Informatia Bucureştiului, noiembrie 1963 (Anul 11, nr. 3185-3210)
1963-11-01 / nr. 3185
Pag a 2-a Balerini din R. D. G. in Bucureşti Ieri după-amiază, a sosit în Capitală un grup de balerini din R. D. Germană. Este vorba de Klaus Schultz, Pedro Hebenstreit, Gerhard Petzold, Ursula Heinrich, Fred Schönfeld şi Nora Mank, prim-solişti la opera de stat din Berlin. Artiştii germani, acompaniaţi la pian de Hans Kessner şi sub conducerea artistică a lui Elfi Zimber, vor prezenta un recital extraordinar luni 4 noiembrie, ora 20:30, în sala Teatrului de stat de operetă. înainte de primul gong necaz pe tine însuţi. Tu nu eşti doar un specialist, ci înainte de toate un cetăţean al ţării tale socialiste, responsabil pentru tot ce se întîmplă în jur Studioului I.A.T.C. ,,. L Caragiale“, nul tău. Eşti Petru Arjoca ! Reluaţi... ar ah.er.a ..................Ei, veni? Acum e Un*! Reţine nuanţa... ar observa semnele iminente ale începutului de stagiune In agitaţia celor Care sosesc aci la anumite ore ale dimineţii sau amiezii Pe minuscula scenă ce repetă. Şi se repetă şi în cabine. Intre un curs şi altul, studenţii acto-l din diferitele clase ale anului IV se întilnesc aci, sub lumina reflectoarelor şi în penumbra sălii cu personajele spectacolelor viitoarei stagiuni. Pentru Dan Cojocaru, rolul Diolarului Petru Arjoca din „Cetatea de foc“ înseamnă nu numai stagiunea mult aşteptată, ci mai mult decit atita pregătirea lucrării de stat, împreună cu colegii săi din clasa regretatului profesor Jules Cataban, sub îndrumarea lectorului Victor Moldovan, pregătesc cunoscuta lucrare dramatică a lui Mihail Davidoglu. Se repetă finalul actului IV. Chinuit de sentimentul vinei față de colectiv, de conştiinţa miopiei sale politice, Petru Arjoca izbucneşte In convorbirea sa cu secretarul de partid (Mircea Cosma... Roate l-aţi cunoscut In rolul principal din filmul „Nopjile iulie“). — Ar trebui să mă arunci în căldarea de zgură. Da! Că eu aici la furnal am sarcină de frunte... Dar simţul meu de orientare este cî'. şi al clinelui care umblă să-şi prindă coada... •—Nu e bine! — se aule, neîndurătoare, replica îndrumătorului artistic, lectorul Victor Moldovan. Nu e bine! Gîndeşte-te, Dane, că aici aproape că ai ajuns să te blestemi, atît fie de viaţa trec ceasurile în studiu îndelung. Este o luptă obositoare, dură şi permanentă pentru descoperirea de semnificaţii neobservate în dialog şi mizanscenă, de posibilităţi noi, de noi rezolvări, o luptă pentru autenticitatea sentimentului, în cursul căreia studentul învaţă să preţuiască şi să iubească dramaturgia propriei sale ţări. Întreg colectivul nostru — spune lectorul Victor Moldovăn —*-, este acum însufleţit de entuziasm pentru a valorifica cu mar atoni această piesă a începuturilor dramului grei noastre care n-a mai fost pusă în scenă de alifia ani în Capitală, liste — pentru mine personal *— a două întîlnire a mea cu ,, Cetatea de foc*. Cu ani in urmă — pentru interpretarea rolului Pişta ■— am devenit cel mai tînăr laureat al Premiului de Stat din ţară. Eu am credinţa că şi această a doua întîlnire va fi norocoasă. Am descoperit noi rezolvări, mii actuale, ale textului, pe care, l-am transformat in parte, bineînţeles cu voia autorului. Nu e vorba numai de lafetul că am eliminat o serie de personaje de mai mică importanţă, dar şi că au adăugat partiturii dramaturgului un prolog care are sarcina de a fixa acţiunea acesteia în istorie. Gîndiţi-vă numai! Este primul an după naţionalizare, an hotărîtor pentru viitorul economiei noastre socialiste.. Vom încerca să redăm şi în decor atmosfera această de frămmtare, de aşezare înnoită a lucrurilor. Muncim cu toţii pentru a da un spectacol bun, la nivelul exigenţelor neuitatului nostru maestru. Interpreţii noştri sunt Dan Necşulea, Mariana Pojar, Florica Cercel, Dan Săndulescu, Ovidiu Moldovan, Mariana Cercel, Hamdi Cerchez, Viorel Iliescu — scrieţi-i vă rog pe toţi... îşi pun doar cu toţii întreg sufletul în pregătirea acestui spectacol. Mîine avem „geneIn faţa celui mai mic tribu din Capita,la încă n-au apărut afişele vestind deschiderea stagiunii. Dar un observator atent, postat cîtva timp în faţă rară, şi au sînt mai puţin emoţionat ca ei... Nu mi-a fost uşor şi recunosc în acest plin de energie director de scenă şi pedagog, pe şiretul şi mucalitul Scapin din spectacolul de anul trecut al „Naţionalului“! L-am părăsit, pentru că în altă parte, intr-una din cabinele actorilor repeta o aciă echipă de interpreţi din clasa prof. Costache Antonia. Sub conducerea asistentului Petrică Vasilescu, se pregătea la masă ,,Steaua fără numeProfesorul Miroiu abia se întorsese de pa platoul de turnare. Da ! Da! N-am greșit. Interpretul său, Ion Caramitru, are rol principal, alături de colega sa Mariana Pojar. Intr-un film la care lucrează Victor 11 iu. Iar Motia, va fi interpretată de încă o actriţă cunoscută spectatorilor noştri de cinematograf: Ilinca Tomoroveanu, protagonista filmului „Mîndrie “. Pe scena studiaţilor se mai repetă acum „Pescăruşul11 de Cehov şi „Cum vă place“ de Shakespeare. Iar proiectele merită şi ele să fie citate . »,Sonetpentru o păpuşău de Sergiu Furcăşan, încă un spectacol Shakespeare: Hamlet1Gorki cu „Cei din urmă*, Molière cu nemuritorul său „Tartuffeu şi Aldo Nicolai cu piesa sa „In lumea apelor Aşadar, teatrul celor mai tineri se pregăteşte să-şi deschidă porţile în faţa publicului tot mai larg pe care minuscula scenă şi l-a cucerit. La început de stagiune se cuvine să-i adresăm urarea tradiţională a oţelurilor lui Mihail Davidoglu 2 „Noroc bu» lu T. CARANFIL Un alt «pectacol nu pingotli« i .Cum Tu plac*“ d* Shakespeare. LA CLUBUL UZINELOR S.GRIVIŢA ROŞIE" Conducerea clubului Uxinelor „Griviţa Roşi®’ In colaborare cu cabinetul tehnic organiceaift I n fiecare «optamlna expuneri pe? teme profesionale. Sâptămîna viitoare de pildă In cadrul ciclului „In pas cu tehnica" va avea loc expunerea ,,Mecanizarea operaţiilor din turnare" — pentru muncitorii secţiei turnătorie (miercuri 6 noiembrie) iar vineri „Folosirea maselor plastice la repararea vagoanelor şi la construcţia utilajului tehnologic" — pentru muncitorii secţiei de vagoane (vineri 8 noiembrie). In ziua de 16 noiembrie va avea loc o manifestare de mai mare amploare şi anume : sesiunea ştiinţifică pe tema „Procedee tehnologice noi în execuţia utilajului chimic şi petrolier" la care vor fi invitaţi ingineri şi tehnicieni de la Uzinele „Vulcan", de la Uzinele „1 Mai" din Ploieşti etc. PE SCURT ft Printre filmele reluate pe ecrane în l&ptămîna viitoare figurează la cinematograful „Unión* interesanta producție a studiourilor spaniole „Lazarillo de Tormes*, la cinematograful „Munca" ecranizarea sovietică după nuvela lui Cehov .Ordinul Anna* și la cinematograful „Doina" filmul lui Luchino Visconti „Rocco şi fraţii săi". ţ Inepuizabila sursă de inspiraţie pe care o reprezintă pentru cineaşti opera lui Caragiale va servi realizării încă unui film artistic raminesc. Dramaturgul Mircea Ştefănescu a scris scenariul unui film de scurt metraj după o schiță caragialescă, iar regizorul Haralambie Boroș se pregătește sa înceapă lucrările de turnare pe platou. Opereta in întreprinderi, instituţii şi comune Colectivul Teatrului de stat de operetă desfăşoară o frumoasă activitate de pregătire şi prezentare de spectacole în întreprinderile şi instituţiile bucureştene, ca şi în comunele Învecinate. Pînă în prezent, de la deschiderea stagiunii (20 septembrie). Teatrul de stat de operetă a prezentat în întreprinderi şi instituţii 20 de spectacole cu selecţiuni din operete. In perspectivă, conform planului întocmit, această activitate se va intensifica, colective ale Teatrului de stat de operetă deplasindu-se şi în comunele regiunii Bucureşti. Pentru Capitală, sînt programate deplasări la uzinele „Vulcan* şi „Electromagnetica*. De asemenea, în cursul lunilor noiembrie şi decembrie se vor prezenta spectacole cu selecţiuni din operete şi la casele de cultură din comunele şi satele regiunii Bucureşti, printre care : Frumuşani, Budeşti, Fierbinţi, Bolintinul din Vale, Lehliu, Fundulea etc. Ce e non eu... VEACESLAV TIHONOV — popularul actor sovietic — interpretează rolul prinţului Andrei Volkonski din ecranizarea romanului „Război și pace” pe care Serghei Bondarciuk o pregătește pentru ecran panoramic. ALBERTO CAVALCANTI ă ecranizat cunoscutul roman al lui Dickens, f)Nikolas Nikleby” BRIGITTE BARDOT — populara vedetă franceză joacă împreună cu Anthony Perkins in comedia lui Eduard Molinaro „Un idiot fermecător”. AKIRO KUROSAWA — renumit Cineast japonez realizează acum filmul „Cerei iad”, consacrat unui fenomen care ia proporţii in Japonia contemporană, o dată cu „modul de viaţă american” şi anume,kiemapper-ismul\ şantajul cu copiii furaU* KONRAD WOLF, remarcabilul autor al filmelor „stele” şi „Profesorul Mamlock” turnează pe platourile studioului De la-Berlin un film intitulat „întoarcerea”. INGMAR BERGMAN a turnat primul său film în culori. După părerea cineastului suedez, filmul în culori cuprinde posibilitatea unei sporite expresivităţi psihologice. STANISLAV BAREJA , cunoscut spectatorilor noştri ca realizator al amuzantei comedii poloneze „Soţul soţiei sale”, creează acum o nouă comedie pe ecran lat. „O soţie pentru australian”. NINA DROBISEVA interpretează personajul Polenkăi, fiica profesorului viitori în filmul „Pădurea rusă”, realizat de Vladimir Petrov după romanul lui Leonid Leonov. INFORMAT!Am massasruinSsam Din agenda manifestărilor in Luna prieteniei romino-sovietice • Mîine, în sala Casei prieteniei romîno-sovietice, la ora 20.45, va avea loc o seară cinematografică, „Figura Iul V. I. Lenin oglindită în cinematografie“. • In zilele de 2 și 3 noiembrie, la cluburileMinisterului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Uzinelor LAROMET, Depoului Bucureşti-Triaj, Combinatului poligrafic Casa Scînteii, Uzinelor de maşini electrice şi Uzinelor „Griviţa Roşie“ vor avea loc programe artistice dedicate Lunii prieteniei româno-sovietice. • „Viaţa şi creaţia lui Mihail Şolohov“ se va intitula seara literară ce va avea loc în ziua de 3 noiembrie in sala căminului cultural din ştefăneşti. • O seară de teatru, în cadrul căreia se va prezenta spectacolul „Poveste din Irkutsk“, va avea loc în sala Casei raionale de cultură 10 Februarie, azi, la ora 10. In sala bibliotecii Biblioteca „Mihail Eminescu”, situată in incinta Casei de cultură a raionului 1 Mai, cunoaşte un mare aflux de cititori. La aceasta contribuie şi acţiunile care au loc săptămînal în sala bibliotecii. Pe lingă prezentări de cărţi noi şi recenzii (cum a fost cea ţinută recent la romanul „Cordovanii”), biblioteca a organizat, în ultimul timp, o seară literară consacrată unor figuri de eroi comunişti în literatură. De asemenea a avut loc o interesantă „călătorie pe harta Africii”, pe marginea reportajelor apărute şi a materialelor din presă. Un „almanah tehnico-ştiinţific” a fost consacrat celor mai noi descoperiri în industria noastră socialistă. In programul viitor figurează o consfătuire cu redacţia revistei „Femeia” şi o nouă seară ştiinţifică, dedicată cuceririlor spaţiului cosmic. Schimbare de spectacol Teatrul .Lucia Sturdza Bulandra* anunţă că spectacolul cu piesa .TAINA* din ziua de 2 noiembrie 1963, ora 19,30, se Înlocuiește cu piesa .CEZAR ȘI CLEOPATRA*. Biletele cu seria 14 rămîn valabile la acest spectacol. Premieră la Teatrul „Ţăndărică** Teatrul „Ţăndărică“ va prezenta mîine, la ora 19:30, premiera unui nou spectacol pentru copil. Este vorba de farsa păpuşărească „Năzbîtiile lui Ţăndărică“ de Nicolae Alassim, pusă în scenă de autor. Scenografia spectacolului I aparţine lui Ştefan Habluski. Muzica a fost compusă de tînărul compozitor Liviu Glodeanu. Distribuţia cuprinde, printre altele, pe mînuitoarele Dorina Tănăsescu şi Antigona Papazicopol, laureate ale Premiului de Stat, iar Ţăndărică va... vorbi cu ajutorul artistei emerite Silvia Chicoş. *0® CARNET DE CINEFIL®»MINE, IN EESlimiJL rLMILUI SOVIETIC „TREI ZILE DUPĂ NEMURIRE Sevastopolul asediat de hitlerişti. Noua producţie cinematografică a studioului „Al. Dovjenko“ din Kiev nu este nici ea prima care slăveşte eroismul apărătorilor Sevastopolului. Dar umede s-ar povesti, vor mai rămine încă multe de istorisit. Tînărul cineast ucrainean Vladimir Dovgai şi scenaristul Konstantin Kudievski, care a participat la apărarea oraşului in timpul asediului hitlerist, evocă cu tărie eroica bătălie. Acţiunea filmului se desfăşoară intre cea de a 250-a şi a 253-a zi de apărare a Sevastopolului. Rolurile principale ale luptătorilor sunt interpretate de Vladimir Zemanski, Nikolai Kriukov, a.lumatop, Ghennadi Iuhtin etc. Scriitorii şi cercetătorii istoriei nu cor înceta, să omagieze tăria soldaţilor sovietici care au luptat neîntrerupt 250 de zile şi nopţi, opărind eroic îl „Ucigaşul plătit" , pragul lui murii, lînoficiarul Riccerrolo hotărăşte să-şi ucidă creditorul. Acest mod ar obişnuit de a reaolia o afacere bănească, reprezintă punctul de plecare al noii producţii cinematografice Italiene „Ucigaşul plătit", care va rula pe ecranele noastre începînd de sâptâmina viitoare. Autorul acestei puternice drame, care oglindeşte morala societăţii întemeiată pe profit şi exploatare, este un cineast relativ tînăr, cunoscut pînă in 1960 numai pentru citeva filme de scurt metraj. El a deraftinat cu meşteşug îndrăzneţul scenariu al cunoscutului cineast progresist Cesare Zavattini, alături de care a colaborat ca dramaturg. La rubrica interpreţilor, geneticul aduce cîteva nume bine cunoscute spectatorilor noştri. Flotra Germi nu mai ara nevoie de prezentare. Filmele pe care le-a regizat au fost primite Cu multă căldură la noi : „Feroviarul", „in numele legii" şi mai„ ales, în urmă, marele succes care a fost „Divorţ italian". De astă dată îl vom revedea pe Genîtl in calitate de actor. Pe frumoasa Aatriţă Silva Koscika ne-o amintim din „Feroviarul", „Gardianul" şi „Bimlia Sabella". Alături de Belinda Lee, actriţă de adinei rezonanţe tragice, protagonista filmului „Lunga noapte a lui 43", ea deţine în „Ucigaşul plătit” principalul rol feminin, La cinematograful I.Timpuri noi" Din programul viitor al cinematografului „Timpuri noi* ne atrag atenţia doua interesante filme de scurt metraj : primul este un documentar realizat de cineaştii englezi intitulat „Lăsaţi poporul meu sa treacă !* şi demască politica de segregaţie dusă de rasiştii din Africa de Sud. Cel de al doilea este un amuzant desen animat sovietic intitulat ,Istoria unei crime", film satiric la adresa zgomotului provocat în blocuri de locatarii recalcitranţi. In completarea programului, filmele „Prima minge* şi „Copilul meu va merge la şcoală*. Borzeşti-Oneşti, Săvineşti, Uzina ’de anvelope „Danubiana“-Bucureşti... .lată numai cîteva din obiectivelenoi, apărute în ultimii ani pe harta industriei noastre chimice. O contribuţie importantă la ridicarea acestor mari combinate, dotate cu tehnica cea mai modernă, şi-a adus-o şicolectivul de muncă al Institutului de proiectări pentru industria chimieiorganice şi petrochimice—IPROCHIAV. Pentru îmbunătăţirea calităţii proiectelor, scurtarea termenelor de predare şi găsirea unor soluţii economice deproiectare, IPROCHIM a fost declarrat, anul trecut, institut evidenţiat peţară şi a primit Steagul roşu al C.C.S. Despre rezultatele obţinute de colectivul institutului în munca de proiectareşi contribuţia comuniştilor la dobindirea acestor succese, despre lipsurile ce mai există in muncă şi sarcinile ce stau in faţa organizaţiei de bază, au i discutat membrii şi candidaţii de par- I fid în adunarea de dare de seamă cea avut loc zilele trecute. In Directivele celui de al IlI-lea Congres al P.A.R. se arată că în anii sesenatului, industria chimică ocupă Im loc de prim ordin. Institutul de proiectări pentru industria chimiei organice şi petrochimice îi revine sarcina să elaboreze noi proiecte pentru construirea de combinate şi fabrici chimice moderne, de dezvoltare şi reutilare a celor existente. Prin măsurile luate de biroul organizaţiei de bază şi conducerea institutului s-a reuşit să se asigure o mai bună calitate a muncii de proiectare, o temeinică coordonare între atelierele de proiectare, precum şi o mai promptă asigurare a asistenţei tehnice pe şantiere. În fruntea acestor acţiuni s-au situat comuniştii C. Lătescu, V. Caraivan, Gh. Cimpan, V. Pamfil, I. Magda, Steliana Creţu, D. Barbu şi alţii. Darea de seamă şi participanţii la discuţii au subliniat că exercitîndu-şi cu competenţă şi pricepere dreptul de control, biroul organizaţiei de bază a analizat in mai multe rinduri aspectele muncii de asigurare a calităţii proiectelor. In şedinţe de birou sau în adunări generale de partid conducerea institutului a prezentat informări privind introducerea elementelor de tehnică nouă în proiectele elaborate de IPROCH1A4, cum se asigură munca de îndrumare, verificare şi control în proiectare, ce măsuri s-au luat pentru realizarea unei planificări mai Viata.* '«f® partidă operative pe baze tehnice şi pentru îmbunătăţirea formelor organizatorice în elaborarea unei metodologii unice a sarcinilor de proiectare etc. Tn urma acestor discuţii a rezultat că comuniştii din conducerea Institutului au asigurat ca toate termenele de proiectare planificate să fie respectate întocmai. Atunci cînd din neglijenţa unor tovarăşi s-au ivit unele greutăţi în realizarea planului — aşa cum a fost cazul cu instalaţia de aer comprimat de la o uzină chimică din Capitală, de care a răspuns comunista Lidia Cimpeanu,s-au luat măsuri urgente de remediere a lipsurilor. Comuniştii Florea Iliescu, E. Bodnar şi alţii au arătat că deşi în ultimul timp s-au luat unele măsuri pentru a înlătura apariţia unor diferenţe valorice nejustificate între studiile tehnico-economice şi proiectele de ansamblu, partea economică a proiectelor mai lasă încă de dorit. Din constatările făcute s-a dovedit că nu toţi factorii de răspundere din institut cunosc normele şi metodologia internă de proiectare, pentru stabilirea de indici tehnico-economici reali de consum şi de preţ. Adunarea a cerut noului birou al organizaţiei de bază să îndrepte atenţia comuniştilor spre problemele majore ale activităţii de proiectare. In cadrul dezbaterilor, numeroşi vorbitori au manifestat un interes deosebit faţă de sarcinile institutului pe anul 1964, făcînd propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii proiectelor şi extinderea pe scară mai largă a tehnicii noi în activitatea de proiectare. De pildă, s-a propus ca în luna noiembrie a.c. să se analizeze îndeplinirea planului de măsuri pe acest an, privind îmbunătăţirea proiectelor în fazele de studii tehnico-economice şi proiecte de ansamblu, pentru a nu se mai da naştere la depăşirea de valori de investiţii între aceste faze şi realizarea unor Indici tehnico-economici corespunzători. ★ Numeroşi participanţi la discuţii au apreciat că darea de seamă prezentată de birou a fost cuprinzătoare, axîndu-se îndeosebi pe principalele obiective ce au stat şi stau in faţa institutului. Atît darea de seamă cit şi dezbaterile au contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului adunării, la adoptarea unei hotăriri menite să ducă şi de acum înainte la îmbunătăţirea activităţii de proiectare, la intărirea vieţii Interne de partid. Comuniştii au ales apoi noul birou al organizaţiei de bază şi delegaţii la conferinţa raională de partid. Tov. inginer Flaviu Retegan a fost ales secretar al organizaţiei de bază. jyiimiiimiimiiiimii AL. ŞTEFĂNESCII Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază Activitatea de proiectare—In pas cu tehnica nouă r La IPROFIL—Bucureşti se execută, puftite altele, casete pentru aparatele d® radio şi televiziune. In ultimul timp, acestora li s-au adus o serie de îmbunătăţiri atît în ce pri- Iveşte aspectul cit şi rezistenţa. • în fotografie , Ion Ioniţă, unul dintre evidenţiaţii în producţie de la lectorul I, lucrând la decuparea casetelor pentru aparatele de radio. MOTE Spirit... constructiv Timp de 15 ani, holul apartamentului cu nr. 15 din bulevardul 8 Martie £4 a trăit în anonimat. Nu-l cunoşteau decît trei colocatari care-l foloseau în comun ca spaiţiu de trecere din vestibul In camerele lor. Şi toată lumea era mulţumită. Era. ACum nu Stai este. Pe la începutul lunii luni», unuia din locatari, Nicolae Ştefan (de altfel singurul bărbat din întregul apartament), îl vin© o idee : — Ce-ar 11 să mai fac o U90 ? Găsise probabil că circulaţia spre încăli peri e mult prea comodă şi că, deci, e necesar să fie puţin complicată. Om hotărit, pune ochii pe singurul perete Prămas Întreg şi, aşa, iară aprobarea ni* mânui, 11 transformă urgent în uşă. Dar nu se opreşte aici. Neobosit şi inventiv* după clteva zil» dă I şl un... ultimatum. — Toată lumea va circula p» uşa nou , constmitâ. Uşa veche va fi folosita numai E de mine. Pe cinste prind... Dar ca să fie nai sigur, a încuiat-o cu cheia. După această operaţiune... arhitectonică, situaţia se presintă în felul următor. Panim a intra în camerele lor, celelalte locatare trebuie sa deschidă fiu mai puţin de... patru uşi, străbâtînd un adevărat labirint: se parcurg© vestibulul In toată lungitaea lui, se defileasă puţin prin faţa bucătăriei, de aici în holul comun şi numai după aceea în cameră. Nu tocmai măgulite de atenţiile... cava* lereşti aie vecinului lor, colocatarele Eugenia Binucov şi Maria Gîmpeanu sesl* seazâ I.A.L.-ul din raionul V. I. Lenin. Acesta răspunde, după cîteva zile, prin adresa nr. 16.819 că s-a pus în vedere diletantului constructor să astupe uşa, concepută și creată mult prea... personal. Dar s-a oprit aici. Au trecut o lună, două... Suntem la începutul lui noiembrie și locatarii apartamentului 15 (mai puţin cel cu... inovaţiile) continuă să circule prin faţa bucătăriei. Pină cind ? ...Şi acum un amănunt interesant. Prin noua construcţie numărul uşilor din acest apartament se ridică la... treisprezece. Ce s-aş întîmplă dacă tov. Nicolae Ştefan va găsi că și această cifra este Încă... derizorie ? M. S. „Cantităţi neglijabile“ — Ce faci cu deşeurile ? — Le string pentru că se pot folosi. — Prin măcinare ele reintră în procesulde fabricaţie alături de materia primă. — Dacă-i aşa, atunci de ce au fostaruncate la gunoi? ! — Cred că din neglijenţă... Zilnic, sunt aruncate aici multe kilograme dedeşeuri ce pot fi recuperate. ...La fabricarea produselor din mase plastice rezultă o serie de deşeuri care prin măcinare se pot recupera. In cazulde faţă discuţia a avut loc la Fabrica de mase plastice—Bucureşti. Pentru unele lămuriri ne-am adresat rov. ing.Maria Lefter, şefa secţiei a 11 l-a. — Ce părere avefi de faptul că oserie de deşeuri care pot fi valorificate ^sunt totuşi aruncate la gunoi ? Să ştiţi că nu numai secţia a 111-a le aruncă. Dar, oricum, faţă de cantitatea de produse pe care noi o producem, acestea sunt neglijabile. Sunt oare aceste deşeuri cantităţi nerrijabile ? La prima vedere s-ar păreacă da. Pornind însă de la faptul că în anul trecut, datorită unei iniţiative, aufost recuperate de la lada de gunoi, unde au fost aruncate „fără drept da tapei“, 25 000 kg. de astfel de deşeuri, situaţia este cu totul alta. Oricine îşi poate da seama, fără calcule amănunţite, că produsele rezultate din cele 25 de tone sunt totuşi o valoare demnă de luat în seamă. Cu toate că anul acesta conducerea fabricii a luat unele măsuri în această direcţie, totuşi în fiecare zi mai sunt aruncate multe deşeuri ce ar putea fi recuperate. Şefii secţiilor au datoria să se ocupe cu mai multă atenţie de valorificarea acestor „cantităţi neglijabile“. M. B. In raza proiectorului Vera Mareţkaia Pentru un actor de cinema, patru decenii de activitate pe platou este un eveniment rar de vitalitate artistică. Maretkaia va împlini curînd, în 1965, patruzeci de ani de cinematograf. A debutat deci în perioada de început a filmului sovietic, în anul apariţiei „Crucişătorului Potemkin” al lui Eisenstein. Apăruse pa ecrane ,,Croitorul de la mahala”, o mică peliculă de propagandă pentru loteria de Stat. Trei nume se distingeau însă net de pe genericul filmului cu sarcini atît de minore. Regizorul era Protazonov, cineast priceput cu bogate state de serviciu. Rolul croitorului era interpretat de Igor Ilinski, care deși foarte tînăr cucerise prin talentul său de comic simpatia publicului, în principalul rol feminin, o tînără slujnică îndrăgostită de croitor, apărea o fetișcană cu ochi ca argintul viu, care desfăşura un joc surprinzător de natural, şi de expresiv. O chema Vera Maretkaia. A fost bineînţeles remarcată imediat şi repede utilizată de realizatori în numeroase filme. Faimosul Lev Kulesov a chemat-o în 1930 să joace într-un film consacrat vieţii tragice a actorilor de circ. Partener îi era tînărul Mihail Jarov Ozep, un alt celebru realizator i-a dat un rol în „Cadavrul viu”, care îl avea ca protagonist pe Pudovkin. In 1934 joacă sub conducerea lui A. Stolper în primul ei film sonor „Cele patru vizite ale lui Samuel Wolf”, alături de Boris Livanov şi Maksim Stauh. In 1937, Grigori Roşat, care realiza un film consacrat Comunei, îi încredinţează un rol principal, un ,,Generaţia învingătoare", film realizat aproximativ în aceeaşi epocă, am văzut-o şi noi. Marţkala era a o actriţă consacrată şi mult solicitată de cineaşti. Seria marilor ei filme, însă, abia avea să înceapă de aci înainte. în 1940 creaţia ei în filmul „Femeia deputat” de Zarhi şi Heifiţ o aducea in centrul atenţiei spectatorilor. Pentru ca să poată crea portretul atît de adine al Alexandrei Sokolova, Mareţkaia a petrecut opt luni la ţară. După „Afacerea Artamanov” şi „Brigada Kotovski”, o nouă creaţie strălucită avea s-o aducă în fruntea genericului cinematografiei sovietice : „Partizana" lui Ermler, în sfîrşit, în 1947, „învăţătoarea din Satrîi” şi în 1955 „Mama”, ambele filme conduse de Mark Donskoi, aveau să însemne alte două succese în palmaresul actriţei, şi dacă în pofida timpului scurs, aceste filme pot fi reluate mereu, fără simptome de îmbătrînire a peliculei, o bună parte din merit se datorează interpretării pline de autenticitate a marii actriţe. Este deci justificată nerăbdarea cu care întîmpinăm apariţia pe ecran a încă unei pelicule care se bucură de participarea Verăi Mareţkaia, filmul „Printre oameni buni” care intră,in programarea cinematografelor săptămîna viitoare. O vom vedea de astă dată pe actriţă în rolul colhoznicei Mihailina Iasen, al uneia din acele femei sovietice care au dat tot ceea ce au avut mai bun în viaţă cauzei fericirii tuturor. Vera Mareţkaia reprezină ea însăşi o garanţie pentru valoarea artistică a noului film al cineaştilor din Kiev, Vera Mareţkaia in două personaje diferite ? Nu. Intr-unul şi acelaşi personaj : învăţătoarea din Şatrîî I Din sălile tribunalului A CONFUNDAT GESTIUNEA COOPERATIVEI CU BUZUNARUL PROPRIU . Fiind gestionată la centrul nr. 21 de amenaj din comuna Mogoşoaia, (centrul 5 aparţine cooperativei din comuna Chistila, raionul Griviţa Roşie), Elena Va-săilescu din str. Renaşterii 54 a confun-Sdat gestiunea centrului cu buzunarul B propriu. Tn perioada mai — iunie 19 2 I — in urma unei expertize contabile — , s-a constatat că ea a sustras peste 8 000 de lei, folosindu-i In interese personale.§ Desigur că, in urma acestei fapte, ea a ajuns in faţa judecăţii, instanţa, res- Bpectiv Tribunalul popular al raionului Griviţa Roşie, condamnind-o la doi ani ja şi şase luni închisoare corecţională, Colegiul II al Tribunalului Capitalei R.P.R., unde inculpata a făcut recurs. Ba stabilit că pedeapsa se încadrează latextelelegii, sentinţa răminînd defirii£ tivă. CONDAMNAT PENTRU HULIGANISM Deseori, tînărul Bariton Stănescu, din str. Asfinţitului 43, raionul Tudor, Vladimirescu, avea obiceiul „să se aga£ te" de oameni pe stradă, să-i insulte şi să le adreseze cuvinte jignitoare. In una din zile, clţiva cetăţeni au apelat la ajutorul organelor de miliţie , pentru a-l tempera pe huligan şi a-i atrage atenţia să înceteze cu aserns£ nea apucături. El insă a continuat şi, fiind şi in stare de ebrietate, a insultat şi pe cei doi miliţieni. Intocmindu-i-se acte de trimitere in judecată, Tribunalul popular al raionului 23 August l-a condamnat la 8 luni £inchisoare şi la un an interdicţie corediţională. Fără îndoială, că in acest timp sar medita asupra faptelor sale. DE LA 5 LEI LA 5 000 LEI I Cetăţeanca Victoria Codita din str. Zinca Golescu 22, a depus in ziua de £ 10 iunie a.c. la o agenţie C.E.C. din B Capitală, sumă de 5 lei. Prin fals, cei 15 lei din carnet s-au transformat in = 5000 lei. în zilele următoare, in mai multe rinduri, respectiva a reuşit să B scoată de la diferite unităţi C.E.C. din B Capitală şi din provincie suma de 4 980 lei. Falsul a fost insă descoperită şi ea a fost pusă in urmărirea organe£ lor de miliţie. B La 22 iunie, s-a prezentat din nou B la aceeaşi agenţie pentru a depune ta£ răşi o mică sumă de bani, desigur cu gindul de a săvirşi un nou fals. B Ea a fost insă recunoscută de una £ din lucrătoare, care a anunţat secţia de miliţie. In urma cercetărilor făcute, Victoria Codîia a fost trimisă in judecată şi condamnată la patru ani in£ chisoare şi la doi ani interdicţie co£ recţională. Zilele trecute, Colegiul II al Ttibana- E lului Capitalei R.P.R., a respins recur- E sul făcut de inculpată, sentinţa râmi£ nind definitivă. nimmimmmmiimimuimmmiiiimmmimmuim Atenţie confecţiilor metalice Constructorii de la I.C.M. nr. 2, au predat, pe şoseaua Giurgiului, peste 300 de apartamente şi pregătesc recepţionarea altor cîteva sute. Numeroşi oameni ai muncii vor primi aici locuinţe noi. Colectivele şantierelor au depus eforturi şi pentru a se achita de sarcinile ce le revin privitor la construirea unor spaţii comerciale şi de deservire. Strădaniile constructorilor sunt însă îngreunate de lipsa confecţiilor metalice pentru uşi, ferestre, vitrine etc. care se află încă in fază de execuţie la întreprinderea de construcţii metalice şi reparaţii de utilaje pentru construcţii — (I.C.M.R.U.C.) a D.G.C.M. din S.P.C. De ce oare o asemenea situaţie? In primul rînd, fiindcă termenele de predare a confecţiilor metalice nu au fost coordonate judicios, în funcţie de datele fixate in plan pentru terminarea complexelor comerciale. Aşa, de exemplu, conform planurilor operative întocmite de I.C.M.R.U.C. şi constructori, confecţiile metalice urmează să fie livrate şantierelor la sfirşitul lunilor noiembrie şi decembrie. Termene stabilite cu superficialitate, avind în vedere că pînă la 31 decembrie a.c., toate lucrările trebuie încheiate. De situaţia aceasta şi-a dat seama şi sectorul de produse industriale a D.G.C.M. Aşa se face că la 12 septembrie, printr-o „nota-dispecer,“ a cerut conducerii I.C.M.R.U.C. să adopte măsuri in scopul livrării produselor metalice, la 15 octombrie pentru complexele comerciale Mr și Mj și 30 octombrie pentru punctul comercial AK Sintern la începutul lunii noiembrie și la produsele de care vorbim s-au efectuat doar 70—80 la sută din volumul total de muncă. In principal, fiindcă in intervalul mai-august, cind s-ar fi putut începe lucrările, atît serviciul de aprovizionare de la I.C.M.R.U.C. cit si colectivele din D.G.C.M. care coordonează activitatea întreprinderii au lucrat cu încetineală in privința procurării unor materiale (tablă, profile metalice) din care cauză nici planul nu a fost realizat ritmic. „Am avut greutăţi în procurarea materialelor şi transportarea lor“ ni s-a spus la D.G.C.M. E adevărat, au fost. Dar daci se punea mai mare accent pe activitatea de aprovizionare, multe din aceste greutăţi puteau fi înlăturate. Dovadă şi faptul că in septembrie, cind s-a muncit cu mai mult simţ de răspundere, aceste neajunsuri au fost în mare parte soluţionate. Numai că acum s-a ivit o altă problemă : necesitatea recuperării restanţelor, conncomitent cu înfăptuirea sarcinilor de producţie lunare. Fireşte, şi in această situaţie întreprinderea va trebui să depună eforturi serioase pentru urgenta livrare a confecţiilor metalice către şantiere. Dar situaţia creată este de natură să atragă şi atenţia D.G.C.M. asupra necesităţii mai bunei organizări a activităţii de executare a confecţiilor metalice în funcţie de sarcinile ce decurg din planul de predări şi ritmul construcţiilor. O problemă căreia trebuie neapărat să i se acorde in viitor mai multă grijă, in acest fel, fenomene negative ca cele semnalate mai sus pot fi provenite dinimp. y, h.