Informatia Bucureştiului, octombrie 1963 (Anul 11, nr. 3158-3184)

1963-10-01 / nr. 3158

Pag. a 2-a.v­mm V4 informia­­tespn. Bikliof©Ca Centrală I­eri şi-a reluat activitatea — după o întrerupere de şase luni — Bi­blioteca centrală pedagogică. In­stituţia şi-a redeschis porţile intr-un nou local, situat pe intrarea Ialomit nr. 12 din raionul 16 Februarie, care oferă pe lingă condiţiile confortului modern şi pe acelea ale unui spaţiu corespunzător, în frumoasa clădire care adăposteşte acum fondurile bibliotecii s-au făcut im­portante lucrări de amena­jare (s-au modernizat in­stalaţiile de iluminat şi de încălzire, s-au zugrăvit pe­reţii, s-a vopsit tâmplăria etc ). Noul local oferă a­­cum cititorilor patru săli de lectură şi o sală spe­cială de documentare şti­inţifică. Iar cataloagele bi­bliotecii (sistematice, alfa­betice) de cărţi şi reviste, catalogul manualelor şi pro­gramelor şcolare şi catalo­gul analitic al publicaţiilor periodice au fost puse In Punct pentru a a­juta la orientarea cititorilor asupra bogatelor fonduri existente, in biblioteca. B­iblioteca centrală pe­dagogică — funclio­­nind sub îndruma­rea Institutului de științe pedagogice — este princi­palul centru de documenta­re și informare pedagogică din ţara noastră. Ea asi­gură cercetătorilor la do­meniul pedagogiei, cadre­lor didactice din invăţă­­mimul de toate gradele şi administratorilor şcolari documentaţia de specialita­te privind organizarea învă­­ţămîntului şi conţinutul procesului de invăţămint; totodată, ii informează a­­supra celor mai noi şi mai avansate metode de preda­­ror atit din ţara noastră cit şi de peste hotare. In acest scop, biblioteca cen­tralizează Întreaga literatu­ră din domeniile pedago­giei şi istoriei invăţămintului din ţara noastră, precum şi cele mai semnificative lucrări de specialitate din celelalte ţări. Bogatele fonduri ale bibliotecii (în momentul de faţă, 160 000 de cărţi şi 24 000 de volume de periodice) au un caracter enciclopedic, cuprinzind aice lucrări din domeniul pedagogiei, cit şi tratate, cursuri şi manuale de bază pri­vind toate disciplinele care se predau în învăţămîntul de cultură generală tehnic şi superior. P­rin comenzi şi prin schimb cu 60 de instituţii similare din alte ţări, Biblioteca centrală pedagogică îşi împrospătează necontenit colecţiile cu mii de noi volume şi publicaţii perio­dice. Pe adresa bibliotecii sosesc cu regularitate cărţi şi reviste de speciali­tate din numeroase ţări, care sunt puse la dispoziţia cititorilor, oferind, astfel, celor interesaţi posibilitatea să fie „la zi“ cu progresele învăţământului şi educa­ţiei de pe toate continentele­ pedagogică­ n afara sălilor de lectură, biblio­teca sprijină pe cei interesaţi in problemele invaţămlntului şi edu­caţiei (cercetători, cadre didactice, ad­ministratori şcolari, studenţi şi elevi) prin împrumuturi de cărţi. Pentru pro­fesorii şi învăţătorii din provincie, ma­terialele documentare solicitate se tri­mit, la cererea şcolilor respective, prin poştă, în circa trei zile de la primirea cererii. Volumul împrumuturilor în pro­vincie creşte necontenit, in prezent bi­blioteca avînd în evidentă peste 7­00 de şcoli care solicită curent împrumuturi de cârţi. Sprijinul dat de bibliotecă celor in­teresaţi nu se reduce, insă, la atlt. Pro­fesorii, învăţătorii, cercetătorii şi ad­ministratorii şcolari solicită permanent întocmirea de bibliografii ori de tra­duceri şi rezumate ale unor lucrări ştiin­ţifice străine, pe care serviciul de do­cumentare şi bibliografie al bibliotecii le realizează cit mai operativ cu putinţă. In afara acestor lucrări efectuate la cerere, biblioteca publică anual biblio­grafia curentă a pedagogiei româneşti, Şi npul local in care şi-a reluat activitatea, cu începere de ieri. Biblioteca centrală pedagogică este deschisă zilnic între orele 8—21, cu excepţia zilelor de duminică. E. B. Z în noul local, parcă şi sofcea de lectură e mai mare EXPOZIŢII In ziua de 3 octombrie, la ora 12, va avea loc­ vernisajul expoziţiilor de pictură ale soţilor Rodica şi Iacob Lazăr, în sala Ga­leriilor de artă, bd. Magheru 20. Ambii ar­tişti s-au afirmat în ultimii ani atât în pic­tura de şevalet cit şi în pictura monumen­tală. Iacob Lazăr s-a făcut cunoscut ca ilus­trator de cărţi sub pseudonimul Ion Ion, cu care semnează împreună cu Marius Cille­­vici. Expoziţiile cuprind portrete şi peisaje din diverse colţuri ale ţării. Iacob Lazăr prezintă 37 d© lucrări, iar Rodica Lasăr 23 — toate picturi în ulei. Expoziţiile vor fi deschise zilnic timp de trei săptămini. O emisiune de muzică Muzică distrativă orchestrale, printre care şi dificila „Pizzicato-Polca" de Johann Strauss, lucrare pretinzînd din partea executan­ţilor însuşiri de adevărată virtuozitate colectivă (nu însă şi acompaniamentele la piesele de muzică uşoară, bazate pe orchestraţii simpliste, lipsite de fante­zie), Nicuşor Predescu ne-a confirmat o dată mai mult talentul său violonistic iar cîntăreţii Vasile Micu şi Maria Mo­­raru şi-au­ pus vocile de calitate în slujba unor interpretări de frumoasă ţinută (cu unica rezervă a tonului oare­cum preţios folosit de Maria Moraru in redarea melodiei lui Aurel Giroveanu „Ochi frumoşi, somn uşor”). Decorul aspectuos şi montajul variat al regiei de transmisie au contribuit şi ele la reuşita emisiunii. Dar de ce a fost nevoie ca în „Pizzicato-Polca" să se repete de opt ori la rind un prim­­clan al flautistului ? distractivă prilejuieşte înmănuncherea unor piese de variate genuri muzicale. Nici o mirare, aşadar, că programul exe­cutat sîmbăta seara de formaţia condusă de Nicu­şor Predescu a cuprins piese solistice de vioară, arii din operete, canţonete, me­lodii de muzică uşoară, dar şi galopuri, gavote şi polci pentru orchestră. Alătu­rarea Ilii Lehar cu Delibes sau a lui Mălineanu cu Waldteufel este specifică producţiilor de café-concert, categorie în care se înscrie şi programul prezen­tat de Nicuşor Predescu. Cu toate rezervele faţă de contribuţia pe care asemenea emisiuni le pot aduce la educarea gustului estetic al publicu­lui, trebuie totuşi să recunoaştem că nivelul general al programului a fost mulţumitor. Formaţia instrumentală a interpretat în bune condiţiuni piesele „O seara cu opereta“ Nu se pont© spune că genul operetei nu-şi găseşte cu regularitate locul cuve­nit în programele televiziunii. Cu atât mai dificilă apare sarcina celor chemaţi să găsească formule noi, originale, în orga­nizarea unei emisiuni de acest gen. Privit din acest punct de vedere, pro­gramul prezentat vineri seara sub titlul „O seară cu opereta" de către regizorul Boris Stegărescu, pe baza montajului rea­lizat de I. Brucăr, a avut meritele sale indiscutabile. în primul rind, datorită fap­tului că, reducînd la minimul necesar ari­ile şi duetele din operete „clasice", bine cunoscute de public, a pus accentul pe creaţia compozitorilor contemporani Lopez, Bernstein, Kovner, Masanetz şi bineînţeles pe aceea a autorilor romini, Dendrino, Barbu, Comişel. In al doilea rind, pentru că a încercat — şi în bună măsură a reuşit — să creeze pentru acest program atit de divers un cadru unitar, concretizat într-un fel de carnaval al personajelor de operetă, în care, din mijlocul unei boga­te figuraţii, se desprindeau pe rind inter­preţii diferitelor numere solistice, în fine, deoarece a folosit cu dibăcie o serie de înregistrări de can­teite ale unui mănunchi de talentaţi cântăreţi, care au realizat în bune condiţiuni sincronizarea imaginii cu sunetul. Vali Hiculescu, Ludovic Spiess, Mircea Nemens, George Hazgan, Gabriel Gheorghiu, Lili Duşescu, Adriana Codreanu au fost deopotrivă convingători în ariile cu caracter liric, ca şi în acelea bazate pe nota de umor. Puţinele reserve se referă doar la cele două numere de balet din „Cartierul din vest" de Bernstein şi „Goana după moşte­nire" de Masanetz, la care lipsa unui text evitat sau a unei prezentări vorbite i-a împiedicat pe telespectatori să sesizeze, la primul, semnificaţia dansului în jurul unui manechin, iar la al doilea sensul unui balet avînd ca eroi un grup de cow­boys. S-ar fi cuvenit, de asemenea să se găsească o soluţie mai abilă pentru a justifica în imagine, la alta din „Voievo­r­dul ţiganilor", apariţia pe bandă a unui cor, dind replicile cuvenite solistului Lu­dovic Spiess. In ansamblu, totuşi, o emisiune reuşită, dovedind că există posibilitatea de a se găsi formule inedite chiar şi in domenii car® se părea că regizorii şi-au epui­zat arsenalul mijloacelor de expresie. Vom vedea în curînd... “ In cadrul progra­mului de „Varietăţi“ de duminică 6 octombrie, ora 19, sub conducerea muzi­cală a lui Paul Cihenţer îşi vor da concursul o parte dintre cei mai în­drăgiţi interpreţi de mu­zică uşoară, printre care: Roxana Matei, Marina Voica, Aurelian Andrees­­cu şi alţii­ Tot duminică, la ora 21:30, vor fi transmise două... glume dramatizate : „Chestie de metodă" de Aziz Nesin şi „Afaceri si­gure” de A. Gillois, Inspi­rate de pe culoarele justiţiei burgheze. » Luni 7 octombrie, ora­­­Q.SO, se va transmi­te din studioul de concer­te al Radioteleviziunii o emisiune corn­­­rată „Săp­­tâmînii poeziei". • O Interesantă vizită cu... caşul de reportaj la expoziţia diplomelor de ab­solvire a Institutului de ar­hitectura „Ion Mincu" va avea loc luni 7 octombrie, ora 20,45. • La „Universitatea tehnică la televiziune“ va putea fi audiat un... curs de beton şi cimenturi fo­losite în construcţii. Marţi, 8 octombrie, ora 18 30 , Piesa Iul­i Sofronov, „Bucătăreasa", va f trans­misă de la Teatrul „C. I. Nettara" marţi 8 octombrie, ora 19,50. Din distribuţie : Rodica Ţuţuianu, Crisiea A­­vram, Eugenia Bosînceanu, Costel Zaharia etc. • Un „Festival Verdi“ va fi transmis joi, 10 oc­tombrie, ora 19,45, cu concursul soliştilor: Ze­naida Pally, Nicolae I­ler­­lea, artişti ai poporului, Arta Florescu, artistă e­merită, Cornel Stavrn. • Partea a doua a emi­siunii „Comici vestiţi ai ecranului", va fi transmisă sîmbâta 12 octombrie, ora 20.05 • Un montaj de selec­­ţiuni din cîteva opere ce­lebre va fi transmis de asemenea sîmbătă, la ora 21.15, sub titlul „Legende de dragoste", în interpreta­rea unor cunoscuţi solişti de la Teatrul de operă şi balet, printre care: Teodo­ra Lucaciu, Elena Cernei, E. Neculce—Carţiş, ba­lerinii Magdalena Popa, Cristina Hamel—Zirra, E­­lena Dacian şi alţii. „ Un grup de „Tinere condeie" din rîndul elevilor va putea fi ascultat dumi­nică 6 octombrie, ora 9. » Marţi, 8 octombrie, ora 19,10, fiecare copil îşi va putea alcătui o adevă­rată... grădina zoologică din frunze, ace, seminţe, conuri de brad etc., nu însă înainte de a urmări emisiunea „Jucării de toamnă“. • Emisiunea de joi, 10 oc­tombrie, ora 19,10, va prile­jui, în amintirea vacanţei, o excursie pe ţărmul cîtorva lacuri alpine din ţară. • Vineri, 11 octombrie, ora 19,10, partea a treia a vizitei la Muzeul litera­turii române. I­ntîlnirile cu V. Alecsandri, N. Fili­­mon, 1­. P. Hasdeu­. I Festivalul bienal de teatru „Bucureşti“ In cadrul fazei interraionale, inter­­comunale şi din cooperaţie a festiva­lului bienal de teatru de amatori „Bucu­reşti“, în raionul 1 Mai se vor prezenta azi la ora 18, în sala Grupului şcolar din bd. Lacul Tei, două formații şi anume : echipa de la întreprinderea „13 Decembrie“ ulei cu spectacolul „Maşina de calculat“ de Paul Everac şi actorii de la I.R.A.­­ cu piesa „Munte cu munte se întîlneşte“ de V. Porumbescu. Primul spectacol al balerinilor englezi Ieri după-amiază, a sosit în Capi­tală ansamblul ,,London’s Festival Ballet“. Artiştii englezi îşi încep tur­neul în ţara noastră astă-seară, eîndl pe scena sălii Palatului R.P.R. vor pre­zenta baletul ,,Peer Gynt“ pe muzica lui Grieg. Coregrafia aparţine lui Vaclav Orlikovsky, iar conducerea mu­zicală dirijorului Aubrey Bowman. In rolurile principale vor apărea John Gil­pin, Marylin Jones, Vassilie Trunoff, Lucette Aldous, Borowska. Pentru toate spectacolele ansamblului „London’s Festival Ballet“, ultimele bilete se gă­sesc de vînzare la casa O.S.T.A. (calea Victoriei nr. 68—70, telefon 13.53.75) și la casa sălii Palatului R.P.R. (tele­fon 15.73.72). In secţia nr. IX a Fabricii de confecţii şi tricotaje­ Bucureşti a fost instalată de cur­ân­d o nouă linie de aparate pentru vopsitul firelor, la temperatură şi presiune înalte. Astfel , se poate extinde procedeul de vopsire în bobine, care are o productivitate ridicată. Prin aplicarea noului sistem se reduc substanţial şi rebuturile. In fotografie : aspect din secţia de vopsit fire sub presiune. -o o Pt URMELE MATERIALELOR PUBLICATE imninniuimiimiiimmmimiiiiiimiimmimtimimimimiiiimmmiiiiiiiiiiiimiiiriiiiînmmiiiiumii „Tot pe dru m...66 ,in ziarul „Informația Bucureștiului“ cu nr. 3107, în nota publicată sub tit­lul „Tot pe drum..." se critica amîna-­ra­­rea nejustificată a unor tratamente ’­e stomatologice, în cadrul policlinicii­­ „Rahova“. Pentru a preveni în viitor asemenea nereguli, secţia de sănătate şi preve­deri sociale a Sfatului popular al ra­ionului V. I. Lenin — prin răspunsul trimis redacţiei — ne comunică urmă­toarele : „Cele relatate în cuprinsul notei „Tot pe drum...“, corespund realităţii în sen­sul că anumiţi cetăţeni (ce aveau de executat lucrări dentare la policlinica „Rahova“), au fost amînaţi, de la o zi la alta, fără a li se respecta ordinea programărilor. In acest fel a procedat tehnicianul Jean David, în cazul pa­cientului C. Ştefan. Ca urmare, s-au stabilit măsuri concrete pentru asigu­rarea unei mai prompte asistenţe a pacienţilor şi de curmare a situaţiilor de genul celor semnalate. Tehnicianul J. David va lucra pe viitor numai în laborator“. Volum de debut scriitoricesc, „Amar“ prezintă cititorului un material de viaţă, dacă nu în întregime inedit, în schimb veridic şi nu arareori, punctat de mo­mente de tensiune dramatică. Parcurgînd romanul, cititorul rămîne cu impresia că autorul a cunoscut în bună măsură cele descrise şi can­­ta­rile de bun poves­titor l-au ajutat să închege naraţiunea firesc. Incepind cu relatările adolescentului Ovidiu Tomaziu (sau Dick, cum îi spu­neau cunoscuţii) ce cuprind aria apro­piata a familiei sale (tatăl, învăţător plecat pe front, sora mai mare, Maura, înrolată în lupta antifascistă, şi mama sa, frămîntată de nenumărate griji co­tidiene), continuînd apoi cu diverse alte mărturii — tăieturi din ziare, scrisori sau jurnale intime — romanul reda treptat ambianţa socială şi profilurile morale ale personajelor, atmosfera din NOTE DE LECTURA TRAI­AN FILIP — Mălu­reni, oraşul moldovean aflat In viitoarea ultimei perioade a războiului. In acest climat dominat de aspre încer­cări, poziţia mălurenilor se definea în funcţie de lupta forţelor patriotice, an­tifasciste, conduse de partid şi manifes­tată prin acte de sabotaj, prin starea de revoltă ce cuprinsese masele largi. Arhitectul căpitan Damaschin şi ziaris­tul Petraşcu urau şi dispreţuiau pe co­tropitorii fascişti. Dar în timp ce la pri­mul, aceste resentimente constituie abia punctul de plecare în dobîndirea unei convingeri nestrămutate, de luptător ac­tiv împotriva maşinii de război fasciste­antonesciene, la Petraşcu «le înseamnă­­doar brav­adă individualistă, disperare mite-burgheză. Pentru tînăra Maura, răz­boiul a înseminat maturizarea și răs­punderea morală, sporită, ea spriji­nind astfel cu luciditate activitatea ile­gală a comuniştilor. Pentru Raul Jescu , se sesiza faptul ca strada cuprinsa insă, fiul unui bogat magistrat, individ , intre calea Crîngaşi şi şoseaua Giu­­rosnic prin educaţie şi înclinaţii, ch­-­­ ieşti pe care sunt situate blocurile mele fasciste constituie o meserie. Pen- / Î.C­ E.M., recent construite, nu are tril Oamcea, revoluţionar de profesie,­­ nici o tăbliţă care să-i indice n­­uşul Cris-­­ mele. Secţiuni pentru tipograful Sterică, lăcătu Secţiunea de arhitectură şi tea, electricianul Marian şi ceilalţi co- * sistematizare a S.P.C. a răspuns re­­minişti, lupta în ilegalitate însemna în- ţ­racţiei, arătind măsurile privind înlăturarea acestei deficienţe ; por­ţiunea pe care s-au construit blo­curile noi, a primit denumirea bu­levardul Constructorilor. Pe acest traseu, au fost aplicate indicatoarele necesare deplinirea cu abnegaţie a datoriei lor patriotice faţă de poporul asuprit de regimul aritenescian, de cotropitorii hit­leri­şti. Şi salvarea Mălurenilor de la distrugerea fascistă de către patrioţii înarmaţi conduşi de comunişti, a încu­nunat această luptă. Romanul relevă spiritul de observaţie cu care este înzestrat tinărul prozator Traian Filip în depistarea filonului dra­matic al întîmplărilor. De asemenea, fi­rescul cu care autorul conturează carac­terele. Unele momente de intens dra­matism au­ fost însă „expediate“ (de pildă, asasinarea Steluţei, evadarea unor deţinuţi politici în timpul retragerii nem­ţilor). Deşi a simţit nevoia să apeleze şi la altă optică asupra evenimentelor decit cea a adolescentului Dick, povesti­torul nu s-a detaşat prea net de un anumit sentimentalism, de influenţe li­vreşti neasimilate în descrierea unor situaţii (de pildă, scena balului de la magistratul Jescu). In pofida acestor inegalităţi, romanul se citeşte cu interes. Debutul noului prozator este promiţător, cititorii aşteptînd confirmarea în viitoa­rele sale lucrări. P. SLAVESCU Vinovatul... ...este titlul notei apărute la ru­brica „De ici, de colo“ a ziarului nostru cu nr. 3074. In cuprinsul său se sesiza faptul că strada cuprinsă AICI VORBEŞTE BU­CUREŞTEANUL ÎN DRUMEŢIE Pe lingă diversele activităţi cultu­­ral-artistice, turismul, ocupă un loc de frunte în petrecerea timpului li­ber cit mai plăcut, al salariaţilor cooperativei „Sporul“ din Capitală. Astfel, din iniţiativa comitetului sindicatului în luna august au fost or­ganizate expu­rsii în colectiv, prin cele mai pitoreşti locuri din ţară. Cu acest prilej, peste 450 de cooperatori au plecat cu autocarele O.N.T., în drumeţie, cu itinerarul : Poiana Brlădetului, Poiana Narciselor, pe Valea Oltului, Dealul Negriu, Piteşti etc., unde s-au vizitat ocazional şi locuri legate de trecutul de luptă al poporului nostru. Tot de către cooperatori, au fost extinse şi manifestările „la sfîrşit de săptămînă“, în cadrul cărora s-au or­ganizat excursii orientate în direc­ţiile : Gura Dihani, Piriul Rece, Pre­deal, Buşteni etc. Ospitalitatea, cazarea şi jocurile distractive, le-au inspirat cooperato­rilor amintiri din cele mai plăcute şi folositoare. ION MALANCU POVESTEA UNUI STAND DE CĂRŢI In urmă cu multe luni, cooperation de consum Jilava a deschis in între­prinderea „Bumbăcăria rominească" un stand de cârţi. Măsura a fost bine­venită şi salutată de toţi salariaţii în­treprinderii. Cooperativa a hotărit insă, după cîteva luni, închiderea standului. Noua măsură n-a mai fost aplaudată. Aşa că de cîteva luni, standul cu cărţi continuă să rămină... amplasat la intrarea in fabrică, dar cu neamurile trase, indurînd cu stoicism privirile pline de reproş ale filaturilor şi razele necruţătoare ale soarelui. GEO CIOLCAN PREGĂTIRI PENTRU IARNĂ Pregătirile de iarnă la F.C.M E. avansează într-un ritm susţinut. Pînă în prezent, au fost executate lucră­rile de reparaţii la unele acoperişuri ale halelor de fabricaţie. Totodată în secţiile unităţii de materiale elec­­troizolante, au fost înlocuite nume­roase instalaţii de încălzire, s-au re­vizuit şi pus la punct distribuitoarele de abur şi s-au reparat instalaţiile de canalizare pentru scurgerea apei industriale. In halele sectorului de fabricaţie a cablurilor, sunt avansate lucrările a­­fectate revizuirii instalaţiilor de ven­tilaţie şi aerisire. O altă măsură care a fost prevă­zută şi realizată în cadrul planului pregătirilor de iarnă, constă în re­pararea mijloacelor de transport din fabrică, ca : electrocarele, electro­­stivuitoarele, autoîncărcătoarele etc. C. GHEORGHIU A apărut „Probleme economice“ nr. 9/1963 A apărut nr. 9/1963 al revistei „Probleme economice" cu următorul cuprins : Mauriciu Novac : Unele aspecte ale relațiilor econo­mice externe ale Republicii Populare Ro­mâne. Mihai Sudez : Valorificarea superioa­ră a lemnului. Simion Taiga* : Calitatea produselor şi stimularea materială a îmbu­nătăţirii ei. V. Priceputa : Probleme ale conţinutului noţiunilor de tehnică şi pro­gres tehnic. C. Iordăchescu : Cu privire la dezvoltarea legumi­culturii în G.A.C. M. Günter (R.D.G.) : Determinarea fondului total de mărfuri cu ajutorul balanţelor le­găturilor dintre ramuri şi rolul balanţei con­sumului. Victor Perle (S.U.A.) : Date noi asupra trusturilor bancare americane. DIN PLANUL DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICA AL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI ECONOMICE avansurilor în Tr. Lazăr : Acordarea G.A.C. FOLOSIREA MATEMATICII IN ECONOMIE I. Saphier . Posibilităţi de folosire în planificare a unor relaţii de corelare dintre unii indicatori economici sintetici. ÎNSEMNĂRI C. Nîcolicioiu şi P. Dumitru (Iaşi) : Redu­cerea preţului de cost la fabrica de mobilă din Iaşi. Gh. Gîrlaşu şi I. Blad­os : Creşte­rea rentabilităţii prepd­ucţiei agricole la­g­iuned Crişaţia. G.A.S. Valea lui Mihai, regiuned CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE I. Velea, I. Păran şi N. Marcu : Un aju­tor preţios în studierea problemelor de­ eco­nomie industrială (Constantin Pintilie : E­­conomia, organizarea şi planifică­rea indus­triei socialiste). St. Luca : Dezvoltarea co­operaţiei de consum în cifre (Cooperaţia de consum din Republica Populară Romînă în anii 1950—1981). V. Trebîci : O actuală şi utilă lucrare didactică despre balanţa legăturilor dintre ramuri (Osnovî razrabotki mejotraslevovo balansa). I. Micoară : Din „optica metropolitană" (Pierre Sevette : L’économie de l’énergie dans les pays en voie de developpement). S. Benescu : De­cepţii în tabăra ideologiei burgheze (Ham­burger Jarbuch für Wirtschafts-und Gessel­­schaftspolitik). , SCRISORI CĂTRE REDACŢIE Din partea : întreprinderilor pentru indus­tria de bumbac-Bucureşti ; Uzinelor de pro­duse sodice din Ocna Mureş. ESBifl. hi învăţămîntul Un nou an şcolar Astăzi începe un nou an şcolar în învăţămîntul de studiu, vor participa la prima lecţie de deschidere, vor partid şi politic U.T.M. Organele şi organizaţiile de lua cunoştinţă de programul noului an de învăţămînt, partid din Capitală, bazîndu-se pe experienţa anilor Invăţămîntul de partid prilejuieşte, în fiecare an, prea­precedenţi, au luat din timp măsuri menite să asigure cupări mai intense pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pe­deschiderea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a învă- Elice, ideologice, tehnice şi economice a mii de comu­ţămîntului în anul şcolar 1963—1964. Obiectivul prin- pişti şi oameni ai muncii fără partid, pentru înţelegerea d­par spre care şi-au concentrat atenţia este ridicarea profundă a problemelor teoretice şi practice pe care ------X? y _ î 1 m­ A î * _ ? m...aI..9... m mn V, m m Mnivlnr rSn rt M l'f l jj Q E* l CS 3 continuă a calităţii şi nivelului propagandei de partid, legarea ei cît mai strîns de cerinţele­­ vieţii, sporirea eficacităţii studiului marxism-leninismului şi al politicii partidului nostru prin îmbunătăţirea activităţii în toate domeniile construcţiei socialiste. Intre 1 şi 5 octombrie cei peste 250.000 de membri de partid, candidaţi de partid, utemişti şi oameni ai şi desfaşuram­a muncii fără partid, înscrişi în diferite forme de mmtul de partid LA CABINETUL COMITETULUI ORĂŞENESC DE PARTID în ultimele sâptămîni, la cabinetul Comitetului orăşenesc de partid, în­treaga activitate a fost concentrată pentru pregătirea deschiderii cercu­rilor şi cursurilor. Faţă de anii pre­cedenţi, numărul celor care vor stu­dia în diferite forme a crescut cu peste 2 000, îndrumat zi de zi de Co­mitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., colectivul cabinetului a fost lărgit cu numeroase cadre de înaltă calificare care vor face expuneri, vor conduce discuţiile seminariilor teoretice, gru­pele de studiu de la Universitatea serală de marxism-leninism ş.a. O atenţie deosebită se acordă stu­­diului­ problemelor economice. Aproa­pe jumătate din cursanţii noului an şcolar vor studia economia poli­tică, economia concretă, studiu indi­vidual pe teme economice. Lectori ai cabinetului orăşenesc vor face expuneri şi informări în faţa propa­gandiştilor din Capitală pe teme de politică internaţională, despre dez­voltarea mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale, despre marile succese obţinute de poporul nostru în înfăptuirea planului sesenat. O atenţie deosebită se va acorda acti­vităţii metodice. ÎNTREAGA UZINA INVATA Cu cîteva zile în urmă, Comitetul de partid de la Uzina „Griviţa Ro­şie“ a făcut o analiză in legătură cu stadiul îndeplinirii măsurilor privind deschiderea noului an de invăţămint de partid. Mai multi secretari ai or­ganizaţiilor de bază au prezentat scurte informări în legătură cu a­­ceastă problemă. Aşa cum a rezultat din această analiză, în noul an de în­văţămînt în întreaga uzină îşi vor desfăşura activitatea 150 de cercuri şi cursuri cu peste 3 600 de cursanţi. Birourile organizaţiilor de bază au stabilit sălile unde fiecare cerc îşi va ţine lecţiile şi seminariile. La punc­tul de consultaţii, care a fost îmbo­găţit cu numeroase materiale noi — hărţi, planşe, schiţe, grafice — a avut loc o ultimă discuţie cu propa­gandiştii înainte de prima lecţie. Au sosit şi primele manuale pentru noul an. Este vorba de culegerea de lec­ţii „In ajutorul celor ce studiază Sta­tutul P.M.R.“ şi „Economia politică“ — manual: capitalismul. Trebuie menţionat că în afara cursu­rilor şi cercurilor de învăţămînt care au funcţionat şi anul trecut, în uzină se deschide o Şcoală serală econo­mică, cu durata­ de 2 ani, care cu­prinde peste 200 de cursanţi, înfiin­ţată pentru prima dată în uzină, această nouă formă de învăţămînt de partid răspunde unei cerinţe mereu sporite privind studiul problemelor economice. Nu este lipsit de interes faptul că în acest an, numai cercu­rile de economie concretă cuprind peste 1 400 de cursanţi — muncitori cu înaltă calificare, maiştri, tehni­cieni şi ingineri — cu peste 1000 mai mult ca în anul precedent. Dacă la toate acestea adăugăm fap­tul că un număr însemnat de tineri vor studia în 31 de cercuri de în­văţămînt politic U.T.M., pe cei 200 tovarăşi înscrişi la Universitatea popu­lară, ciclu­ de conferinţe pentru cei ce urmează învățămîntul de stat me­­diu şi superior, apoi cursurile de ri­dicare a calificării profesionale — or­ganizate pe diferite meserii — se poate spune pe drept cuvînt, că în această mare uzină majoritatea covîr­­şitoare a oamenilor — de la cel mai tînăr pînă la cel mai în vîrstă — învaţă. TN ACESTE ZILE, LA UN PUNCT DE CONSULTAŢII Experienţa anilor precedenţi a ară­tat ce rol important îl au punctele de consultaţii in­ buna desfăşurare a ac­tivităţii legate de invăţămîntul de partid. Şi in acest an, in Capitală işi vor desfăşura activitatea 82 de puncte de consultaţii. Iată-ne in aceste zile la punctul de consultaţii de la Fabrica de confecţii şi tricotaje-Bucureşti. După ce a completat colectivul de conducere al acestui punct, comitetul de partid a reorganizat colectivele de documen­tare, de metodică ş. a. Pe lingă ope­rele clasicilor marxism-leninismului şi­ a documentelor partidului nostru, propagandiştii şi cursanţii găsesc aici manuale, reviste şi ziare, grafice, schi­ţe şi planşe pe diverse probleme. Pen­tru propagandiştii de la cercurile de economie politică şi economie concretă au fost întocmite 56 de grafice pri­vind economia politică capitalistă, economia politică socialistă, grafice despre sarcinile şi realizările, planu­lui sesenat, in lumina directivelor Con­gresului al lll-lea al partidului, cifre şi date despre realizările obţinute de colectivul fabricii de la înfiinţarea ei şi pînă in prezent. Este interesant grafi­cul mişcării de inovaţii şi eficienţa a­­cestora. Programul activităţii punctului cu­prinde : consultaţii individuale şi co­lective, expuneri pe teme diferite, schimburi de experienţă metodice, in­formarea periodică a propagandiştilor cu principalele evenimente internaţio­nale şi cu sarcini ce stau in faţa colectivului întreprinderii. O astfel de informare a fost făcută zilele aces­tea pentru toţi propagandiştii, inainte de prima lecţie care se va ţine in cercuri. Comitetul de partid a repartizat tov. Aurel Iari, membru al comitetului, sarcina de a răspunde de întreaga activitate şi în­drumare a punctului de consultaţii. Aşadar, chiar după prima lecţie, cursanţii şi propagandiştii au in punctul de consultaţii un ajutor şi îndrumător de nădejde. PREOCUPĂRI ALE PROPAGANDIŞTILOR îmbunătăţirea continuă a conţinu­tului şi ridicarea nivelului învăţămin­­tului de partid depind în măsură ho­­tărîtoare de propagandişti. Iată de ce organele şi organizaţiile de partid acordă în acest an o atenţie sporită pregătirii propagandiştilor. După în­cheierea cursurilor de vară, comite­tele şi birourile organizaţiilor de partid au continuat să se ocupe de Îndrumarea acestora. Sunt 56 de pro­pagandişti care vor conduce cercu­rile in noul an de invăţămint in or­ganizaţiile de bază de la uzina „Electronica". Unii dintre aceştia vor conduce pentru prima dată un cerc de studiu. Pentru ca „veteranii" să împărtăşească din experienţa lor a fost organizată de către comitetul de partid al uzinei, o şedinţă în care primii şi-au împărtăşit experienţa. Discuţia a fost utilă. Propagandişti cu experier­ţă ca inginerii Ştefan Şuteu şi Anghel Nicu­­lescu, de la cercurile de economie con­cretă s-au angajat să ajute pe noii lor colegi, pregătind împreună primele lecţii şi planuri de seminar, întors de la pregătirea ce a avut la prima lecţie, la cabinetul comite­tului raional de partid 30 Decembrie, tov. Mircea Rădac, propagandist la un cerc de studiere a istoriei P.M.R. anul I­ de la Întreprinderea de mon­taje Bucureşti, tocmai discuta cu unul din viitorii cursanţi ai cercului, tov. Petre Iliescu. Bineînţeles, discuţia era legată despre ziua şi locul unde­­ va avea loc prima lecţie. Propagandistul Mircea Rădac a discutat cu fiecare cursant, a controlat in­că o dată dacă cursanţii şi-au procurat manuale şi rechizite. A fost prima întilnire a pro­pagandistului cu membrii cercului pe care-l va conduce cu începere de azi. Dacă marea majoritate a organizaţiilor de partid s-au preocupat ca noul an de invătâmînt să înceapă în bune con­­d­iţ­i­uni, din controlul făcut de Comi­tetul orăşenesc de partid a reieşit că unele comitete şi birouri ale organi­zaţiilor de partid au lăsat ca lucru­rile să se desfăşoare de la sine. In unele organizaţii de bază de la Uzina de pompe de apă şi maşini agricole, „Răscoala din 1907“, Filatura şi ţesă­­toria „Dacia“ ş. a. sunt propagandişti care încă nu s-au pregătit pentru ţine­rea primei lecţii, deşi zilele acestea urmează să aibă loc lecţia de deschi­dere. Unele organizaţii de bază, ca de pil­dă cele din întreprinderile „Armătura“, „Electrotehnica“, Fabrica de bere „Gri­­viţa“, întreprinderea „Răsăritul“ şi întreprinderea de construcţii montaje nr. 4, nu s-au îngrijit de procurarea d­in timp a manualelor şi rechizitelor pentru propagandişti şi cursanţi. Con­­siderîm­ că punctele de consultaţii îşi pot începe activitatea şi mai tîr­ziu, comitetele şi birourile organizaţiilor de bază de la Filatura romînească de bumbac, „Metaloglobus“, Filatura şi ţesătoria de in şi cînepă „Unirea“­­Bucureşti, Uzinele textile ,,7 Noiembrie“, 1.U.R. ş. a nu s-au îngrijit ca punc­tele de consultaţii să fie deschise o dată cu prima zi de învăţămînt, dică desăvîrşirea construcţiei socialiste, înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al lll-lea al partidului. Iată cîteva aspecte din preocupările organelor şi or­ganizaţiilor de partid privind pregătirea deschiderii­­ desfăşurării în bune condiţiuni a noului an în învăţă­ îndrumate de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., comitetele raionale şi birourile organizaţiilor de bază au asigurat pregătirea deschiderii în bune con­­diţiuni a cercurilor şi cursurilor, lărgirea sferei de cuprindere a propagandei de partid. Este necesar ca această preocupare să fie permanentă în tot cursul anului şcolar, pentru a contribui la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a conţinutului propagandei marxism-leninismului, la legarea ei strînsă de cerinţele vieţii, la înfăptuirea sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialismului în partia noastră. V. PRICOP AL. ȘTEFAISIESCU «*«

Next