Informatia Bucureştiului, octombrie 1965 (Anul 13, nr. 3778-3803)
1965-10-01 / nr. 3778
Pag. a 2-a «/?#£/■ DE CINEFIL Premierele săptămînii viitoare ® Sa considerăm o coincidenţă norocoasă faptul că mulţumită unei programări lipsită de varietate, vom putea vedea după „A trecut o femeie", încă un film Bardem „La ora 5 dupăamiază". Interpretat de Francisco Rabal şi Nuria Espert, filmul_ ne promite o dramă psihologică inspirată din lumea toreadorilor. Tot saptămîna viitoare, admiratorii lui Jean Marais îl vor putea revedea în filmul regizorului Jean Charles Dudrumet „Onorabilul Stanislas, agent secret". Protagonistul „Căpitanului Fracasse" și-a lăsat de astă dată sprintena sabie la recuzită, pentru a apărea într-un personaj contemporan implicat într-o intrigă poliţistă de actualitate. „ Tînăra cinematografie a R. D. Vietnam, despre valoarea căreia a pledat convingător o realizare ca „Doamna Tu-Hau", va fi din nou prezentă pe afişul cinematografic bucureştean cu noul film de aventuri „Agentul de legătură". Realizat de Nong leh Dat şi Vu Pham Tu, filmul este o vie expresie a curajului eroic cu care poporul vietnamez îşi apără patria de intervenţia imperialistă. La ce lucrează... HEINZ RUHMANN deţine rolul principal în „Premiantul XI". Turnat la Salzburg, filmul relatează o festă jucată de către vechii colegi de clasă fostului premiant al promoţiei-A. MANASAROV, tînăr regizor sovietic, a terminat pe platourile studioului Mosfilm ecranizarea piesei lui Mihail Svetlov: „După douăzeci de ani", BRUNELLO RONDI, realizator italian, turnează filmul „Mai tîrziu, Claire, mai tîrziu". Este interesant că interpreţii aufost aleşi din cinci ţări diferite şi vor vorbi în limbile lor. Jean Marais — onorabilul Stanislas In raza reflectorului li vom revedea pe Paul Newman Prezentarea în această toamnă a filmului lui Robert Wise „Cineva acolo sus mă iubeşte“ a trezit un justificat interes în rîndul publicului bucureştean, faţă de puternica personalitate a actorului Paul Newman, interesant este că rolul lui Rocky Graziano l-a scos din anonimat pe actor și în țara sa, în 1956. Wise solicitase pentru evocarea consacrată celebrului campion pugilistic, colaborarea unei vedete de renume mondial cu James Dean. In urma sfîrșitului tragic al acestuia din urmă, Wise a fost nevoit să caute un nou interpret și a făcut o descoperire fericită în persoana lui Newman. Era pe atunci un actor obscur, care apărea pe scena unui teatru de pe Broadway și care interpretase două sau trei roluri cu totul episodice în film. Apariția sa în filmul consacrat lui Rocky a fost destul să-l impună în rîndul tinerilor actori de frunte ai Hollywoodului. Astfel, în acelaşi an 1956 Newman joacă rolul unui ofiţer colaboraţionist în „Furtuna", turnează din nou sub conducerea lui Wise în filmul „Pînă cînd vor mai naviga“, terminat în anul următor. Drumul său de creaţie nu este fără surprize. In filmul „Puşca în mina stingă« suferă un eşec, dar în 1958 el îşi confirmă din nou valoarea interpretînd în ecranizarea lui Martin Ritt după Faulkner „Vara lungă şi caldă", rolul unui om brutal aspru, sălbatic dar îndrăgostit de viaţă şi de adevăr. In 1950 interpretează în „Jungla în oraş", rolul unui jurist care ocroteşte cu fidelitate pe oamenii mărunţi. El merge astfel din succes în succes pînă la cea mai recentă apariţie a sa în filmul „Lady L", alături de Sophia Loren. In cariera lui Newman un loc aparte îl au apariţiile sale în două ecranizări după Tennesee Williams, realizate de regizorul Richard Brooks : „Pisica pe acoperişul fierbinte“ produs în anul 1958 şi „Dulcea pasăre a tinereţii", film apărut în 1962. „Pisica...“, în care a jucat alături de Elisabeth Taylor, a fost o adaptare apreciată ca un pic prea teatrală. O impresie mai puternică a lăsat „Dulcea pasăre a tinereţii", film care face parte din programul cinematografic al săptămînii viitoare. Vom putea să-l revedem pe Paul ^Newman în rolul unui chelner îndrăgostit de fiica guvernatorului, rol interpretat de artista Geraldina Page pe care o cunoaştem din „Vară şi fum“. Iată-i pe protagoniştii filmului în fotografia alăturată. Din programul Festivalului internaţional al filmului de ştiinţă popularizată După cum am mai anunţat, duminică 3 octombrie, in Sala mică a Palatului Republicii, încep proiecţiile celui de-al XIX-lea Festival internaţional al filmului de ştiinţă popularizată. Cinematografia noastră prezintă in cadrul Festivalului filmele : „Temă cu variaţiuni“ — un studiu despre mimetism realizat de Dona Barta ; „Prietenul meu Max“ — experiment din viaţa unui cimpanzeu (regia: Ion Bostan); „Călătorie imaginară” — o fantezie pe marginea teoriei relativităţii de M. Popescu; „Pe poteci de munte” — de Stelian Penu; „Simetria«» — o incursiune în lumea cristalelor de C. Teodorescu şi noul film al regizoarei Dona Barta „Plante acvatice“. In cele opt zile ale Festivalului vor fi prezentate şi numeroase producţii ale studiourilor de peste Hotare. Spicuim din programul filmelor sovietice „Plasma pozează«« — prezentare a procesului propriu zis al formaţiei plasmei înregistrat pe peliculă cu o viteză de 10 milioane fotograme pe secundă (după cum se ştie viteza normală de înregistrare este 21 imagini pe secundă) şi „Lumea se dezvăluie în capilare“ — peliculă consacrată lucrării ştiinţifice a lui Porfiriev şi Gabe, laureaţi şi Premiului Lenin pentru noua lor metodă de studiere a micro-organismelor. Dintre producţiile cinematografiei S.U.A. atrage atenţia filmul „Ranger IX“ care înfăţişează deosebit de limpede detaliile reliefului lunar, surprinse la 24 martie 1965 de cele 6 obiective de televiziune instalate la bordul satelitului american cu acelaşi nume. Cehoslovacia prezintă o biografie cinematografică a marelui genetician Gregor Mendel, Franţa un film care studiază cu ajutorul unei camere ultrarapide comportarea bulelor de aer într-un lichid încălzit, iar Belgia un film despre „Studiul limbajului păsărilor“. Anglia va fi reprezentată între altele de filmul „Biologia păianjenului’*, Olanda de filmul „Solul şi știința”, Japonia de „Selecţia lactobacililor acidofili”, Polonia de o bandă consacrată viespilor şi R. D. Germană de filmul „Sîngele este viaţa“. De remarcat că la Festival va fi prezentat şi filmul maghiar „Uvertura“, distins în primăvara acestui an cu Marele Premiu (Palme d’or) al Festivalului internaţional al filmului de la Cannes. A fost pentru prima oară cînd juriul de la Cannes a introdus in palmaresul său un film de ştiinţă popularizată. Filmul asociază uvertura „Egmont“ de Beethoven cu evoluţia unui embrion de pui începînd cu inseminarea oului şi sfîrşind cu ieșirea puilor din găoace. •mi Constructorii •••pe scenă Formaţiile artistice ale muncitorilor constructori au început pregătirile pentru etapa a II-a a întrecerii artistice pe tema „Slavă partidului". Colectivele şi-au revizuit repertoriul, iar instructorii au trecut la un program riguros de repetiţii. Comisia raională s-a întrunit zilele trecute pentru a discuta problemele organizatorice legate de întrecere. Intre 1 şi 31 octombrie va avea loc faza întîi — interîntreprinderi — iar între 1 şi 15 noiembrie, faza a doua raională. Ca de obicei, întrecerea artistică se va desfăşura sub forma spectacolelor cu public, fiecare dintre ele cuprinzînd numere muzicale, coregrafice şi de brigadă artistică, precum şi grupuri de solişti vocali, insstrumentali şi coregrafici. Spectacolele vor avea loc la cluburile constructorilor din Drumul Murgului, Ciurel, bd. Muncii şi întreprinderea de instalaţii, montaje şi izolaţii. Cei dintîi concurenţi se vor prezenta în ziua de 7 octombrie, la ora 18, in sala clubului din Drumul Murgului. Constructorii vor avea prilejul să-şi aplaude tovarăşii de muncă din formaţiile artistice de la I.C.M. 2 (brigadă, dansuri, orchestră de muzică populară), I.C.M. 1 (dansuri), I.C.M. 3 (brigadă, dansuri, taraf) şi de la sectorul cazare (dansuri, brigadă), în următoarele zile vor apărea în faţa juriilor formaţii de estradă, orchestre de muzică uşoară şi muzică populară, colective de dansuri populare, brigăzi artistice şi solişti de la întreprinderea de construcţii-montaj nr. 1, întreprinderea de drumuri şi poduri—Bucureşti, întreprinderea de instalaţii, montaje şi izolaţii, întreprinderea de utilaj-transport, întreprinderea de construcțiimontaj nr. 5, întreprinderea de construcțiimontaj nr. 4 și altele, la Teatrul „C. Tănase“: ► e comedie cu muzică Cu „Profesorul de franceză“ de Tudor Muşatescu, conducerea Teatrului „C. Tănase" a introdus in repertoriul stagiunii actuale un nou gen de spectacol muzical, comedia cu muzică. Iniţiativa Teatrului satiric-musical ne-a înlesnit o nouă intilnire cu maestrul Muşatescu, căruia i-am adresat cîteva întrebări. — Care este, după dumneavoastră, deosebirea dintre comedia muzicală și comedia cu muzică? — Fără să aibă legături de „singe" cu străbunicile comediei cu cîntece, comedia cu muzică încearcă să se elibereze de tutela repetată pînă la rutină a comediilor muzicale propriu-zise. Cu alte cuvinte, comedia cu muzică este, înainte de toate, o piesă de sine stătătoare, cu acţiune legată, cu un conflict dramatic strîns şi cu un obiectiv bine determinat, căreia i se adaugă—fără să i se subordoneze—(făcînd parte integrantă din text), muzica. Sigur că într-o comedie muzicală nu mai poate fi vorba de o serie de pretexte orale care să angajeze, cu sau fără cap şi coadă, o serie de „şlagăre“ şi de argumente coregrafice. Fără a avea nimic împotriva acestui gen, comedia, cu muzică îşi propune să facă acelaşi lucru dar la altă scară şi în altă manieră. — Ce este da fapt „Profesorul de franceză“? — înainte de a spune ce este „Profesorul de franceză“, vreau să-ţi spun dumitale care eşti tînăr, că în lunga mea carieră dramatică—şi de autor şi de director şi de regizor—am avut şi am încă şi voi avea pînă la ultimă cortină, o mare dragoste, dusă uneori pînă la slăbiciune, pentru tinereţe. Am scris pentru tineri—şi încă cu—, am jucat cu tinerii şi am avut, ceea ce se numeşte „mină bună“ pentru ei. Este destul să-ţi spun că din prima echipă a celui dinţii teatru condus de mine, împreună cu marea actriţă şi regretata mea prietenă Maria Filotti, au făcut parte şi nişte iluştri anonimi pe atunci şi care ezi se numesc Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Clpăi Berthola, Madeleine Andronescu, George Voinescu ca şi regretatul N. Tomazoglu. Chiar „Profesorul de franceză", deşi s-a jucat într-o singură staţiune de vară (acum aproape 20 ani) a scos la lumină pe Floria Şerbănescu, Emil Popescu şi alţii. „Profesorul de franceză" este, prin urmare, o piesă a tinereţii, mai exact a adolescenţei, care se transformă în tinereţe. Ce se intîmplă în ea, se intîmplă şi se va intîmpla în toate tinereţile tuturor tinerilor. Bineînţeles, piesa va fi interpretată numai de tineri (cu excepţia dragei mele interprete Victoria Mierlescu şi ea, impunător de tînără). — Regia ? — Regia spectacolului este încredinţată tot unui tînăr—dar călit regizor— Nicolae Frunzetti, care din cîte am văzut pînă azi, corespunde integral intenţiilor piesei, ba chiar şi dorinţelor mele intime. — Muzica ? — Muzica, (şi ce muzică!) este scrisă de Mălineanu. Era o veche dorinţă a mea (ca să nu zic şi o mai veche dorinţă a lui) ca să „facem“ într-o zi o comedie muzicală. Am scris-o acum, dar nu muzicală ci „cu muzică", lucru care nu va face decit să arate şi alte posibilităţi muzicale necunoscute pînă acum, ale talentatului compozitor. — Decorurile cum le găsiţi ? — Decorurile lui Liviu Popa vor dovedi, după părerea mea, deosebitele calităţi de scenograf ale acestui tot tînăr şi foarte interesant pictor scenograf. •ir Pe scurt, „Profesorul de franceză" este o piesă scrisă pentru tineri, jucată de tineri, pusă în scenă de tineri şi scrisă de veşnicul tînăr Tudor Muşatescu. M. Sipoş TUDOR MUŞATESCU Văzut de NEAGU RÃDULESCU ?n Prezenţa lui Sviatoslav Richter în mijlocul nostru a avut în acest an un caracter omagial : memoriei lui George Georgescu, maestrul de care l-a legat în anii din urmă o caldă prietenie, făurită în zile de neuitată colaborare artistică, i-a dedicat Richter recitalul de la Bucureşti, în cadrul acestui program, Richter a inclus o sonată de Schubert (în la minor, pp 143), una dintre acele sonate pe nedrept uitate şi pe care Richter le-a readus în atenţia marelui public. După acest model de revalorificare a unei pagini clasice, patru piese mici de Branms ne-au reamintit profunda aderenţă a lui Richter faţă de muzica acestui compozitor, cunoscuta nouă din memorabilele interpretări ale concertului nr. 2. Dar punctul culminant al recitalului avea sâ fie Sonata de Liszt. Această copleşitoare creaţie pianistică are sa fi fost scrisă pentru Richter paginile ei, interpretul găseşte materia bogată, inepuizabilă, pentru exprimarea giganticei sale naturi muzicale. Impresia pe care o lasă această interpretare, în care măreţia alternează cu sonorităţi şi frazări de o delicateţe ce vine parca dincolo de materia pianului — al căror secret numai Richter îl cunoaşte — este asemănătoare cu cea produsă, în urmă cu cîţiva ani, de execuţia Sonatei nr. 5 de Scriabin. Antiteza copleşitoare este una din trăsăturile artei lui Richter ; este şi un procedeu constitutiv al Sonatei de Liszt : se întîlnesc „la cel mai înalt nivel" două estetici, cea a creatorului și cea a interpretului. A doua zi după acest recital sărbătoresc Richter a participat la deschiderea de stagiune a Filarmonicii. Programul dirijat de Mircea Basarab a cuprins — încadrînd Concertul lui Ceaikovski — Simfonia a 5-a de Beethoven şi, în primă audiţie, Concertul pentru orchestră de coarde de Wilhelm Berger, lucrare remarcabilă prin construcţie şi scriitură instrumentală a compozitorului recent premiat la Concursul pentru cvartete de coarde,de la Liége. Rar se poate auzi un Ceaikovski mai autentic, mai apropiat de fondul sensibil al fiecărui ascultător. în acelaşi timp percepem fard ezitare această versiune ca aparţinînd numai lui Richter. Ca şi în cazul Sonatei lui Liszt, ne aflăm în faţa unei „ediţii de referinţă" de la care, cu sau fard voie, vor porni de acum înainte multe judecăţi de valoare. Radu Gheciu Viaţa muzicală Sviatoslav Richter la Bucureşti La repetiţie... Educarea comunistă a tineretului Manifestînd o grijă permanenta faţă de munca politico-educativă în rîndul tineretului, Comitetul raional de partid V. I. Lenin analizeaza periodic modul în care organizaţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile raionului se preocupă de activitatea organizaţiilor U.T.C. De asemenea, o atenţie deosebită se acordă şi modului cum se desfăşoară activitatea organizaţiei raionale U.T.C. In legătură cu această problemă, zilele trecute a avut loc o şedinţă plenară a comitetului raional de partid. Atît referatul prezentat de tovarăşul Vasile Andrei, primsecretar al Comitetului raional V. I. Lenin al U. T. C. cît şi participanţii la discuţii au apreciat pozitiv activitatea desfăşurată de organizaţiile U. T. C. pentru educarea tineretului, atragerea acestuia la înfăptuirea sarcinilor economice ce stau în faţa colectivelor întreprinderilor şi instituţiilor din raion, pentru canalizarea entuziasmului şi energiei tinerilor spre însuşirea tehnicii noi, descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale fiecărui loc de muncă. Folosind un larg activ obştesc, comitetul raional U.T.C. a iniţiat numeroase acţiuni educative, a ajutat organizaţiile U.T.C. din întreprinderi şi instituţii în organizarea de conferinţe, expuneri pe teme ale politicii partidului nostru, pentru cunoaşterea istoricelor documente ale Congresului al IX-lea al P.C.R., simpozioane şi seri literare, întîlniri cu activişti de^ partid,oameni ^ae - ştiinţă, artă şi cultură* Apreciind rezultatele bune dobîndite în aceste direcţii participanţii la discuţii au arătat că în munca unor organizaţii U.T.C. nu există continuitate, că unele comitete nu reuşesc să mobilizeze toţi tinerii spre a contribui pe măsura posibilităţilor lor la îndeplinirea sarcinilor ce revin colectivelor întreprinderilor din care fac parte, că unele acţiuni cultural-educative nu ţin seama de specificul activităţii tineretului. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Traian Dudaş, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.C.R. Apreciind preocuparea comitetului raional de partid pentru îndrumarea activităţiii organizaţiei raionale JJ.T.C., vorbitorul a subliniat că este necesar ca această preocupare să fie imprimată tuturor organizaţiilor de partid din întreprinderile şi instituţiile raionului. In cadrul formelor organizate de studiu în învăţămîntul politic, ca şi prin studiul individual trebuie să se acorde o atenţie deosebită însuşirii de către tineret a istoricelor documente ale Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Un loc de seamă în munca comitetului raional U.T.C. trebuie să-l ocupe pregătirea activiştilor U.T.C., instruirea şi îndrumarea activităţii comitetelor din întreprinderi şi instituţii. Plenara a aprobat un plan de măsuri cu obiective şi sarcini concrete pentru îmbunătăţirea muncii de educare a tineretului. V. P. I ABONAT! LA CASETĂ ! Situată în bd. Gheorghe Gheorghiu- Dej nr. 17, Librăria nr. 50 e frecventată zilnic de zeci de cumpărători. Secretul constă nu numai în faptul că-şi are „vadul" pe una dintre arterele de mare circulaţie ale oraşului. Unitatea beneficiază, în acelaşi timp, de un sistem modern de deservire : accesul liber la standul de cărţi. Răsfoind paginile lucrărilor care îi interesează, întîrziind în faţa unei scheme sau a unui indice de materii, vizitatorii au posibilitatea să se informeze direct şi prompt asupra oricărui titlu expus aici. • De cîtva timp, în incinta librăriei funcţionează o secţie nouă, înfiinţînd-o C.L.D.C. — regionala Bucureşti răspunde unei cerinţe reale a publicului , dorinţa multor cumpărători de a-şi asigura primirea unor cărţi la data apariţiei lor, fără riscul ca acestea să se epuizeze mai înainte de a prinde de veste. Modul de funcţionare a acestei secţii e simplu. Consultînd cataloagele sau planurile editoriale ce le stau la dispoziţie, doritorii îşi aleg titlurile preferate dintr-un domeniu sau altul. Pentru fiecare titlu, se întocmeşte o fişă în care e trecut numele tuturor amatorilor. In momentul apariţiei cărsţii, toţi abonaţii la lucrarea respectivă ■ sunt anunţaţi la adresa indicată într-un caiet special. înscrierile se fac pentru orice titlu din domeniul tehnico-ştiinţific sau social-politic. * Pină în prezent, circa 150 de abo n naţi îşi au casetele rezervate în incin- ta librăriei. Tot pe linia găsirii unor cît mai operative modalităţi de deservire, C.L.D.C. a recurs la procedeul con- g centrării unor volume în curs de epui- S zare în cîteva unităţi centrale. Astfel, la Librăria Academiei, din calea Vic- toriei nr. 27 (telefon 14.08.50) se pot * găsi lucrări tehnico-știinţifice si I cursuri universitare. La Librăria uni- versală, din calea Victoriei nr. 45 (tel. 16.28.94), iubitorii artelor au posibili- 1 tatea să „prindă“ ultimele exemplare * ale unor lucrări de acest fel. La libră ria „M. Eminescu" din bd. Republicii I nr. 5 (tel. 15.87.61) se pot găsi volume din domeniul beletristicii sau a! spor-, tului. Pentru literatura social-politica * e desemnată în acest sens librăria „M. I Sadoveanu“ din bd. Magheru nr. 6 (tel. 12.49.53), în timp ce Librăria tehnică din bd. Bălcescu nr. 2 (tel. 1 14.75.52), păstrează volumele din acest ■ domeniu, în curs de epuizare. Iubito- grii muzicii găsesc literatură de specia- ■ litate ,ca și discuri la librăria „Simfo gnia“ din bd. Republicii nr. 5 (lingă B librăria „M. Eminescu"). ■ B. Ioan PLENARE ALE COMITETELOR RAIONALE DE PARTID Conducerea activităţii economice In Directivele Congresului al IX-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în următorii cinci ani, subliniindu-se necesitatea extinderii mecanizării, se arată că eforturile materiale destinate acestui scop vor fi orientate în principal spre acele lucrări şi operaţii a căror mecanizare asigură cu precădere creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, uşurarea condiţiilor de muncă. Avînd în vedere astfel de considerente, comitetul raional şi organizaţiile de partid din raionul N. Bălcescu acordă toată grija acestei forme de promovare a tehnicii avansate în întreprinderi. La recenta plenară a comitetului raional de partid —la care a fost pusă în discuţie şi această problemă—s-a scos în evidenţă că majoritatea organizaţiilor de partid şi conducerilor întreprinderilor au depus eforturi susţinute pentru realizarea la termen şi cu maximă eficienţă economică a unor lucrări de mică mecanizare. De exemplu, la Uzina „Autobuzul“, la întreprinderea de construcţii metalice şi prefabricate nr. 7, la fabricile de pielărie şi încălţăminte „Pionierul“ şi Dîmboviţa, şi în alte unităţi industriale, prin executarea unor asemenea lucrări s-a îmbunătăţit transportul uzinal, au fost eliminate unele locuri înguste de producţie, modernizînduse fluxul tehnologic, s-a redus timpul de prelucrare a unor materii prime etc. Mai mulţi participanţi la discuţii au împărtăşit din experienţa dobîndită în decursul anilor în privinţa includerii în cadrul planurilor M. O. a lucrărilor de mică mecanizare, a respectării cu rigurozitate a termenelor de execuţie şi a urmăririi eficienţei economice a acestora. Informarea prezentată şi participanţii la discuţii s-au oprit şi asupra unor aspecte negative din activitatea conducerilor tehnico-administrative şi organizaţiilor de partid de la Uzina „Steaua roşie“, întreprinderile „Flamura roşie“, „Flora“, „Ţesătoriile reunite“, Uzina mecanică de utilaj chimic . a., care, neurmărind cu perseverenţă elaborarea în termen a documentaţiilor tehnice pentru lucrările de mică mecanizare, au ajuns la situaţia ca acestea să fie scoase din plan sau respinse de filiala raională a Băncii Naţionale. Unele întreprinderi nu au folosit în termenul aprobat creditele acordate, fiind necesară reactivarea acestora. In multe cazuri, pentru lucrările de mică mecanizare s-au folosit materiale din fondurile de producţie care, decontate cu întîrziere, au dus la goluri în mijloacele circulante şi la noi forme de reaprobare a creditelor iniţiale. Plenara a indicat organizaţiilor de partid să îndrume şi să ajute conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor pentru a se evita procedeele de felul celor amintite, care provoacă însemnate rămîneri în urmă în darea în exploatare a obiectivelor de mică mecanizare. Totodată, s-a subliniat necesitatea asigurării la timp a capacităţii de proiectare şi de producţie pentru executarea acestor lucrări. Desfăşurînd o activitate sistematică, de zi cu zi, pe linia concentrării eforturilor colectivelor de muncă din întreprinderi spre obiectivele hotărîtoare ale producţiei, organizaţiilor de partid le revine sarcina să intervină cu mai multă competenţă şi operativitate în aplicarea prevederilor planurilor M.T.O., în introducerea și extinderea micii mecanizări. Plenara a recomandat ca cea mai mare parte a măsurilor ce vor fi incluse în noile planuri M.T.O., privind realizarea sarcinilor economice pe anul 1966, să fie rezolvate în prima parte a anului viitor. A. Sf. TEATRE « ÎNTOARCEREA DIN ADÎNCURI — Teatrul de operă şi balet, tel. 16.48.20, ora 19.30. PRINŢESA CIRCULUI — Teatrul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. VEDERE DE PE POD — Teatrul naţional „X. L. Caraglale", sala Comedia, tel. 14,71.71, ora 19.30. PATIMA DE SUB ULMI — Teatrul naţional „I. L. Caragiale", sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. OPERA DE TREI PARALE — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", tel. 14.60.60, ora 19.30. DRAGĂ MINCINOSULE — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.74.50, ora 19.30. VULPILE — Teatrul Mic, strada C. Miile nr. 16, tel. 14.70.81, ora 20. IDEI PENTRU O... REVISTA — Teatrul evreiesc de stat, tel. 21.36.71 ora 20. CU MUZICA... E DE GLUMIT — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase", sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 20. AMNARUL — Teatrul Ţăndărică, sala Academiei, tel. 15.87.37, ora 16. CIRCUS BUCUREȘTI — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. CINEMATOGRAFE A TRECUT O FEMEIE — Patria, tel. 11.86.25, orele 9.30, 11.45, 14, 10 30, 18.45 21. CAMERA IN FORMĂ DE „I.“ — Republica, tel. 11.03.72, orele 9. n.15, 13.45, 16 15, 18.45, 21.15 ; Excelsior, tel. 18.10.88, orele 10, 12.30, 15.15, 18. 20.45 ; Grădina Expoziţia, tel. 18.10 88 ora 19.15; Stadionul Dinamo, tel. 11.03.72, ora 19.30. CINEVA ACOLO SUS MĂ IUBEŞTE — Festival, tel. 15.03.84, orele 8.45, 11.15, 13.45, 16.15, 18.43, 21.15, grădină ora 20 ; Mioriţa, tel. 14 27 14 orele 10. 12.30, 15.30, 18.15. 20 45. OMUL MAFIEI — Bucureşti, tel. 13.61 54, orele 9.15, 11 30, 13.45, 16 45. 19. 21 ; Griviţa, tel. 17.08.58, orele 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21 ; Modern, tel. 21.71.01, orele 10, 1215, 14.30, 16.45, 19. 21 ; Grădina Progresul, tel. 15.61.54, ora 20; Arenele Libertăţii, tel. 23.71.01, ora 20. CORBII — Capitol, tel. 16.29.17, orele 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, .20.45, grădină ora 19.30 Feroviar, tel. 16.22.73, orele 9.30, 11.30, 13.45. 18, 18.15, 20.30 ; Flamura, tel. 23 07 40, orele 10, 12.15, 16, 18.15, 20.30. STRIGĂTUL — Victoria, tel. 16.28.79, orele 10, 12.30, 15.30, 18, 20.30 ; Cosmos, tel. 35.19.15, orele 15.30, 18, 20.30. PROCESUL PROFESORULUI WEIR — Central, tel. 11.12.24, orele 9.15, 12, 14.45, 17.45, 20.45 ; Giuleşti, tel. 17.55 46, orele 10.30, 15, 17.45, 20.30. ROŞU ŞI NEGRU — (ambele serii) — Lumina, tel. 16.23.35, orele 9.45, 13, 16.30, 20. UN LUCRU FĂCUT la TIMP — Union, tel. 13.49.04, orele 15.30, 18, 20.30. FILME PENTRU COPII — Doina, tel. 16.35.38, ora 10. VIATĂ DIFICILĂ — Doina, tel. 16.35.33, orele 11.30, 15,15, 18. 20.45 . Moşilor, tel. 12.52.93, orele 15.30, 18. 20.30. grădină ora 19. suită bănăţeană — mascote — PICTORUL LUMINII — A CUI E VINA ? — COLINA LENIN — CINE A LUAT PELICANII ? — Timpuri noi, tel. 15.61.10, de la ora 10 la 21 în continuare. NUNTA CU PERIPEŢII — Cultural, tel. 16.25.39, orele 16. 18.15. 20.30. RUNDA 6 — înfrăţirea Intre popoare, tel. 17.31.64, orele 10. 15.45, 18, 20.15 . Melodia, tel. 12.06 88, orele 9.30. 11.45 14, 16.30, 18.45, 21. LALEAUA NEAGRĂ — cinemascop — Dacia, tel. 15.26.10, de la ora 9 la ora 14 în continuare, apoi orele 16.15, 18.45, 21. SAMBA — Bucegi, tel. 17.05 47, orele 10, 12.30, 15.30. 18, 20.30, grădină ora 19 . Floreasca, tel. 12.28.30, orele 10.30, 13, 15.30, 18 . 20.30. HOŢUL DE PIERSICI — Buzeşti, tel. 15.62.79, orele 15, 17.30, grădină ora 20. APORT, MUHTAR! — cinemascop — Unirea, tel. 17.10.21, orele 16, 18.15, grădină ora 19.30 . Munca, tel. 21.50.97, orele 16, 18.15, 20.30. UN CARTOF, DOI CARTOFI — Tomis, tel. 21.49.46, orele 9.30, 11.45, 14. 16.15, 18.30, 20.45, grădină ora 19 . Pacea, tel. 31.32.52, orele 15. 18. 20 . Rahova, tel. 23.91.00, orele 16, 18.15, 20.30, grădină ora 19. ROMULUS SI REMUS — cinemascop — Cringasi, tel. 17.38.81, orele 15.30. 18. 20.30. UNORA LE PLACE IAZUL — Flacăra, tel. 21.35.40, orele 15.30. 18. 20.30; Ferentari, tel. 23.17.50, orele 15.30. 18. 20.30. MARSUL ASUPRA ROMEI — Vitan, tel. 21.39.82, orele 15 45, 18. 20.15, grădină ora 19 ; Cotroceni, tel. 13.62.50, orele 15.39. 18. 20 30. DOMNUL — cinemascop — Popular, tel. 35.15.17, orele 10.30, 16, 18.30. 21. * uiui lui.im 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.20 Tineri gimnaşti. Emisiune pentru copii. 20 00 Săptâmîna. 21.00 Avanpremieră. 21.10 Telefilatelia. 21.30 Artişti ai Teatrului National din Atena în Studio. 22.00 „Luceafărul“ de Mihai Eminescu. (Montaj literar-coregrafic). 22.30 Emisiune cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Populare Chineze. 23.00 Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. „M-am adresat la toate centrele întreprinderii «Nufărul» (unitate a industriei locale) — ne scrie cetăţeanul ALEXANDRU MIREA — pentru vopsirea unui balonzaid. Mi s-a răspuns că în cadrul acestei întreprinderi nu se efectuează o asemenea prestaţie. Nu m-am descurajat şi m-am adresat biroului de informaţii al cooperaţiei meşteşugăreşti. Şi aici răspunsul a fost negativ. Nici în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti nu există vreo astfel de unitate. îmi pun întrebarea: se poate ca în Bucureşti să nu existe nici o boiangerie ?" Astfel de sesizări am mai primit şi de la alţi cetăţeni. Să vedem, deci, care este situaţia în această privinţă. Cu cîţiva ani în urmă în Bucureşti existau mai multe boiangerii Unele aparţineau sectoruluicooperatist, altele Ministerului Industriei Uşoare. Cu ocazia stabilirii profilului prestaţiilor pe care să le execute industria locală şi cooperaţia meşteşugărească, s-a hotărît ca spălătoriile cnihice şi boiangeriile să revină primei. Cooperaţia a făcut transferurile cuvenite, industria locală le-a preluat, dar nu a mai continuat decit cu prestarea serviciilor de spălătorie, sector în care a adus, intr-adevăr, unele îmbunătăţiri.“ La rîndul său, Ministerul Industriei Uşoare a dat un nou profil întreprinderii „Luceafărul“, urmînd ca în scurt timp să transfere industrie locale şi prestarea serviciilor de spălătorie. Toate aceste măsuri organizatorice, pe lingă efectul lor pozitiv, s-au soldat însă cu dispariţia boiangeriilor. Pentru a afla cauzele acestei dispariţii am solicitat lămuriri tovarăşei Maria Grigore, directoarea întreprinderii „Nufărul“, şi am purtat o discuţie mai amplă cu cîţiva tovarăşi din conducerea Secţiunii de industrie locală a Sfatului Popular al Capitalei, printre care şi cu tovarăşul ing. I. Mălin, directorul acestei secţiuni. Iată răspunsurile primite : TOV. MARIA GRIGORE : „Intr-adevăr, se simte, în Capitală, lipsa boiangeriilor. In ceea ce priveşte întreprinderea noastră, nu avem în prezent posibilitatea să executăm operaţii de vopsire". »» TOV. I. MĂLIN: „Am preluat de la sectorul cooperatist mai multe unităţi de boiangerie, printre care şi unitatea centrală din calea Moşilor 160. Toate spaţiile luate, ca şi utilajele, erau improprii pentru asigurarea unor operaţii de vopsire corespunzătoare. In ceea ce ne priveşte, am efectuat un studiu, o documentaţie, în legătură cu problema unităţilor de vopsitorie şi boiangerie. In momentul în care proiectul înaintat va fi aprobat, probabil că se va rezolva şi problema boiangeriilor". Reţinînd „probabilităţile“ din răspunsul tovarăşului Mălin, am continuat mai departe discuţia. Am aflat astfel că la Secţiunea industriei locala S.P.C. nu există convingerea certă a necesităţii înfiinţării unor boiangerii, deşi, pe de altă parte, tovarăşii de aici recunosc că unităţile de vopsitorie ar fi rentabile. Argumentele prin care se justifică faptul că nu s-au înfiinţat asemenea unităţi se bazează pe ideea ca o asemenea prestare de serviciu faţă de populaţie, nu mai ţine astăzi pasul cu vremea, sau, cum s-ar spune e demodată, şi pe faptul că lipsesc spaţii de producţie şi utilajele necesare. Dardin constatările noastre rezultă că asemenea „argumente“ nu rezistă în faţa realităţii. Astfel întreprinderea „Luceafărul“ are o serie de utilaje pe care le-a oferit industriei locale, spre transferare, de foarte mult timp, dar propunerea nu a stîrnit interesul cuvenit. De asemenea, dacă s-ar solicita sprijinul M.I.U. ar putea asigura acordarea unei asistenţe tehnice corespunzătoare, atît în ceea ce priveşte specializarea oamenilor cît și pentru stabilirea celor mai indicate metode de lucru în cadrul procesului de producţie. Considerăm că Secţiunea de industrie locală, cu sprijinul Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, are posibilitatea să rezolve de urgenţă problema boiangeriilor. Dinu Lăzarescu CORESPONDENȚĂ in căutarea une