Informatia Bucureştiului, octombrie 1963 (Anul 11, nr. 3158-3184)
1963-10-01 / nr. 3158
Pag. a 2-a.vmm V4 informiatespn. Bikliof©Ca Centrală Ieri şi-a reluat activitatea — după o întrerupere de şase luni — Biblioteca centrală pedagogică. Instituţia şi-a redeschis porţile intr-un nou local, situat pe intrarea Ialomit nr. 12 din raionul 16 Februarie, care oferă pe lingă condiţiile confortului modern şi pe acelea ale unui spaţiu corespunzător, în frumoasa clădire care adăposteşte acum fondurile bibliotecii s-au făcut importante lucrări de amenajare (s-au modernizat instalaţiile de iluminat şi de încălzire, s-au zugrăvit pereţii, s-a vopsit tâmplăria etc ). Noul local oferă acum cititorilor patru săli de lectură şi o sală specială de documentare ştiinţifică. Iar cataloagele bibliotecii (sistematice, alfabetice) de cărţi şi reviste, catalogul manualelor şi programelor şcolare şi catalogul analitic al publicaţiilor periodice au fost puse In Punct pentru a ajuta la orientarea cititorilor asupra bogatelor fonduri existente, in biblioteca. Biblioteca centrală pedagogică — funclionind sub îndrumarea Institutului de științe pedagogice — este principalul centru de documentare și informare pedagogică din ţara noastră. Ea asigură cercetătorilor la domeniul pedagogiei, cadrelor didactice din invăţămimul de toate gradele şi administratorilor şcolari documentaţia de specialitate privind organizarea învăţămîntului şi conţinutul procesului de invăţămint; totodată, ii informează asupra celor mai noi şi mai avansate metode de predaror atit din ţara noastră cit şi de peste hotare. In acest scop, biblioteca centralizează Întreaga literatură din domeniile pedagogiei şi istoriei invăţămintului din ţara noastră, precum şi cele mai semnificative lucrări de specialitate din celelalte ţări. Bogatele fonduri ale bibliotecii (în momentul de faţă, 160 000 de cărţi şi 24 000 de volume de periodice) au un caracter enciclopedic, cuprinzind aice lucrări din domeniul pedagogiei, cit şi tratate, cursuri şi manuale de bază privind toate disciplinele care se predau în învăţămîntul de cultură generală tehnic şi superior. Prin comenzi şi prin schimb cu 60 de instituţii similare din alte ţări, Biblioteca centrală pedagogică îşi împrospătează necontenit colecţiile cu mii de noi volume şi publicaţii periodice. Pe adresa bibliotecii sosesc cu regularitate cărţi şi reviste de specialitate din numeroase ţări, care sunt puse la dispoziţia cititorilor, oferind, astfel, celor interesaţi posibilitatea să fie „la zi“ cu progresele învăţământului şi educaţiei de pe toate continentele pedagogică n afara sălilor de lectură, biblioteca sprijină pe cei interesaţi in problemele invaţămlntului şi educaţiei (cercetători, cadre didactice, administratori şcolari, studenţi şi elevi) prin împrumuturi de cărţi. Pentru profesorii şi învăţătorii din provincie, materialele documentare solicitate se trimit, la cererea şcolilor respective, prin poştă, în circa trei zile de la primirea cererii. Volumul împrumuturilor în provincie creşte necontenit, in prezent biblioteca avînd în evidentă peste 700 de şcoli care solicită curent împrumuturi de cârţi. Sprijinul dat de bibliotecă celor interesaţi nu se reduce, insă, la atlt. Profesorii, învăţătorii, cercetătorii şi administratorii şcolari solicită permanent întocmirea de bibliografii ori de traduceri şi rezumate ale unor lucrări ştiinţifice străine, pe care serviciul de documentare şi bibliografie al bibliotecii le realizează cit mai operativ cu putinţă. In afara acestor lucrări efectuate la cerere, biblioteca publică anual bibliografia curentă a pedagogiei româneşti, Şi npul local in care şi-a reluat activitatea, cu începere de ieri. Biblioteca centrală pedagogică este deschisă zilnic între orele 8—21, cu excepţia zilelor de duminică. E. B. Z în noul local, parcă şi sofcea de lectură e mai mare EXPOZIŢII In ziua de 3 octombrie, la ora 12, va avea loc vernisajul expoziţiilor de pictură ale soţilor Rodica şi Iacob Lazăr, în sala Galeriilor de artă, bd. Magheru 20. Ambii artişti s-au afirmat în ultimii ani atât în pictura de şevalet cit şi în pictura monumentală. Iacob Lazăr s-a făcut cunoscut ca ilustrator de cărţi sub pseudonimul Ion Ion, cu care semnează împreună cu Marius Cillevici. Expoziţiile cuprind portrete şi peisaje din diverse colţuri ale ţării. Iacob Lazăr prezintă 37 d© lucrări, iar Rodica Lasăr 23 — toate picturi în ulei. Expoziţiile vor fi deschise zilnic timp de trei săptămini. O emisiune de muzică Muzică distrativă orchestrale, printre care şi dificila „Pizzicato-Polca" de Johann Strauss, lucrare pretinzînd din partea executanţilor însuşiri de adevărată virtuozitate colectivă (nu însă şi acompaniamentele la piesele de muzică uşoară, bazate pe orchestraţii simpliste, lipsite de fantezie), Nicuşor Predescu ne-a confirmat o dată mai mult talentul său violonistic iar cîntăreţii Vasile Micu şi Maria Moraru şi-au pus vocile de calitate în slujba unor interpretări de frumoasă ţinută (cu unica rezervă a tonului oarecum preţios folosit de Maria Moraru in redarea melodiei lui Aurel Giroveanu „Ochi frumoşi, somn uşor”). Decorul aspectuos şi montajul variat al regiei de transmisie au contribuit şi ele la reuşita emisiunii. Dar de ce a fost nevoie ca în „Pizzicato-Polca" să se repete de opt ori la rind un primclan al flautistului ? distractivă prilejuieşte înmănuncherea unor piese de variate genuri muzicale. Nici o mirare, aşadar, că programul executat sîmbăta seara de formaţia condusă de Nicuşor Predescu a cuprins piese solistice de vioară, arii din operete, canţonete, melodii de muzică uşoară, dar şi galopuri, gavote şi polci pentru orchestră. Alăturarea Ilii Lehar cu Delibes sau a lui Mălineanu cu Waldteufel este specifică producţiilor de café-concert, categorie în care se înscrie şi programul prezentat de Nicuşor Predescu. Cu toate rezervele faţă de contribuţia pe care asemenea emisiuni le pot aduce la educarea gustului estetic al publicului, trebuie totuşi să recunoaştem că nivelul general al programului a fost mulţumitor. Formaţia instrumentală a interpretat în bune condiţiuni piesele „O seara cu opereta“ Nu se pont© spune că genul operetei nu-şi găseşte cu regularitate locul cuvenit în programele televiziunii. Cu atât mai dificilă apare sarcina celor chemaţi să găsească formule noi, originale, în organizarea unei emisiuni de acest gen. Privit din acest punct de vedere, programul prezentat vineri seara sub titlul „O seară cu opereta" de către regizorul Boris Stegărescu, pe baza montajului realizat de I. Brucăr, a avut meritele sale indiscutabile. în primul rind, datorită faptului că, reducînd la minimul necesar ariile şi duetele din operete „clasice", bine cunoscute de public, a pus accentul pe creaţia compozitorilor contemporani Lopez, Bernstein, Kovner, Masanetz şi bineînţeles pe aceea a autorilor romini, Dendrino, Barbu, Comişel. In al doilea rind, pentru că a încercat — şi în bună măsură a reuşit — să creeze pentru acest program atit de divers un cadru unitar, concretizat într-un fel de carnaval al personajelor de operetă, în care, din mijlocul unei bogate figuraţii, se desprindeau pe rind interpreţii diferitelor numere solistice, în fine, deoarece a folosit cu dibăcie o serie de înregistrări de canteite ale unui mănunchi de talentaţi cântăreţi, care au realizat în bune condiţiuni sincronizarea imaginii cu sunetul. Vali Hiculescu, Ludovic Spiess, Mircea Nemens, George Hazgan, Gabriel Gheorghiu, Lili Duşescu, Adriana Codreanu au fost deopotrivă convingători în ariile cu caracter liric, ca şi în acelea bazate pe nota de umor. Puţinele reserve se referă doar la cele două numere de balet din „Cartierul din vest" de Bernstein şi „Goana după moştenire" de Masanetz, la care lipsa unui text evitat sau a unei prezentări vorbite i-a împiedicat pe telespectatori să sesizeze, la primul, semnificaţia dansului în jurul unui manechin, iar la al doilea sensul unui balet avînd ca eroi un grup de cowboys. S-ar fi cuvenit, de asemenea să se găsească o soluţie mai abilă pentru a justifica în imagine, la alta din „Voievordul ţiganilor", apariţia pe bandă a unui cor, dind replicile cuvenite solistului Ludovic Spiess. In ansamblu, totuşi, o emisiune reuşită, dovedind că există posibilitatea de a se găsi formule inedite chiar şi in domenii car® se părea că regizorii şi-au epuizat arsenalul mijloacelor de expresie. Vom vedea în curînd... “ In cadrul programului de „Varietăţi“ de duminică 6 octombrie, ora 19, sub conducerea muzicală a lui Paul Cihenţer îşi vor da concursul o parte dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi de muzică uşoară, printre care: Roxana Matei, Marina Voica, Aurelian Andreescu şi alţii Tot duminică, la ora 21:30, vor fi transmise două... glume dramatizate : „Chestie de metodă" de Aziz Nesin şi „Afaceri sigure” de A. Gillois, Inspirate de pe culoarele justiţiei burgheze. » Luni 7 octombrie, oraQ.SO, se va transmite din studioul de concerte al Radioteleviziunii o emisiune cornrată „Săptâmînii poeziei". • O Interesantă vizită cu... caşul de reportaj la expoziţia diplomelor de absolvire a Institutului de arhitectura „Ion Mincu" va avea loc luni 7 octombrie, ora 20,45. • La „Universitatea tehnică la televiziune“ va putea fi audiat un... curs de beton şi cimenturi folosite în construcţii. Marţi, 8 octombrie, ora 18 30 , Piesa Iuli Sofronov, „Bucătăreasa", va f transmisă de la Teatrul „C. I. Nettara" marţi 8 octombrie, ora 19,50. Din distribuţie : Rodica Ţuţuianu, Crisiea Avram, Eugenia Bosînceanu, Costel Zaharia etc. • Un „Festival Verdi“ va fi transmis joi, 10 octombrie, ora 19,45, cu concursul soliştilor: Zenaida Pally, Nicolae Ilerlea, artişti ai poporului, Arta Florescu, artistă emerită, Cornel Stavrn. • Partea a doua a emisiunii „Comici vestiţi ai ecranului", va fi transmisă sîmbâta 12 octombrie, ora 20.05 • Un montaj de selecţiuni din cîteva opere celebre va fi transmis de asemenea sîmbătă, la ora 21.15, sub titlul „Legende de dragoste", în interpretarea unor cunoscuţi solişti de la Teatrul de operă şi balet, printre care: Teodora Lucaciu, Elena Cernei, E. Neculce—Carţiş, balerinii Magdalena Popa, Cristina Hamel—Zirra, Elena Dacian şi alţii. „ Un grup de „Tinere condeie" din rîndul elevilor va putea fi ascultat duminică 6 octombrie, ora 9. » Marţi, 8 octombrie, ora 19,10, fiecare copil îşi va putea alcătui o adevărată... grădina zoologică din frunze, ace, seminţe, conuri de brad etc., nu însă înainte de a urmări emisiunea „Jucării de toamnă“. • Emisiunea de joi, 10 octombrie, ora 19,10, va prilejui, în amintirea vacanţei, o excursie pe ţărmul cîtorva lacuri alpine din ţară. • Vineri, 11 octombrie, ora 19,10, partea a treia a vizitei la Muzeul literaturii române. Intîlnirile cu V. Alecsandri, N. Filimon, 1. P. Hasdeu. I Festivalul bienal de teatru „Bucureşti“ In cadrul fazei interraionale, intercomunale şi din cooperaţie a festivalului bienal de teatru de amatori „Bucureşti“, în raionul 1 Mai se vor prezenta azi la ora 18, în sala Grupului şcolar din bd. Lacul Tei, două formații şi anume : echipa de la întreprinderea „13 Decembrie“ ulei cu spectacolul „Maşina de calculat“ de Paul Everac şi actorii de la I.R.A. cu piesa „Munte cu munte se întîlneşte“ de V. Porumbescu. Primul spectacol al balerinilor englezi Ieri după-amiază, a sosit în Capitală ansamblul ,,London’s Festival Ballet“. Artiştii englezi îşi încep turneul în ţara noastră astă-seară, eîndl pe scena sălii Palatului R.P.R. vor prezenta baletul ,,Peer Gynt“ pe muzica lui Grieg. Coregrafia aparţine lui Vaclav Orlikovsky, iar conducerea muzicală dirijorului Aubrey Bowman. In rolurile principale vor apărea John Gilpin, Marylin Jones, Vassilie Trunoff, Lucette Aldous, Borowska. Pentru toate spectacolele ansamblului „London’s Festival Ballet“, ultimele bilete se găsesc de vînzare la casa O.S.T.A. (calea Victoriei nr. 68—70, telefon 13.53.75) și la casa sălii Palatului R.P.R. (telefon 15.73.72). In secţia nr. IX a Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti a fost instalată de curând o nouă linie de aparate pentru vopsitul firelor, la temperatură şi presiune înalte. Astfel , se poate extinde procedeul de vopsire în bobine, care are o productivitate ridicată. Prin aplicarea noului sistem se reduc substanţial şi rebuturile. In fotografie : aspect din secţia de vopsit fire sub presiune. -o o Pt URMELE MATERIALELOR PUBLICATE imninniuimiimiiimmmimiiiiiimiimmimtimimimimiiiimmmiiiiiiiiiiiimiiiriiiiînmmiiiiumii „Tot pe dru m...66 ,in ziarul „Informația Bucureștiului“ cu nr. 3107, în nota publicată sub titlul „Tot pe drum..." se critica amîna-rarea nejustificată a unor tratamente ’e stomatologice, în cadrul policlinicii „Rahova“. Pentru a preveni în viitor asemenea nereguli, secţia de sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular al raionului V. I. Lenin — prin răspunsul trimis redacţiei — ne comunică următoarele : „Cele relatate în cuprinsul notei „Tot pe drum...“, corespund realităţii în sensul că anumiţi cetăţeni (ce aveau de executat lucrări dentare la policlinica „Rahova“), au fost amînaţi, de la o zi la alta, fără a li se respecta ordinea programărilor. In acest fel a procedat tehnicianul Jean David, în cazul pacientului C. Ştefan. Ca urmare, s-au stabilit măsuri concrete pentru asigurarea unei mai prompte asistenţe a pacienţilor şi de curmare a situaţiilor de genul celor semnalate. Tehnicianul J. David va lucra pe viitor numai în laborator“. Volum de debut scriitoricesc, „Amar“ prezintă cititorului un material de viaţă, dacă nu în întregime inedit, în schimb veridic şi nu arareori, punctat de momente de tensiune dramatică. Parcurgînd romanul, cititorul rămîne cu impresia că autorul a cunoscut în bună măsură cele descrise şi cantarile de bun povestitor l-au ajutat să închege naraţiunea firesc. Incepind cu relatările adolescentului Ovidiu Tomaziu (sau Dick, cum îi spuneau cunoscuţii) ce cuprind aria apropiata a familiei sale (tatăl, învăţător plecat pe front, sora mai mare, Maura, înrolată în lupta antifascistă, şi mama sa, frămîntată de nenumărate griji cotidiene), continuînd apoi cu diverse alte mărturii — tăieturi din ziare, scrisori sau jurnale intime — romanul reda treptat ambianţa socială şi profilurile morale ale personajelor, atmosfera din NOTE DE LECTURA TRAIAN FILIP — Mălureni, oraşul moldovean aflat In viitoarea ultimei perioade a războiului. In acest climat dominat de aspre încercări, poziţia mălurenilor se definea în funcţie de lupta forţelor patriotice, antifasciste, conduse de partid şi manifestată prin acte de sabotaj, prin starea de revoltă ce cuprinsese masele largi. Arhitectul căpitan Damaschin şi ziaristul Petraşcu urau şi dispreţuiau pe cotropitorii fascişti. Dar în timp ce la primul, aceste resentimente constituie abia punctul de plecare în dobîndirea unei convingeri nestrămutate, de luptător activ împotriva maşinii de război fascisteantonesciene, la Petraşcu «le înseamnădoar bravadă individualistă, disperare mite-burgheză. Pentru tînăra Maura, războiul a înseminat maturizarea și răspunderea morală, sporită, ea sprijinind astfel cu luciditate activitatea ilegală a comuniştilor. Pentru Raul Jescu , se sesiza faptul ca strada cuprinsa insă, fiul unui bogat magistrat, individ , intre calea Crîngaşi şi şoseaua Giurosnic prin educaţie şi înclinaţii, ch- ieşti pe care sunt situate blocurile mele fasciste constituie o meserie. Pen- / Î.C E.M., recent construite, nu are tril Oamcea, revoluţionar de profesie, nici o tăbliţă care să-i indice nuşul Cris- mele. Secţiuni pentru tipograful Sterică, lăcătu Secţiunea de arhitectură şi tea, electricianul Marian şi ceilalţi co- * sistematizare a S.P.C. a răspuns reminişti, lupta în ilegalitate însemna în- ţracţiei, arătind măsurile privind înlăturarea acestei deficienţe ; porţiunea pe care s-au construit blocurile noi, a primit denumirea bulevardul Constructorilor. Pe acest traseu, au fost aplicate indicatoarele necesare deplinirea cu abnegaţie a datoriei lor patriotice faţă de poporul asuprit de regimul aritenescian, de cotropitorii hitlerişti. Şi salvarea Mălurenilor de la distrugerea fascistă de către patrioţii înarmaţi conduşi de comunişti, a încununat această luptă. Romanul relevă spiritul de observaţie cu care este înzestrat tinărul prozator Traian Filip în depistarea filonului dramatic al întîmplărilor. De asemenea, firescul cu care autorul conturează caracterele. Unele momente de intens dramatism au fost însă „expediate“ (de pildă, asasinarea Steluţei, evadarea unor deţinuţi politici în timpul retragerii nemţilor). Deşi a simţit nevoia să apeleze şi la altă optică asupra evenimentelor decit cea a adolescentului Dick, povestitorul nu s-a detaşat prea net de un anumit sentimentalism, de influenţe livreşti neasimilate în descrierea unor situaţii (de pildă, scena balului de la magistratul Jescu). In pofida acestor inegalităţi, romanul se citeşte cu interes. Debutul noului prozator este promiţător, cititorii aşteptînd confirmarea în viitoarele sale lucrări. P. SLAVESCU Vinovatul... ...este titlul notei apărute la rubrica „De ici, de colo“ a ziarului nostru cu nr. 3074. In cuprinsul său se sesiza faptul că strada cuprinsă AICI VORBEŞTE BUCUREŞTEANUL ÎN DRUMEŢIE Pe lingă diversele activităţi cultural-artistice, turismul, ocupă un loc de frunte în petrecerea timpului liber cit mai plăcut, al salariaţilor cooperativei „Sporul“ din Capitală. Astfel, din iniţiativa comitetului sindicatului în luna august au fost organizate expursii în colectiv, prin cele mai pitoreşti locuri din ţară. Cu acest prilej, peste 450 de cooperatori au plecat cu autocarele O.N.T., în drumeţie, cu itinerarul : Poiana Brlădetului, Poiana Narciselor, pe Valea Oltului, Dealul Negriu, Piteşti etc., unde s-au vizitat ocazional şi locuri legate de trecutul de luptă al poporului nostru. Tot de către cooperatori, au fost extinse şi manifestările „la sfîrşit de săptămînă“, în cadrul cărora s-au organizat excursii orientate în direcţiile : Gura Dihani, Piriul Rece, Predeal, Buşteni etc. Ospitalitatea, cazarea şi jocurile distractive, le-au inspirat cooperatorilor amintiri din cele mai plăcute şi folositoare. ION MALANCU POVESTEA UNUI STAND DE CĂRŢI In urmă cu multe luni, cooperation de consum Jilava a deschis in întreprinderea „Bumbăcăria rominească" un stand de cârţi. Măsura a fost binevenită şi salutată de toţi salariaţii întreprinderii. Cooperativa a hotărit insă, după cîteva luni, închiderea standului. Noua măsură n-a mai fost aplaudată. Aşa că de cîteva luni, standul cu cărţi continuă să rămină... amplasat la intrarea in fabrică, dar cu neamurile trase, indurînd cu stoicism privirile pline de reproş ale filaturilor şi razele necruţătoare ale soarelui. GEO CIOLCAN PREGĂTIRI PENTRU IARNĂ Pregătirile de iarnă la F.C.M E. avansează într-un ritm susţinut. Pînă în prezent, au fost executate lucrările de reparaţii la unele acoperişuri ale halelor de fabricaţie. Totodată în secţiile unităţii de materiale electroizolante, au fost înlocuite numeroase instalaţii de încălzire, s-au revizuit şi pus la punct distribuitoarele de abur şi s-au reparat instalaţiile de canalizare pentru scurgerea apei industriale. In halele sectorului de fabricaţie a cablurilor, sunt avansate lucrările afectate revizuirii instalaţiilor de ventilaţie şi aerisire. O altă măsură care a fost prevăzută şi realizată în cadrul planului pregătirilor de iarnă, constă în repararea mijloacelor de transport din fabrică, ca : electrocarele, electrostivuitoarele, autoîncărcătoarele etc. C. GHEORGHIU A apărut „Probleme economice“ nr. 9/1963 A apărut nr. 9/1963 al revistei „Probleme economice" cu următorul cuprins : Mauriciu Novac : Unele aspecte ale relațiilor economice externe ale Republicii Populare Române. Mihai Sudez : Valorificarea superioară a lemnului. Simion Taiga* : Calitatea produselor şi stimularea materială a îmbunătăţirii ei. V. Priceputa : Probleme ale conţinutului noţiunilor de tehnică şi progres tehnic. C. Iordăchescu : Cu privire la dezvoltarea legumiculturii în G.A.C. M. Günter (R.D.G.) : Determinarea fondului total de mărfuri cu ajutorul balanţelor legăturilor dintre ramuri şi rolul balanţei consumului. Victor Perle (S.U.A.) : Date noi asupra trusturilor bancare americane. DIN PLANUL DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICA AL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI ECONOMICE avansurilor în Tr. Lazăr : Acordarea G.A.C. FOLOSIREA MATEMATICII IN ECONOMIE I. Saphier . Posibilităţi de folosire în planificare a unor relaţii de corelare dintre unii indicatori economici sintetici. ÎNSEMNĂRI C. Nîcolicioiu şi P. Dumitru (Iaşi) : Reducerea preţului de cost la fabrica de mobilă din Iaşi. Gh. Gîrlaşu şi I. Blados : Creşterea rentabilităţii prepducţiei agricole lagiuned Crişaţia. G.A.S. Valea lui Mihai, regiuned CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE I. Velea, I. Păran şi N. Marcu : Un ajutor preţios în studierea problemelor de economie industrială (Constantin Pintilie : Economia, organizarea şi planificărea industriei socialiste). St. Luca : Dezvoltarea cooperaţiei de consum în cifre (Cooperaţia de consum din Republica Populară Romînă în anii 1950—1981). V. Trebîci : O actuală şi utilă lucrare didactică despre balanţa legăturilor dintre ramuri (Osnovî razrabotki mejotraslevovo balansa). I. Micoară : Din „optica metropolitană" (Pierre Sevette : L’économie de l’énergie dans les pays en voie de developpement). S. Benescu : Decepţii în tabăra ideologiei burgheze (Hamburger Jarbuch für Wirtschafts-und Gesselschaftspolitik). , SCRISORI CĂTRE REDACŢIE Din partea : întreprinderilor pentru industria de bumbac-Bucureşti ; Uzinelor de produse sodice din Ocna Mureş. ESBifl. hi învăţămîntul Un nou an şcolar Astăzi începe un nou an şcolar în învăţămîntul de studiu, vor participa la prima lecţie de deschidere, vor partid şi politic U.T.M. Organele şi organizaţiile de lua cunoştinţă de programul noului an de învăţămînt, partid din Capitală, bazîndu-se pe experienţa anilor Invăţămîntul de partid prilejuieşte, în fiecare an, preaprecedenţi, au luat din timp măsuri menite să asigure cupări mai intense pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pedeschiderea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a învă- Elice, ideologice, tehnice şi economice a mii de comuţămîntului în anul şcolar 1963—1964. Obiectivul prin- pişti şi oameni ai muncii fără partid, pentru înţelegerea dpar spre care şi-au concentrat atenţia este ridicarea profundă a problemelor teoretice şi practice pe care ------X? y _ î 1 m A î * _ ? m...aI..9... m mn V, m m Mnivlnr rSn rt M l'f l jj Q E* l CS 3 continuă a calităţii şi nivelului propagandei de partid, legarea ei cît mai strîns de cerinţele vieţii, sporirea eficacităţii studiului marxism-leninismului şi al politicii partidului nostru prin îmbunătăţirea activităţii în toate domeniile construcţiei socialiste. Intre 1 şi 5 octombrie cei peste 250.000 de membri de partid, candidaţi de partid, utemişti şi oameni ai şi desfaşurama muncii fără partid, înscrişi în diferite forme de mmtul de partid LA CABINETUL COMITETULUI ORĂŞENESC DE PARTID în ultimele sâptămîni, la cabinetul Comitetului orăşenesc de partid, întreaga activitate a fost concentrată pentru pregătirea deschiderii cercurilor şi cursurilor. Faţă de anii precedenţi, numărul celor care vor studia în diferite forme a crescut cu peste 2 000, îndrumat zi de zi de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., colectivul cabinetului a fost lărgit cu numeroase cadre de înaltă calificare care vor face expuneri, vor conduce discuţiile seminariilor teoretice, grupele de studiu de la Universitatea serală de marxism-leninism ş.a. O atenţie deosebită se acordă studiului problemelor economice. Aproape jumătate din cursanţii noului an şcolar vor studia economia politică, economia concretă, studiu individual pe teme economice. Lectori ai cabinetului orăşenesc vor face expuneri şi informări în faţa propagandiştilor din Capitală pe teme de politică internaţională, despre dezvoltarea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, despre marile succese obţinute de poporul nostru în înfăptuirea planului sesenat. O atenţie deosebită se va acorda activităţii metodice. ÎNTREAGA UZINA INVATA Cu cîteva zile în urmă, Comitetul de partid de la Uzina „Griviţa Roşie“ a făcut o analiză in legătură cu stadiul îndeplinirii măsurilor privind deschiderea noului an de invăţămint de partid. Mai multi secretari ai organizaţiilor de bază au prezentat scurte informări în legătură cu această problemă. Aşa cum a rezultat din această analiză, în noul an de învăţămînt în întreaga uzină îşi vor desfăşura activitatea 150 de cercuri şi cursuri cu peste 3 600 de cursanţi. Birourile organizaţiilor de bază au stabilit sălile unde fiecare cerc îşi va ţine lecţiile şi seminariile. La punctul de consultaţii, care a fost îmbogăţit cu numeroase materiale noi — hărţi, planşe, schiţe, grafice — a avut loc o ultimă discuţie cu propagandiştii înainte de prima lecţie. Au sosit şi primele manuale pentru noul an. Este vorba de culegerea de lecţii „In ajutorul celor ce studiază Statutul P.M.R.“ şi „Economia politică“ — manual: capitalismul. Trebuie menţionat că în afara cursurilor şi cercurilor de învăţămînt care au funcţionat şi anul trecut, în uzină se deschide o Şcoală serală economică, cu durata de 2 ani, care cuprinde peste 200 de cursanţi, înfiinţată pentru prima dată în uzină, această nouă formă de învăţămînt de partid răspunde unei cerinţe mereu sporite privind studiul problemelor economice. Nu este lipsit de interes faptul că în acest an, numai cercurile de economie concretă cuprind peste 1 400 de cursanţi — muncitori cu înaltă calificare, maiştri, tehnicieni şi ingineri — cu peste 1000 mai mult ca în anul precedent. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că un număr însemnat de tineri vor studia în 31 de cercuri de învăţămînt politic U.T.M., pe cei 200 tovarăşi înscrişi la Universitatea populară, ciclu de conferinţe pentru cei ce urmează învățămîntul de stat mediu şi superior, apoi cursurile de ridicare a calificării profesionale — organizate pe diferite meserii — se poate spune pe drept cuvînt, că în această mare uzină majoritatea covîrşitoare a oamenilor — de la cel mai tînăr pînă la cel mai în vîrstă — învaţă. TN ACESTE ZILE, LA UN PUNCT DE CONSULTAŢII Experienţa anilor precedenţi a arătat ce rol important îl au punctele de consultaţii in buna desfăşurare a activităţii legate de invăţămîntul de partid. Şi in acest an, in Capitală işi vor desfăşura activitatea 82 de puncte de consultaţii. Iată-ne in aceste zile la punctul de consultaţii de la Fabrica de confecţii şi tricotaje-Bucureşti. După ce a completat colectivul de conducere al acestui punct, comitetul de partid a reorganizat colectivele de documentare, de metodică ş. a. Pe lingă operele clasicilor marxism-leninismului şi a documentelor partidului nostru, propagandiştii şi cursanţii găsesc aici manuale, reviste şi ziare, grafice, schiţe şi planşe pe diverse probleme. Pentru propagandiştii de la cercurile de economie politică şi economie concretă au fost întocmite 56 de grafice privind economia politică capitalistă, economia politică socialistă, grafice despre sarcinile şi realizările, planului sesenat, in lumina directivelor Congresului al lll-lea al partidului, cifre şi date despre realizările obţinute de colectivul fabricii de la înfiinţarea ei şi pînă in prezent. Este interesant graficul mişcării de inovaţii şi eficienţa acestora. Programul activităţii punctului cuprinde : consultaţii individuale şi colective, expuneri pe teme diferite, schimburi de experienţă metodice, informarea periodică a propagandiştilor cu principalele evenimente internaţionale şi cu sarcini ce stau in faţa colectivului întreprinderii. O astfel de informare a fost făcută zilele acestea pentru toţi propagandiştii, inainte de prima lecţie care se va ţine in cercuri. Comitetul de partid a repartizat tov. Aurel Iari, membru al comitetului, sarcina de a răspunde de întreaga activitate şi îndrumare a punctului de consultaţii. Aşadar, chiar după prima lecţie, cursanţii şi propagandiştii au in punctul de consultaţii un ajutor şi îndrumător de nădejde. PREOCUPĂRI ALE PROPAGANDIŞTILOR îmbunătăţirea continuă a conţinutului şi ridicarea nivelului învăţămintului de partid depind în măsură hotărîtoare de propagandişti. Iată de ce organele şi organizaţiile de partid acordă în acest an o atenţie sporită pregătirii propagandiştilor. După încheierea cursurilor de vară, comitetele şi birourile organizaţiilor de partid au continuat să se ocupe de Îndrumarea acestora. Sunt 56 de propagandişti care vor conduce cercurile in noul an de invăţămint in organizaţiile de bază de la uzina „Electronica". Unii dintre aceştia vor conduce pentru prima dată un cerc de studiu. Pentru ca „veteranii" să împărtăşească din experienţa lor a fost organizată de către comitetul de partid al uzinei, o şedinţă în care primii şi-au împărtăşit experienţa. Discuţia a fost utilă. Propagandişti cu experierţă ca inginerii Ştefan Şuteu şi Anghel Niculescu, de la cercurile de economie concretă s-au angajat să ajute pe noii lor colegi, pregătind împreună primele lecţii şi planuri de seminar, întors de la pregătirea ce a avut la prima lecţie, la cabinetul comitetului raional de partid 30 Decembrie, tov. Mircea Rădac, propagandist la un cerc de studiere a istoriei P.M.R. anul I de la Întreprinderea de montaje Bucureşti, tocmai discuta cu unul din viitorii cursanţi ai cercului, tov. Petre Iliescu. Bineînţeles, discuţia era legată despre ziua şi locul unde va avea loc prima lecţie. Propagandistul Mircea Rădac a discutat cu fiecare cursant, a controlat incă o dată dacă cursanţii şi-au procurat manuale şi rechizite. A fost prima întilnire a propagandistului cu membrii cercului pe care-l va conduce cu începere de azi. Dacă marea majoritate a organizaţiilor de partid s-au preocupat ca noul an de invătâmînt să înceapă în bune condiţiuni, din controlul făcut de Comitetul orăşenesc de partid a reieşit că unele comitete şi birouri ale organizaţiilor de partid au lăsat ca lucrurile să se desfăşoare de la sine. In unele organizaţii de bază de la Uzina de pompe de apă şi maşini agricole, „Răscoala din 1907“, Filatura şi ţesătoria „Dacia“ ş. a. sunt propagandişti care încă nu s-au pregătit pentru ţinerea primei lecţii, deşi zilele acestea urmează să aibă loc lecţia de deschidere. Unele organizaţii de bază, ca de pildă cele din întreprinderile „Armătura“, „Electrotehnica“, Fabrica de bere „Griviţa“, întreprinderea „Răsăritul“ şi întreprinderea de construcţii montaje nr. 4, nu s-au îngrijit de procurarea din timp a manualelor şi rechizitelor pentru propagandişti şi cursanţi. Considerîm că punctele de consultaţii îşi pot începe activitatea şi mai tîrziu, comitetele şi birourile organizaţiilor de bază de la Filatura romînească de bumbac, „Metaloglobus“, Filatura şi ţesătoria de in şi cînepă „Unirea“Bucureşti, Uzinele textile ,,7 Noiembrie“, 1.U.R. ş. a nu s-au îngrijit ca punctele de consultaţii să fie deschise o dată cu prima zi de învăţămînt, dică desăvîrşirea construcţiei socialiste, înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al lll-lea al partidului. Iată cîteva aspecte din preocupările organelor şi organizaţiilor de partid privind pregătirea deschiderii desfăşurării în bune condiţiuni a noului an în învăţă îndrumate de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., comitetele raionale şi birourile organizaţiilor de bază au asigurat pregătirea deschiderii în bune condiţiuni a cercurilor şi cursurilor, lărgirea sferei de cuprindere a propagandei de partid. Este necesar ca această preocupare să fie permanentă în tot cursul anului şcolar, pentru a contribui la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a conţinutului propagandei marxism-leninismului, la legarea ei strînsă de cerinţele vieţii, la înfăptuirea sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialismului în partia noastră. V. PRICOP AL. ȘTEFAISIESCU «*«