Informatia Bucureştiului, noiembrie 1963 (Anul 11, nr. 3185-3210)

1963-11-01 / nr. 3185

Pag a 2-a Balerini din R. D. G. in Bucureşti Ieri după-amiază, a sosit în Capitală un grup de balerini din R. D. Ger­mană. Este vorba de Klaus Schultz, Pedro Hebenstreit, Gerhard Petzold, Ursula Heinrich, Fred Schönfeld şi Nora Mank, prim-solişti la opera de stat din Berlin. Artiştii germani, acom­paniaţi la pian de Hans Kessner şi sub conducerea artistică a lui Elfi Zimber, vor prezenta un recital extraordinar luni 4 noiembrie, ora 20:30, în sala Teatrului de stat de operetă. înainte de primul gong necaz pe tine însuţi. Tu nu eşti doar un specialist, ci înainte de toate un cetăţean al ţării tale socialiste, respon­sabil pentru tot ce se întîmplă în jur Studioului I.A.T.C. ,,­. L Caragiale“, nul tău. Eşti Petru Arjoca ! Reluaţi... ar ah.er.­a ..................Ei, veni? Acum e Un*! Reţine nu­anţa... ar observa semnele iminente ale înce­putului de stagiune In agitaţia celor Care sosesc aci la anumite ore ale di­mineţii sau amiezii Pe minuscula scenă ce repetă. Şi se repetă şi în cabine. Intre un curs şi altul, studenţii acto-l din diferitele clase ale anului IV se întilnesc aci, sub lumina reflectoarelor şi în penumbra sălii cu per­sonajele spectacolelor viitoarei stagiuni. Pentru Dan Cojocaru, rolul Diolarului Petru Arjoca din „Cetatea de foc“ înseamnă nu numai stagiunea mult aştep­tată, ci mai mult decit atita pregătirea lucrării de stat, îm­preună cu colegii săi din clasa regretatului profesor Jules Ca­­taban, sub îndrumarea lecto­rului Victor Moldovan, pregă­tesc cunoscuta lucrare drama­tică a lui Mihail Davidoglu. Se repetă finalul actului IV. Chi­nuit de sentimentul vinei față de colectiv, de conştiinţa mio­piei sale politice, Petru Arjoca izbucneşte In convorbirea sa cu secretarul de partid (Mircea Cosma... Roate l-aţi cunoscut In rolul principal din filmul „Nopji­le iulie“). — Ar trebui să m­ă arunci în căl­darea de zgură. Da! Că eu aici la fur­nal am sarcină de frunte... Dar simţul meu de orientare este cî'. şi al cline­­lui care umblă să-şi prindă coada... •—Nu e bine! — se aule, neîndură­toare, replica îndrumătorului artistic, lectorul Victor Moldovan. Nu e bine! Gîndeşte-te, Dane, că aici aproape că ai ajuns să te blestemi, atît fi­e de vi­aţa trec ceasurile în studiu înde­lung. Este o luptă obositoare, dură şi permanentă pentru descoperirea de sem­nificaţii neobservate în dialog şi mizan­scenă, de posibilităţi noi, de noi re­zolvări, o luptă pentru autenticitatea sentimentului, în cursul căreia studen­tul învaţă să preţuiască şi să iubească dramaturgia propriei sale ţări. Întreg colectivul nostru — spune lectorul Victor Moldovăn —*-, este acum însufleţit de entuziasm pentru a valori­fica cu­ mar atoni această piesă a în­ceputurilor dramului grei noastre care n-a mai fost pusă în scenă de alifia ani în Capitală, liste — pentru mine personal *— a două întîlnire a mea cu ,, Cet­a­tea de foc*. Cu ani in urmă — pentru interpretarea rolului Pi­şta ■— am devenit cel mai tînăr laureat al Premiului de Stat din ţară. Eu am credinţa că­ şi această a doua întîlnire va fi norocoasă. Am descoperit noi re­zolvări, mii actuale, ale textului, pe care, l-am transformat in parte, bine­înţeles cu voia autorului. Nu e vorba numai de lafetul că am eliminat o se­rie de personaje de mai mică impor­tanţă, dar şi că au­ adăugat partiturii dramaturgului un prolog care are sar­cina de a fixa acţiunea acesteia în istorie. Gîndiţi-vă numai! Este primul an după naţionalizare, an hotărî­tor pen­tru viitorul economiei noastre sociali­ste.. Vom încerca să redăm şi în decor at­mosfera această de frămmtare, de aşe­zare înnoită a lucrurilor. Muncim cu toţii pentru a da un spectacol bun, la nivelul exigenţelor neuitatului nostru maestru. Interpreţii noştri sunt Dan Nec­­şulea, Mariana Pojar, Florica Cercel, Dan Săndulescu, Ovidiu Moldovan, Mariana Cercel, Hamdi Cerchez, Viorel Iliescu — scrieţi-i vă rog pe toţi... îşi pun doar cu toţii întreg sufletul în pregătirea acestui spectacol. Mîine avem „gene­In faţa celui mai mic trib­u din Ca­­pita,la încă n-au apărut afişele vestind deschiderea stagiunii. Dar un obser­vator atent, postat cîtva timp în faţă rară, şi au sînt mai puţin emoţionat ca ei... Nu mi-a fost uşor şi recunosc în acest plin de energie director de scenă şi pedagog, pe şiretul şi mucalitul Sca­­pin din spectacolul de anul trecut al „Naţionalului“! L-am părăsit, pentru că în altă parte, intr-una din cabinele actorilor repeta o aciă echipă de inter­preţi din clasa prof. Costache Antonia. Sub conducerea asistentului Petrică Va­­silescu, se pregătea la masă ,,Steaua fără numeProfesorul Miroiu abia se întorsese de pa platoul de turnare. Da ! Da! N-am­ greșit. Interpretul său, Ion Caramitru, are rol principal, alături de colega sa Mariana Pojar. Intr-un film la care lucrează Victor 11 iu. Iar Motia, va fi interpretată de încă­ o actriţă cunoscută spectatorilor noştri de cinema­tograf: Ilinca Tomoroveanu, protagonista fil­m­ului „Mîn­dri­e “. Pe scena studiaţilor se mai repetă acum „Pescăruşul11 de Cehov şi „Cum vă place“ de Shakespeare. Iar proiec­tele merită şi ele să fie citate . »,Sonet­­pentru o păpuşău de Sergiu Furcă­şan, încă un spectacol Shakespeare: Ham­let1Gorki cu „Cei din urmă*, Molière cu nemuritorul său „Tartuffeu şi Aldo Nicolai cu piesa sa „In lumea apelor Aşadar, teatrul celor mai tineri se pregăteşte să-şi deschidă porţile în faţa publicului tot mai larg pe care mi­nuscula scenă şi l-a cucerit. La­ început de stagiune se cuvine să-i adresăm urarea tradiţională a oţelurilor lui Mi­hail Davidoglu 2 „Noroc bu» l­u T. CARANFIL Un alt «pectacol nu pingotli« i .Cum Tu plac*“ d* Shakespeare. LA CLUBUL UZINELOR S.GRIVIŢA ROŞIE" Conducerea clubului Uxinelor „Griviţa Roşi®’ In colaborare cu cabinetul tehnic organiceaift I n fiecare «optamlna expuneri pe? teme profesionale. Sâptămîna viitoare de pildă In cadrul ciclului „In pas cu teh­nica" va avea loc expunerea ,,Mecaniza­rea operaţiilor din turnare" — pentru mun­citorii secţiei turnătorie (miercuri 6 noiem­­b­rie) iar vineri „Folosirea maselor plasti­ce la repararea vagoanelor şi la construc­ţia utilajului tehnologic" — pentru mun­citorii secţiei de vagoane (vineri 8 noiem­brie). In ziua de 16 noiembrie va avea loc o manifestare de mai mare amploare şi anume : sesiunea ştiinţifică pe tema „Pro­cedee tehnologice noi în execuţia utilaju­lui chimic şi petrolier" la care vor fi in­vitaţi ingineri şi tehnicieni de la Uzinele „Vulcan", de la Uzinele „1 Mai" din Plo­ieşti etc. PE SCURT ft Printre filmele reluate pe ecrane în l&ptămîna viitoare figurează la cinemato­graful „Unión* interesanta producție a stu­diourilor spaniole „Lazarillo de Tormes*, la cinematograful „Munca" ecranizarea so­vietică după nuvela lui Cehov .Ordinul Anna* și la cinematograful „Doina" filmul lui Luchino Visconti „Rocco şi fraţii săi". ţ­ Inepuizabila sursă de inspiraţie pe care o reprezintă pentru cineaşti opera lui Ca­ragiale va servi realizării încă unui film artistic raminesc. Dramaturgul Mircea Şte­­fănescu a scris scenariul unui film de scurt metraj după o schiță caragialescă, iar re­gizorul Haralambie Boroș se pregătește sa înceapă lucrările de turnare pe platou. Opereta in întreprinderi, instituţii şi comune Colectivul Teatrului de stat de operetă desfăşoară o frumoasă activitate de pre­gătire şi prezentare de spectacole în în­treprinderile şi instituţiile bucureştene, ca şi în comunele Învecinate. Pînă în prezent, de la deschiderea stagiu­nii (20 septembrie). Teatrul de stat de ope­retă a prezentat în întreprinderi şi instituţii 20 de spectacole cu selecţiuni din ope­rete. In perspectivă, conform planului întoc­mit, această activitate se va intensifica, colective ale Teatrului de stat de operetă deplasindu-se şi în comunele regiunii Bucu­reşti.­­ Pentru Capitală, sînt programate deplasări la uzinele „Vulcan* şi „Elec­tromagnetica*. De asemenea, în cursul lunilor noiembrie şi decembrie se vor pre­zenta spectacole cu selecţiuni din operete şi la casele de cultură din comunele şi satele regiunii Bucureşti, printre care : Frumuşani, Budeşti, Fierbinţi, Bolintinul din Vale, Lehliu, Fundulea etc. Ce e non eu... VEACESLAV TIHONOV — popularul actor sovietic — interpretează rolul prin­­ţului Andrei Volkonski din ecranizarea romanului „Război și pace” pe care Serghei Bondarciuk o pregătește pentru ecran panoramic. ALBERTO CAVALCANTI ă ecranizat cunoscutul roman al lui Dickens, f)Ni­­kolas Nikleby” BRIGITTE BARDOT — populara ve­­detă franceză joacă împreună cu An­thony Perkins in comedia lui Eduard Molinaro „Un idiot fermecător”. AKIRO KUROSAWA — renumit Cine­ast japonez realizează acum filmul „Cer­ei iad”, consacrat unui fenomen care ia proporţii in Japonia contemporană, o dată cu „modul de viaţă american” şi anume­­,kiem­apper-ismul\ şantajul cu copiii furaU* KONRAD WOLF, remarcabilul au­tor al filmelor „stele” şi „Profesorul Mamlock” turnează pe platourile stu­dioului De la-Berlin un film intitulat „întoarcerea”. INGMAR BERGMAN a turnat primul său film în culori. După părerea cine­astului suedez, filmul în culori cuprin­de posibilitatea unei sporite expresivi­tăţi psihologice. STANISLAV BAREJA , cunoscut spectatorilor noştri ca realizator al amuzantei comedii poloneze „Soţul so­ţiei sale”, creează acum o nouă come­die pe ecran lat. „O soţie pentru aus­tralian”. NINA DROBISEVA interpretează per­sonajul Polenkăi, fiica profesorului vii­­tori în filmul „Pădurea rusă”, realizat de Vladimir Petrov după romanul lui Leonid Leonov. INFORM­AT!A­m massasruinSsam Din agenda manifestărilor in Luna prieteniei romino-sovietice • Mîine, în sala Casei prieteniei ro­­mîno-sovietice, la ora 20.45, va avea loc o seară cinematografică, „Figura Iul V. I. Lenin oglindită în cinemato­grafie“. • In zilele de 2 și 3 noiembrie, la cluburile­­Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Uzinelor LARO­MET, Depoului Bucureşti-Triaj, Combi­natului poligrafic Casa Scînteii, Uzine­lor de maşini electrice şi Uzinelor „Griviţa Roşie“ vor avea loc programe artistice dedicate Lunii prieteniei ro­­mâno-sovietice. • „Viaţa şi creaţia lui Mihail Şo­­loh­ov“ se va intitula seara literară ce va avea loc în ziua de 3 noiembrie in sala căminului cultural din ştefăneşti. • O seară de teatru, în cadrul căreia se va prezenta spectacolul „Poveste din Irkutsk“, va avea loc în sala Ca­sei raionale de cultură 10 Februarie, azi, la ora 10. In sala bibliotecii Biblioteca „Mihail Em­inescu”, situată in incinta Casei de cultură a raionu­lui 1 Mai, cunoaşte un mare aflux de cititori. La aceasta contribuie şi acţiu­nile care au loc săptămînal în sala bi­bliotecii. Pe lingă prezentări de cărţi noi şi recenzii (cum a fost cea ţinută re­cent la romanul „Cor­do­vanii”), biblioteca a organizat, în ultimul timp, o seară li­terară consacrată unor figuri de eroi comunişti în literatură. De asemenea a avut loc o intere­santă „călătorie pe harta Africii”, pe marginea reportajelor apărute şi a ma­terialelor din presă. Un „almanah teh­nic­o-ştiinţific” a fost consacrat celor mai noi descoperiri în industria noastră so­cialistă. In programul viitor figurează o cons­fătuire cu redacţia revistei „Femeia” şi o nouă seară ştiinţifică, dedicată cuce­ririlor spaţiului cosmic. Schimbare de spectacol Teatrul .Lucia Sturdza Bulandra* anunţă că spectacolul cu piesa .TAINA* din ziua de 2 noiembrie 1963, ora 19,30, se Înlocuiește cu piesa .CEZAR ȘI CLEOPATRA*. Biletele cu seria 14 rămîn valabile la acest spectacol. Premieră la Teatrul „Ţăndărică** Teatrul „Ţăndărică“ va prezenta mîine, la ora 19:30, premiera unui nou spectacol pentru copil. Este vorba de farsa păpuşărească „Năzbîtiile lui Ţăn­dărică“ de Nicolae Alassim, pusă în scenă de autor. Scenografia spectaco­lului I aparţine lui Ştefan Hablu­­ski. Muzica a fost compusă de tînărul compozitor Liviu Glodeanu. Distribu­ţia cuprinde, printre altele, pe mînui­­toarele Dorina Tănăsescu şi Antigona Papazicopol, laureate ale Premiului de Stat, iar Ţăndărică va... vorbi cu aju­torul artistei emerite Silvia Chicoş. *0® CARNET DE CINEFIL®»­MINE, IN EESlimiJL r­LMILUI SOVIETIC „TREI ZILE DUPĂ NEMURIRE Sevastopolul asediat de hitlerişti. Noua producţie cinematografică a studiou­lui „Al. Dovjenko“ din Kiev nu este nici ea prima care slăveşte eroismul apărătorilor Sevastopolului. Dar um­­ede s-ar povesti, vor mai rămine în­că multe de istorisit. Tînărul cineast ucrainean Vladimir Dovgai şi scenaristul Konstantin Ku­­dievski, care a participat la apărarea oraşului in timpul asediului hitlerist, evocă cu tărie eroica bătălie. Acţiu­nea filmului se desfăşoară intre cea de a 250-a şi a 253-a zi de apărare a Sevastopolului. Rolurile principale ale luptătorilor sunt interpretate de Vladimir Zemanski, Nikolai Kriukov, a.­lumatop, Ghennadi Iuhtin etc. Scriitorii şi cercetătorii istoriei nu cor înceta, să omagieze tăria soldaţi­lor sovietici care au luptat neîntre­rupt 250 de zile şi nopţi, opărind eroic îl „Ucigaşul plătit" , pragul lui murii, lînoficiarul Riccerrolo hotărăşte să-şi ucidă creditorul. Acest mod ar obişnuit de a re­­aolia o afacere bă­nească, reprezintă punctul de plecare al noii producţii cine­matografice Italiene „Ucigaşul plătit", care va rula pe ecranele noastre începînd de sâptâmina viitoare. Autorul acestei puter­nice drame, care oglindeşte morala so­cietăţii întemeiată pe profit şi exploatare, este un cineast rela­tiv tînăr, cunoscut pînă in 1960 numai pentru citeva filme de scurt metraj. El a deraftinat cu meşteşug îndrăzneţul scenariu al cunoscutului cineast progresist Cesare Zavattini, alături de care a colaborat ca dramaturg. La rubrica interpreţilor, geneticul aduce cîteva nume bine cunoscute spectatorilor noştri. Flotra Germi nu mai ara nevoie de prezentare. Filmele pe care le-a regizat au fost primite Cu multă căldură la noi : „Feroviarul", „in numele legii" şi mai„ ales, în urmă, marele succes care a fost „Divorţ italian". De astă dată îl vom revedea pe Genîtl in calitate de actor. Pe frumoasa Aa­­triţă Silva Koscika ne-o amintim din „Fero­viarul", „Gardianul" şi „Bim­lia Sabella". A­­lături de Belinda Lee, actriţă de adinei re­zonanţe tragice, protagonista filmului „Lunga noapte a lui 43", ea deţine în „Uci­gaşul plătit” principalul rol feminin, La cinematograful I.Timpuri noi" Din programul viitor al cinematografu­lui „Timpuri noi* ne atrag atenţia doua in­teresante filme de scurt metraj : primul este un documentar realizat de cineaştii englezi intitulat „Lăsaţi poporul meu sa treacă !* şi demască politica de segregaţie dusă de rasiştii din Africa de Sud. Cel de al doi­lea este un amuzant desen animat sovie­tic intitulat ,Istoria unei crime", film sa­tiric la adresa zgomotului provocat în blocuri de locatarii recalcitranţi. In com­pletarea programului, filmele „Prima min­ge* şi „Copilul meu va merge la şcoală*. Borzeşti-Oneşti, Săvineşti, Uzina ’de anvelope „Danubiana“-Bucureşti... .lată numai cîteva din obiectivele­­noi, apărute în ultimii ani pe­­ harta industriei noastre chimice. O contribuţie importantă la ridicarea a­­­cestor mari combinate, dotate cu teh­nica cea mai modernă, şi-a adus-o şi­­colectivul de muncă al Institutului de proiectări pentru industria chimiei­­organice şi petrochimice—IPROCHIAV. Pentru îmbunătăţirea calităţii proiec­telor, scurtarea termenelor de predare­­ şi găsirea unor soluţii economice de­­proiectare, IPROCHIM a fost decla­­r­rat, anul trecut, institut evidenţiat pe­­ţară şi a primit Steagul roşu al C.C.S.­­ Despre rezultatele obţinute de colecti­vul institutului în munca de proiectare­­şi contribuţia comuniştilor la dobindi­­­rea acestor succese, despre lipsurile ce­­ mai există in muncă şi sarcinile ce stau in faţa organizaţiei de bază, au i discutat membrii şi candidaţii de par- I fid în adunarea de dare de seamă ce­­a avut loc zilele trecute. In Directivele celui de al IlI-lea Congres al P.A­.R. se arată că în anii sesenatului, industria chimică ocupă Im loc de prim ordin. Institutul de pro­iectări pentru industria chimiei organice şi petrochimice îi revine sarcina să elaboreze noi proiecte pentru construi­rea de combinate şi fabrici chimice moderne, de dezvoltare şi reutilare a celor existente. Prin măsurile luate de biroul organizaţiei de bază şi condu­cerea institutului s-a reuşit să se asi­gure o mai bună calitate a muncii de proiectare, o temeinică coordonare în­tre atelierele de proiectare, precum şi o mai promptă asigurare a asistenţei tehnice pe şantiere. În fruntea acestor acţiuni s-au situat comuniştii C. Lă­­tescu, V. Caraivan, Gh. Cimpan, V. Pamfil, I. Magda, Steliana Creţu, D. Barbu şi alţii. Darea de seamă şi participanţii la discuţii au subliniat că exercitîndu-şi cu competenţă şi price­pere dreptul de control, biroul organi­zaţiei de bază a analizat in mai multe rinduri aspectele muncii de asigurare a calităţii proiectelor. In şedinţe de birou sau în adunări generale de par­tid conducerea institutului a prezentat informări privind introducerea elemen­telor de tehnică nouă în proiectele ela­borate de IPROCH1A4, cum se asigură munca de îndrumare, verificare şi con­trol în proiectare, ce măsuri s-au luat pentru realizarea unei planificări mai V­iata.* '«f® partidă operative pe baze tehnice şi pentru îmbunătăţirea formelor organizatorice în elaborarea unei metodologii unice a sarcinilor de proiectare etc. Tn urma acestor discuţii a rezultat că comuniştii din conducerea Institu­tului au asigurat ca toate termenele de proiectare planificate să fie res­pectate întocmai. Atunci cîn­d din negli­jenţa unor tovarăşi s-au ivit unele greutăţi în realizarea planului — aşa cum a fost cazul cu instalaţia de aer comprimat de la o uzină chimică din Capitală, de care a răspuns comunista Lidia Cimpeanu,s-au luat măsuri ur­gente de remediere a lipsurilor. Co­muniştii Florea Iliescu, E. Bodnar şi alţii au arătat că deşi în ultimul timp s-au luat unele măsuri pentru a înlă­tura apariţia unor diferenţe valorice ne­justificate între studiile tehnico-eco­­nomice şi proiectele de ansamblu, par­tea economică a proiectelor mai lasă încă de dorit. Din constatările făcute s-a dovedit că nu toţi factorii de răs­pundere din institut cunosc normele şi metodologia internă de proiectare, pen­tru stabilirea de indici tehnico-econo­mici reali de consum şi de preţ. Adu­narea a cerut noului birou al organi­zaţiei de bază să îndrepte atenţia co­muniştilor spre problemele majore ale activităţii de proiectare. In cadrul dezbaterilor, numeroşi vorbitori au manifestat un interes deo­sebit faţă de sarcinile institutului pe anul 1964, făcînd propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii proiectelor şi extinderea pe scară mai largă a teh­nicii noi în activitatea de proiectare. De pildă, s-a propus ca în luna no­iembrie a.c. să se analizeze îndeplini­rea planului de măsuri pe acest an, privind îmbunătăţirea proiectelor în fazele de studii tehnico-economice şi proiecte de ansamblu, pentru a nu se mai da naştere la depăşirea de valori de investiţii între aceste faze şi reali­zarea unor Indici tehnico-economici corespunzători. ★ Numeroşi participanţi la discuţii au apreciat că darea de seamă prezentată de birou a fost cuprinzătoare, axîn­­du-se îndeosebi pe principalele obiec­tive ce au stat şi stau in faţa institu­tului. Atît darea de seamă cit şi dez­baterile au contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului adunării, la a­­doptarea unei hotăriri menite să ducă şi de acum înainte la îmbunătăţirea activităţii de proiectare, la intărirea vieţii Interne de partid. Comuniştii au ales apoi noul birou al organizaţiei de bază şi delegaţii la conferinţa raională de partid. Tov. inginer Flaviu Retegan a fost ales secretar al organizaţiei de bază. jyiimiiimiimiiiimii AL. ŞTEFĂNESCII Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază Activitatea de proiectare—In pas cu tehnica nouă r La IPROFIL—Bucureşti se execută, pu­ftite altele, casete pentru aparatele d® radio şi televiziune. In ultimul timp, acestora li s-au adus o serie de îmbunătăţiri atît în ce pri- Iveşte aspectul cit şi rezistenţa.­­ • în fotografie , Ion Ioniţă, unul dintre evidenţiaţii în producţie de la lectorul I, lucrând la decuparea casetelor pentru aparatele de radio. MOTE Spirit... constructiv Timp de 15 ani, holul apartamentului cu­­ nr. 15 din bulevardul 8 Martie £4 a trăit­­ în anonimat. Nu-l cunoşteau decît trei colocatari care-l foloseau în comun ca spa­­i­ţiu de trecere din vestibul In camerele lor. Şi toată lumea era mulţumită. Era. ACum nu Stai este. Pe la începutul lunii luni», unuia din lo­­catari, Nicolae Ştefan (de altfel singurul­­ bărbat din întregul apartament), îl vin© o idee : — Ce-ar 11 să mai fac o U90 ? Găsise probabil că circulaţia spre încăl­i peri e mult prea comodă şi că, deci, e­­ necesar să fie puţin complicată. Om hotărit, pune ochii pe singurul perete Prămas Întreg şi, aşa, iară aprobarea ni* mânui, 11 transformă urgent în uşă. Dar nu se opreşte aici. Neobosit şi inventiv* după clteva zil» dă I şl un... ultimatum. — Toată lumea va circula p» uşa nou , constmitâ. Uşa veche va fi folosita numai E de mine. Pe cinste prind... Dar ca să fie nai sigur, a încuiat-o cu cheia. După această operaţiune... arhitectonică, situaţia se presintă în felul următor. Pan­im a intra în camerele lor, celelalte loca­tare trebuie sa deschidă fiu mai puţin de... patru uşi, străbâtînd un adevărat labirint: se parcurg© vestibulul In toată lungitaea lui, se defileasă puţin prin faţa bucătăriei, de aici în holul comun şi numai după a­­ceea în cameră. Nu tocmai măgulite de atenţiile... cava* lereşti aie vecinului lor, colocatarele Eu­­genia Binucov şi Maria Gîmpeanu sesl* seazâ I.A.L.-ul din raionul V. I. Lenin. Acesta răspunde, după cîteva zile, prin adresa nr. 16.819 că s-a pus în vedere di­­letantului constructor să astupe uşa, con­­cepută și creată mult prea... personal. Dar s-a oprit aici. Au trecut o lună, două... Suntem la înce­putul lui noiembrie și locatarii apartamen­tului 15 (mai puţin cel cu... inovaţiile) con­tinuă să circule prin faţa bucătăriei. Pină cind ? ...Şi acum un amănunt interesant. Prin noua construcţie numărul uşilor din acest apartament se ridică la... treisprezece. Ce s-aş întîmplă dacă tov. Nicolae Şte­fan va găsi că și această cifra este Încă... derizorie ? M. S. „Cantităţi neglijabile“ — Ce faci cu deşeurile ? — Le string pentru că se pot folosi. — Prin măcinare ele reintră în procesul­­de fabricaţie alături de materia primă. — Dacă-i aşa, atunci de ce au fost­­aruncate la gunoi? ! — Cred că din neglijenţă... Zilnic, sunt aruncate aici multe kilograme de­­deşeuri ce pot fi recuperate. ...La fabricarea produselor din mase­­ plastice rezultă o serie de deşeuri care­­ prin măcinare se pot recupera. In cazul­­de faţă discuţia a avut loc la Fabrica de mase plastice—Bucureşti. Pentru­­ unele lămuriri ne-am adresat rov. ing.­­Maria Lefter, şefa secţiei a 11 l-a. — Ce părere avefi de faptul că o­­serie de deşeuri care pot fi valorificate ^sunt totuşi aruncate la gunoi ? Să ştiţi că nu numai secţia a 111-a­­ le aruncă. Dar, oricum, faţă de canti­­­tatea de produse pe care noi o produ­­­­cem­, acestea sunt neglijabile. Sunt oare aceste deşeuri cantităţi ne­­r­r­ijabile ? La prima vedere s-ar părea­­că da. Pornind însă de la faptul că în anul trecut, datorită unei iniţiative, au­­fost recuperate de la lada de gunoi, unde au­ fost aruncate „fără drept da tapei“, 25 000 kg. de astfel de deşeuri, situaţia este cu totul alta. Oricine îşi poate da seama, fără calcule amănun­ţite, că produsele rezultate din cele 25 de tone sunt totuşi o valoare demnă de luat în seamă. Cu toate că anul acesta conducerea fabricii a luat unele măsuri în această direcţie, totuşi în fiecare zi mai sunt aruncate multe deşeuri ce ar putea fi recuperate. Şefii secţiilor au datoria să se ocupe cu mai multă atenţie de valorificarea acestor „cantităţi negli­jabile“. M. B. In raza proiectorului Vera Mareţkaia Pentru un actor de cinema, patru de­cenii de activitate pe platou este un eveniment rar de vitalitate artistică­. Maretkaia va împlini curînd, în 1965, patruzeci de ani de cinematograf. A debutat deci în perioada de început a filmului sovietic, în anul apariţiei „Cru­cişătorului Potemkin” al lui Eisenstein. Apăruse pa ecrane ,,Croitorul de la ma­hala”, o mică peliculă de propagandă pentru loteria de Stat. Trei nume se distingeau însă net de pe genericul fil­mului cu sarcini atît de minore. Regi­zorul era Protazonov, cineast priceput cu bogate state de serviciu. Rolul croi­torului era interpretat de Igor Ilinski, care deși foarte tînăr cucerise prin ta­lentul său de comic simpatia publicului, în principalul rol feminin, o tînără sluj­nică îndrăgostită de croitor, apărea o fetișcană cu ochi ca argintul viu, care desfăşura un joc surprinzător de natural, şi de expresiv. O chema Vera Maretkaia. A fost bineînţeles remarcată imediat şi repede utilizată de realizatori în nu­meroase filme. Faimosul Lev Kulesov a chemat-o în 1930 să joace într-un film consacrat vieţii tragice a actorilor de circ. Partener îi era tînărul Mihail Ja­­rov­­ Ozep, un alt celebru realizator i-a dat un rol în „Cadavrul viu”, care îl avea ca protagonist pe Pudovkin. In 1934 joacă sub conducerea lui A. Stol­per în primul ei film sonor „Cele pa­tru vizite ale lui Samuel Wolf”, alături de Boris Livanov şi Maksim St­auh. In 1937, Grigori Roşat, care realiza un film consacrat Comunei, îi încredinţează un rol principal, un ,,Generaţia învingă­toare", film realizat aproximativ în aceeaşi epocă, am văzut-o şi noi. Mar­ţkala era a o actriţă consacra­­tă şi mult solicitată de cineaşti. Seria marilor ei filme, însă, abia avea să înceapă de aci înainte. în 1940 creaţia ei în filmul „Femeia deputat” de Zar­­hi şi Heifiţ o adu­cea in centrul aten­ţie­i spectatorilor. Pentru ca să poată crea portretul atît de adine al Alexan­drei Sokolova, Ma­­reţkaia a petrecut opt luni la ţară. După „Afacerea Ar­­tamanov” şi „Briga­da Kotovski”, o nouă creaţie strălucită a­­vea s-o aducă în fruntea genericului cinematografiei so­vietice : „Partizana" lui Er­ml­er, în sfîr­­şit, în 1947, „învăţă­toarea din Satrîi” şi în 1955 „Mama”, ambele filme con­duse de Mark Dons­­koi, aveau să însem­ne alte două succe­se în palmaresul actriţei, şi dacă în pofida timpului scurs, aceste filme pot fi reluate me­reu, fără simptome de îmbătrînire a peliculei, o bună parte din merit se datorează interpretării pline de auten­ticitate a marii actriţe. Este deci justificată nerăbdarea cu care întîmpinăm apariţia pe ecran a încă unei pelicule care se bucură de participarea Verăi Mareţkaia, filmul „Printre oameni buni” care intră,­in programarea cinematografelor săptămî­­na viitoare. O vom vedea de astă dată pe actriţă în rolul colhoznicei Mihailina Ia­­sen, al­ uneia din acele femei sovietice care au dat tot ceea ce au avut mai bun în viaţă cauzei fericirii tuturor. Vera Mareţkaia reprezină ea însăşi o garan­ţie pentru valoarea artistică a noului film al cineaştilor din Kiev, Vera Mareţkaia in două personaje diferite ? Nu. Intr-unul şi ace­laşi personaj : învăţătoarea din Şatrîî I Din sălile tribunalului A CONFUNDAT­­ GESTIUNEA COOPERATIVEI CU BUZUNARUL PROPRIU . Fiind gestionată la centrul nr. 21 de a­menaj din comuna Mogoşoaia, (centrul 5 aparţine cooperativei din comuna Chi­­stila, raionul Griviţa Roşie), Elena Va-­s­ăilescu din str. Renaşterii 54 a confun-­Sdat gestiunea centrului cu buzunarul B propriu. Tn perioada mai — iunie 19 2 I — in urma unei expertize contabile — , s-a constatat că ea a sustras peste 8 000­­ de lei, folosindu-i In interese personale.­­§ Desigur că, in urma acestei fapte, ea­­ a ajuns in faţa judecăţii, instanţa, res- Bpectiv Tribunalul popular al raionului Griviţa Roşie, condamnind-o la doi ani ja şi şase luni închisoare corecţională,­­ Colegiul II al Tribunalului Capitalei­­ R.P.R., unde inculpata a făcut recurs. Ba stabilit că pedeapsa se încadrează la­­textele­­legii, sentinţa răminînd defirii­­£ tivă. CONDAMNAT PENTRU HULIGANISM Deseori, tînărul Bariton Stănescu,­­ din str. Asfinţitului 43, raionul Tudor,­­ Vladimirescu, avea obiceiul „să se aga­­£ te" de oameni pe stradă, să-i insulte şi să le adreseze cuvinte jignitoare.­­ In una din zile, clţiva cetăţeni au ape­lat la ajutorul organelor de miliţie , pentru a-l tempera pe huligan şi a-i­­ atrage atenţia să înceteze cu aserns­­£ nea apucături. El insă a continuat şi,­­ fiind şi in stare de ebrietate, a insultat şi pe cei doi miliţieni. Intocmindu-i-se acte de trimitere in­­ judecată, Tribunalul popular al raionu­­­­lui 23 August l-a condamnat la 8 luni £inchisoare şi la un an interdicţie cored­­i­ţională.­­ Fără îndoială, că in acest timp sa­r medita asupra faptelor sale. DE LA 5 LEI LA 5 000 LEI I Cetăţeanca Victoria Codita din str.­­ Zinca Golescu 22, a depus in ziua de £ 10 iunie a.c. la o agenţie C.E.C. din B Capitală, sumă de 5 lei. Prin fals, cei 1­5 lei din carnet s-au transformat in = 5000 lei. în zilele următoare, in mai­­ multe rinduri, respectiva a reuşit să B scoată de la diferite unităţi C.E.C. din B Capitală şi din provincie suma de­­ 4 980 lei. Falsul a fost insă descoperit­ă şi ea a fost pusă in urmărirea organe­­£ lor de miliţie. B La 22 iunie, s-a prezentat din nou B la aceeaşi agenţie pentru a depune ta­­£ răşi o mică sumă de bani, desigur cu­­ gindul de a săvirşi un nou fals. B Ea a fost insă recunoscută de una £ din lucrătoare, care a anunţat secţia de miliţie. In urma cercetărilor făcute, Victoria Codîia a fost trimisă in jude­­­­cată şi condamnată la patru ani in­­£ chisoare şi la doi ani interdicţie co­­£ recţională.­­ Zilele trecute, Colegiul II al Ttibana- E lului Capitalei R.P.R., a respins recur- E sul făcut de inculpată, sentinţa râmi­­£ nind definitivă. nimmimmmmiimimuimmmiiiimmmimmuim Atenţie confecţiilor metalice Constructorii de la I.C.M. nr. 2, au predat, pe şoseaua Giurgiului, peste 300 de apartamente şi pregătesc recepţionarea altor cîteva sute. Numeroşi oameni ai muncii vor primi aici locuinţe noi. Colectivele şantierelor au depus eforturi şi pentru a se achita de sarcinile ce le revin privitor la cons­truirea unor spaţii comer­ciale şi de deservire. Stră­daniile constructorilor sunt însă îngreunate de lipsa confecţiilor metalice pen­tru uşi, ferestre, vitrine etc. care se află încă in fază de execuţie la între­prinderea de construcţii metalice şi reparaţii de utilaje pentru construcţii — (I.C.M.R.U.C.) a D.G.C.M. din S.P.C. De ce oare o asemenea situaţie? In primul rînd, fiindcă termenele de pre­dare a confecţiilor meta­lice nu au fost coordona­te judicios, în funcţie de datele fixate in plan pen­tru terminarea complexe­lor comerciale. Aşa, de exemplu, conform planuri­lor operative întocmite de I.C.M.R.U.C. şi construc­tori, confecţiile metalice urmează să fie livrate şan­tierelor la sfirşitul lunilor noiembrie şi decembrie. Termene stabilite cu su­perficialitate, avind în vedere că pînă la 31 de­cembrie a.c., toate lucră­rile trebuie încheiate. De situaţia aceasta şi-a dat seama şi sectorul de produse industriale a D.G.C.M. Aşa se face că la 12 septembrie, printr-o „nota-dispecer,“ a cerut conducerii I.C.M.R.U.C. să adopte măsuri in scopul livrării produselor metali­ce, la 15 octombrie pentru complexele comerciale Mr și Mj și 30 octombrie pen­tru punctul comercial AK Sintern la începutul lunii noiembrie și la produsele de care vorbim s-au efec­tuat doar 70—80 la sută din volumul total de mun­că. In principal, fiindcă in intervalul mai-august, cind s-ar fi putut începe lucrările, atît serviciul de aprovizionare de la I.C.M.R.U.C. cit si colecti­vele din D.G.C.M. care coordonează activitatea în­treprinderii au lucrat cu încetineală in privința procurării unor materiale (tablă, profile metalice) din care cauză nici pla­nul nu a fost realizat rit­mic. „Am avut greutăţi în procurarea materialelor şi transportarea lor“ ni s-a spus la D.G.C.M. E ade­vărat, au fost. Dar daci se punea mai mare accent pe activitatea de aprovi­zionare, multe din aceste greutăţi puteau fi înlătu­rate. Dovadă şi faptul că in septembrie, cind s-a muncit cu mai mult simţ de răspundere, aceste nea­junsuri au fost în mare parte soluţionate. Numai că acum s-a ivit o altă problemă : necesitatea re­cuperării restanţelor, con­n­comitent cu înfăptuirea sarcinilor de producţie lu­nare. Fireşte, şi in această situaţie întreprinderea va trebui să depună eforturi serioase pentru urgenta livrare a confecţiilor me­talice către şan­t­iere. Dar situaţia creată este de na­tură să atragă şi atenţia D.G.C.M. asupra necesită­ţii mai bunei organizări a activităţii de executare a confecţiilor metalice în funcţie de sarcinile ce de­curg din planul de predări şi ritmul construcţiilor. O problemă căreia trebuie neapărat să i se acorde in viitor mai multă grijă, in acest fel, fenomene nega­tive ca cele semnalate mai sus pot fi provenite din­­imp. y, h.

Next