Informatia Bucureştiului, decembrie 1963 (Anul 11, nr. 3211-3236)
1963-12-02 / nr. 3211
Pag. a 2-áv Festivalul filmului la sate Am văzut o imagine luată cu citeva luni în urmă, prezentindu-i pe Virgil Platon şi Răzvan Petrescu, protagoniştii filmului „Codin“ aşa cum au fost surprinşi ei în aplauzele publicului Festivalului internaţional al filmului de la Cannes. I-am revăzut aseară pe amîndoi inaugurind un alt festival, incomparabil mai modest dar care exprimă în mod cit se poate de semnificativ poziţia pe care a ciştigat-o arta ecranului în lumea satelor noastre. Aseară, Răzvan Petrescu şi Virgil Platon au marcat pe scena căminului cultural de la Afumaţi debutul Festivalului filmului la sate. O sală de spectacole moderne care abia a fost dată în folosinţă, cu cele aproape cinci sute de locuri ale sale, un film nou, proiectat şi în Capitală, vedetele prezente cu zîmbetul pe buze în mijlocul spectatorilor ■■— iată cum arată astăzi o premieră cinematografică la Afumaţi ! Era o manifestare solemnă, impresionantă ca şi programul festivalului. In luna care vine, spectatorii din Afumaţi vor viziona filme prezente în vara trecută pe afişul festivalurilor internaţionale de la Cannes şi Veneţia — filmele „Codin“ şi „Marele drum“, vor asculta muzica lui Şostakovici din filmul „Cereomuşki“, o vor admira pe Mareţkaia în ultima ei creaţie din ,,Printre oameni buni“ şi vor ride in faţa năstruşnicelor pozne ale „Reginei staţiei de benzină“. Şi nu este cîtuşi de puţin un fapt izolat. La ora cînd pe scena de la Afurţiaji urca „Codin“, în alte 19 comune ce aparţin Capitalei, ca şi în alte sute de comune din ţară se deschidea tradiţionalul Festival al filmului la sate, eveniment cultural aşteptat anual cu justificată nerăbdare de iubitorii filmului de la ţară. Zecile de mii de spectatori care vor umple sălile de spectacole, văd în ecran nu numai un prilej de divertisment, ci înainte de toate un mijloc de cultură şi învăţătură. Este simptomatic că principalul obiectiv al acestei manifestări anuale este definit ca un prilej de creştere a contribuţiei filmului, alături de celelalte forme ale activităţii culturale, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor de colectivişti, la ridicarea cunoştinţelor agrozootehnice şi de cultură generală. Depinde de seriozitatea cu care va fi organizat în fiecare cinematograf sătesc festivalul, pentru ca sub ochii noştri să se dezvolte cinematograful şcoală, cinematograful catedră, cinematograful izvor de cultură. A început ieri Festivalul filmului la sate, una din tradiţiile vieţii noastre înnoite. Să-i urăm succes şi roade îmbelşugate ! T. CARANFIL Concertele orchestrei simfonice Filarmonicii de stat . Sîmbătă seara şi duminică dimineaţa la Studioul de concerte al Radioteleviziunii au avut loc concertele orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu" dirijate de Nicolae Boboc. Programul a cuprins : Trei dansuri de Paul Constantinescu ; Concertul pentru G George Enescu pian şi orchestră în re major de Haydn — solist Corneliu Gheorghiu Appalachia de Frederick Delius (în primă audiţie) cu concursul corului Filarmonicii de stat „George Enescu“ 5 Şase piese pentru orchestră Opusă de Webern. // Orchestra „Barbu Lăutaru" pe scena sălii Palatului R.P.R. Duminică seara pe scena sălii Palatului R.P.R., orchestra „Barbu Lăutaru", dirijată de artistul poporului Ionel Budişteanu, a interpretat un concert de muzică populară românească. Soliştii concertului au fost : Angela Moldovan, artistă emerită , Maria Lătăreţu, Ana Ispas, Emil Gavriş, Ion Cristoreanu, Vlad Dionisie, Damian Luca — artist emerit, Nicolae Băluţă, artist emerit şi alţii. Arii şi duete din opera „Trubadurul“ în sala Dalles duminică seară, a avut loc un recital de arii şi duete din opera „Trubadurul“ de Verdi, susţinut de cîntăreţii Elena Dima-Toroiman, Mila Nistor, Mihail Arnautu — artist emerit, şi Ion Fălculete. La pian — Letiţia Flavian. Fosta sală de cinematograf din str. General Eremia Grigorescu nr. 24 a devenit de ieri dimineaţă exclusiv sala celor mici. Reamenajată şi renovată, noua sală a Teatrului pentru tineret şi copii a primit duminică dimineaţă primii spectatori ai actualei stagiuni: 500 de elevi de la Şcoala de 4 ani nr. 30 şi de la şcolile de 8 ani nr. 32 şi 44. Copiii au vizionat spectacolul „Misterul cizmei“. Aspect de la concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“ La Casa prieteniei româno-sovietice , Jurnalul de actualităţi ştiinţifice din U.R.S.S. de sîmbătă, a cuprins „Circuitul termic în Marea Neagră“, „Viaţa în lumina datelor ştiinţei moderne“ şi „Natura şi evoluţia stelelor“. „ Duminică dimineaţă, copiii au vizionat un ciclu de filme de desen animat Primii purtători ai celei de a III-a ştafete culturale din Capitală au fost colectiviştii din Chiajna şi Otopeni, care au inaugurat ieri cele două itinerarii prin deplasările ce le-au efectuat în comunele Berceni şi Afumaţi. Respectînd tradiţia ştafetelor, colectiviştii din Berceni şi-au întîmpinat oaspeţii la marginea satului, printr-un grup de tineri colectivişti călări care i-au condus pînă în faţa sfatului popular. După ce li s-a oferit pline şi sare şi, bineînţeles, a fost rostit cuvîntul de bun sosit de către preşedintele sfatului popular comunal, colectiviştii — musafiri din Chiajna — au pornit călăuziţi de amfitrioni să viziteze gospodăria. Şi ca întotdeauna, cînd oameni de aceeaşi profesie se întîlnesc, discuţiile se înfiripă. Mai iuţii întrebările şi, foarte prompte, răspunsurile colectiviştilor din Berceni. Apoi au urmat discuţiile organizate, care au îmbrăţişat o diversitate de probleme : fondul de bază, avansul la zimuncă, capete de vite şi păsări pe suta de hectare, cantitatea de lapte pe cap de vacă furajată, planurile de producţie, irigaţiile, serele, atelajele. O realizare a colectiviştilor din Berceni în jurul căreia s-au dus multe discuţii este şi faptul că au reuşit să antreneze la munca de îngrijire a animalelor, mult tineret, ca de pildă, Ioana Grafu, în vîrstă de 16 ani, cea mai tînără îngrijitoare de viţei, cu cele mai bune rezultate obţinute în muncă. După ce oaspeţii şi gazdele s-au cunoscut bine — colectiviştii din Chiajna au prezentat o dare de seamă cuprinzînd realizările pe care le-au obţinut, iar colectivele de conducere ale căminelor culturale şi cadrele didactice au avut şi ei un schimb de experienţă — a urmat un program artistic în interpretarea celor ce au predat ştafeta culturală, formaţiile colectiviştilor din Chiajna. Ştafeta va fi apoi predată, de către cei din Berceni colectiviştilor din Dobroteşti, derni“, care încearcă să ascundă sub această „modernitate“ lipsa de meşteşug, stîngăciile în desen, expozantul practică o pictură ce se caracterizează prin acurateţe şi onestitate, prin grija pentru corectitudinea desenului şi armonia cromatică, prin atenţia ce acordă nobilului meşteşug al potrivirii culorilor pe pînză. Manifestarea sa actuală vădeşte o lărgire a registrului cromatic, o mai mare varietate coloristică. Paleta i s-a îmbogăţit cu tonuri preţioase (ne referim la unele griuri amintindu-l pe Pallady), a devenit mai nuanţată. Vedem în aceasta un neîndoios semn de maturitate artistică, cucerire care nu vine de la sine, o dată cu vîrsta, ci-i rezultatul acelei migăloase şi neostenite elaborări, al meditaţiei şi atentei observări a vieţii. In general, de mici dimensiuni, potrivite pentru înfrumuseţarea căminului, unde un tablou aduce totdeauna o notă plăcută, de intimitate şi căldură, lucrările lui Hrandt Avakian sunt în bună parte pictate cu sensibilitate, artistul voindu-se un cîntăreţ al gingăşiei şi prospeţimii florilor, al suculentelor roade, atît de felurite, ale generosului pământ, şi, îndeosebi, al naturii înconjurătoare. Seria de peisaje din Armenia Sovietică, unde pictorul a călătorit nu de mult, se remarcă prin redarea puternicei lumini a sudului şi a acelei atmosfere specifice locurilor. I s-ar putea desigur reproşa expozantului că interesul său nu se extinde şi asupra omului, a cărui prezenţă directă în expoziţie, sub forma de portret sau compoziţie, lipseşte. Poate fi oare aici un fel de timiditate, proprie, pare-se, pictorului ? Omul rămîne totuşi măsura tuturor lucrărilor şi nu credem că greşim exprimîndu-ne dorinţa de a-i întîlni chipul şi în viitoarele tablouri ale acestui artist, bineînţeles, cu toată exigenţa pe care o implică zugrăvirea figurii umane. MARIN MIHALACHE Expoziţia Hrandt Avakian Deschisă ieri la amiază în sala din calea Victoriei 132, expoziţia pictorului Hrandt Avakian cuprinde peste 40 de uleiuri, dintre care jumătate peisaje, iar cealaltă jumătate flori şi naturi statice. Elev al lui Jean Al. Steriadi, a cărui influenţă se mai resimte încă şi astăzi în unele peisaje, în acea discreţie şi surdinizare a culorii, Hrandt Avakian a început să expună acum patru decenii, rămînînd un devotat slujitor al artei penelului. Faţă de ultima sa expoziţie personală, organizată cu şase ani în urmă în aceeaşi sală (din păcate prea puţin potrivită unor asemenea manifestări) şi îmbrăţişînd cam aceeaşi tematică, pictorul înregistrează un real progres. In contrast cu unii artişti aşa-zişi „mp A început cea de a IlI-a ştafetă culturală in Capitală Au sosit oaspeţii din Chiajna. Aspect din expoziţie Cronica muzicală DALIDA în peisajul muzicii uşoare franceze, Dalida figurează nu atît în categoria şansonetiştilor de genul lui Yves Montand, Charles Aznavour, Jean-Claude Pascal, Jacqueline Franţois (pentru a nu ne referi decit la cîţiva din cei care ne-au vizitat ţara în anii din urmă), interpreţi ai unor cîntece pretinzînd înainte de toate punerea în valoare a unor texte poetice de ţinută, cit mai degrabă din aceea a cîntăreţilor specializaţi în tălmăcirea pieselor de dans cu o melodică simplă, pregnantă, şi cu un ritm constant. Deşi genul acesta din urmă impune o expresivitate mai puţin complexă, nu rămîne mai puţin adevărat că şi el poate prilejui interpretări de calitate, aşa cum a dovedit-o Dalida. Cei care au urmărit-o pe cintăreaţa franceză în concertele date la sala Palatului R.P.R. au putut să observe că în afara unei voci agreabile, cu o extensiune remarcabilă, a unui suflu inepuizabil şi a unei ritmici impecabile, Dalida posedă şi darul de a-şi însoţi cîntul cu o gestică şi o mimică de mare mobilitate, care — fără a cădea pe panta vulgarităţii — dau sens şi expresie atît melodiei, cit şi textului. în felul acesta, cele mai multe cîntece au stîrnit interesul justificat al publicului. Dacă totuși unele din ele ( „Tiattarelle di luna“, „Bikini“, „Speedy Gonzales“, „Con ventiquattro milla baci“, „Les gitans“ etc. — au interesat într-o măsură mai redusă, aceasta se datorește faptului că au fost mult uzate prin interpretări repetate în concerte şi emisiuni radiofonice. Cunoscînd această împrejurare, O.S.T.A. era desigur în măsură să intervină în alcătuirea programului şi să solicite interpretei să prezinte, aşa cum am fost obişnuiţi in situaţii asemănătoare, un repertoriu cuprinzînd mai multe piese noi. In cadrul concertului au fost executate şi o serie de piese lirice sau chiar dramatice, dintre care unele au vădit capacitatea artistei de a ataca şi genul şansonetei, dar altele (ca de exemplu „On vont les fleurs“) nu s-au ridicat, din punct de vedere al valorificării conţinutului, la nivelul atins de şansonetiştii consacraţi. înainte de toate, Dalida rămîne aşadar, prin farmecul spontaneităţii sale şi prin temperamentul ei aprins, o excelentă interpretă a cîntecelor mişcate, pline de vioiciune, cărora le insuflă un antreu irezistibil. Datorită acestor însuşiri, ea a reuşit să cucerească — alături de mica formaţie instrumentală condusă de dirijorul şi pianistul Guy Motta — preţuirea publicului nostru. E. E. ,v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w Matineu poetic Duminică dimineaţa, în sala Studio a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“ a avut loc un matineu poetic „Mihail Eminescu“. A conferenţiat conf. univ. George Ivaşcu, apoi un colectiv de artişti ai teatrului au recitat versuri ale marelui nostru poet. In fotografie : Un grup de interpreţi. La Casa ziariştilor Duminică seară a avut loc la Casa ziariştilor o evocare a regretatei artiste Maria Filotti de la a cărei naştere s-au împlinit de curind 80 de ani. Regizorul Ion Gahighian, maestru emerit al artei, a vorbit despre viaţa şi activitatea acestei devotate slujitoare a teatrului romînesc, distinsă cu înaltul titlu de artist al poporului. Au depănat amintiri despre profesoară şi parteneră artiştii emeriţi Dina Cocea, Irina Răchiţeanu-Şirianu, Eugenia Popovici, Nicu Dumitriu şi artista Elena Sereda. S-au transmis apoi pe bandă de magnetofon înregistrări din creațiile artistei. De la Lectoratul central • Sîmbătă după-amiază, în sala Lectoratului central a avut loc un magazin ştiinţific pe temele: „Ce ştim despre alge“ şi „în lumea preciziei“. Au vorbit prof. univ. dr. Constanţa Moruzi şi Eugen Bontea, inginer şef al Întreprinderii de aparate de măsură şi control. Expunerile au fost însoţite de proiecţii, • Scriitoarea Ana Marcu a prezentat copiilor în cadrul dimineţii de filme de duminică filmul „Povestea pantofiorului de aur“, care a fost apoi vizionat de către micii spectatori, • In cadrul unui album cinematografic, duminică după-amiază, spectatorii s-au întîlnit cu realizatorii filmului „Surîs în plină vară“: regizorul Geo Saizescu, scenaristul D. R. Popescu și actorul Sebastian Papaiani. 1 I I Recital de Şcoala populară de artă şi-a creat o adevărată tradiţie din a organiza diverse manifestări publice, in afara sediului său. Am intilnit de multe ori pe afişe anunţate recitaluri sau audiţii, emisiuni la radio şi la televiziune, susţinute fie de elevii claselor de muzică populară, de cei de muzică uşoară, fie de cei de la canto clasic. Sîmbătă după-amiază, in sala Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale (A.T.M.) din str. Franklin nr. 2, am făcut cunoştinţă cu doi cursanţi ai Şcolii populare de artă. Este vorba de Despina Carabella, studentă, și Alfred Urlovici, tehnician la întreprinderea „Ascen absolvire soțul" care, cu prilejul recitalului de absolvire, au prezentat un program de piese clasice și arii din opere. La început, pianista Despina Carabella a interpretat cîteva piese pentru pian de Bach, Beethoven, Schumann, Chopin, Enescu şi Haciaturian. In partea a doua a programului, Alfred Urlovici acompaniat la pian de Despina Carabella, a susţinut arii din opere de Mozart, Gounod, Leoncavallo, precum şi alte bucăţi muzicale. Publicul a subliniat prin aplauze repetate, pe cei doi cursanți ai Școlii populare de artă. I NOUTĂŢI DE EA OBSERVATORUL ASTRONOMIC POPULAR Dintr-o convorbire avută cu fav. M. Alexescu, directorul Observatorului astronomic popular, am desprins cîteva aspecte din activitatea observatorului. Creşte numărul vizitatorilor Interesul publicuari bucureştean pentru Îmbogăţirea cunoştinţelor în domeniul astronomiei face ca numărul vizitatorilor la Observatorul astronomic popular din bd. Ana Ipătescu nr. 21 să crească necontenit. Numai în lunile octombrie şi noiembrie numărul lor trece de 7 000. De la începutul anului, peste 27 000 de oameni ai muncii au vizitatmuzeul. In zilele următoare Încep unele reparaţii la cupola mare. Activitatea observatorului se desfăşoară Insă In continuare. O noua hartă a zonei străbătute de Soare şi lună După instalarea hărţii mobile a cerului, acum se lucrează la o nouă hartă a zonei străbătute de Soare, Lună şi planete (zona eclipticei). Această hartă prezintă unele particularităţi. Bunăoară, pe lingă marcarea drumurilor astrelor menţionate, prin acţionarea unor butoane, de la un tablou de comandă, se vor aprinde stelele principale ale fiecărei constelaţii. Sub fiecare buton al tabloului este scris numele constelaţiei . Harta va fi pusă la dispoziţia publicului în a doua jumătate a lunii decembrie. Ea va avea o lungime de 5 metri. Observaţii asupra Soarelui Profitîndu-se de timpul frumos, au continuat observaţiile asupra Soarelui. Deşi petele care s-au observat pe Soare n-au fost de prea mare importanţă, în schimb în atmosfera Soarelui s-au observat o serie de protuberanţe cum au fost cele de la 9 noiembrie care au atins o înălţime de 80 000 km şi de la 26 noiembrie care au depăşit 50 600 km. E vorba de erupţiile de gaze fierbinţi care se observă din cînd în cînd în atmosfera Soarelui. Concomitent, s-au făcut observaţii şi asupra planetei Jupiter. Observatorul poate fi vizitat în fiecare miercuri, joi, vineri şi sîmbătă intre orele 9 şi 13 şi 17 şi 21. Duminica este deschis între orele 17 şi 21. Luni şi marţi, închis. Poşta redacţiei 1. BENIŞ: Trustul central Gostat a luat măsuri pentru a evita în viitor nemulţumirile consumatorilor semnalate la magazinul Gostat din calea Victoriei. Astfel, a fost convocat tot personalul unităţii şi s-au analizat abaterile semnalate. Cu acest prilej au fost luate şi măsurile corespunzătoare. I. ION: Propunerea dumneavoastră de a se prelungi linia autobuzului 44 pînă In Piaţa 1848 nu poate fi realizată. Punctul terminus al liniei indicat de dv. este deja aglomerat, iar prin înmulţirea numărului de vehicule circulaţia s-ar îngreuna. S. TANASE : Atît în Piaţa 1 Mai cit şi în celelalte pieţe, intendenţii au obligaţia să asigure, în bune condiţiuni, desfacerea produselor gospodăriilor colective. Cazul relatat a constituit obiectul unei discuţii a lucrătorilor administraţiilor pieţelor raionale pentru ca aceştia să respecte Întocmai prevederile în vigoare. Pentru abaterea sa intendentul Cîlea I. a fost sancţionat cu avertisment. M. MIROU : Aşa cum arătaţi, autocamioanele I.R.T.A. au un rol bine stabilit : transportul de materiale. Parcul de maşini este folosit în acest scop. Se mai întîmplă uneori ca unii şoferi să efectueze curse netrecute în foaia de parcurs sau fără încărcătură. Şoferul Ritan Chirică, conducătorul autocamionului 36733 B, pentru că a efectuat o astfel de cursă, a fost sancţionat cu mustrare cu avertisment şi amputarea unei curse pe o distanță de 40 kilometri. Principala concluzie desprinsă din lucrările conferinţei de alegeri de la Filatura romînească de bumbac este aceea că în ultimul an, organizaţia de partid din această mare întreprindere a depus o activitate multilaterală în scopul mobilizării întregului colectiv de munca pentru realizarea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de producţie pe anul în curs. IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI Darea de seamă prezentată de tov. Maria Partinie, secretara comitetului de partid, a reliefat că marea majoritate a comuniştilor constituie exemple demne de urmat pe locul de muncă şi îşi aduc o valoroasă contribuţie la întărirea vieţii interne de partid, la ridicarea nivelului muncii de propagandă şi al activităţii politice de masă. Datorită muncii perseverente de zi cu zi a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, golanul de producţie pe 10 luni din g acest an a fost îndeplinit şi depăşit la toţi indicatorii. Realizările obţinute au fost posibile în primul rînd, datorită faptului că organizaţia de partid a pătruns în miezul problemelor economice şi, ori de cite ori s-au ivit neajunsuri în procesul de producţie s-au luat măsuri care să le remedieze imediat. De exemplu, în ianuarie a.c.,cînd s-au constatat numeroase levate , stricate, bobine cu defecte, fire cu diferenţe de torsiune şi alte abateride la normele tehnologice, comitentul de partid a analizat într-o plenară I activitatea serviciului C.T.C. şi a propus să se treacă de îndată la efec- Stuarea controlului pe faze de ope raţii şi mai ales asupra calităţii produselor, de la o secţie a fl alta. Eleonara a indicat de asemenea, conducerii tehnico-administrative să reorganizeze instruirea muncitorilor privind mînuirile de legare a firelor, să încadreze ingineri specialişti la serviciul C.T.C., să acorde o mai mare atenţie cerinţelor beneficiarilor privind expedierea firelor pe loturi. Tot cu acest prilej, s-a hotărît organizarea cursurilor de ridicare a calificării profesionale a laboranţilor, ţinerea unor cicluri de lecţii pentru recepţioneri, sortatori, ambalatori şi controlori de produse finite. Competenţa comitetului şi birourilor organizaţiilor de partid în rezolvarea problemelor economice, stilul lor de muncă mereu îmbunătăţit, se reflectă şi în felul cum au fost urmărite şi traduse în viaţă propriile hotărîri. Delegaţii la conferinţă au arătat că cea mai mare parte a organizaţiilor de bază au pus în centrul dezbaterilor adunărilor generale principalele probleme de producţie. Aşa a procedat, de pildă, biroul organizaţiei de bază nr. 5 cînd a sesizat că unele muncitoare făceau lipituri incorecte la fire, nu respectau graficul de curăţenie şi produceau cantităţi mari de deşeuri. Măsurile adoptate de adunarea generală deschisă şi munca politică desfăşurată ulterior au contribuit la sporirea calităţii produselor, la întărirea disciplinei pe locul de muncă. La fel au acţionat şi organizaţiile de bază nr. 7, 9, 10, 11, 16 şi 19 care, în plus, au iniţiat vizite de documentare la beneficiari, schimburi de experienţă cu alte organizaţii de bază din întreprinderi cu profil similar, făcînd din problema calităţii, obiectivul cel mai de seamă al activităţii lor zilnice. În urma acţiunilor întreprinse de organizaţiile de bază în sprijinul îmbunătăţirii neîncetate a calităţii produselor, a preocupării permanente a conducerii fabricii pentru modernizarea maşinilor şi agregatelor existente, precum şi pentru montarea de utilaje noi, de înaltă tehnicitate, în 10 luni din acest an s-au realizat fire de calitatea I în procent de 86,56 la sută. Conferinţa a apreciat iniţiativele de a se organiza periodic: săptămîna inovatorului, concursul de inovaţii, lectoratul tehnic, consfătuiri cu inovatorii, schimburi de experienţă cu alte cabinete tehnice din întreprinderi similare şi beneficiare etc. Toate aceste acţiuni au contribuit la sporirea numărului inovatorilor şi al propunerilor lor. Din cele 99 de inovaţii propuse în acest an, 40 au şi fost explicate în producţie şi au adus economii de aproape 170 000 lei. O mare atenţie a acordat comitetul de partid şi birourile organizaţiilor de bază organizării şi desfăşurării întrecerii socialiste, îmbunătăţirii evidenţei şi popularizării rezultatelor ei. În mai multe rînduri, a fost analizată activitatea comitetului sindicatului şi a organizaţiei U.T.M. pe fabrică asupra felului cum se îngrijesc de cuprinderea tuturor muncitorilor şi îndeosebi a tineretului în întrecere şi cum se urmăreşte acţiunea de creştere a nivelului de pregătire profesională şi tehnică a muncitorilor. Preocuparea pentru educarea tineretului prin muncă pentru însuşirea de către acesta a tehnicii moderne se reflectă şi în faptul că în anul şcolar 1962—1963 au fost calificaţi peste 650 de muncitori şi ajutori de maiştri. Această acţiune continuă cu rezultate din ce în ce mai bune. ÎNTĂRIREA VIEŢII INTERNE DE PARTID Darea de seamă şi numeroşi delegaţi la conferinţă au subliniat că unul din factorii principali care au contribuit la obţinerea în producţie a unor rezultate însemnate este şi acela că organizaţia de partid şi-a îmbunătăţit deosebit de mult activitatea, s-a întărit continuu, în perioada la care s-a referit darea seamă în plenarele şi şedinţele comitetului au fost analizate pe Ungă problemele economice şi cele ale muncii de partid. De exemplu, în luna iunie a.c. s-a analizat desfăşurarea muncii de primire în partid şi de educare a noilor membri şi candidaţi de partid. Cu acest prilej s-a scos în evidenţă că, deşi de la plenara din aprilie 1962 a C.C. al P.M.R., au fost primiţi peste 100 de membri şi candidaţi de partid, dintre care 76 provin din rîndurile utemiştilor, unele organizaţii de bază ca cele de la preparaţie, ring, finisaj, bataj-care numărau puţini membri, ceea ce făcea ca puterea lor de mobilizare a muncitorilor în producţie să nu se ridice întotdeauna la nivelul cerinţelor actuale. Măsurile adoptate de comitetul de partid au îmbunătăţit substanţial această stare de lucruri. Cu alte ocazii, comitetul de partid a pus pe ordinea de zi a şedinţelor şi plenarelor spre felul cum s-a desfăşurat învăţămîntul de partid şi politic U.T.M. în anul care a trecut şi ce măsuri se impun a fi luate pentru creşterea conţinutului şi eficacităţii acestuia în noul an şcolar , cum este folosită agitaţia vizuală, scrisă şi orală de către organizaţiile de bază legate direct de procesul de producţie, munca culturalartistică etc. Conducerea competentă a organizaţiilor de masă, sprijinul primit de acestea din partea comitetului de partid au contribuit în mare măsură la obţinerea de rezultate deosebite în educarea comunistă a tineretului care formează majoritatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor fabricii. Tineretul îşi aduce din plin aportul la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, la însuşirea tehnicii moderne, la ridicarea activităţii cultural-artistice de masă pe o treaptă şi mai înaltă. Munca politico-educativă vie, perseverentă, desfăşurată de organizaţia de partid în rîndul miilor de muncitori şi muncitoare de la F.R.B. a avut drept rezultat creşterea conştiinţei socialiste a oamenilor, a atitudinii lor noi faţă de muncă şi proprietatea obştească, ataşamentul lor fierbinte faţă de politica partidului nostru, de înfăptuirile regimului democrat-popular. Faptul că delegaţii la conferinţă au reales în comitetul de partid pe majoritatea tovarăşilor care s-au mai bucurat de această cinste şi în anii trecuţi, dovedeşte că comuniştii au dat o bună apreciere activităţii depuse de către aceştia pînă în prezent. Ei şi-au exprimat hotărîrea ca sub conducerea comitetului de partid să îndeplinească şi de acum înainte cu abnegaţie sarcinile care le revin atît în producţie cît şi în munca politică. AL. ŞTEFANESCU ACTIVITATE MULTILATERALĂ, CUPRINZĂTOARE Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid de la F.R.B.