Informatia Bucureştiului, mai 1965 (Anul 12, nr. 3650-3674)

1965-05-05 / nr. 3652

F UZI “ S-A DESCHIS „EXPOZIŢIA CĂRŢII EDITURII ACADEMIEI BULGARE DE ŞTIINŢE“ In incinta Librăriei „M. Emi­­nescu“ s-a deschis astăzi „Expo­ziţia cărţii Editurii Academiei bulgare de ştiinţe", organizată de Editura Academiei R.P.R., pe baza convenţiei de colaborare intre cele două foruri de cul­tură. Sunt expuse 120 de lucrări şi 21 de reviste. Expoziţia rămîne deschisă pină in 12 mai. • Excursii peste hotare în luna iunie, O.N.T. „Car­­paţi" organizează noi excursii peste hotare pe următoarele itinerare: Kiev — Leningrad — Moscova, pentru 14 zile, cu plecarea la 10 iunie ; Kiev — Leningrad — Riga — Moscova, pentru 16 zile, cu plecarea la 13 iunie ; Budapesta — Bratis­lava — Brno — Telk — Hradek — Ceske Budejovice — Hlu­­boka — Karlovy Vary — Praga, pentru 14 zile cu autocarele, cu plecarea la 14 iunie ; Buda­pesta — Katovice — Cracovia — Varșovia — Bratislava, pen­tru 10 zile, cu plecarea la 19 iunie; Russe — Tîrnovo — Plovdiv — Sofia — Rilla — Plevna, cu autocarele pentru 7 zile, cu plecarea la 10 iunie; Russe — Plevna — Sofia — Tîrnovo, cu autocarele pentru 4 zile, cu plecări în zilele de 6 și 13 iunie. înscrierile se primesc, înce­­pînd de azi, la sediul agenției din bd. Republicii­­. • Seară literar-muzicală „Pagini de vitejie“ Universitatea populară Bucu­rești organizează joi la ora 18, în sala Dalles, o seară literar­­muzicală închinată Zilei Victo­riei şi a Independenţei de stat a României pe tema „Pagini de vitejie“. Cuvîntul introductiv va fi rostit de scriitorul Nicolae Tăutu. Va urma un program artistic la care îşi dau concursul actori şi solişti de frunte ai sce­nei bucureştene. • ŢESĂTURI DIN FIRE DE CRISTAL Pentru contractările din tri­mestrul III al anului în curs, ţesătoria de mătase „Select“ şi-a lărgit colecţia cu noi mo­dele de ţesături îndeosebi pentru rochiile pentru ocazii. în aceste ţesături au fost folosite fire de efect cum sunt: cristal, acetat, fire de lină etc. Noua linie a ţesăturilor de mătase este sobră, fără contraste de culori, iar la imprimeuri colo­ritul este pastelat. în genere desenele sunt mult stilizate. • Ultimele ştiri sportive • La Varşovia a fost inau­gurat sezonul atletic în aer liber. Czernik a obţinut la să­ritura în înălţime 2,08 m, iar Folk, pe 100 m a realizat timpul de 10,7. • Astăzi, în preliminariile campionatului mondial de fot­bal la Stockholm Suedia întîlneşte Cipru, iar la Du­blin, Irlanda va avea ca ad­versară Spania. • In „Cupa oraşului Sofia“ la baschet masculin, cu partici­parea cîtorva selecţionate de o­­raşe: Praga-Belgrad 79—77 şi Kiev-Varşovia 88—70. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEORO­LOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în București temperatura aerului a fost de 8 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea continuă să se încăl­zească. Cerul va fi mai mult senin la început, apoi se va în­nora treptat, devenind favora­bil ploii. Vîntul va prezenta intensificări din sectorul sudic. Temperatura minimă va fi cu­prinsă între 5 şi 7 grade, iar maxima între 19 şi 21 grade. Pentru 7, 8 şi 9 mai : Vreme în general călduroasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată. PROLETARI Dici TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! --- — ..........—- - ----* Ziar al Comitetului Orășenesc București al P.M.R. și al Sfatului Popular al Orașului București Anul XII — Nr. 3652 4 PAGINI 25 BANI Miercuri 5 mai 1965 Succese de seamă în cinstea Congresului partidului Folosind mai bine capacităţile de producţie „U.M.F.“-Bucureşti — o marcă ce şi-a căpătat un binemeritat prestigiu printre muncitori ca şi printre cerce­tători, mecanici de locomotive, bio­logi, care, într-un fel sau altul, folo­sesc instrumentele de măsură și control ce poartă marca Uzinei de mecanică fină. De aceea, în angajamentele luate în întîmpinarea Congresului partidu­lui, unul dintre obiectivele principale ale colectivului este mărirea procen­tului produselor din clasa întîi de precizie. La micrometrele pentru mă­surat în exterior, suprafeţele de lucru vor fi de acum confecţionate din carburi metalice cu o mare rezistenţă. Efectul: va creşte durabilitatea mi­­crometrelor de 4—5 ori. în întîmpinarea Congresului parti­dului colectivul uzinei s-a angajat să realizeze peste planul de producţie marfă 450 000 lei (pină la 1 iulie , 200 000 lei), să realizeze economii su­plimentare la preţul de cost în va­loare de 700 000 lei (pină la 1 iulie, 400 000 lei), şi 350 000 lei beneficii peste plan (100 000 lei pină la 1 iulie). Pentru îndeplinirea şi depăşirea acestor obiective, sunt căutări la fie­care loc de muncă. De la proiectant şi pină la mentor, colectivul e ani­mat de dorinţa de a avea o contribuţie, o idee pentru o soluţie tehnică mai bună, alta pentru un dispozitiv cu mai mare eficienţă, alta pentru organizarea mai judicioasă a producţiei. Dorinţa aceasta se ma­terializează în propuneri care au început să prindă viaţă: un dispozitiv de finisat micrometrele la un înalt grad de precizie ; o soluţie pentru îmbună­tăţirea dornurilor de rodat calibre filetate. An­gajamentul prevede până la sfirşitul anului: 11 500 kg metale econo­misite ; depăşirea sar­cinii de creştere a pro­ductivităţii cu 1 la sută, ceea ce va contribui la realizarea peste plan a: 14 000 manometre şi 16 000 termometre mano­­metrice pentru export (dintre care 1 000 de ma­nometre şi 1 500 de ter­mometre pină la sfîrşitul trimestrului II). Două produse noi vor fi asi­milate cu 90 de zile mai de­vreme decit era prevăzut. Valenţele calităţii se materializează şi în secţia rectificare de precizie. Pe marginea articolului: „Cut timp să le mai denumim metode noi?“ Pornind de la ideea că metodele tehnologice trebuie să corespundă, prin conţinutul şi eficienţa lor, creş­terii impetuoase a nivelului tehnic şi organizatoric al producţiei, tovară­şul GHEORGHE COSMIN, inginer şef al întreprinderii „Electroaparataj" scrie : „Tehnica timpurilor noastre se dezvoltă într-un ritm rapid. Ce este azi nou şi modern, mîine va deveni clasic sau chiar învechit, procedeele tehnologice trebuind să meargă în pas cu dezvoltarea generală a teh­nicii. Aceasta este o cerinţă obiectivă a producţiei actuale. Nerespectarea ei duce la rutină, la şablonism, de­termină, în ultimă instanţă, rămîne­­rea în urmă". într-un fel sau altul, această idee este cuprinsă în numeroase alte lu­ări de poziţii ale cadrelor de condu­cere şi ale specialiştilor din întreprin­deri, care au participat la discuţia iniţiată în coloanele ziarului nostru. De aceea, semnatarii scrisorilor su­bliniază necesitatea cercetării şi ex­perimentării necontenite a unor pro­cedee noi, moderne, aflate în litera­tura de specialitate internaţională sau aplicate, deocamdată izolat, în dife­rite uzine şi fabrici din ţară, în răspîndirea operativă a noului în producţie, un rol însemnat îl are ac­tivitatea comisiei inginerilor şi tehni­cienilor de pe lîngă Consiliul local al sindicatelor din oraşul Bucureşti. Considerăm a se spune în scrisoarea semnată de tovarăşul ing. GHEOR­GHE DASCALESCU, membru în Bi­roul executiv al C.L.S.O.R. — că discuţia din coloanele ziarului „Infor­maţia Bucureştiului" a fost utilă, in­tervenţiile unor specialişti şi cadre de conducere din industrie constitu­ind un folositor schimb de experien­ţă, în munca de generalizare a unor procedee tehnologice noi, de extin­dere rapidă şi organizată a experien­ţei înaintate o contribuţie tot mai mare trebuie să o aibă organele sin­dicale. în această privinţă a fost a­­cumulată o anumită experienţă. Aşa, de pildă, au avut loc consfătuiri pe ramurile de producţie , construcţii de maşini, metalurgie, industrie u­­şoară — privind activitatea cabinete­lor tehnice pe linia informării şi do­cumentării tehnice, în cadrul lectora­telor tehnice se acordă o deosebită atenţie cunoaşterii procedeelor tehno­logice de mare randament. O metodă folosită cu succes la aceste lectorate este organizarea de vizite ale cursan­ţilor la întreprinderile unde se aplică metodele moderne discutate. De e­­xemplu, cursanţii care audiază cursul „Procedee tehnologice moderne de prelucrare la rece" au vizitat Uzinele „23 August", cei de la cursul „Trata­mente termice" au fost oaspeţii Uzi­nei „Semănătoarea" etc. Printre acţiunile de viitor preconi­zate de Consiliul local al sindicatelor — Bucureşti, în direcţia răspândirii experienţei înaintate menţionăm: consfătuire cu cadrele tehnice şi ac­tiviştii sindicali din turnătoriile uzi­nelor bucureştene, în scopul generali­zării procedeelor tehnologice avan­sate şi îmbunătăţirii calităţii pieselor turnate ; un schimb de experienţă privind munca de informare şi docu­mentare tehnică cu întreprinderile din ramura chimie; consfătuirea cu ingi­nerii energeticieni şi alte cadre de specialitate din întreprinderi, privind extinderea celor mai eficiente mă­suri de folosire economicoasă a ener­giei electrice etc.“. In pas cu cerinţele actuale ale producţiei încheiem în numărul de faţă dis­cuţiile purtate în coloanele ziarului nostru pe marginea articolului „Cît timp să le mai denumim metode noi?", apărut în nr. 3589. Scrisorile primite la redacţie în legătură cu problemele ridicate în acest articol de către tehnologul-şef al Uzinei „Autobuzul" — dintre care unele au fost reproduse integral — subliniind preocuparea specialiştilor din întreprinderi pentru continua introducere a celor mai eficiente procedee tehnologice, au scos în evidenţă cîteva aspecte care merită a fi reţinute. Recomandările făcute pot contribui atît la orientarea întreprinderilor în alegerea metodelor care trebuie introduse cu perseve­renţă în producţie, cit şi la mai buna organizare a muncii ce se desfă­şoară în acest scop. Informare operativă, riguroasă T­ELEGRAMELE EXTAMURIA­. CIUDAD DE MEXICO. — în capitala Mexi- balanţei americane de plăţi. Brimmer a motivat ca cui s-a anunţat că nu vor fi trimise trupe mexicane în Republica Dominicană, aşa cum au cerut Statele Unite în faţa consiliului U.S.A. Potrivit legilor mexicane trupele mexicane nu pot părăsi ţara fără aprobarea Congresului care în prezent se află în vacanţă pină în septembrie. Guvernul nu consideră că este cazul să con­voace o sesiune extraordinară a Congresului, această cerere spunînd că autorităţile americane sunt îngrijorate de faptul că aceste companii ar putea transfera bunurile lor lichide unor cetă­ţeni străini. Totodată, ministrul comerţului John Connor a cerut acestor companii străine să prezinte in­formaţii cu privire la bunurile lor lichide şi la datoriile pe care le au atît faţă de cetăţenii ame­ricani cît şi faţă de străini. MADRID. — După cum anunţă agenţia U.P.I. soţia liderului opoziţionist portughez, generalul Humberto Delgado, s-a înapoiat la Lisabona fără a putea vedea rămăşiţele păminteşti ale soţului ei. Maria Delgado venise în oraşul spaniol Badajoz împreună cu fiul ei şi cu un avocat pentru a în­cerca să identifice cadavrul soţului ei. Autori­tăţile spaniole au refuzat să o lase să vadă ca­davrul sau lucrurile care îi aparţineau şi care au fost găsite într-o groapă la Villanueva del Fresno în apropiere de frontiera cu Portugalia în urmă cu zece zile. NEW YORK. — Reprezentantul Ciprului la O.N.U., Zenon Rossides, a protestat ieri pe lîngă Consiliul de Securitate împotriva violării spaţiu­lui aerian al Ciprului de către un avion aparţi­­nînd forţelor militare turce. El a reamintit că anul trecut, la 11 august, Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie prin care cerea Turciei să înceteze zborurile ilegale deasupra Ciprului. NEW YORK. — Andrew Brimmer, secretar ad­junct la Ministerul Comerţului, a declarat că guvernul S.U­.A. a cerut unui număr de 100 de companii străine, care operează în Statele Unite, să colaboreze „în mod voluntar“ la echilibrarea de Produse peste plan în valoare 10000 000 lei Colectivul Fabricii de cabluri şi ma­teriale electroizolante (F.C.M.E.) din Capitală, este hotărit să intimpine Congresul al IV-lea al partidului cu realizări deosebite in producţie, sporin­­du-şi angajamentele luate pentru rea­lizarea sarcinilor de plan din acest an. Astfel, vor fi realizate peste plan pro­duse in valoare de 10 000 000 lei dintre care 5 500 000 lei pină la 19 iulie; 500 000 lei economii suplimentare la prețul de cost­ (dintre care 250 000 Iei pină la 19 iulie); 400 000 lei beneficii peste plan (200 000 lei pină la 19 iulie). In acest scop au fost stabilite im­portante obiective in planul de mă­suri tehnico-organizatorice printre care : confecţionarea unei maşini de infurnat conductori izolaţi, patru ma­şini pentru izolat conductori cu bo­­binaj, modernizarea maşinilor de izo­lat cu hirtie pentru conductorii de bo­binat, darea in funcţiune a 20 de căi de izolat cu bumbac in scopul depă­şirii sarcinii de creştere a produc­tivităţii muncii. De asemenea, vor fi scurtate terme­nele de introducere in fabricaţie a numeroase produse printre care la un tip de cablu de torţă cu 30 de zile, la pertinaxul pentru funcţionare in mediu umed,­­ cu 90 de zile, micor­­tex cu 60 de zile. LA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ ..TEHNOMETALICA** Lemn, metal şi plexiglas O Metamorfoza unor deşeuri # De la clanţa uşii, la decorul de perete Un şezlong într-un rucsac Un referat al conducerii cooperati­vei meşteşugăreşti „Tehnometalica" subliniază, lapidar, următorul fapt: „...în vederea îmbunătăţirii muncii de deservire a populaţiei s-au realizat un număr de produse noi, în ramura mobilier şi decoraţiuni interioare, din lemn, metal şi mase plastice, într-o gamă variată de modele şi culori“... Curiozitatea ne îmbie să pătrundem dincolo de această consemnare. Care sînt, concret, produsele, modelele, cu­lorile care au născut o frază sobră, într-un referat ? în primul rînd trebuie să facem o precizare cu privire la numărul de produse realizate de specialiştii co­operativei in „ramura mobilier şi de­­coraţiuni interioare". Sunt 25 de pro­totipuri de mobilier şi decoraţiuni nn nu mai puţin de 500 de variante. Ele au fost create avînd la bază o iniţia­tivă: folosirea unor deşeuri din plexi­glas. Plexiglasul, un material plastic, (su­­­plexul, în termeni mai cunoscuţi) a dovedit la „Tehnometalica“ că e în stare să aducă frumuseţi nebănuite. Multe întreprinderi din ţară folosesc acest material plastic pentru diverse lucrări. După prelucrarea lui rămîn deşeuri. Ei bine, aceste deşeuri s-au gîndit tovarăşii din conducerea co­operativei să le folosească. Dar cum ? Bucăţile de plexiglas au culori dife­rite. Pot fi ele folosite astfel ? Bine­înţeles, în cadrul cooperativei a fost înjghebat un atelier, s-au construit utilajele necesare cu mijloace proprii şi..­ plexiglasul a prins a fi metamor­fozat. Toate deşeurile se aduc mai întîi la un numitor comun, adică se depolimerizează, transformîn­­du-se într-o singură culoare- Apoi se repolimerizează, se toarnă în plăci şi forme, în dimensiuni şi culori de care este nevoie. Plexiglasul devine astfel marmorat, sidefat, perlat, trans­parent, translucid şi policrom. Ni se prezintă o sută de modele de culori. Ce culoare ne place ? Dacă sîntem clienţi ai cooperativei, solicităm, de pildă, confecţionarea unei mese fan­tezii cu faţa din plexiglas — policrom, să zicem — în care se pot grava, picta sau executa intarsii de metal, cu desenele pe care le dorim. Iată, de pildă, o măsuţă pentru copii pe a cărei faţă din plexiglas s-a pictat „Capra cu trei iezi“. Lampadare, ve­­ioze-aplice, comode, mese de telefon etc., ale căror modele le putem ve­dea la expoziţia permanentă cu vîn­­zare­a cooperativei, situată în maga­zinul de mobilă din calea Victoriei nr. 1­5 au reuşite modele, desene şi culori. Plexiglasul, metalul şi lemnul îmbrăcat în melamină au fost com­binate ingenios de către lucrătorii cooperativei, în frumoase şi atrăgă­toare obiecte de mobilier şi decora­­ţiuni. Taburete, banchete, fotolii şi canapele, pe schelete metalice cu­prate, în burete, reţin în mod deose­bit atenţia. Specialiştii cooperativei, dacă sunt solicitaţi de clienţi, vin acasă, mă­soară apartamentul şi pot da sfaturi cu privire la mobilierul care urmează a fi comandat. După sugestiile deco­ratorului cooperativei sau ale clien­tului s-au executat pină acum mp­(Continuare in pag. a ll-a) P. Dinescu Mobilier şi decoraţiuni interioare expuse în calea Victoriei nr. 1- cooperativa „Tehnometalica" ■5 de către Secția montaj automate a Fabricii „Electro-aparataj“. La contactoarele AC 3 se folosesc in prezent contacte cu pastile din argint sintetizat O muncă metodică, eficientă La discuţie au participat specia­lişti din diferite sectoare economice: construcţia de maşini, industria u­­şoară etc. Este semnificativ faptul că aceştia s-au oprit şi asupra modului cum este organizată munca de cer­cetare şi aplicare a noilor procedee, astfel că pe de o parte să se asigure participarea celor mai calificate ca­dre, iar pe de altă parte , obţine­rea unei eficienţe sporite încă din primele zile ale introducerii noilor procedee tehnologice. In acest sens sunt demne de reţinut precizările făcute de tovarăşul N. UNGUREANU, directorul întreprinderii „Dacia": „In planul nostru tehnic, temele date spre rezolvare sînt eşalonate pe faze de realizare, incepînd cu informarea şi documentarea şi terminînd cu apli­carea industrială. In raport cu com­plexitatea temei, ea este eşalonată pe trimestre, putind fi cuprinsă par­țial în planul tehnic a doi ani con­secutiv“. ÎN 16 ZILE Două blocuri— o singură glisare La 14 aprilie în microraionul CI-2 din Balta Albă a început ridicarea, prin metoda cofrajelor glisante, a blocului nr. 54 cu 176 de apartamente, parter și zece etaje. De fapt nu este vorba numai de un singur bloc, ci de două, amplasate foarte aproape unul de celălalt. Evenimentul ar fi putut trece poate neobservat dacă în ma­terie de cofraje glisante nu s-ar fi în­registrat o nouă realizare tehnică , glisarea simultană a celor două blocuri. De obicei, în asemenea si­tuaţii se ridică fiecare bloc în parte, aşa cum au fost înălţate şi cele din Berceni-Sud. De data aceasta însă constructorii de la întreprinderea de construcţii-montaj nr. 2 au realizat un cofraj dublu (lung de circa 80 de metri), cu ajutorul căruia au fost ri­dicate ambele blocuri deodată. In acelaşi timp s-au mai adus îmbunătă­ţiri procedeului de verificare a ori­zontalităţii cofrajului, precum şi sis­temului de ridicare pe verticală a betonului. Şi iată că la 29 aprilie, la numai 16 zile după începerea glisării, blo­cul nr. 54 a fost în întregime înăl­ţat. Unele date în legătură cu mer­sul lucrărilor ni le-a dat tovarăşul ing. Marian Zigulescu, şeful lotului de glisante. — Operaţiunea de glisare a de­curs în bune condifiuni. Şi acum, cînd blocul este gata, se poate apre­cia că structura de rezistenţă cores­punde din punct de vedere calita­tiv. — Care a fost viteza de ridicare ? — La primele niveluri s-a mers cu 1, 80 — 2,00 m. pe zi, apoi cu 2,60 m, iar ultimul etaj a fost turnat în­tr-o singură zi. Aceasta se datoreşte pe de o parte timpului friguros din primele zile, iar pe de altă parte ro­dajului mecanismelor şi perioadei de acomodare a oamenilor. Blocul nr. 54, deşi experimental, constituie un început bun,­­ dacă ne gîndim că mai avem de construit încă patru blocuri asemănătoare. O contribuţie ce merită a fi evidenţiată au­ avut-o brigăzile conduse de Vasile Ciumacov, Dumi­tru Dumitru, Constantin Mehedinţiu, Constantin Cruceru ş. a. în cursul zilei de astăzi noi am început demonta­rea cofrajului glisant și montarea lui pe blocul nr. 53. M. B. Imaginile sunt concludente : după 16 zile de la prima fotografie, fotoreporterul a prins în obiectiv cele două blocuri înălţate. Toată grija procedeelor cu randament ridicat Participanţii la discuţia iniţiată de ziar au subliniat şi faptul că intensi­ficarea preocupărilor pentru intro­ducerea noilor tehnologii nu trebuie să ducă la neglijarea acelor procedee care deşi au fost de mai mult timp aplicate încă nu au fost generalizate, ele avînd însă un pregnant caracter de noutate pentru anumite colective. Reliefînd acest important aspect al problemei puse în discuţie, tov. ing. M. MOGA, directorul tehnic al Direc­ţiei generale tehnice a Ministerului Construcţiilor de Maşini, a adus şi cîteva argumente demne de relevat, între care: „Pe întregul minister, sudura automată sub strat de flux este în prezent introdusă în propor­ţie de numai 12 la sută, iar dacă luăm în considerare numai uzinele care aplică acest procedeu, în pro­porţie de 22 la sută. Ambele pro­cente sunt mult sub posibilităţi, mai ales dacă le comparăm cu ponderea sudurii automate şi semiautomate realizată în alte ţări". în continuare, se arată că nici la Uzina „Autobuzul" dezvoltarea sudurii automate sub strat de flux nu este încă corespun­zătoare. (Continuare in pag. a 11-a)

Next