Informatia Bucureştiului, septembrie 1963 (Anul 11, nr. 3133-3157)
1963-09-02 / nr. 3133
O LUNĂ UNIVERSITARĂ Aproape toată luna august, la Sinaia a fost... an universitar, într-una din clădirile de la Peleş s-au desfăşurat cursurile de vară ale Universităţii Bucureşti. Profesori au fost academicieni şi cadre universitare de specialitate , programa analitică, cu tematică variată din domeniul artei şi culturii romîneşti. Cursanţi: profesori universitari, cercetători şi studenţi din 29 de ţări ale lumii. S-au întilnit in sălile de cursuri oaspeţi din Anglia şi Somalia, din U.R.S.S. şi Mexic, din Elveţia şi S.U.A., din R.P. Bulgaria şi Uruguay, din Franţa, Italia, R.D. Germană etc. După ultima prelegere, cursanţii au luat o scurtă vacanţă, in timpul căreia au făcut o excursie pe litoralul Mării Negre. Deunăzi, s-au întîlnit cu toţii — profesori şi cursanţi — la Universitatea din Bucureşti. Aici, după cum se vede şi din fotografia noastră, a avut loc festivitatea de încheiere a cursurilor, cursanţii primind diplomele respective. TIRAJELOR Cronica", „23 August“, Combinatul de cauciuc Jilava, „I.O.R.“, Institutul de proiectări geologice şi geofizice ş.a., bucurîndu-se pretutindeni de sprijinul efectiv al organelor de partid şi al conducerii respective. ION BUTNARU Teatrul Ţăndărică în turneu şi acasă Chiar dacă elevii sunt în vacanţă, colectivul Teatrului „Ţăndărică” nu i-a uitat. In cursul lunii august colectivul acestui teatru a vizitat cîteva tabere de pionieri şişcolari din regiunea Bucureşti şi regiunea Argeş susţinînd 18 spectacole în faţa unui număr de aproximativ 2.500 de copii. Au fost vizitate taberele de la Stoeneşti, Bughiu, Voineşti, Valea Mare, Călimăneşti, Cimpulung Muscel şi Rucăr. Cu prilejul acestor turnee au fost prezentate spectacole cu piesele „Ursuleţii veseli", „Măriuca şi merele de aur" şi *,Găinuşa harnică". In momentul de faţă întregul colectiv al teatrului repetă piesele ce vor fi prezentate în premieră in prima parte a noii stagiunii : „Elefăntelul curios“ de Nina Cassian după R. Kipling şi „Năzbîtiile lui Ţăndărică" de Nicolae Massim. In fotografie, o scenă din fuca şi merele de aur“. «Mă- ► m MUFSCHIBBATIIwmmmammmwmmmmMmmgmMmMmmMâwsmmmm Sarcini concrete activului fără partid , Biroul organizaţiei de bază de la întreprinderea „Electrotehnica“ (secretar / prov. Ion Bunescu), acordă o atenţie deosebită creşterii şi educării activului \' fără partid. Repartizînd sarcini cons ► crete fiecărui tovarăş din activ, organi ► nizînd discuţii şi expuneri pe diferite teme, biroul atrage activul fără partid , la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa organizaţiei de bază. în secţia montaj se află un panou cu fotografii din viaţa şi activitatea acestei secţii. Una din fotografii îl prezintă pe ajustorul Ion Dreve explicind unui grup de muncitori caracteristicile tehnice ale motorului D.R.I. A populariza iniţiativele şi metodele noi de muncă folosite în secţia montaj , şi în alte secţii, a explica caracteristicicile tehnice ale unor repere noi intrate în producţia de serie — aceasta este sarcina minereta a ajustorului Ion Drec»ve, membru al activului fără partid al organizaţiei de bază. Gheorghe Tudor, inginer, are sarcina să asigure ca te- mele care se expun în faţa muncitori^ * lor pe secţii despre profilul tehnic al ► noilor produse intrate în fabricaţie, să► fie string legate de sarcinile secţiilor CITEVA SUN CĂRŢI NOI în Editura politică a apărut cartea lui Manfred Ktinne — „Cauciuc" (romanul unei materii prime). Subtitlul e mult mai propriu decât ar părea. E vorba, intr-adevăr, de un roman al descoperirii, exploatării şi prelucrării „aurului alb“ in ultimele trei secole, un roman al consecinţelor social-economice pe care noua descoperire le-a avut atit asupra dezvoltării industriei capitaliste cit şi, mai ales, asupra popoarelor din America Latină, Asia şi Africa, cultivatoare ale arborelui de cauciuc, exploatate singe ros. Zoe Dumitrescu-Buşulenga semnează la Editura pentru literatură, monografia „Ion Creangă". E vorba de un studiu asupra operei marelui povestitor, o încercare reuşită de a delimita contribuţia personală şi fondul folcloric al operei lui Creangă. Specificul creaţiei e surprins în dimensiunile ei esenţiale, dincolo de datele de suprafaţă ale structurii artistice. Autoarea întreprinde, cu , fineţe şi inteligenţă, şi o cercetare a mijloacelor de stil, pînă acum rezervate mai ales lingviştilor. Tot la Editura pentru literatură a apărut o nouă ediţie a romanului „Groapa" de Eugen Barbu. într-o notă, autorul rezumă destinul... critic al lucrării sale de debut, care apare acum cu cîteva capitole noi în care se oglindesc aspecte ale ridicării conştiinţei sociale a eroilor acestei prime părţi dintr-un ciclu consacrat Griviţei. Din literatura străină. Editura pentru literatură universală a tipărit romanul „Fundătura îngerilor“ de J. B. Priestley, o cronică a Londrei deceniului al III-lea al secolului nostru, a dramei oamenilor mărunţi de pe o străduţă mizerabilă, victime ale societăţii burgheze. Analize psihologice pătrunzătoare accentuează acuitatea unui conflict social ireconciliabil, urmărit cu stringenţă şi luciditate, în colecţia „Pagini de istorie universală“. Editura ştiinţifică a tipărit lucrarea „Din istoria unui imperiu“ (Turcii otomani) de Florica Lorenţ. Autoarea face o amplă analiză a specificului imperiului otoman, expansionist şi retrograd, scoate în evidenţă lupta popoarelor asuprite împotriva jugului turcesc, lupta poporului român sub conducerea lui Mircea cel Bătrîn, Ioan de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Ion Vodă, Mihai Viteazul ş.a., pînă la războiul de Independenţă. A apărut, de asemenea, la Editura muzicală, vol. II din „Istoria muzicii universale“ de R. I. Gruber. Partea I cuprinde o introducere generală şi capitolele consacrate culturii muzicale a Italiei, Franţei şi Spaniei de la jumătatea secolului al XV-lea pînă la jumătatea secolului al XVII-lea, iar partea a II-a capitolele dedicate popoarelor slave, Germaniei, Ţărilor de Jos şi Angliei, din aceeaşi perioadă. De mult interes se bucură în rîndurile cumpărătorilor şi unele lucrări recent apărute la Editura pentru literatură, cum ar fi „Cordovanii“ de Ion Lăncrănjan, „Cairte despre vremuri multe“ de Ion Pas, „Fuga“ de Aurel Mihale şi „Amar", romanul de debut al unui prozator înzestrat, Traian Filip. Aspect din vitrina cu manuale şi rechizite şcolare a librăriei „George Coşbuc“ STABILIREA După cum am mai anunţat, între 26 august şi 12 septembrie, C.L.D.C.regionala Bucureşti, desfăşoară o campanie susţinută în vederea stabilirii tirajului la cartea tehnică şi ştiinţifică. în acest scop, s-au trimis planurile pentru anul 1964 ale editurilor : Tehnică, a Academiei, Ştiinţifică, Medicală, tuturor librăriilor, standurilor de cărţi din întreprinderi şi instituţii ca şi la colectura bibliotecilor din Capitală şi regiunea Bucureşti, pentru largi consultări în vederea stabilirii necesarului de exemplare. Pe lingă lucrătorii din librării, la această acţiune participă peste 1 000 de difuzori ai cărţii la locul de muncă, circa 500 de consultanţi desemnaţi de conducerea fabricator, uzinelor, instituţiilor, plus 1200 de bibliotecari ai bibliotecilor sindicale, documentare, universitare, şcolare, al cabinetelor tehnice etc. în întreprinderi, consultanţii, în colaborare cu conducătorii producției, stabilesc numărul de exemplare pe secţii, sectoare, hale, la lucrările tehnice de nivel elementar şi mediu, urmînd ca la lucrările de specialitate de nivel superior necesarul să se stabilească pe baza înscrierii anticipate a celor interesaţi. Majoritatea uzinelor şi instituţiilor au început deja acţiunea de consultare în rîndul oamenilor muncii. La „Griviţa Roşie“, bunăoară, planurile au fost difuzate la 19 standuri, la Institutul de proiectări metalurgice planurile sunt popularizate de către responsabilii culturali ai grupelor sindicale. Acţiunea e in plină desfăşurare şi la uzinele „Semănătoarea“, „Elec miiiiiimmiiiiiiiimmiiiiiiiiimiiiimmiiiiiitmiiiii Miercuri, pe estrade In cadrul „Zilei tinărului constructor“, pe estrada din bd. Muncii va avea loc, la ora ÎS:30, un bogat program artistic in interpretarea formaţiilor Casei de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu. Pe estrada Voinicelui vor fi prezenţi artiştii Casei de cultură a tineretului din raionul 16 Februarie. Pe estrada amatorilor din Parcul de cultură şi odihnă Herăstrău, îşi vor da concursul brigada, orchestra, soliştii, grupul vocal şi echipa de dansuri a Casei raionale de cultură Grivița Roşie. .► Angajamentele proiectanţilor In atelierele şi secţiile Institutului de proiectări al industriei uşoare, domneşte atmosfera unei activităţi intense. La fiecare etaj al institutului se întâmpină panouri mari pe care sunt afişate angajamentele diferitelor colective de proiectare. Ele pot fi rezumate la cîteva obiective precise : îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţului de cost lri predarea în termen a proiectelor. Biroul organizaţiei de bază (secretar tov. ing. Vlad Lucian) desfăşoară o intensă muncă politică pentru mobilizarea colectivului de proiectanţi, ingineri şi arhitecţi pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamenteilor luate in întrecerea socialistă pe acest an. Ţinind seama de diversitatea problemelor ce se ridică în atelierele şi secţiile unde îşi desfăşoară activitatea comuniştii, biroul organizaţiei de bază urmăreşte ca fiecărui membru şi candidat de partid să-i fie repartizată o sarcină concretă potrivit specificului activităţii sale, strins legat de planul de proiectare al atelierului sau secţiei în care îşi desfăşoară activitatea comuniştii. Biroul organizaţiei de bază intervine ori de cite ori este nevoie pentru a sprijini conducerea institutului, ca sarcinile de plan să fie realizate la toţi indicatorii folosindu-se cu eficienţă sporită tot ce este nou în domeniul proiectării ca şi propria experienţă. Aproape de sfirşitul semestrului I al anului în curs, biroul organizaţiei de bază a constatat unele deficienţe in desfăşurarea activităţii de proiectare in unele secţii. Un colectiv format din proiectanţi şi ingineri cu experienţă — Vasile Şerban, inginer şef de proiect, inginer Stan Dragomir şi ing. Maria Buruc, membru in biroul oganizaţiei de bază, a făcut o analiză temeinică a activităţii acestei secţii. Concluziile ce s-au desprins din acest studiu, care a durat cîteva luni, au fost discutate recent intr-o adunare generală a organizaţiei de bază. Măsurile stabilite de adunarea generală, propunerile şi recomandările făcute conducerii institutului, au condus la îmbunătăţirea activităţii nu numai in secţia respectivă, ci şi in alte secţii şi ateliere cu situaţii asemănătoare. Palete de amatori De ctteva zile, Casa creaţiei populare a Capitalei s-a transformat in salon de expoziţie, încă din hol, Se întîmpină nume cunoscute: Ana Constantin, Geo Săvulescu, Rubinger, Fonda Mihuleac, Gheorghe Lăiniceanu. Expoziţia cuprinde aproape 100 de lucrări selecţionate din 215 cite s-au prezentat. Tematica deosebit de variată întruneşte aspecte din cele mai diverse domenii. Sunt prezente lucrări care reprezintă şantierele de construcţii, noile cartiere de locuinţe, muncitori fruntaşi, frumuseţile patriei, momente de muncă. Legătura strinsă a artiştilor plastici amatori cu cotidianul şi strădania lor de a-i oglindi cit mai fidel, se degajă din întreaga expoziţie. In pas cu preocuparea pentru conţinut, a mers şi grija pentru exprimarea plastică a gîndirii. Limbajul lapidar, întrebuinţarea tuşelor largi şi a petelor de culoare vin să susţină cu putere întreaga lume de idei şi sentimente a fiecărui tablou. Coloritul viu, paleta bogată, plină de armonie, redau întregul optimism şi bucurie de viaţă a omului nou. Movul e folosit cu curaj şi cu inspiraţie de Aglaia Tătărescu. Aceeaşi culoare o întâlnim, alături de roşu al şi atelierelor respective . Cornel Drăgoiescu, şeful echipei de transforma tori pentru maşina de cusut „Ileana“ prins, în lucrarea vopsitorului Dumitru , se ocupă de ridicarea nivelului de ca- Codrişan de la Uzinele „Griviţa Roşie“,calificare a tinerilor veniţi de curind în intitulată „In caringerie“. Plin de prosx , fabrică, peţime coloritul şi desenul din peisajul ► Biroul organizaţiei de bază urmăreşti pomi al elevului Şerban Popa. Ca şie permanent cum sunt îndeplinite sar în alte expoziţii, paleta lui Mihai Gheor- „ , cinile repartizate membrilor activului ghe e plină de vibraţie caldă, enlu- / „ fără partid. Astfel, membri ai activuziastă („Mamaia“). y [ lui prezintă informări in adunările ge-In lucrările din expoziţie se oglindeşte generale ale organizaţiei de bază sau în din plin viaţa, iar forma şi culoarea sunt p r şedinţele cu activul fără partid, cele două coordonate între care artistul ,iin prezent, organizaţia de bază are o face să pulseze pe priză. „Portret O 21 de tovarăşi în activul fără partid — colectivistă“ de Zenobia Cazaţi (M.T.Tc.)► muncitori evidenţiaţi în producţie, tehe plin de gingăşie, dar şi de forţă, ţărnieieni, economişti, ingineri. Mai in ranca are ochi isteţi şi un zimbet şău, fiecare lună intervin schimbări în galnic în colţul gurii. Interesante sunt: * componenţa activului fără partid. Mulţi Şi „Uliţa din Turnu Roşu“ (Şerban Clon- N * din cei care piuă de curind făceau oia), „Fabrici din Bucureşti“ (A. Mi- ► parte din activul fără partid, iată-i a hăilescu), „Studenţi în practică“ (Gh. ► cum in rîndul candidaţilor de partid Lăiniceanu). — Ion Tudorache, ajustor. Victoria îs Din păcate, în expoziţie mai sunt unele ştrate, economistă: Constantin Nicolae, lucrări destul de slabe. Compoziţia „Ieri g, inginer; Ştefan Radu, ajustor — sunt şi azi“, de pildă, semnată de C. Georg7 numai ciţiva din cei care, crescuţi şi gescu, e încărcată de vechile căsuţe, în7 educaţi, îndrumaţi permanent de bitimp ce undeva, pe ultimul plan al de- ciroul organizaţiei de bază, s-au pregăsenului, se profilează trei siluete de ‚ ‹ M cu grijă pentru a merita cinnstea de blocuri. Plată apare şi lucrarea „Fabrica › S a fi primiţi în partid. Zilele acestea, fie băi şi radiatoare“ de Constantin Fulţ biroul organizaţiei de bază şi-a propus caii. Nesemnificativ este şi tabloul „Me- X să analizeze munca cu activul fără dicţie“ de Pătru Monea. Cu părere de la partid, să stabilească măsuri pentum rău, am găsit în această bogată şi in-') bunătăţirea continuă a activităţii acesteresantă expoziţie, numai 9 lucrări de t tuia. sculptură. Şi acestea realizate numai de la elevi şi absolvenţi ai Şcolii populare dei artă, care de altfel au figurat şi în expoziţia organizată cu cîteva luni în /W urmă la Parcul Herăstrău. Instructorii cercurilor de artă plastică ar trebui să se îndrepte şi spre stimularea sculptorilor amatori, pentru ca acest gen să fie mai prezent în creaţia artiştilor plastici amatori. Expoziţia deschisă la Casa creaţiei, populare a Capitalei, marchează un net pas înainte făcut de creatorii din domeniul artei plastice, dovedind forţa şi puterea de creaţie a paletei amatoare. GABRIELA BUCUR Schimburi de experienţă Organizaţia de partid de la Uzina de reparaţii Dudeşti-Cioplea s-a sesizat recent de creşterea procentului de rebuturi în special la turnătorie şi în sectorul prelucrări. Pentru a cunoaşte mai bine cauzele, biroul organizaţiei de bază a constituit un colectiv format din maiştri şi brigadieri, membri şi candidaţi de partid, care au studiat cauzele rebuturilor. Concluziile acestui colectiv au făcut obiectul unei dezbateri în cadrul unei adunări generale de partid, care a adoptat şi măsuri corespunzătoare în vederea reducerii procentului de rebuturi. Pentru a cunoaşte o seamă de metode noi în turnarea şi prelucrarea unor piese, s-au organizat schimburi de experienţă între turnătorii acestei uzine şi cei de la uzinele „Semănătoarea“ şi „Timpuri noi“, în sectorul prelucrări mecanice, membrii şi candidaţii de partid au luat iniţiativa confecţionării de scule şi dispozitive care asigură o prelucrare corectă a pieselor. Ca rezultat al acestor preocupări in cursul semestrului I al acestuian, procentul de rebuturi a scăzut sub coeficientul admis, iar prin reducerea consumurilor specifice și a rebuturilor s-a realizat o economie de 233.000 lei. Ne scriu corespondenţii voluntari CINECLCRIJI. ..N. P. IE. B.“ în cadrul întreprinderii de distribuire a energiei electrice Bucureşti, de curind, a luat fiinţă un cineclub. Organizat din iniţiativa comitetului „ sindicatului, cu sprijinul comitetului * de partid şi al conducerii administra›i ► tive, acest cineclub are menirea să ► sprijine procesul de producţie, prin realizarea unor filme tehnice şi documentare. In prima etapă de activitate, membrii cine clubului „I.D.E.B.“, lucrează * la filmul cu tema „Norme de tehnica › ► securităţii muncii în instalaţiile energetice“. Acest film este util pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii care lucrează la instalaţiile energetice. Concomitent cu realizarea acestui film, cineclubul „I.D.E.R." a luat iniţiativa organizării unui concurs de fotografii dotat cu premii. La concurs vor participa membrii cineclubului — fotografi amatori. Cele mai bune fotografii prezentate în concurs vor fi selecţionate, pentru a se organiza o expoziţie in cadrul întreprinderii. B. LIVIU Cercetătorii din uzinâ ^ ^ (Urmare din pag. IV ^ ^ s-a hotărit elaborarea unor șarje ' ^ experimentale. Colaborarea dintre \ ► turnătorie și specialiștii laboratoru lui s-a încheiat cu succes. Anali•(). iele efectuate au putut determina / ^ stabilirea unei formule corespunză/ v toare. Aceasta a dus, pe de o parte, ^ la îmbunătăţirea calităţii pompei ' ' respective, iar pe de altă parte, proFcentul de rebuturi la cilindrii D-50» a scăzut cu peste 30 la sută. Acesta este doar un exemplu. In laboratorul uzinei se execută zilnic peste o sută de analize. Fie că sunt pentru forjă sau pentru turnătorie, pentru montaj sau pentru recepţia materialelor, ele urmăresc un singur scop: calitatea produselor. In activitatea laboratorului va interveni in următoarele săptămîni un element nou. In cadrul turnătoriei va începe să funcţioneze o secţie a laboratorului. Aci se vor efectua analize rapide pentru determinarea calităţii şarjelor şi se vor face o serie de alte cercetări legate de turnarea propriu-zisă. Controlul tehnic de calitate din secţia turnătorie va primi astfel un preţios ajutor. Pînă atunci, cercetătorii desfăşoară o intensă activitate de pregătire a procesului ştiinţific, care va sta la baza efectuării viitoarelor analize. Inginera Alexandra Plămădeală are deja întocmite documentaţiile cu privire la urmărirea operaţiilor de turnare. In perioada care urmează, ea se va ocupa de instruirea personalului de laborator. Perspective noi se deschid astfel in munca cercetătorilor de la Uzina de pompe, iar în secţii analizele şi studiile lor vor îmbunătăţi, în continuare, calitatea produselor. Un model clasic de umor cinematografic Buster Keaton in „Mecanicul Generalei“ Cele două antologii de umor cinematografic din epoca de glorie a filmului mut şi „Festivalul Chaplin“, reunind cîteva celebre comedii scurte ale genialului cineast din anii 1916—1917, ne-au readus în atenţie un capitol strălucit al istoriei celei de a şaptea arte. Acum reluarea altei vechi producţii, „Mecanicul Generalei“ (cu titlul tradus „Generalul“), creaţie a lui Buster Keaton datind din 1926, vine să confirme o dată în plus valorile permanente ale unui gen pe care trecerea timpului (necruţătoare mai cu seamă în cinema) nu l-a putut nici altera, nici disloca din preferinţele marelui public. Care e secretul longevităţii şi universalităţii artei unor asemenea aşi ai filmului comic ca Chaplin, Keaton, Fatty, Harry Langdon, care au cunoscut o extraordinară înflorire în primele decenii ale secolului nostru ? Să fie vorba oare numai de pofta de rîs a spectatorilor de toate vîrstele ? Greu de crezut. Cel mai elocvent răspuns îl vom găsi în substanța filmelor acestea, în fantezia inepuizabilă Cu care sunt tratate subiectele (chiar dacă sunt uneori banale istorioare vesele), în uimitoarea vervă a invenţiei comice, în resortul esenţial al celor mai ilariante gaguri născute din, studierea pătrunzătoare a psihologiei umane. Fără să atingă perfecţiunea capodoperelor lui Charlie Chaplin (a cărui creaţie a urmat de altfel, o dezvoltare mult mai complexă şi mai lunga în timp) Buster Keaton este, evident, cel mai serios rival al părintelui lui Chariot. Ca şi acesta — cum o probează „Mecanicul Generalei“ — Keaton depăşeşte burlescul gratuit, frenezia poantelor comice „mitraliate“ în maniera lansată de Mac Senett. El rămîne, fără îndoială, un acrobat excepţional (ştie să cadă şi să se ridice automat cu supleţea unui arc; desfăşoară o uluitoare gamă de exhibiţii pe locomotiva şi tenderul aflate în mers). In acelaşi timp, ni se dezvăluie ca un mim de clasă, cu ochii şi mîinile de o expresivitate concentrată, dezminţind, la o privire mai atentă, faimoasa imobilitate a figurii sale. Dar Buster Keaton se ridică pe o treaptă calitativ superioară faţă de majoritatea contemporanilor lui, în special prin tipul comic memorabil pe care l-a creat — eroul veşnic impasibil, firav, dar isteţ, sperios, dar favorizat de noroc care trece prin cele mai năstruşnice peripeţii fără să-şi piardă cumpătul, izbutind să se descurce cu bine în ciuda stîngăciei lui exterioare atit de amuzante. Tipul a cucerit o notorietate mondială, iar numele lui Buster Keaton, alias Malec sau Frigo, a devenit sinonim cu „omul care nu ride niciodată“. Explicîndu-şi stilul, artistul scria in 1932: „...Am remarcat de la Începutul carierei mele un music-hall că, atunci cind închei un număr mai mult sau mai puţin hazliu, provoci rîsul cu atit mul tare cu cît rămîi indiferent și chiar mirat de ilaritatea publicului“. Dar, în afara acestei lămuriri „tehnice“, există un fundament filozofic mai profund al umorului său, care-1 înrudește cu Chaplin. Un antagonism net il opune pe eroii lumii în mijlocul căreia trăieşte. Climatul social — de pildă, războiul de secesiune evocat în „Mecanicul Generalei“ — nu-i îngăduie să trăiască liniştit, îl împinge în situaţii de-a dreptul disperate, din care însă el izbuteşte să iasă cu o dezinvoltură aparent bizară, aproape fără să ia în seamă primejdiile, întreaga acţiune din „Mecanicul Generalei“ decurge din raportarea avatarurilor măruntului şi inimosului mecanic de locomotivă la agitaţia înconjurătoare, la absurdul războiului. In acest sens, episodul trecerii sale printre armatele beligerante pe care nici măcar nu le observă, preocupat să-şi alimenteze cu lemne locomotiva, capătă o valoare simbolică. Triumful său final este un fond triumful calmului, al bunului simţ, al simplităţii asupra emfazei ridicole şi a bravurii de paradă. Sursa principală a comicului în film il reprezintă abila răsturnare, în momente cîttd totul pare să fie pierdut, * situaţiei tragice printr-o întimplare surprinzătoare sau printr-un gest elementar comis cu desăvîrşită seninătate, de parcă nici un pericol nu l-ar ameninţa pe erou. Tragicul se preface brusc în grotesc. Efectul se face simţit imediat: hohote de rîs. Aşa se întîmplă cînd tunul din spatele locomotivei îl vizează pe erou, dar o cotitură a liniei ferate ivită în ultima fracţiune de secundă îl scoate pe acesta din traiectoria ghiulelei care va nimeri drept în mijlocul vrăjmaşilor. Sau seria de gaguri provocate de sabia nesupusă, care îi scapă mereu din miner, culminînd în momentul cînd, ţintit de un puşcaş duşman, Keaton, neştiutor, gesticulează cu sabia, iar lama acesteia zboară din miner şi se înfige drept în spatele celui care se pregătea să-l împuşte. Poantele sînt gîndite şi elaborate cu o precizie matematică, dar păstrează perfect aerul inspiraţiei spontane. Ele survin exact cînd e nevoie şi se înlănţuie conform unui calcul riguros. Ritmul filmului nu-i ameţitor, succesiunea gagurilor nu ne taie răsuflarea, dar trecerea eroului din postura de urmăritor în cea de urmărit, din postura de laş, dispreţuit de ai săi, în cea de erou adulat, toate întîmplările comice la care asistăm sînt conduse şi gradate cu un magistral simţ al umorului. Nimic nu pare desuet sau îmbătrînit în „Mecanicul Generalei“ care ne oferă într-adevăr un model clasic de comedie cinematografică. MIHAIL LUPU Rămas... pedestru, mecanicul a pornit încă o dată pe urmele locomotivei sale atică Aşa l-au mingilat de mie părinţii f ' şa •* mtngîie şi acum cînd împlineşte 18 ani. Dar, în Htele socotltoru°3lindlt# hărnicia colectiviştilor, el e trecut pe numele întreg. Constantin Costea. Un omuleţ cu ochi buni, cu ztmbetul ca o floare ce-şi desface graţios petalele în razele soarelui, unul dintre cei mai tineri colectivişti din Otopeni, mincina părinţilor şi, fireşte, nădejdea gospodăriei in care s-ar putea spune ca a crescut. ■— Unde să-l dăm în muncă pe ţîncul ăsta ? — a întrebat o dată tov. Alexe Constantin, preşedintele gospodăriei care, la drept vorbind, se ingrijeşte ca toţi tinerii colectivişti sa fie repartizaţi la cele mai potrivite locuri de muncă, acolo unde reclamă vîrsta lor fragedă. — Să-l dam lui Rusu, brigadierul zootehnic de la brigada I, a fost de părere inginerul agronom Gheorghe Oprescu. Şi l-au dat acolo. Brigada are şi animale vîrstnice şi tinere . Titică a fost repartizat ca îngrijitor la viţei, unde responsabilă e colectivista Maria Gh. Radu. Din capul locului, el s-a declarat de acord, că, vedeţi dumneavoastră, mic, mic Titică, dar dreptul de opinie li are, mă rog ca toţi ceilalţi colectivişti. Intr-un fel judecind, băiatul ar fi putut sa se codească, — să prefere un loc la grădina de legume şi zarzavat, ca şi acolo munca are frumuseţea ei şi dă satisfacţie. Dar Titică s-a dus la viţei , s-a dus câ-i sunt dragi animalele, măcar că în gospodăria părintească n-a pomenit pe vremuri cine ştie cîte vaci ori viţei. In gospodăria colectivă insă, unde a văzut adevărate cirezi, ochii î-au rămas pe acestea. Il “plăcea sa le petreacă cu ochii cînd plecau vara la păşune şi cînd se întorceau în asfinţit cu clopotele bălăngănind în cîntecul lor metalic. Iar acum îl plac şi mai mult, căci el duce pe cei 85 de viţei al brigăzii la păşune, şi tot el îi adapă şi îi hrăneşte dimineaţa şi seara cu grăunţe, după un program pe care tînârul îngrijitor îI respectă cu stricteţe. L-am văzut la treabă. Era într-o dimineaţă cînd încă nu răsărise bine soarele. Titică a pus mai întîi târiţele in jgheaburi, a dat drumul viţeilor din sălaşul lor, s-a supravegheat în timpul mesei — să nu râmînă vreunul nemîncat — şi apoi i-a adăpat. Soarele se ridicase cam de două suliţi. Programul cerea cadesi să fie scoşi la păşune, pe lncernieră. Şi au fost scoşi, baletul merglnd în urma lor. Am avut în faţa ochilor un tablou ca unul din acele nemuritoare tablouri ale lui Grigorescu, care redau nu numai frumuseţea locurilor şi a muncii de la ţară, dar şi sentimentele curate, trainice, ale oamenilor cîmpui. Titir, e, pînă la urmă, un subiect vrednic de penelul pictorului de azi • munca lui e făcută nu în silnicie ochii lui nu sunt numai contemplativi ca ochii ţăranilor din vechile tablouri • Furisul lui nu e forţat, ci tara şi luminos, ca Însăşi viaţa pe care şi-o făuresc ţăranii de azi, în marea gospodărie colectivă. 3 ^ RADU SANDU: MĂSURI PROVIZORII? In urmă cu cîteva luni am semnalat faptul că Fabrica de cabluri și materiale electroizolante a livrat Uzinei „Electromagnetica“ o anumită cantitate de sirmă care nu corespundea în totalitatea sa din punct de vedere calitativ. La scurt timp după aceea, conducerea fabricii ne-a informat că a luat măsurile care se impuneau, astfel ca pe viitor asemenea cazuri să nu se mai repete. Cum în lunile care au urmat nici o întreprindere nu a mai avut nimic de reproşat calităţii produselor executate de Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante, se putea trage concluzia că intr-adevăr colectivul fabricii ştie să-şi respecte cuvintul dat. Iată însă că un fapt recent petrecut vine să infirme această părere. La Uzina „Electronica”, In secţia de bobinaj, procentul de rebuturi a crescut dintr-odată, depăşind limita admisă. Cerind explicaţiile necesare, între altele, conducerea uzinei ne-a comunicat următoarele : „Rebuturile înregistrate se datorează sirmei de cupru, emailate — primităi de la F.C.M.E. - a cărei calitate a fost necorespunzătoare. Emailul ce izolează sirma a cedat pe unele porţiuni, producînd astfel scurt circuite in bobine. Controlul tehnic din uzina noastră a respins bobinele care nu au cores- I puns condiţiilor de calitate prevăzute în normele interne”. Prin urmare este limpede : din nou o altă uzină are de suportat cheltuieli pentru că la F.C.M.E., la un moment dat, s-a uitat de obligaţiile privind calitatea produselor. Această situaţie este greu de explicat. Cum a fost posibil ca după măsurile pe care conducerea fabricii a anunţat că le-a luat, să se mai ivească un asemenea caz ? Sau a fost vorba de „măsuri provizorii”, de care cu timpul s-a uitat complet? Pentru ca produselor Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante să nu li se mai poată reproşa nimic din punct de vedere al calităţii, depinde numai de colectivul fabricii, de măsurile pe care le va lua şi aplica cu consecvenţă. S. C.