Informatia Bucureştiului, decembrie 1963 (Anul 11, nr. 3211-3236)

1963-12-02 / nr. 3211

Pag. a 2-áv Festivalul filmului la sate Am văzut o imagine luată cu ci­­teva luni în urmă, prezentindu-i pe Virgil Platon şi Răzvan Petres­­cu, protagoniştii filmului „Codin“ aşa cum au fost surprinşi ei în a­­plauzele publicului Festivalului in­ternaţional al filmului de la Can­nes. I-am revăzut aseară pe amîn­­doi inaugurind un alt festival, in­comparabil mai modest dar care exprimă în mod cit se poate de semnificativ poziţia pe care a ciş­­tigat-o arta ecranului în lumea sa­telor noastre. Aseară, Răzvan Pe­­trescu şi Virgil Platon au marcat pe scena căminului cultural de la Afumaţi debutul Festivalului filmu­lui la sate. O sală de spectacole moderne care abia a fost dată în folosinţă, cu cele aproape cinci sute de locuri ale sale, un film nou, proiectat şi în Capitală, vedetele prezente cu zîmbetul pe buze în mijlocul spec­tatorilor ■■— iată cum arată astăzi o premieră cinematografică la Afu­maţi ! Era o manifestare solemnă, im­presionantă ca şi programul festi­valului. In luna care vine, specta­torii din Afumaţi vor viziona fil­me prezente în vara trecută pe afişul festivalurilor internaţionale de la Cannes şi Veneţia — filmele „Codin“ şi „Marele drum“, vor as­culta muzica lui Şostakovici din fil­mul „Cereomuşki“, o vor admira pe Mareţk­aia în ultima ei creaţie din ,,Printre oameni buni“ şi vor ride in faţa năstruşnicelor pozne ale „Reginei staţiei de benzină“. Şi nu este cîtuşi de puţin un fapt izolat. La ora cînd pe scena de la Afurţia­ji urca „Codin“, în alte 19 comune ce aparţin Capitalei, ca şi în alte sute de comune din ţară se deschidea tradiţionalul Festival al filmului la sate, eveniment cul­tural aşteptat anual cu justificată nerăbdare de iubitorii filmului de la ţară. Zecile de mii de spectatori care­ vor umple sălile de spectacole, văd în ecran nu numai un prilej de divertisment, ci înainte de toate un mijloc de cultură şi învăţătură. Este simptomatic că principalul o­­biectiv al acestei manifestări anua­le este definit ca un prilej de creş­tere a contribuţiei filmului, alături de celelalte forme ale activităţii culturale, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor de colectivişti, la ridicarea cunoştinţelor agrozoo­tehnice şi de cultură generală. De­pinde de seriozitatea cu care va fi organizat în fiecare cinemato­graf sătesc festivalul, pentru ca sub ochii noştri să se dezvolte ci­nematograful şcoală, cinematograful catedră, cinematograful izvor de cultură. A început ieri Festivalul filmului la sate, una din tradiţiile vieţii noastre înnoite. Să-i urăm succes şi roade îmbelşugate ! T. CARANFIL Concertele orchestrei simfonice Filarmonicii de stat .­ Sîmbătă seara şi duminică dimineaţa la Studioul de concerte al Radiotelevi­­ziunii au avut loc concertele orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „Geor­ge Enescu" dirijate de Nicolae Boboc. Programul a cuprins : Trei dansuri de Paul Constantinescu ; Concertul pentru G George Enescu pian şi orchestră în re major de Haydn — solist Corneliu Gheorghiu­­ Appalachia de Frederick Delius (în primă audiţie) cu concursul corului Fi­larmonicii de stat „George Enescu“ 5 Şase piese pentru orchestră Opus­ă de Webern. // Orchestra „Barbu Lăutaru­" pe scena sălii Palatului R.P.R. Duminică seara pe scena sălii Palatului R.P.R., orchestra „Bar­bu Lăutaru", dirijată de artistul poporului Ionel Budişteanu, a interpretat un concert de muzică populară românească. Soliştii concertului au fost : Angela Moldovan, artistă emerită , Ma­ria Lătăreţu, Ana Ispas, Emil Gavriş, Ion Cristoreanu, Vlad Dionisie, Damian Luca — artist emerit, Nicolae Băluţă, artist emerit şi alţii. Arii şi duete din opera „Trubadurul“ în sala Dalles duminică seară, a avut loc un recital de arii şi duete din opera „Trubadurul“ de Verdi, susţi­­nut de cîntăreţii­­ Elena Dima-Toroi­­man, Mil­a Nistor, Mihail Arnautu — artist emerit, şi Ion Fălculete. La pian — Letiţia Flavian. Fosta sală de cinematograf din str. General Eremia Grigorescu nr. 24 a devenit de ieri dimineaţă exclusiv sala celor mici. Reamenajată şi renovată, noua sală a Teatrului pentru tineret şi copii a primit duminică dimineaţă primii spectatori ai actualei stagiuni: 500 de elevi de la Şcoala de 4 ani nr. 30 şi de la şcolile de 8 ani nr. 32 şi 44. Copiii au vizionat spectacolul „Misterul cizmei“. Aspect de la concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“ La Casa prieteniei româno-sovietice , Jurnalul de actualităţi ştiinţifice din U.R.S.S. de sîmbătă, a cuprins „Circuitul termic în Marea Neagră“, „Viaţa în lumina datelor ştiinţei mo­derne“ şi „Natura şi evoluţia stele­lor“. „ Duminică dimineaţă, copiii au vizionat un ciclu de filme de desen animat Primii purtători ai celei de a III-a ştafete culturale din Capitală au fost colectiviştii din Chiajna şi Otopeni, care au inaugurat ieri cele două iti­­nerarii prin deplasările ce le-au efec­tuat în comunele Berceni şi Afumaţi. Respectînd tradiţia ştafete­lor, colectiviştii din Berceni şi-au întîmpinat oaspeţii la marginea satului, printr-un grup de tineri colectivişti că­lări care i-au condus pînă în faţa sfatului popular. După ce li s-a oferit pline şi sare şi, bineînţeles, a fost rostit cuvîntul de bun sosit de către preşedintele sfatului popular comunal, colectiviştii — mu­safiri din Chiajna — au por­nit călăuziţi de amfitrioni să viziteze gospodăria. Şi ca întotdeauna, cînd oameni de aceeaşi profesie se întîlnesc, discuţiile se înfiripă. Mai iuţii întrebările şi, foarte prompte, răspunsurile colec­tiviştilor din Berceni. Apoi au urmat discuţiile organizate, care au îmbrăţişat o diversitate de pro­bleme : fondul de bază, avansul la zi­­muncă, capete de vite şi păsări pe suta de hectare, cantitatea de lapte pe cap de vacă furajată, planurile de pro­ducţie, irigaţiile, serele, atelajele. O realizare a colectiviştilor din Ber­ceni în jurul căreia s-au dus multe discuţii este şi faptul că au reuşit să antreneze la munca de îngrijire a animalelor, mult tineret, ca de pildă, Ioana Grafu, în vîrstă de 16 ani, cea mai tînără îngrijitoare de viţei, cu cele mai bune rezultate obţinute în muncă. După ce oaspeţii şi gazdele s-au cu­noscut bine — colectiviştii din Chiajna au prezentat o dare de seamă cuprin­­zînd realizările pe care le-au obţinut, iar colectivele de conducere ale cămi­nelor culturale şi cadrele didactice au avut şi ei un schimb de experienţă — a urmat un program artistic în inter­pretarea celor ce au predat ştafeta cul­turală, formaţiile colectiviştilor din Chiajna. Ştafeta va fi apoi predată, de către cei din Berceni colectiviştilor din Do­­broteşti, derni“, care încearcă să ascundă sub această „modernitate“ lipsa de meşte­şug, stîngăciile în desen, expozantul practică o pictură ce se caracterizează prin acu­rateţe şi onestitate, prin grija pentru corectitudi­nea desenului şi armonia cromatică, prin atenţia ce acordă nobilului meşte­şug al potrivirii culorilor pe pînză. Manifestarea sa actua­lă vădeşte o lărgire a re­gistrului cromatic, o mai mare varietate coloristică. Paleta i s-a îmbogăţit cu tonuri preţioase (ne re­ferim la unele griuri a­­mintindu-l pe Pallady), a devenit mai nuanţată. Vedem în aceasta un ne­îndoios semn de maturi­tate artistică, cucerire care nu vine de la sine, o dată cu vîrsta, ci-i rezultatul acelei migăloase şi neostenite elaborări, al meditaţiei şi atentei observări a vieţii. In general, de mici dimensiuni, po­trivite pentru înfrumuseţarea căminu­lui, unde un tablou aduce totdeauna o notă plăcută, de intimitate şi căldură, lucrările lui Hrandt Avakian sunt în bună parte pictate cu sensibilitate, ar­tistul voindu-se un cîntăreţ al gingă­şiei şi prospeţimii florilor, al suculen­telor roade, atît de felurite, ale gene­rosului pământ, şi, îndeosebi, al natu­rii înconjurătoare. Seria de peisaje din Armenia Sovietică, unde pictorul a călătorit nu de mult, se remarcă prin redarea puternicei lumini a sudului şi a acelei atmosfere specifice locurilor. I s-ar putea desigur reproşa expo­zantului că interesul său nu se extin­de şi asupra omului, a cărui prezenţă directă în expoziţie, sub forma de portret sau compoziţie, lipseşte. Poa­te fi oare aici un fel de timiditate, proprie, pare-se, pictorului ? Omul ră­­mîne totuşi măsura tuturor lucrărilor şi nu credem că greşim exprimîndu-ne dorinţa de a-i întîlni chipul şi în vii­toarele tablouri ale acestui artist, bine­înţeles, cu toată exigenţa pe care o implică zugrăvirea figurii umane. MARIN MIHALACHE Expoziţia Hrandt Avakian Deschisă ieri la amiază în sala din calea Victoriei 132, expoziţia pictoru­lui Hrandt Avakian cuprinde peste 40 de uleiuri, dintre care jumătate peisa­je, iar cealaltă jumătate flori şi naturi statice. Elev al lui Jean Al. Steriadi, a cărui influenţă se mai resimte încă şi astăzi în unele peisaje, în acea dis­creţie şi surdinizare a culorii, Hrandt Avakian a început să expună acum patru decenii, rămînînd un devotat slujitor al artei penelului. Faţă de ultima sa expoziţie perso­nală, organizată cu şase ani în urmă în aceeaşi sală (din păcate prea puţin potrivită unor asemenea manifestări) şi îmbrăţişînd cam aceeaşi tematică, pictorul înregistrează un real progres. In contrast cu unii artişti aşa-zişi „mp­ A început cea de a IlI-a ştafetă culturală in Capitală Au sosit oaspeţii din Chiajna. Aspect din expoziţie Cronica muzicală DALI­DA în peisajul muzicii uşoare franceze, Dalida figurează nu atît în categoria şansonetiştilor de genul lui Yves Mon­tand, Charles Aznavour, Jean-Claude Pascal, Jacqueline Franţois (pentru a nu ne referi decit la cîţiva din cei care ne-au vizitat ţara în anii din urmă), interpreţi ai unor cîntece pretinzînd înainte de toate punerea în valoare a unor texte poetice de ţinută, cit mai degrabă din aceea a cîntăreţilor spe­cializaţi în tălmăcirea pieselor de dans cu o melodică simplă, pregnantă, şi cu un ritm constant. Deşi genul a­­cesta din urmă impune o expresivitate mai puţin complexă, nu rămîne mai puţin adevărat că şi el poate prilejui interpretări de calitate, aşa cum a dovedit-o Dalida. Cei care au urmărit-o pe cintăreaţa franceză în concertele date la sala Palatului R.P.R. au putut să observe că în afara unei voci agreabile, cu o extensiune remarcabilă, a unui suflu inepuizabil şi a unei ritmici impeca­bile, Dalida posedă şi darul de a-şi însoţi cîntul cu o gestică şi o mimică de mare mobilitate, care — fără a cădea pe panta vulgarităţii — dau sens şi expresie atît melodiei, cit şi textului. în felul acesta, cele mai multe cîntece au stîrnit interesul jus­tificat al publicului. Dacă totuși unele din ele ( „Tiattarelle di luna“, „Bi­kini“, „Speedy Gonzales“, „Con ven­­tiquattro milla baci“, „Les gitans“ etc. — au interesat într-o măsură mai re­dusă, aceasta se datorește faptului că au fost mult uzate prin interpretări repetate în concerte şi emisiuni radiofonice. Cunoscînd această împre­jurare, O.S.T.A. era desigur în mă­sură să intervină în alcătuirea pro­gramului şi să solicite interpretei să prezinte, aşa cum am fost obişnuiţi in situaţii asemănătoare, un repertoriu cuprinzînd mai multe piese noi. In cadrul concertului au fost execu­tate şi o serie de piese lirice sau chiar dramatice, dintre care unele au vădit capacitatea artistei de a ataca şi genul şansonetei, dar altele (ca de exemplu „On vont les fleurs“) nu s-au ridicat, din punct de vedere al valorificării conţinutului, la nivelul atins de şanso­­netiştii consacraţi. înainte de toate, Dalida rămîne aşadar, prin farmecul spontaneităţii sale şi prin temperamen­tul ei aprins, o excelentă interpretă a cîntecelor mişcate, pline de vioiciune, cărora le insuflă un antreu irezistibil. Datorită acestor însuşiri, ea a reuşit să cucerească — alături de mica for­maţie instrumentală condusă de diri­jorul şi pianistul Guy Motta — pre­ţuirea publicului nostru. E. E. ,v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w Matineu poetic Duminică dimineaţa, în sala Studio a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“ a avut loc un matineu poetic „Mihail Eminescu“. A conferenţiat conf. univ. George Ivaşcu, apoi un colectiv de ar­tişti ai teatrului au recitat versuri ale marelui nostru poet. In fotografie : Un grup de interpreţi. La Casa ziariştilor Duminică seară a avut loc la Casa ziariştilor o evocare a regretatei artiste Maria Filotti de la a cărei naştere s-au împlinit de curind 80 de ani. Regizorul Ion Gahighian, maestru eme­rit al artei, a vorbit despre viaţa şi acti­vitatea acestei devotate slujitoare a tea­trului romînesc, distinsă cu înaltul titlu de artist al poporului. Au depănat amintiri despre profesoară şi parteneră artiştii emeriţi Dina Cocea, Irina Răchiţeanu-Şirianu, Eugenia Po­­povici, Nicu Dumitriu şi artista Elena Sereda. S-au transmis apoi pe bandă de mag­netofon înregistrări din creațiile artistei. De la Lectoratul central • Sîmbătă după-amiază, în sala Lectoratului central a avut loc un magazin ştiinţific pe temele: „Ce ştim despre alge“ şi „în lumea preciziei“. Au vorbit prof. univ. dr. Constanţa Moruzi şi Eugen Bontea, inginer şef al Întreprinderii de aparate de mă­sură şi control. Expunerile au fost însoţite de proiecţii, • Scriitoarea Ana Marcu a prezen­tat copiilor în cadrul dimineţii de filme de duminică filmul „Povestea pantofiorului de aur“, care a fost apoi vizionat de către micii specta­tori, • In cadrul unui album cinemato­grafic, duminică după-amiază, specta­torii s-au întîlnit cu realizatorii filmu­lui „Surîs în plină vară“: regizorul Geo Saizescu, scenaristul D. R. Po­­pescu și actorul Sebastian Papaiani. 1 I I Recital de Şcoala populară de artă şi-a creat o adevărată tradiţie din a organiza diverse manifestări publice, in afara sediului său. Am intilnit de multe ori pe afişe anunţate recitaluri sau audi­ţii, emisiuni la radio şi la televiziune, susţinute fie de elevii claselor de muzică populară, de cei de muzică uşoară, fie de cei de la canto clasic. Sîmbătă după-amiază, in sala Aso­ciaţiei oamenilor de artă din institu­ţiile teatrale şi muzicale (A.T.M.) din str. Franklin nr. 2, am făcut cunoş­tinţă cu doi cursanţi ai Şcolii popu­lare de artă. Este vorba de Despina Carabella, studentă, și Alfred Urlovici, tehnician la întreprinderea „Ascen­ absolvire soțul" care, cu prilejul recitalului de absolvire, au prezentat un program de piese clasice și arii din opere. La început, pianista Despina Ca­rabella a interpretat cîteva piese pentru pian de Bach, Beethoven, Schumann, Chopin, Enescu şi Hacia­­turian. In partea a doua a programu­lui, Alfred Urlovici acompaniat la pian de Despina Carabella, a susţinut arii din opere de Mozart, Gounod, Leon­cavallo, precum şi alte bucăţi muzi­cale. Publicul a subliniat prin aplauze repetate, pe cei doi cursanți ai Școlii populare de artă. ­­I NOUTĂŢI DE EA OBSERVATORUL ASTRONOMIC POPULAR Dintr-o convorbire avută cu fav. M. Alexescu, directorul Observatoru­lui astronomic popular, am desprins cîteva aspecte din activitatea obser­vatorului. Creşte numărul vizitatorilor Interesul publicu­ari bucureştean pen­tru Îmbogăţirea cunoştinţelor în do­meniul astronomiei face ca numărul vizitatorilor la Observatorul astrono­mic popular din bd. Ana Ipătescu nr. 21 să crească necontenit. Numai în lunile octombrie şi noiembrie numă­rul lor trece de 7 000. De la începu­tul anului, peste 27 000 de oameni ai muncii au vizitat­­muzeul. In zilele următoare Încep unele re­paraţii la cupola mare. Activitatea observatorului se desfăşoară Insă In continuare. O noua hartă a zonei străbătute de Soare şi lună După instalarea hărţii mobile a cerului, acum se lucrează la o nouă hartă a zonei străbătute de Soare, Lună şi planete (zona eclipticei). A­­ceastă hartă prezintă unele particu­larităţi. Bunăoară, pe lingă marcarea drumurilor astrelor menţionate, prin acţionarea unor butoane, de la un tablou de comandă, se vor aprinde stelele principale ale fiecărei conste­laţii. Sub fiecare buton al tabloului este scris numele constelaţiei . Harta va fi pusă la dispoziţia pu­blicului în a doua jumătate a lunii decembrie. Ea va avea o lungime de 5 metri. Observaţii asupra Soarelui Profitîndu-se de timpul frumos, au continuat observaţiile asupra Soare­lui. Deşi petele care s-au observat pe Soare n-au fost de prea mare im­portanţă, în schimb în atmosfera Soa­relui s-au observat o serie de protu­­beranţe cum au fost cele de la 9 noiembrie care au atins o înălţime de 80 000 km şi de la 26 noiembrie care au depăşit 50 600 km. E vorba de erupţiile de gaze fierbinţi care se observă din cînd în cînd în at­mosfera Soarelui. Concomitent, s-au făcut observaţii şi asupra planetei Jupiter. Observatorul poate fi vizitat în fie­care miercuri, joi, vineri şi sîmbătă intre orele 9 şi 13 şi 17 şi 21. Du­minica este deschis între orele 17 şi 21. Luni şi marţi, închis. Poşta redacţiei 1. BENIŞ: Trustul central Gostat a luat măsuri pentru a evita în viitor nemulţumirile consumatorilor semna­late la magazinul Gostat din calea Victoriei. Astfel, a fost convocat tot personalul unităţii şi s-au analizat a­­baterile semnalate. Cu acest prilej au fost luate şi­ măsurile corespunzătoare. I. ION: Propunerea dumneavoastră de a se prelungi linia autobuzului 44 pînă In Piaţa 1848 nu poate fi reali­zată. Punctul terminus al liniei indi­cat de dv. este deja aglomerat, iar prin înmulţirea numărului de vehicule circulaţia s-ar îngreuna. S. TANASE : Atît în Piaţa 1 Mai cit şi în celelalte pieţe, intendenţii au obli­gaţia să asigure, în bune condiţiuni, desfacerea produselor gospodăriilor co­lective. Cazul relatat a constituit obiec­tul unei discuţii a lucrătorilor admini­straţiilor pieţelor raionale pentru ca a­ceştia să respecte Întocmai prevederile în vigoare. Pentru abaterea sa intendentul Cîlea I. a fost sancţionat cu avertis­ment. M. MIROU : Aşa cum arătaţi, auto­camioanele I.R.T.A. au un rol bine sta­bilit : transportul de materiale. Parcul de maşini este folosit în acest scop. Se mai întîmplă uneori ca unii şoferi să efectueze curse netrecute în foaia de parcurs sau fără încărcătură. Şoferul Ritan Chirică, conducătorul autocamionului 36733 B, pentru că a efectuat o astfel de cursă, a fost sanc­ţionat cu mustrare cu avertisment şi amputarea unei curse pe o distanță de 40 kilometri. Principala concluzie desprin­să din lucrările conferinţei de alegeri de la Filatura romîneas­­că de bumbac este aceea că în ultimul an, organizaţia de par­tid din această mare întreprin­dere a depus o activitate multi­laterală în scopul mobilizării întregului colectiv de munca pentru realizarea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de producţie pe anul în curs. IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI Darea de seamă prezentată de tov. Maria Partinie, secretara comitetului de partid, a reliefat că marea ma­joritate a comuniştilor constituie e­­xemple demne de urmat pe locul de muncă şi îşi aduc o valoroasă con­tribuţie la întărirea vieţii interne de partid, la ridicarea nivelului muncii­­ de propagandă şi al activităţii poli­­­­tice de masă. Datorită muncii per­­­­severente de zi cu zi a tuturor mun­­­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor, golanul de producţie pe 10 luni din g­ acest an a fost îndeplinit şi depăşit la­­ toţi indicatorii. Realizările obţinute au fost posibile în primul rînd, datorită faptului că organizaţia de partid a pă­truns în miezul problemelor econo­mice şi, ori de cite ori s-au ivit nea­junsuri în procesul de producţie s-au luat măsuri care să le remedieze ime­­­diat. De exemplu, în ianuarie a.c.,­­cînd s-au constatat numeroase levate , stricate, bobine cu defecte, fire cu­­ diferenţe de torsiune şi alte abateri­­de la normele tehnologice, comite­ntul de partid a analizat într-o plenară I activitatea serviciului C.T.C. şi a pro­­­pus să se treacă de îndată la efec- Stuarea controlului pe faze de ope­­­ raţii şi mai ales asupra calităţii pro­duselor, de la o secţie a fl alta. Eleo­nara a indicat de asemenea, condu­cerii tehnico-administrative să re­organizeze instruirea muncitorilor pri­vind mînuirile de legare a firelor, să încadreze ingineri specialişti la serviciul C.T.C., să acorde o mai mare atenţie cerinţelor beneficiarilor privind expedierea firelor pe loturi. Tot cu acest prilej, s-a hotărît orga­nizarea cursurilor de ridicare a cali­ficării profesionale a laboranţilor, ţinerea unor cicluri de lecţii pentru recepţioneri, sortatori, ambalatori şi controlori de produse finite. Competenţa comitetului şi bi­rourilor organizaţiilor de partid în rezolvarea problemelor eco­nomice, stilul lor de muncă mereu îmbunătăţit, se reflectă şi în felul cum au fost urmărite şi traduse în viaţă propriile hotărîri. Delegaţii la conferinţă au arătat că cea mai mare parte a organizaţiilor de bază au pus în centrul dezbaterilor adună­rilor generale principalele probleme de producţie. Aşa a procedat, de pil­dă, biroul organizaţiei de bază nr. 5 cînd a sesizat că unele muncitoare făceau lipituri incorecte la fire, nu respectau graficul de curăţenie şi produceau cantităţi mari de deşeuri. Măsurile adoptate de adunarea ge­nerală deschisă şi munca politică desfăşurată ulterior au contribuit la sporirea calităţii produselor, la întă­rirea disciplinei pe locul de muncă. La fel au acţionat şi organizaţiile de bază nr. 7, 9, 10, 11, 16 şi 19 care, în plus, au iniţiat vizite de documen­tare la beneficiari, schimburi de ex­perienţă cu alte organizaţii de bază din întreprinderi cu profil similar, făcînd din problema calităţii, obiec­tivul cel mai de seamă al activităţii lor zilnice. În urma acţiunilor între­prinse de organizaţiile de bază în sprijinul îmbunătăţirii neîncetate a ca­lităţii produselor, a preocupării per­­manente a conducerii fabricii pentru modernizarea maşinilor şi agregate­lor existente, precum şi pentru mon­tarea de utilaje noi, de înaltă tehni­citate, în 10 luni din acest an s-au realizat fire de calitatea I în procent de 86,56 la sută. Conferinţa a apreciat iniţiativele de a se organiza periodic: săptămîna inovatorului, concursul de inovaţii, lectoratul tehnic, consfătuiri cu ino­vatorii, schimburi de experienţă cu alte cabinete tehnice din întreprin­deri similare şi beneficiare etc. Toate aceste acţiuni au contribuit la spo­rirea numărului inovatorilor şi al pro­punerilor lor. Din cele 99 de inovaţii propuse în acest an, 40 au şi fost ex­plicate în producţie şi au adus eco­nomii de aproape 170 000 lei. O mare atenţie a acordat comite­tul de partid şi birourile organiza­ţiilor de bază organizării şi desfă­şurării întrecerii socialiste, îmbună­tăţirii evidenţei şi popularizării rezultatelor ei. În mai multe rînduri, a fost analizată activitatea comite­­tului sindicatului şi a organizaţiei U.T.M. pe fabrică asupra felului cum se îngrijesc de cuprinderea tuturor muncitorilor şi îndeosebi a tineretu­lui în întrecere şi cum se urmăreşte acţiunea de creştere a nivelului de pregătire profesională şi tehnică a muncitorilor. Preocuparea pentru e­­ducarea tineretului prin muncă pen­tru însuşirea de către acesta a teh­nicii moderne se reflectă şi în faptul că în anul şcolar 1962—1963 au fost calificaţi p­este 650 de muncitori şi ajutori de maiştri. Această acţiune continuă cu rezultate din ce în ce mai bune. ÎNTĂRIREA VIEŢII INTERNE DE PARTID Darea de seamă şi numeroşi dele­gaţi la conferinţă au subliniat că unul din factorii principali care au contribuit la obţinerea în producţie a unor rezultate însemnate este şi a­­cela că organizaţia de partid şi-a îmbunătăţit deosebit de mult activi­tatea, s-a întărit continuu, în perioada la care s-a referit darea seamă în plenarele şi şedin­ţele comitetului au fost analizate pe Ungă problemele economice şi cele ale muncii de partid. De exemplu, în luna iunie a.c. s-a analizat desfă­şurarea muncii de primire în partid şi de educare a noilor membri şi candidaţi de partid. Cu acest prilej s-a scos în evidenţă că, deşi de la plenara din aprilie 1962 a C.C. al P.M.R., au fost primiţi peste 100 de membri şi candidaţi de partid, dintre care 76 provin din rîndurile utemiş­­tilor, unele organizaţii de bază ca cele de la preparaţie, ring, finisaj, bataj-car­e numărau puţini membri, ceea ce făcea ca puterea lor de mo­bilizare a muncitorilor în producţie să nu se ridice întotdeauna la ni­velul cerinţelor actuale. Măsurile a­­doptate de comitetul de partid au îmbunătăţit substanţial această stare de lucruri. Cu alte ocazii, comitetul de partid a pus pe ordinea de zi a şedinţelor şi plenarelor spre felul cum s-a des­­făşurat învăţămîntul de partid şi po­litic U.T.M. în anul care a trecut şi ce măsuri se impun a fi luate pen­tru creşterea conţinutului şi efica­cităţii acestuia în noul an şcolar , cum este folosită agitaţia vizuală, scrisă şi orală de către organiza­ţiile de bază legate direct de pro­cesul de producţie, munca cultural­­artistică etc. Conducerea competentă a organizaţiilor de masă, sprijinul primit de acestea din partea comite­tului de partid au contribuit în mare măsură la obţinerea de rezultate deosebite în educarea comunistă a tineretului care formează majorita­tea muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor fabricii. Tineretul îşi aduce din plin aportul la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, la însuşirea tehnicii moderne, la ridica­rea activităţii cultural-artistice de masă pe o treaptă şi mai înaltă. Munca politico-educativă vie, per­severentă, desfăşurată de organizaţia de partid în rîndul miilor de mun­citori şi muncitoare de la F.R.B. a avut drept rezultat creşterea con­ştiinţei socialiste a oamenilor, a ati­tudinii lor noi faţă de muncă şi pro­prietatea obştească, ataşamentul lor fierbinte faţă de politica partidului nostru, de înfăptuirile regimului de­mocrat-popular. Faptul că delegaţii la conferinţă au reales în comitetul de partid pe majoritatea tovarăşilor care s-au mai bucurat de această cinste şi în anii trecuţi, dovedeşte că comuniştii au dat o bună apreciere activităţii depuse de către aceştia pînă în prezent. Ei şi-au exprimat hotărîrea ca sub conducerea comitetului de partid să îndeplinească şi de acum înainte cu abnegaţie sarcinile care le revin atît în producţie cît şi în munca politică. AL. ŞTEFANESCU ACTIVITATE MULTILATERALĂ, CUPRINZĂTOARE Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid de la F.R.B.

Next