Informatia Bucureştiului, octombrie 1965 (Anul 13, nr. 3778-3803)

1965-10-01 / nr. 3778

Pag. a 2-a «/?#£/■ DE CINEFIL Premierele săptămînii viitoare ® Sa considerăm o coinci­denţă norocoasă faptul că mul­ţumită unei programări lipsită de varietate, vom putea vedea după „A trecut o femeie", încă un film Bardem „La ora 5 după­­amiază". Interpretat de Fran­cisco Rabal şi Nuria Espert, filmul_ ne promite o dramă psi­hologică inspirată din lumea toreadorilor.­­ Tot saptămîna viitoare, admiratorii lui Jean Marais îl vor putea revedea în filmul regizorului Jean Charles Dudrumet „Onorabilul Stanislas, agent secret". Protagonistul „Căpitanului Fracasse" și-a lăsat de astă dată sprintena sabie la recuzită, pentru a apărea într-un personaj con­temporan implicat într-o intrigă po­liţistă de actualitate. „ Tînăra cinematografie a R. D. Vietnam, despre valoarea căreia a pledat convingător o realizare ca „Doamna Tu-Hau", va fi din­ nou pre­zentă pe afişul cinematografic bucu­­reştean cu noul film de aventuri „Agentul de legătură". Realizat de Nong leh Dat şi Vu Pham Tu, filmul este o vie expresie a curajului eroic cu care poporul vietnamez îşi apără patria de intervenţia imperialistă. La ce lucrează... HEINZ RUHMANN deţine rolul principal în „Premiantul XI". Turnat la Salzburg, filmul relatează o festă jucată de către vechii colegi de clasă fostului premiant al promoţiei-A. MANASAROV, tînăr regizor so­vietic, a terminat pe platourile stu­dioului Mosfilm ecranizarea piesei lui Mihail Svetlov: „După douăzeci de ani", BRUNELLO RONDI, realizator ita­lian, turnează filmul „Mai tîrziu, Clai­re, mai tîrziu". Este interesant că interpreţii au­­fost aleşi din cinci ţări diferite şi vor vorbi în limbile lor. Jean Marais — onorabilul Stanislas In raza reflectorului li vom revedea pe Paul Newman Prezentarea în această toamnă a filmului lui Robert Wise „Ci­neva acolo sus mă iubeşte“ a trezit un justificat interes în rîn­­dul publicului bucureştean, faţă de puternica personalitate a actorului Paul Newman, interesant este că rolul lui Rocky Graziano l-a scos din anonimat pe actor și în țara sa, în 1956. Wise so­licitase pentru evocarea consacrată ce­lebrului campion pugilistic, colaborarea unei vedete de renume mondial cu Ja­mes Dean. In urma sfîrșitului tragic al­ acestuia din urmă, Wise a fost nevoit să caute un nou interpret și a făcut o descoperire fericită în persoana lui Newman. Era pe atunci un actor obscur, care apărea pe scena unui teatru de pe Broadway și care interpretase două sau trei roluri cu totul episodice în film. Apariția sa în filmul consacrat lui Rocky a fost destul să-l impună în rîndul tinerilor actori de frunte ai Hollywoodului. Astfel, în acelaşi an 1956 Newman joacă rolul unui ofiţer cola­boraţionist în „Furtuna", turnează din nou su­b conducerea lui Wise în filmul „Pînă cînd vor mai naviga“, terminat în anul următor. Drumul său de crea­ţie nu este fără surprize. In filmul „Puş­ca în mina stingă« suferă un eşec, dar în 1958 el îşi confirmă din nou valoa­rea interpretînd în ecranizarea lui Mar­tin Ritt după Faulkner „Vara lungă şi caldă", rolul unui om brutal aspru, sălbatic dar îndrăgostit de viaţă şi de adevăr. In 1950 interpretează în „Jungla în oraş", rolul unui jurist care ocroteşte cu fidelitate pe oamenii mărunţi. El merge astfel din succes în succes pînă la cea mai recentă apariţie a sa în filmul „Lady L", alături de Sophia Lo­ren. In cariera lui Newman un loc aparte­ îl au apariţiile sale în două ecranizări după Tennesee Williams, realizate de regizorul Richard Brooks : „Pisica pe acoperişul fierbinte“ produs în anul 1958 şi „Dulcea pasăre a tinereţii", film apărut în 1962. „Pisica...“, în care a jucat alături de Elisabeth Taylor, a fost o adaptare apreciată ca un pic prea teatrală. O impresie mai puterni­­că a lăsat „Dulcea pasăre a tinereţii", film care face parte din programul cinematografic al săptămînii viitoare. Vom putea să-l revedem pe Paul ^New­man în rolul unui chelner îndrăgostit de fiica guvernatorului, rol interpretat de artista Geraldina Page pe care o cunoaştem din „Vară şi fum“. Iată-i pe protagoniştii filmului în fotografia a­­lăturată. Din programul Festivalului internaţional al filmului de ştiinţă popularizată După cum am mai anunţat, duminică 3 octombrie, in Sala mică a Palatului Republicii, încep proiecţiile celui de-al XIX-lea Festival internaţional al filmului de ştiinţă popularizată. Cinematografia noastră prezintă in cadrul Festivalului fil­mele : „Temă cu variaţiuni“ — un studiu despre mimetism realizat de Dona Barta ; „Prietenul meu Max“ — experiment din viaţa unui cimpanzeu (regia: Ion Bostan); „Călătorie imaginară” — o fantezie pe marginea teoriei relativităţii de M. Popescu; „Pe poteci de munte” — de Stelian Penu; „Simetria«» — o incursiune în lumea cristalelor de C. Teodorescu şi noul film al regizoarei Dona Barta „Plante acvatice“. In cele opt zile ale Festivalului vor fi prezentate şi numeroase producţii ale studiourilor de peste Hotare. Spicuim din programul filmelor sovietice „Plasma po­­zează«« — prezentare a procesului propriu zis al formaţiei plasmei înregistrat pe peliculă cu o viteză de 10 milioane fotograme pe secundă (după cum se ştie viteza normală de înregistrare este 21 imagini pe secundă) şi „Lumea se dezvăluie în capilare“ — peliculă consacrată lucrării ştiinţifice a lui Porfi­­riev şi Gabe, laureaţi şi Premiului Lenin pentru noua lor metodă de studiere a micro-organismelor. Dintre producţiile cinematografiei S.U.A. atrage atenţia filmul „Ranger IX“ care înfăţişează deosebit de limpede detaliile reliefului lunar, surprin­se la 24 martie 1965 de cele 6 obiective de televiziune instalate la bordul satelitului american cu acelaşi nume. Cehoslovacia prezintă o biografie cinematografică a marelui genetician Gregor Mendel, Franţa un film care studiază cu ajutorul unei camere ultrarapide comportarea bulelor de aer într-un lichid încălzit, iar Belgia un film despre „Studiul limbajului păsărilor“. Anglia va fi reprezentată între altele de filmul „Biologia păianjenului’*, Olanda de filmul „Solul şi știința”, Japonia de „Selecţia lactobacililor acidofili”, Polonia de o bandă consacrată viespilor şi R. D. Germană de filmul „Sîngele este viaţa“. De remarcat că la Festival va fi prezen­tat şi filmul maghiar „Uvertura“, distins în primăvara acestui an cu Marele Pre­miu (Palme d’or) al Festivalului internaţional al filmului de la Cannes. A fost pen­tru prima oară cînd juriul de la Cannes a introdus in palmaresul său un film de ştiinţă popularizată. Filmul asociază uvertura „Egmont“ de Beethoven cu evoluţia unui embrion de pui începînd cu inseminarea oului şi sfîrşind cu ieșirea puilor din găoace. •mi Constructorii •••pe scenă Formaţiile artistice ale muncito­rilor constructori au început pre­gătirile pentru etapa a II-a a între­cerii artistice pe tema „Slavă parti­dului". Colectivele şi-au revizuit reper­toriul, iar instructorii au trecut la un program riguros de repetiţii. Co­misia raională s-a întrunit zilele tre­cute pentru a discuta problemele or­ganizatorice legate de întrecere. Intre 1 şi 31 octombrie va avea loc faza întîi — interîntreprinderi — iar între 1 şi 15 noiembrie, faza a doua raională. Ca de obicei, întrecerea artistică se va desfăşura sub forma specta­colelor cu public, fiecare dintre ele cuprinzînd numere muzicale, core­­grafice şi de brigadă artistică, pre­cum şi grupuri de solişti vocali, ins­­strumentali şi coregrafici. Spectacolele vor avea loc la clu­burile constructorilor din Drumul Murgului, Ciurel, bd. Muncii şi în­treprinderea de instalaţii, montaje şi izolaţii. Cei dintîi concurenţi se vor pre­zenta în ziua de 7 octombrie, la ora 18, in sala clubului din Drumul Mur­gului. Constructorii vor avea prilejul să-şi aplaude tovarăşii de muncă din formaţiile artistice de la I.C.M. 2 (brigadă, dansuri, orchestră de mu­zică populară), I.C.M. 1 (dansuri), I.C.M. 3 (brigadă, dansuri, taraf) şi de la sectorul cazare (dansuri, bri­gadă), în următoarele zile vor apărea în faţa juriilor formaţii de estradă, or­chestre de muzică uşoară şi muz­ică populară, colective de dansuri popu­lare, brigăzi artistice şi solişti de la întreprinderea de construcţii-mon­­taj nr. 1, întreprinderea de drumuri şi poduri—Bucureşti, întreprinderea de instalaţii, montaje şi izolaţii, în­treprinderea de utilaj-transport, în­treprinderea de construcții­montaj nr. 5, întreprinderea de construcții­­montaj nr. 4 și altele, la Teatrul „C. Tănase“: ► e comed­ie cu muzică Cu „Profesorul de franceză“ de Tudor Muşatescu, conducerea Tea­trului „C. Tănase" a introdus in re­pertoriul stagiunii actuale un nou gen de spectacol muzical, comedia cu muzică. Iniţiativa Teatrului satiric-musical ne-a înlesnit o nouă intilnire cu maestrul Muşatescu, căruia i-am adresat cîteva întrebări. — Care este, după dumneavoastră, deosebirea dintre comedia muzica­lă și comedia cu muzică? — Fără să aibă legături de „sin­ge" cu străbunicile comediei cu cîn­­tece, comedia cu muzică încearcă să se elibereze de tutela repetată pînă la rutină a comediilor muzica­le propriu-zise. Cu alte cuvinte, comedia cu mu­zică este, înainte de toate, o piesă de sine stătătoare, cu acţiune lega­tă, cu un conflict dramatic strîns şi cu un obiectiv bine determinat, căreia i se adaugă—fără să i se subordoneze—(făcînd parte integran­tă din text), muzica. Sigur că într-o comedie muzicală nu mai poate fi vorba de o serie de pretexte orale care să angajeze, cu sau fără cap şi coadă, o serie de „şlagăre“ şi de argumente core­grafice­. Fără a avea nimic împo­triva acestui gen, comedia, cu muzi­că îşi propune să facă acelaşi lucru dar la altă scară şi în altă manieră. — Ce este da fapt „Profesorul de franceză“? — înainte de a spune ce este „Pro­fesorul de franceză“, vreau să-ţi spun dumitale care eşti tînăr, că în lunga mea carieră dramati­că—şi de autor şi de director şi de regizor—am avut şi am încă şi voi avea pînă la ultimă cortină, o mare dragoste, dusă uneori pînă la slăbi­ciune, pentru tinereţe. Am scris pentru tineri—şi încă cu­—, am jucat cu tinerii şi am avut, ceea ce se nu­meşte „mină bună“ pentru ei. Este destul să-ţi spun că din prima e­­chipă a celui dinţii teatru condus de mine, împreună cu marea actri­ţă şi regretata mea prietenă Maria Filot­ti, au făcut parte şi nişte iluş­tri anonimi pe atunci şi care ezi se numesc Radu Beligan, Marcel An­­ghelescu, Clpăi Berthola, Madeleine Andronescu, George Voinescu ca şi regretatul N. Tomazoglu. Chiar „Profesorul de franceză", deşi s-a jucat într-o singură staţiu­­ne de vară (acum aproape 20 ani) a scos la lumină pe Floria Şerbănescu, Emil Popescu şi alţii. „Profesorul de franceză" este, prin urmare, o piesă a tinereţii, mai exact a adolescenţei, care se tran­sformă în tinereţe. Ce se intîmplă în ea, se intîmplă şi se va intîm­­pla în toate tinereţile tuturor tine­rilor. Bineînţeles, piesa va fi interpreta­tă numai de tineri (cu excepţia dra­gei mele interprete Victoria Mier­­lescu şi ea, impunător de tînără). — Regia ? — Regia spectacolului este încre­dinţată tot unui tînăr—dar călit re­gizor— Nicolae Frunzetti, care din cîte am văzut pînă azi, corespunde integral intenţiilor piesei, ba chiar şi dorinţelor mele intime. — Mu­zica ? — Muzica, (şi ce muzică!) este scrisă de Mălineanu. Era o veche dorinţă a mea (ca să nu zic şi­­ o mai veche dorinţă a lui) ca să „facem“ într-o zi o come­die muzicală. Am scris-o acum­, dar nu muzicală ci „cu muzică", lucru care­­ nu va face decit să arate şi alte posibilităţi muzicale necunos­cute pînă acum, ale talentatului compozitor. — Decorurile cum le găsiţi ? — Decorurile lui Liviu Popa vor dovedi, după părerea mea, deosebi­tele calităţi de scenograf ale aces­tui tot tînăr şi foarte interesant pictor scenograf. •ir Pe scurt, „Profesorul de france­ză" este o piesă scrisă pentru tineri, jucată de tineri, pusă în scenă de tineri şi scrisă de veşnicul tînăr Tudor Muşatescu. M. Sipoş TUDOR MUŞATESCU Văzut de NEAGU RÃDULESCU ?n Prezenţa lui Sviatoslav Richter în mijlocul nostru a avut în acest an un caracter omagial : memoriei lui George Georgescu, maestrul de care l-a legat în anii din urmă o caldă­ prietenie, făurită în zile de neuitată colaborare artistică, i-a dedicat Richter recitalul de la Bucureşti, în cadrul acestui program, Richter a in­clus o sonată de Schubert (în la mi­nor, pp 143), una dintre acele sonate pe nedrept uitate şi pe care Richter le-a readus în atenţia marelui public. După acest model de revalorificare a unei pagini clasice, patru piese mici de Branms ne-au reamintit profunda aderenţă a lui Richter faţă de muzica acestui compozitor, cunoscuta nouă din memorabilele interpretări ale concertului nr. 2.­­ Dar punctul culminant al recitalu­lui avea sâ fie Sonata de Liszt. A­­ceastă copleşitoare creaţie pianistică are sa fi fost scrisă pentru Richter­­ paginile ei, interpretul găseşte materia bogată, inepuizabilă, pentru exprimarea giganticei sale naturi muzicale. Impresia pe care o lasă a­­ceastă interpretare, în care măreţia alternează cu sonorităţi şi frazări de o delicateţe ce vine parca dincolo de materia pianului — al căror secret numai Richter îl cunoaşte — este a­­semănătoare cu cea produsă, în urmă cu cîţiva ani, de execuţia Sonatei nr. 5 de Scriabin. Antiteza copleşi­toare este una din trăsăturile artei lui Richter ; este şi un procedeu con­stitutiv al Sonatei de Liszt : se întîl­­nesc „la cel mai înalt nivel" două estetici, cea a creatorului și cea a interpretului. A doua zi după acest recital săr­bătoresc Richter a participat la des­chiderea de stagiune a Filarmonicii. Programul dirijat de Mircea Basarab a cuprins — încadrînd Concertul lui Ceaikovski — Simfonia a 5-a de Beethoven şi, în primă audiţie, Con­certul pentru orchestră de coarde de Wilhelm Berger, lucrare remarcabilă prin construcţie şi scriitură instru­mentală a compozitorului recent pre­miat la Concursul pentru cvartete de coarde,de la Liége. Rar se poate auzi un Ceaikovski mai autentic, mai apropiat de fondul sensibil al fiecărui ascultător. în a­­celaşi timp percepem fard ezitare a­­ceastă versiune ca aparţinînd numai lui Richter. Ca şi în cazul Sonatei lui Liszt, ne aflăm în faţa unei „e­­diţii de referinţă" de la care, cu sau fard voie, vor porni de acum înainte multe judecăţi de valoare. Radu Gheciu Viaţa muzicală Sviatoslav Richter la Bucureşti La repetiţie... Educarea comunistă a tineretului Manifestînd o grijă permanenta faţă de munca politico-educativă în rîndul tineretu­lui, Comitetul raional de partid V. I. Lenin a­­nalizeaza periodic modul în care organiza­ţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile raionului se preocupă de activitatea organi­zaţiilor U.T.C. De asemenea, o atenţie deo­sebită se acordă şi modului cum se desfăşoa­ră activitatea organizaţiei raionale U.T.C. In legătură cu această problemă, zilele tre­cute a avut loc o şedinţă plenară a comitetu­lui raional de partid. Atît referatul prezentat de tovarăşul Vasile Andrei, prim­­secretar al Comitetului raional V. I. Lenin al U. T. C. cît şi participanţii la discuţii au apreciat pozitiv activitatea desfăşurată de organizaţiile U. T. C. pen­tru educarea tineretului, atragerea­­ aces­tuia la înfăptuirea sarcinilor economice ce stau în faţa colectivelor întreprinderilor şi instituţiilor din raion, pentru canalizarea en­tuziasmului şi energiei tinerilor spre­ însuşi­rea tehnicii noi, descoperirea şi folosirea re­zervelor interne ale fiecărui loc de muncă. Folosind un larg activ obştesc, comitetul ra­ional U.T.C. a iniţiat numeroase acţiuni edu­cative, a ajutat organizaţiile U.T.C. din în­treprinderi şi instituţii în organizarea de con­ferinţe, expuneri pe teme ale politicii parti­dului nostru, pentru cunoaşterea istoricelor documente ale Congresului al IX-lea al P.C.R., simpozioane şi seri literare, întîlniri cu activişti de^ partid,oameni ^ae - ştiinţă, artă şi cultură* Apreciind rezultatele bune dobîndite în a­­ceste direcţii participanţii la discuţii au ară­­tat că în munca unor organizaţii U.T.C. nu există continuitate, că unele comitete nu reuşesc să mobilizeze toţi tinerii spre a con­tribui pe măsura posibilităţilor lor la înde­plinirea sarcinilor ce revin colectivelor în­treprinderilor din care fac parte, că unele ac­ţiuni cultural-educative nu ţin seama de spe­cificul activităţii tineretului. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cu­­vîntul tovarăşul Traian Dudaş, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.C.R. A­­preciind preocuparea comitetului raional de partid pentru îndrumarea activităţiii organi­zaţiei raionale JJ.T.C., vorbitorul a sublini­at că este necesar ca această preocupare să fie imprimată tuturor organizaţiilor de partid din întreprinderile şi instituţiile raionului. In cadrul formelor organizate de studiu în în­­văţămîntul politic, ca şi prin studiul indivi­dual trebuie să se acorde o atenţie deosebită însuşirii de către tineret a istoricelor docu­mente ale Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Un loc de seamă în mun­ca comitetului raional U.T.C. trebuie să-l o­­cupe pregătirea activiştilor U.T.C., instruirea şi îndrumarea activităţii comitetelor din în­treprinderi şi instituţii. Plenara a aprobat un plan de măsuri cu o­­biective şi sarcini concrete pentru îmbunătă­ţirea muncii de educare a tineretului. V. P. I A­BONAT! LA CASETĂ ! Situată în bd. Gheorghe Gheorghiu- Dej nr. 17, Librăria nr. 50 e frecven­tată zilnic de zeci de cumpărători. Secretul constă nu numai în faptul că-şi are „vadul" pe una dintre arte­rele de mare circulaţie ale oraşului. Unitatea beneficiază, în acelaşi timp, de un sistem modern de deservire : ac­cesul liber la standul de cărţi. Răs­foind paginile lucrărilor care îi inte­resează, întîrziind în faţa unei scheme sau a unui indice de materii, vizita­torii au posibilitatea să se informeze direct şi prompt asupra oricărui titlu expus aici. • De cîtva timp, în incinta librăriei funcţionează o secţie nouă, înfiinţînd-o C.L.D.C. — regionala Bucureşti răs­punde unei cerinţe reale a publicului , dorinţa multor cumpărători de a-şi asigura primirea unor cărţi la data a­­pariţiei lor, fără riscul ca acestea să se epuizeze mai înainte de a prinde de veste. Modul de funcţionare a acestei sec­ţii e simplu. Consultînd cataloagele sau planurile editoriale ce le stau la­­ dispoziţie, doritorii îşi aleg titlurile­­ preferate dintr-un domeniu sau altul.­­ Pentru fiecare titlu, se întocmeşte o fişă în care e trecut numele tuturor­­ amatorilor. In momentul apariţiei căr­­s­ţii, toţi abonaţii la lucrarea respectivă ■ sunt anunţaţi la adresa indicată într-un­­ caiet special. înscrierile se fac pentru orice titlu din domeniul tehnico-ştiin­­­­ţific sau social-politic. * Pină în prezent, circa 150 de abo­ n na­ţi îşi au casetele rezervate în incin-­­ ta librăriei. Tot pe linia găsirii unor cît mai­­ operative modalităţi de deservire, C.L.D.C. a recurs la procedeul con- g centrării unor volume în curs de epui- S zare în cîteva unităţi centrale. Astfel,­­ la Librăria Academiei, din calea Vic-­­ toriei nr. 27 (telefon 14.08.50) se pot * găsi lucrări tehnico-știinţifice si I cursuri universitare. La Librăria uni-­­ versală, din calea Victoriei nr. 45 (tel. 16.28.94), iubitorii artelor au posibili- 1 tatea să „prindă“ ultimele exemplare * ale unor lucrări de acest fel. La libră­ r­ia „M. Eminescu" din bd. Republicii I nr. 5 (tel. 15.87.61) se pot găsi volume­­ din domeniul beletristicii sau a! spor-,­­ tului. Pentru literatura social-politica * e desemnată în acest sens librăria „M. I Sadoveanu“ din bd. Magheru nr. 6­­ (tel. 12.49.53), în timp ce Librăria teh­nică din bd. Bălcescu nr. 2 (tel. 1 14.75.52), păstrează volumele din acest ■ domeniu, în curs de epuizare. Iubito- g­rii muzicii găsesc literatură de specia- ■ litate ,ca și discuri la librăria „Simfo­ g­nia“ din bd. Republicii nr. 5 (lingă B librăria „M. Eminescu"). ■ B. Ioan PLENARE ALE COMITETELOR RAIONALE DE PARTID Conducerea activităţii economice In Directivele Congre­sului al IX-lea al partidu­lui cu privire la dezvolta­rea economiei naţionale în următorii cinci ani, subliniindu-se necesitatea extinderii mecanizării, se arată că eforturile mate­riale destinate acestui scop vor fi orientate în principal spre acele lucrări şi operaţii a căror me­canizare asigură cu pre­cădere creşterea producti­vităţii muncii, reducerea cheltuielilor de produc­ţie, uşurarea condiţiilor de muncă. Avînd în vede­re astfel de considerente, comitetul raional şi orga­nizaţiile de partid din ra­ionul N. Bălcescu acordă toată grija acestei forme de promovare a tehnicii avansate în întreprinderi. La recenta plenară a co­mitetului raional de partid —la care a fost pusă în discuţie şi această proble­mă—s-a scos în evidenţă că majoritatea organiza­ţiilor de partid şi condu­cerilor întreprinderilor au depus eforturi susţinute pentru realizarea la ter­men şi cu maximă eficien­ţă economică a unor lu­crări de mică mecanizare. De exemplu, la Uzina „Autobuzul“, la între­prinderea de construcţii metalice­ şi prefabricate nr. 7, la fabricile de pie­lărie şi încălţăminte „Pio­nierul“ şi Dîmboviţa, şi în alte unităţi industria­le, prin executarea unor asemenea lucrări s-a îm­bunătăţit transportul uzi­nal, au fost eliminate u­­nele locuri înguste de producţie, modernizîndu­­se fluxul tehnologic, s-a redus timpul de prelucra­re a unor materii prime etc. Mai mulţi participanţi la discuţii au împărtă­şit din experienţa dobîn­­dită în decursul anilor în privinţa includerii în ca­drul planurilor M.­ O. a lucrărilor de mică meca­nizare, a respectării cu ri­gurozitate a termenelor de execuţie şi a urmăririi eficienţei economice a a­­cestora. Informarea prezentată şi participanţii la discuţii s-au oprit şi asupra unor aspecte negative din acti­vitatea conducerilor teh­nico-administrative şi or­ganizaţiilor de partid de la Uzina „Steaua roşie“, întreprinderile „Flamura roşie“, „Flora“, „Ţesăto­­riile reunite“, Uzina me­canică de utilaj chimic . a., care, neurmărind cu perseverenţă elaborarea în termen a documentaţii­lor tehnice pentru lucrări­le de mică mecanizare, au ajuns la situaţia ca aces­tea să fie scoase din plan sau respinse de filiala ra­ională a Băncii Naţiona­le. Unele întreprinderi nu au folosit în termenul a­­probat creditele acordate, fiind necesară reactivarea acestora. In multe cazuri, pentru lucrările de mică mecanizare s-au folosit materiale din fondurile de producţie care, decon­tate cu întîrziere, au dus la goluri în mijloacele circulante şi la noi forme de reaprobare a credite­lor iniţiale. Plenara a indicat orga­nizaţiilor de partid să în­drume şi să ajute condu­cerile tehnico-administra­­tive ale întreprinderilor pentru a se evita proce­deele de felul celor amin­tite, care provoacă însem­nate rămîneri în urmă în darea în exploatare a o­­biectivelor de mică meca­nizare. Totodată, s-a sub­liniat necesitatea asigură­­rii la timp a capacităţii de proiectare şi de pro­ducţie pentru executarea acestor lucrări. Desfăşurînd o activitate sistematică, de zi cu zi, pe linia concentrării efor­turilor colectivelor de muncă din întreprinderi spre obiectivele hotărîtoa­­re ale producţiei, organi­­zaţiilor de partid le revi­ne sarcina să intervină cu mai multă competenţă şi operativitate în aplicarea prevederilor planurilor M.T.O., în introducerea și extinderea micii meca­nizări. Plenara a reco­mandat ca cea mai mare parte a măsurilor ce vor fi incluse în noile planuri M.T.O., privind realiza­rea sarcinilor economice pe anul 1966, să fie rezol­vate în prima parte a a­­nului viitor. A. Sf. ­ TEATRE « ÎNTOARCEREA DIN ADÎNCURI — Teatrul de operă şi balet, tel. 16.48.20, ora 19.30. PRINŢESA CIRCULUI — Teatrul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. VEDERE DE PE POD — Teatrul­ naţional „X. L. Caraglale", sala Co­media, tel. 14,71.71, ora 19.30. PATIMA DE SUB ULMI — Tea­trul naţional „I. L. Caragiale", sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. OPERA DE TREI PARALE — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", tel. 14.60.60, ora 19.30. DRAGĂ MINCINOSULE — Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.74.50, ora 19.30. VULPILE — Teatrul Mic, strada C. Miile nr. 16, tel. 14.70.81, ora 20. IDEI PENTRU O... REVISTA — Teatrul evreiesc de stat, tel. 21.36.71 ora 20. CU MUZICA... E DE GLUMIT — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase", sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 20. AMNARUL — Teatrul Ţăndărică, sala Academiei, tel. 15.87.37, ora 16. CIRCUS BUCUREȘTI — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. CINEMATOGRAFE A TRECUT O FEMEIE — Patria, tel. 11.86.25, orele 9.30, 11.45, 14, 10 30, 18.45 21. CAMERA IN FORMĂ DE „I.“ — Republica, tel. 11.03.72, orele 9. n.15, 13.45, 16 15, 18.45, 21.15 ; Excelsior, tel. 18.10.88, orele 10, 12.30, 15.15, 18. 20.45 ; Grădina Expoziţia, tel. 18.10 88 ora 19.15; Stadionul Dinamo, tel. 11.03.72, ora 19.30. CINEVA ACOLO SUS MĂ IU­BEŞTE — Festival, tel. 15.03.84, orele 8.45, 11.15, 13.45, 16.15, 18.43, 21.15, grădină ora 20 ; Mioriţa, tel. 14 27 14 orele 10. 12.30, 15.30, 18.15. 20 45. OMUL MAFIEI — Bucureşti, tel. 13.61 54, orele 9.15, 11 30, 13.45, 16 45. 19. 21 ; Griviţa, tel. 17.08.58, orele 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21 ; Mo­dern, tel. 21.71.01, orele 10, 1215, 14.30, 16.45, 19. 21 ; Grădina Pro­gresul, tel. 15.61.54, ora 20; Arenele Libertăţii, tel. 23.71.01, ora 20. CORBII — Capitol, tel. 16.29.17, orele 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, .20.45, grădină ora 19.30 Feroviar, tel. 16.22.73, orele 9.30, 11.30, 13.45. 18, 18.15, 20.30 ; Flamura, tel. 23 07 40, orele 10, 12.15, 16, 18.15, 20.30. STRIGĂTUL — Victoria, tel. 16.28.79, orele 10, 12.30, 15.30, 18, 20.30 ; Cosmos, tel. 35.19.15, orele 15.30, 18, 20.30. PROCESUL PROFESORULUI WEIR — Central, tel. 11.12.24, orele 9.15, 12, 14.45, 17.45, 20.45 ; Giuleşti, tel. 17.55 46, orele 10.30, 15, 17.45, 20.30. ROŞU ŞI NEGRU — (ambele serii) — Lumina, tel. 16.23.35, orele 9.45, 13, 16.30, 20.­­ UN LUCRU FĂCUT la TIMP — Union, tel. 13.49.04, orele 15.30, 18, 20.30. FILME PENTRU COPII — Doina,­ tel. 16.35.38, ora 10. VIATĂ DIFICILĂ — Doina, tel. 16.35.33, orele 11.30, 15,15, 18. 20.45 . Moşilor, tel. 12.52.93, orele 15.30, 18. 20.30. grădină ora 19. suită bănăţeană — masco­te — PICTORUL LUMINII — A CUI E VINA ? — COLINA LENIN — CINE A LUAT PELICANII ? — Timpuri noi, tel. 15.61.10, de la ora 10 la 21 în continuare. NUNTA CU PERIPEŢII — Cultu­ral, tel. 16.25.39, orele 16. 18.15. 20.30. RUNDA 6 — înfrăţirea Intre po­poare, tel. 17.31.64, orele 10. 15.45, 18, 20.15 . Melodia, tel. 12.06 88, orele 9.30. 11.45 14, 16.30, 18.45, 21. LALEAUA NEAGRĂ — cinema­scop — Dacia, tel. 15.26.10, de la ora 9 la ora 14 în continuare, apoi orele 16.15, 18.45, 21. SAMBA — Bucegi, tel. 17.05 47, orele 10, 12.30, 15.30. 18, 20.30, gră­dină ora 19 . Floreasca, tel. 12.28.30, orele 10.30, 13, 15.30, 18 . 20.30. HOŢUL DE PIERSICI — Buzeşti, tel. 15.62.79, orele 15, 17.30, grădină ora 20. APORT, MUHTAR! — cinema­scop — Unirea, tel. 17.10.21, orele 16, 18.15, grădină ora 19.30 . Munca, tel. 21.50.97, orele 16, 18.15, 20.30. UN CARTOF, DOI CARTOFI — Tomis, tel. 21.49.46, orele 9.30, 11.45, 14. 16.15, 18.30, 20.45, grădină ora 19 . Pacea, tel. 31.32.52, orele 15. 18. 20 . Rahova, tel. 23.91.00, orele 16, 18.15, 20.30, grădină ora 19. ROMULUS SI REMUS — cinema­scop — Cringasi, tel. 17.38.81, orele 15.30. 18. 20.30. UNORA LE PLACE IAZUL — Fla­căra, tel. 21.35.40, orele 15.30. 18. 20.30; Ferentari, tel. 23.17.50, orele 15.30. 18. 20.30. MARSUL ASUPRA ROMEI — Vitan, tel. 21.39.82, orele 15 45, 18. 20.15, grădină ora 19 ; Cotroceni, tel. 13.62.50, orele 15.39. 18. 20 30. DOMNUL — cinemascop — Popu­lar, tel. 35.15.17, orele 10.30, 16, 18.30. 21. * uiu­i lui.im 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.20 Tineri gimnaşti. Emisiune pentru copii. 20 00 Săptâmîna. 21.00 Avanpre­mieră. 21.10 Telefilatelia. 21.30 Artişti ai Teatrului National din Atena în Studio. 22.00 „Luceafărul“ de Mihai Eminescu. (Montaj literar-coregrafic). 22.30 Emisiune cu prilejul Zilei Na­ţionale a Republicii Populare Chi­neze. 23.00 Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. „M-am adresat la toate centrele în­treprinderii «Nufărul» (unitate a in­dustriei locale) — ne scrie cetăţeanul ALEXANDRU MIREA — pentru vop­­sirea unui balonzaid. Mi s-a răspuns că în cadrul acestei întreprinderi nu se efectuează o asemenea prestaţie. Nu m-am descurajat şi m-am adresat bi­roului de informaţii al cooperaţiei meşteşugăreşti. Şi aici răspunsul a fost negativ. Nici în cadrul coopera­ţiei meşteşugăreşti nu există vreo ast­­fel de unitate. îmi pun întrebarea: se poate ca în Bucureşti să nu existe nici o boiangerie ?" Astfel de sesizări am mai primit şi de la alţi cetăţeni. Să vedem, deci, care este situaţia în această privinţă. Cu cîţiva ani în urmă în Bucureşti existau mai multe boiangerii Unele aparţineau sectorului­­cooperatist, altele Ministerului Industriei Uşoare. Cu ocazia stabilirii profilului prestaţiilor pe care să le execute industria locală şi cooperaţia meşteşugărească, s-a hotă­­rît ca spălătoriile cnih­ice şi boiangerii­­le să revină primei. Cooperaţia a făcut transferurile cuvenite, in­dustria locală le-a preluat, dar nu a mai continuat decit cu prestarea servi­ciilor de spălătorie, sector în care a adus, intr-adevăr, unele îmbunătăţiri.“ La rîndul său, Ministerul Industriei Uşoare a dat un nou profil­­ între­prinderii „Luceafărul“, urmînd ca în scurt timp să transfere industrie lo­­cale şi prestarea serviciilor de spălă­torie. Toate aceste măsuri organizato­rice, pe lingă efectul lor pozitiv, s-au soldat însă cu dispariţia boiangeriilor. Pentru a afla cauzele acestei dispa­riţii am solicitat lămuriri tovarăşei Maria Grigore, directoarea întreprin­derii „Nufărul“, şi am purtat o dis­cuţie mai amplă cu cîţiva tovarăşi din conducerea Secţiunii de industrie locală a Sfatului Popular al Capitalei, prin­tre care şi cu tovarăşul ing. I. Mă­lin, directorul acestei secţiuni. Iată răspunsurile primite : TOV. MARIA GRIGORE : „Intr-a­devăr, se simte, în Capitală, lipsa bo­iangeriilor. In ceea ce priveşte întreprinderea noastră, nu avem în prezent posibilitatea să executăm o­­peraţii de vopsire". »» TOV. I. MĂLIN: „Am preluat de la sectorul cooperatist mai multe uni­tăţi de boiangerie, printre care şi uni­­tatea centrală din calea Moşilor 160. Toate spaţiile luate, ca şi utilajele, erau improprii pentru asigurarea unor operaţii de vopsire corespunzătoare. In ceea ce ne priveşte, am efectuat un studiu, o documentaţie, în legătură cu problema unităţilor de vopsitorie şi boiangerie. In momentul în care pro­iectul înaintat va fi aprobat, probabil că se va rezolva şi problema boiange­­riilor". Reţinînd „probabilităţile“ din răs­punsul tovarăşului Mălin, am continuat mai departe discuţia. Am aflat astfel că la Secţiunea industriei local­­a S.P.C. nu există convingerea certă­ a necesităţii înfiinţării unor boiangerii, deşi, pe de altă parte, tovarăşii de aici recunosc că unităţile de vopsitorie ar fi rentabile. Argumentele prin care se justifică faptul că nu s-au înfiinţat asemenea unităţi se bazează pe ideea ca­­ o asemenea prestare de serviciu faţă de populaţie, nu mai ţine astăzi pasul cu vremea, sau, cum s-ar spune e demodată, şi pe faptul că lipsesc spaţii de producţie şi utilajele ne­cesare. Dar­­din constatările noastre re­zultă că asemenea „argumente“ nu rezistă în faţa­ realităţii. Astfel în­treprinderea „Luceafărul“ are o se­rie de­ utilaje pe care le-a oferit industriei locale, spre transferare, de foarte mult timp, dar propunerea nu a stîrnit interesul cuvenit. De a­­semenea, dacă s-ar solicita sprijinul M.I.U. ar putea asigura acordarea unei asistenţe tehnice corespunzătoa­re, atît în ceea ce priveşte specia­lizarea oamenilor cît și pentru sta­bilirea celor mai indicate metode de lucru în cadrul procesului de pro­ducţie. Considerăm că Secţiunea de industrie locală, cu sprijinul Comitetului Execu­tiv al Sfatului Popular al Capitalei, are posibilitatea să rezolve de urgenţă problema boiangeriilor. Dinu Lăzarescu CORESPONDENȚĂ in căutarea une

Next