebuie să le câştige vremelnic încrederea îi suspectează la fiecare mişcare. Acest punct de plecare i-a servit dramaturgului sovietic pentru o dramă psihologică de mare intensitate. Cineaştii polonezi au preferat o altă cale de dezvoltare a subiectului. Ei au mizat pe forţa de atracţie a suspensiei, urmărind in primul rind valorificarea acţiunii palpitante şi abia în al doilea rînd analiza implicaţiilor sufleteşti ale evoluţiei tînărului ofiţer, trimis — sub o falsă identitate. . . în rîndul teroriştilor lui Bandera. Latura aventuroasă precumpăneşte, aşadar, în film, cu toate că ritmul în care se consumă faptele este relativ lent. Accentul este pus pe refacerea ambianţei istorice a luptelor purtate de armata poloneză împotriva bandelor înarmate de rebeli naţionalişti, în perioada de tulburări şi ciocniri politice care a urmat imediat după sfîrşitul celui de al doilea război mondial. Dar „Podul rupt“ nu atinge forţa evocatoare a altor filme poloneze cu o tematică asemănătoare, cum ar fi, de exemplu, „Teroare în munţi“, văzut anul trecut. In descrierea tipurilor şi a atmosferei, în sobrietatea expunerii, recunoaştem calităţile regizorale ale lui Jerzy Passendorfer, pe care i le-am apreciat în mai mare măsură însă în două din realizările sale anterioare, „Atentatul“ şi „Sentinţa se va da joi“. De astă dată, regia a fost handicapată de carenţeleunui scenariu care recurge artificial la un prolog şi un epilog situate în ac-imagine din film tualitate, pentru a sugera soluţionarea fericită a dramei sentimentale a eroului De altfel, semnificaţia metaforică a titlului se referă tocmai la posibilitatea refacerii legaturilor sufleteşti dintre erou şi fata pe care a iubit-o pe cînd era înaripată şi care multă vreme l-a crezut un duşman al noilor rinduieli din Polonia populară. Astăzi, inginerul are nu numai de reconstruit un pod rupt cîndva dar şi de recucerit dragostea şi încrederea fetei. MIHAIL LUPU ii COMPLETĂRI DE SCURT - METRAJE Săptămîna aceasta, la cîteva cinematografe din Capitală rulează un număr de scurt-metraje. Dintre acestea, semnalăm: „Casa noastră ca o floare“ — la cinematografele Moşilor şi 16 Februarie; „Lumină şi oţel“ — la cinematografele Aurel Vlaicu şi Munca; „Lacul zinelor“ — la cinematograful G. Bacovia; „3x3—?" — la cinematografele Libertăţii, Vasile Boaită şi Arta; „Ştiţi cum se creează o sculptură?" - la cinematografele B. Delavrancea şi Flacăra; „Un reporter de peste Ocean“ — la Al. Popov şi Luceafărul. De la Casa prieteniei româno-sovietice Săptămîna aceasta la Casa prieteniei romîno-sovietice vor avea loc două expuneri pe teme de plastică şi anume: prezentarea ilustrată „Theodor Aman* astăzi la ora 20 — la gradina Casei prieteniei — vorbeşte prof. Constantin Suter, critic de artă şi „Vizitînd muzeul de artă „Ermitaj" din Leningrad“ care va avea loc vineri 26 iulie la ora 20 în același loc. Va vorbi criticul de artă Ion Frunzetti. Intr-adevăr, întreaga muncă de creaţie şi munca tehnică din studio pot apărea pe ecran, fireşte, numai după ce au trecut prin laborator. Fără a-i exagera importanţa — laboratorul rămine, totuşi, o unitate de deservire — aici se întâlnesc eforturile creatorilor şi ale tehnicienilor, aici se desfăşoară ultima „etapă“ înainte de ecran. „Etapă" importantă, deseori hotăritoare pentru evoluţia filmului. ...O scurtă vizită la laboratorul Studioului de filme documentare „Alexandru Sahia". S-ar putea spune, la prima vedere, tot un laborator fotografic, doar — bineînţeles — mai mare. Ce îl deosebeşte, totuşi, de laboratoarele fotografice obişnuite ? Trăsături distincte : marele volum al producţiei, înalta tehnicitate şi complexitatea operaţiilor. Cîteva amănunte sunt edificatoare. Pină ca un negativ filmat să apară în copie pozitivă pentru ecran, trebuie să treacă prin 10—12 operaţii. Ceea ce înseamnă ? prin mîinile a 30—10 dintre specialiştii laboratorului. Să mai adăugăm la aceasta faptul că majoritatea peliculelor sosesc.,. rapid de pe teren, direct de la echipele de filmare (cu o menţiune, ce-i drept, nescrisă, dar prea bine ştiută şi indiscutabilă: „urgent“ !). Că operaţiile se execută cu aparataj de specialitate de o mare fineţe, sensibilitate şi precizie (maşinile de copiere a peliculelor, de exemplu, sunt dotate cu instrumente de măsură de clasa 0,2). Şi, in fine, că se prelucrează in laborator, in medie, pe lună, circa 200 000 de metri de peliculă. Să cunoaştem, acum, şi atelierele... Mai întîi, o secţie specială : cea de chimie — sensitometrie (pe drept numită „creierul laboratorului"). De aici, inginerii chimişti conduc toate procesele tehnologice din laborator, cu ajutorul sensitometriei (ramură care studiază caracteristicile peliculelor fotosensibile şi procesele de prelucrare a lor), în atelierul de developare, un specific interesant : maşinile sunt despărţite in două, primtr-un zid. Scopul: jumătate din corpul maşinii să se afle în întuneric, cealaltă în lumină. Celelalte ateliere: de copiere a peliculelor, de etalonare (unde se stabileşte cantitatea de lumină necesară copierii corecte), de pregătire a materialelor şi de montare a negativului şi a filmotecilor de peliculă. Pretutindeni, ingineri cu înaltă calificare, tehnicieni şi muncitori specializaţi în prelucrarea peliculei. Zilele acestea — ca de obicei — activitate intensă, în medie, circa 30 —40 de „titluri de comenzi" pe zi , filme documentare şi jurnale cine- matografice. Specialiștii laboratoru- ■ lui lucrează la prelucrarea pelicule- lor pentru cîteva noi filme documen- ? tare : „Un petic de hîrtie" ; „Teatrul de operă și balet al R.P.R. la Paris“ ; două documentare — medalion : „George Georgescu“ și „Maria Tănase“ ; un film satiric, pe tema căsătoriilor pripite : „De bună voie şi nesilit de nimeni“. Şi de asemenea, la mai multe subiecte de jurnale cinematografice de actualitate, printre care: „Campionatele de canotaj“, „Reportaj la Măline“, „Tabăra de pionieri la mare“, „Vacanţa pionierilor din Hglciu“. E. B. In fotografie : In atelierul de developare a peliculelor. Vă prezentăm: Laboratorul Studioului „Al. Sabia“ Cineva a numit, o dată, laboratorul cinematografic „punctul geometric de întâlnire a producţiei cinematografice". Sugestiv şi exact. Aşa se explică, de altfel, de ce expresia a „prins" și a rămas in uzul vorbirii curente a cinematografiștilor. Expoziţie pe o temă originală: umor pescăresc Expoziţa caricaturistului Darly aduce o notă de originalitate în peisajul foarte variat, de altfel, al expoziţiilor estivale. O idee amuzantă: să exprime cu ajutorul graficii, savuroasele şi spiritualele „calităţi” ale pescarilor... încă de la intrarea în expoziţia de la sala din bd. 6 Martie a Casei Centrale a Armatei, vizitatorul este întîmpinat de un panou interesant care cuprinde ciclul de caricaturi, „Pescuitul de-a lungul veacurilor". Darly surprinde... retroactiv, o discuţie îndată după Izgonire, intre Eva şi Adam, care, bineînţeles, era... pescar; mai tîrziu în neolitic, in epoca de bronz, în timpul războiului de 100 de ani şi pînă în secolul al XX-lea, ba chiar în era cosmică, pescuitul rămine un sport la modă... Comentariile şi legenda care însoţesc fiecare lucrare vin să sublinieze şi să sporească umorul desenului. Caricaturistul, el însuşi pescar, cunoaşte bine slăbiciunile şi pasiunile acestor sportivi. Cele 78 de caricaturi i-au făcut pe mulţi vizitatori să însemneze în cartea de impresii, remarci spirituale, prin care îşi exprimă în proză sau în vers umoristic părerile. Inspirat, probabil, de desenul dedicat pescarilor-chibiţi, un vizitator scrie: „Un chibiţ de mina întii + un pescar de mîna a doua = bun caricaturist". Pe o altă filă este notată următoarea epigramă, foarte nimerită pentru a , folosi şi ca final în această însemnare despre expoziţia lui Darly: „De-aşa ceva duceam eu lipsă/ Şi-am găsit. Interesant: / Şi peştele şi-al tău umor / E proaspăt şi... cu sos picant !". GABRIELA BUCUR După cura am mai anunţat, la 1 august începe difuzarea manualelor şcolare. în legătură cu acest eveniment de librărie, ne-am adresat tovarăşului Vasia Bălan, director al Centrului de librării şi difuzare a cârţii, rugîndu-1 să ne precizeze cîteva detalii despre măsurile luate cu acest prilej. Iată răspunsul : „O daţi cu începerea difuzării cărţilor şcolare, librăriile vor expune in vitrine manualele necesare noului an şcolar, iar în interior vor organiza raioane speciale pentru vînzarea acestora. în vederea îmbunătăţirii deservirii, librăriile vor pregăti seturi complete de manuale, pe clase, pentru ca difuzarea să se desfăşoare cit mai operativ. în imediata apropiere a standului cu cărţi şcolare se vor expune şi lucrările recomandate ca literatură ajutătoare elevilor din clasele VIII—XI. Aceste lucrări vin în ajutorul elevilor atât la studiul limbii şi literaturii române, cit şi la însuşirea cunoştinţelor generale. Literatura beletristică va fi expusă pe clase pentru o mai bună orientare a elevilor interesaţi în procurarea acestora. începînd cu data de 5 august, şcolile vor prelua manualele şcolare pentru clasele I—VII de la depozitul de cărţi şcolare urmînd ca acestea să fie puse la îndemîna elevilor, în mod gratuit, în prima zi de şcoală. Manualele pentru clasele V—VII necesare elevilor de la cursurile fără frecvenţă vor fi puse în vînzare după data de 1 octombrie. In ceea ce priveşte rechizitele şcolare, se vor lua măsuri de asigurare a unei cît mai bune deserviri şi pe această linie. Astfel, în papetarii vor fi amenajate mese speciale pentru rechizite şcolare care să permită cumpărătorilor o consultare cît mai bună. Pentru uşurarea procesului de vînzare, cumpărătorii vor găsi şi seturi complete gata ambalate, cu rechizitele necesare pentru casele I—IV. Menţionăm că în acest an sortimentul de rechizite este mult îmbogăţit faţă de anul trecut, o serie de articole fiind de calitate mult mai bună. Întrebare la zi : „CE PREGĂTIRI SE FAC PENTRU DIFUZAREA MANUALELOR ŞCOLARE?" Pregătiri în vederea vînzării manualelor şcolare Cărţi muzicale Un „tur de orizont" asupra activităţii din ultima vreme a Editurii muzicale se soldează cu un rezultat deosebit de fructuos : cărţi noi şi interesante completează mai toate ■„compartimentele" acestei activităţi editoriale. Capitolul dedicat lucrărilor de instruire muzicală, de pildă, s-a îmbogăţit cu ediţia a doua a valorosului „Tratat de teorie a muzicii“, de N. Giuleanu şi V. Iuşceanu — lucrare preţioasă pentru toţi iubitorii muzicii, dar, mai ales, pentru cei înscrişi în învăţămîntul superior. Pentru începătorii într-aie studiului muzicii, pentru elevi, menţionăm : „Studii pregătitoare pentru şcoala agilităţii“ de Czerny, „Poze şi pozne", de Mihail Jóra (Caiet de pian pentru copiii talentaţi), „Album pentru copii" (15 piese pentru pian) şi „Din lumea copiilor“ (20 piese mici pentru pian), de Alina Cernea Ionescu. Dintre monografiile muzicale, anunţăm „Liazi“, de Theodor Bălan, lucrare ce completează, ca ţinută grafică ireproşabilă, suita monografiilor tipărite pînă acum. Regretabil, în aceeaşi ordine de idei, că cea de a doua ediţie românească a lucrării lui M S. Druşkin — „Wagner“ — nu s-a bucurat de aceeaşi atenţie în materie de ilustraţie, ca lucrarea consacrată lui Liszt. Şi, pentru că ne-am oprit la grija editurii pentru aspectul grafic al lucrărilor sale, nu trebuie uitată consemnarea efortului lăudabil de a continua — la acelaşi nivel — publicarea unor numere noi in colecţia „Librete de operă“, Inaugurată recent : „Nunta lui Figaro“, de Mozart şi „Falstaff“, de Verdi. Revenind la capitolul „studii“, amintim „Contribuţii la istoria muzicii româneşti", de prof. Romeo Ghircoiaşu, lucrare ce face parte dintr-o serie de studii ce vor sta la baza unei istorii complete a muzicii romîneşti. Noutăţi din domeniul muzicii populare : „Cîntece şi jocuri populare din Moldova“, de Vasile Nicolescu şi Constantin Prichici (o antologie a folclorului literar şi muzical moldovenesc) şi „Cîntece populare din repertoriul lui Dan Moisescu". Referindu-ne la ultima carte, e interesant că Editura muzicală consacră cîteva din apariţiile sale cuprinderii unor lucrări muzicale ale cite unui Interpret sau autor valoros. In ce-i priveşte pe autori, semnalăm culegerea de 69 de cîntece de muzică uşoară aparţinînd lui Radu Şerban. G. V. Stand de cărţi în faţa librăriei „Mihail Eminescu" Primit direct în partid Recent, adunarea generală a organizaţiei de bază de la secţia matriţerie a întreprinderii „Electroaparataj“ a hotărît în unanimitate primirea direct în partid, fără stagiu de candidat, a matriţerului Ion Gh. Iancu. Cu acest prilej, comuniştii din această organizaţie au apreciat că tov. Ion Gh. Iancu este un muncitor cu o înaltă calificare profesională, fruntaş în producţie şi iscusit inovator. El a confecţionat, de pildă, o serie de matriţe pentru decupat tele cu avansul pe cuţit — piese cu o mare productivitate faţă de sculele bloc. De asemenea, tov. Ion Gh. Iancu frecventează cu bune rezultate şi cursul de pregătire a propagandiştilor de pe lingă cabinetul raional de partid, iar pe linie obştească munceşte ca organizator al unei grupe sindicale. Organizaţia de bază din această secţie manifestă o preocupare deosebită pentru întărirea rândurilor partidului, în ultimul timp a primit şapte candidaţi de partid, iar matriţenilor Nicolae Ursescu şi Nicolae Diaconu le-a redus stagiul de candidatură cu şase luni. Oglinda şantierului Oricine citeşte cu atenţie ultimul număr al gazetei de perete „Constructorul“ de pe şantierul Străpungerea Mărăşeşti —■ I.C.M. 3 constată că prin tematica sa variată aceasta constituie o oglindă fidelă a activităţii întregului colectiv de muncă. In articolul „Din analiza preţului de cost pe semestrul 1/1963“ se arată că, datorită muncii politice de masă desfăşurate de organizaţia de bază şi de grupele de partid de pe şantier, în această perioadă, constructorii au realizat economii la materiale şi cheltuieli indirecte în valoare de 684.289 Iei, faţă de sarcina planificată, în cursul trimestrului I s-au economisit, de exemplu, 303 tone ciment, 55.000 cărămizi, 2.499 metri pătraţi carton asfaltat, 3.800 kg sirmă neagră şi alte materiale de construcţii. Un alt articol relatează despre „Extinderea muncii în acord — ca factor de seamă în creşterea productivităţii muncii". Din acest articol se desprinde că productivitatea muncii în primele şase luii ale anului a fost realizată în proporţie de 124 la sută. Gazeta se mai ocupă şi de felul cum au fost realizaţi principalii indicatori ai planului de producţie pe primul semestru al acestui an, cum sînt gospodărite materialele şi despre atenţia ce trebuie acordată la turnarea betoanelor. Preocupîndu-se continuu de îmbunătăţirea muncii politice de masă, organizaţia de bază de pe acest şantier foloseşte cu pricepere gazeta de perete — puternic mijloc de mobilizare a întregului colectiv la lupta pentru realizarea de construcţii trainice, ieftine, confortabile şi înainte de termen. Zilele trecute, la întreprinderea pentru raţionalizarea şi modernizarea instalaţiilor electrice — I.R.M.E. — a avut loc prima sesiune tehnico—ştiinţifică, pe tema: „Introducerea tehnicii noi în sectoarele legate de activitatea de electrificare a ţării“. Deşi comitetul sindicatului şi conducerea tehnico—administrativă au avut sar- partid Cu sprijinul agitatorilor In aceste zile, cînd termometrul indică o temperatură ridicată, colectivul de muncă de la I.I.S. „Republica— blănuri" lucrează cu sîrguinţă pentru confecţionarea de îmbrăcăminte călduroasă pentru iarnă. începînd cu semestrul II al acestui an, în întreprindere au fost lansate încă 10 noi modele de canadiene şi haine de blană pentru bărbaţi, femei şi copii. După ce noile modele au fost aprobate de sfatul tehnic al întreprinderii, organizaţia de bază (secretar tov. C. Ungureanu) a luat măsuri ca ele să fie cunoscute şi de muncitorii din secţii şi ateliere. Cu sprijinul agitatorilor Elena Safira, Steliana Oprea, Elena Broşteanu, Marin Găvan şi al altora au fost prezentate noile modele şi s-a explicat muncitorilor ce operaţii noi au intervenit în procesul tehnologic. La discuţii, numeroşi muncitori s-au angajat să-şi însuşească in cel mai scurt timp noile operaţii la modele lansate de curînd în producţie, să depună noi eforturi pentru îmbunătăţirea necontenită a calităţii produselor fabricii, cina organizării şi desfăşurării in bune condiţiuni a acestei prime sesiuni, organizaţia de bază de aici (secretar tov. Petre Bucur) s-a îngrijit ca membrii şi candidaţii de partid de la I.R.M.E. să-şi aducă o cit mai mare contribuţie la întocmirea şi prezentarea referatelor, la purtarea discuţiilor de secţii. Sprijiniţi de organizaţia de partid, comuniştii Gh. Bălan, Vlad Ionescu, Călin Mihăilean şi Jean Pomîrleanu, Rudolf Ziman, Ilie Mihai, Valeriu Radian şi alţi ingineri au prezentat diferite referate şi au dezbătut cu competenţă probleme tehnico-ştiinţifice, de cercetare şi practice, legate de preocupările colectivului întreprinderii. Acordind o atenţie deosebită propagandei tehnice prin conferinţe, organizaţia de bază a indicat comitetului sindicatului să întocmească o tematică de expuneri şi referate pe teme tehnico-ştiinţifice care să fie prezentate lunar in faţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la I.R.M.E. A. ST. Sesiune tehnico - ştiinţifică Brigada de corespondenţi voluntari de la „Timpuri noi“ comunică: In ultimii ani Uzinele „Timpuri noi“ au fost dotate cu o serie de utilaje moderne. De aici grija, atît la prelucrări mecanice, ca şi in celelalte sectoare, pentru realizarea unor scule, dispozitive şi verificatoare corespunzătoare gradului de înzestrare tehnică. De la începutul anului au fost omologate şi predate secţiei prelucrătoare peste 100 de scule, dispozitive şi verificatoare de bună calitate... RIDICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE Pentru a răspunde sarcinii de ridicare a calificării muncitorilor, pentru îmbogăţirea cunoştinţelor lor, s-au aplicat măsuri concrete. Printre altele, deosebit de eficiente s-au dovedit a fi cursurile organizate pe meserii pentru ridicarea calificării. Numai în sectorul prelucrător au absolvit aceste cursuri 70 de strunguri, frezori etc. O bună parte dintre ei lucrează în prezent la noile maşini. MODERNIZAREA UTILAJELOR Modernizarea utilajelor existente a contribuit de asemenea la creşterea productivităţii muncii. Pe unele strunguri au fost montate dispozitive speciale de strunjit din spate, care permit prinderea şi prelucrarea cu mai multe cuţite ; la alte strunguri s-au montat, de asemenea, dispozitive cu ajutorul cărora sunt rectificate simultan două capete la crucea cardanică; unor strunguri, de tip mai vechi, le-a fost mărita turaţia de la 600 — cea mai mare — la 900 de turaţii pe minut ; macaralele pivatante cu electropalane, instalate la maşinile grele, au permis eliminarea totală a timpilor morţi, economisindu-se în acest fel sute de ore, înlăturîndu-se în acelaşi timp şi efortul fizic al oamenilor ; serviciul tehnolog şef a confecţionat o maşină de rodat Inele pentru supapele unor compresoare. Anterior această operaţie se executa manual. Prin Introducerea maşinii respective, productivitatea muncii a crescut simţitor. PRIN APLICAREA TEHNOLOGIEI DE GRUP In dorinţa de a introduce metode de muncă cît mai avansate, serviciul tehnolog şef a pregătit introducerea tehnologiei de grup, care aduce o importantă contribuţie la creşterea productivităţii muncii. în stadiul de experimentare această metodă a dat rezultate bune şi este în curs de perfecţionare pentru fabricarea pielelor de la motoare şi compresoare, a arborilor cotiţi mici, a pistoanelor şi supapelor. Aplicarea tehnologiei de grup, la reperele amintite, duce, în faza actuală, la creşterea productivităţii muncii cu 15 la sută. SE POATE face mai mult Totuşi în secţia prelucrări mecanice se poate face mai mult pentru creşterea acestui principal indice al planului de producție. Propunerile făcute de muncitori în consfituirile de producţie sunt o mărturie in acest sens. De pildă, ei au cerut adesea ca la magazia de scule să nu se mai introducă in rart sculele restituite de lucrători înainte de a fi controlate dimensionat şi calitativ. Pentru că altfel piesele respective nu mai corespund cotelor Înscrise iniţial în desen. Activitatea unor maiştri ca Decebal Nucu, Stelian Furtună trebuie mai bine îndrumată, pentru a organiza cu atenţie locul de muncă, pentru a se îngriji de aproviflonarea la timp cu materialele şi sculele necesare, să urmărească mai riguros realizarea diferitelor repere pe baza programării din sector, ca şi pentru folosirea maşinilor la Întreaga lor capacitate etc. O altă problemă discutată cu prilejul consfătuirilor de producţie se referă la serviciul tehnologiei, care are suficiente posibilităţi să asigure o asistenţă tehnică mai bună, mai eficientă. Iar la Întocmirea documentaţiilor să ţină mai mult legătura cu atelierele, pentru a elabora procese tehnologice In raport cu condiţiile concrete de la fiecare loc de muncă. C. DUMITRESCU I. GOTIGA Ciupa Tănase, Dumitru Dima şi Iile Lucaci fac parte din aceeaşi brigadă. Ei se consultă adesea asupra calităţii pieselor executate. lată-i de data aceasta discutînd despre capacele unor lagăre. Realizări gospodăreşti în raionul 23 August PLANUL PRODUCŢIEI ÎNDEPLINIT ŞI DEPĂŞIT Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii raionale de construcţii şi reparaţii au obţinut în prima parte a anului sccese remarcabile. Planul de reparaţii la locuinţe şi localuri a fost îndeplinit, pe primul semestru, în proporţie de 113,04 la sută. Printr-o mai bună organizare a şantierelor, prin folosirea judicioasă a materialelor de construcţii etc., preţul de cost a fost redus cu 18 la sută la construcţii-montaj şi cu 13 la sută la reparaţii construcţii. Şi în ceea ce priveşte ritmul de execuţie a lucrărilor, au fost obţinute unele succese. Numai la reparaţiile de imobile, prestaţii construcţii I.A.L., timpul de executare a fost redus cu 34 de zile. REPARAŢII DE DRUMURI Reparaţiile şi întreţinerea drumurilor din raionul 23 August au necesitat şi ele un mare volum de lucrări. Valoarea lucrărilor de reparaţii curente de drumuri, amenajarea de trotuare noi şi a părţilor carosabile, executate în semestrul I, este de aproximativ 250 000 lei. In această activitate, o contribuţie importantă au adus şi cetăţenii din raion. Prin munca patriotică depusă, s-au executat peste 400 metri pătraţi de trotuare noi şi peste 2 000 metri pătraţi de drumuri. STRĂZI ŞI PARCURI CÂT MAI FRUMOASE înfrumuseţarea şi întreţinerea părerilor şi bulevardelor, a salariilor şi grădiniţelor din raion au constituit de asemenea o preocupare deosebită pentru lucrătorii secţiei de gospodărie comunală a raionului, precum şi pentru cetăţeni. Sumele cheltuite pentru amenajarea de noi spaţii în primul semestru ,86 ridică la aproximativ 379 000 lei. Au fost plantaţi peste 500 poiΔ’ argult’ aproximativ 212 700 de flori etc. Cu sprijinul cetăţenilor au fost amenajate solarii noi în suprafaţă de peste 5 600 metri pătraţi. 214 000 KG FIER VECHI Antrenaţi de deputaţi, cetăţenii din raionul 23 August au colectat şi predat centrelor I.G.M., în primul semestru al anului, peste 171 000 kg fier vechi, precum şi cantităţi importante de alte deşeuri. Cantităţi mari de fier vechi au colectat şi predat centrelor I.O.M. şi salariaţii întreprinderilor şi instituţiilor din raion, în total, la sfîrşitul semestrului I, în raionul 23 August au fost colectate şi predate centrelor I.C.M. 244 000 kg fier vechi precum şi alte importante cantităţi de deşeuri. NOTE Faptul, ce să spun, m-a uluit. Abia intrasem in frizerie şi iată că saluturi, nemaipomenit de respectuoase, cu înclinaţie la 90 de grade, mi s-au adresat spontan de către toţi lucrătorii. In primul rind am crezut că în urma mea a intrat vreun inspector de la „Igiena“ sau cine mai ştie de unde. Ipoteză falsă, deoarece in spatele meu era o femeie cu un copil. Care să fie cauza? Să ştii, mi-am zis, că s-a schimbat ceva in frizeria asta. M-am uitat in jur şi am văzut aceleaşi figuri. Responsabilul, casiera şi lucrătorii erau cei pe care îi ştiam de luni de zile. Uimirea mea nu a mai cunoscut margini în momentul în care am luat loc pe scaun. Săpunitul a durat aproape un sfert de oră. — Ştiţi, mi-a explicat frizerul, cînd barba e bine săpunită, se rade mai uşor. Priveam mişcările lente ale lucrătorului şi nu înţelegeam nimic. Altădată, în cinci minute, eram şi tuns. La celelalte scaune lucrurile se petreceau la fel. Se tundea şi rădea in ...relanii. In acelaşi timp lucrătorii se urmăreau reciproc, de parcă ar fi fost un concurs : „Cine lucrează mai încet cîştigă“. Mi-am zis că o fi, probabil, vreo formă locală de... control a calităţii. Presupunerile mele — probabil şi ale celorlalţi clienţi — s-au spulberat insă in momentul in care femeia, cu copilul, pierzîndu-şi răbdarea de atita aşteptare, a plecat. In clipa aceea, ca şi cum ar fi apăsat pe un resort, totul s-a accelerat. Pămătufurile au încetat să săpunească, iar bricele din două urcări şi coboriri au terminat cu bărbieritul. Clienţii care au continuat să intre in unitate nu au mai beneficiat de saluturi spectaculoase, iar glasurile lucrătorilor au început să anunţe grăbite : — Altul la rind. Cineva, văzînd stupefacţia mea, m-a lămurit . — Nu vor să tundă copii şi ca să-i determine pe părinţi să se ducă in altă parte procedează după cum ati văzut. A doua zi vrînd să mă rad și avind ghinionul ca în urma mea să intre o altă mamă cu un copil, am părăsit imediat frizeria, deşi era un scaun gol. — Stați, tovarăşe, vă rugăm... Eram insă grăbit, aşa că fără voia mea... le-am făcut-o. In ziua aceea un copilaş a reuşit să fie tuns, la unitatea nr. 3 a cooperativei „Igiena“ din piaţa Dorobanţi. DINU LAZARESCU Le-am făcut-o! A uitat Zilele trecute, pe linia troleibuzului 82, am întîlnit un caz deosebit. Călătorii urcaţi de la aeroportul Băneasa au rămas uimiţi cînd, achitînd 0,80 lei, li s-au dat bilete de 0,50 lei din carnetele de 20 de călătorii. Pentru identificare menţionăm seria F,nr. 65256. Cum e lesne de înţeles, s-au iscat discuţii, nemulţumiri şi întrebarea: „Cu diferenţa ce se întâmplă ?“. Incasatoarea cu numărul 716 a ţinut să asigure pasagerii că banii vor fi vărsaţi la întreprindere, seara, la decontat. In ce măsură a fost aşa, nu se poate preciza. Doar nimeni nu poate afirma că in ziua respectivă încasatoarea nu a vîndut și tichete și tot atât de bine nimeni nu poate controla cite anume. încasatoarea, cu tonul cel mai nevinovat din lume, răspunde: „N-am bilete de 0.80 lei. N-am avut de unde să iau“. Pentru ca apoi să recunoască: „Ara uitat“. Se poate și asta. Numai că, în astfel de cazuri, încasatorul are datoria să asigure o deservire normală a călătorilor. Intr-un schimb, cît a lucrat încasatoarea respectivă, nu s-a găsit nici un controlor care să reglementeze această anomalie ? M. PANDURU VACANŢA STUDENŢILOR AGRONOMI • Studenţii anului IV al facultăţilor d© agronomie, horticulturâ şi medicină veterinară de la Institutul de agronomie „Nicolae Bălcescu" se pregătesc în aceste zile pentru excursiile didactice, care vor încununa anul universitar. Azi, 22 iuiie, 160 de viitori agronomi vor porni în drumeţie, pe trei trasee, dintre care două în Transilvania şi unul în Dobrogea. Studenţii participanţi la excursia din Dobrogea vor vizita gospodăriile agricole colective şi G.A.S. din Ceacu-Ostrov, Valul lui Traian, staţiunea experimentală Dobrogea, Beştepe, Niculiţel etc. Excursioniştii plecaţi pe alte trasee vor vizita unităţi fruntaşe ale agriculturii socialiste din regiunile Cluj, Crişana, Banat etc. Trasee analoage vor fi străbătute şi de studenţii celorlalte două facultăţi, viitorii horticultori sau veterinari. Excursiile didactice au caracter de documentare şi sînt prevăzute în planul de invăţămînt. • O altă preocupare de frunte a studenţilor Institutului este practica de vară. Spre deosebire de studenţii din anul I care şi-au epuizat practica in primăvară, studenţii anului II sînt plecaţi acum în G.A.C. şi G.A.S. răspîndite în întreaga ţară. Studenţii anului III vor pleca la practică abia la 1 septembrie, iar studenţii anului V se află în practică viată de la 8 martie. Ei se vor întoarce în Capitală la 10 august, cind vor începe pregătirea pentru susţinerea proiectului de diplomă.