Informatia Bucureştiului, decembrie 1965 (Anul 13, nr. 3830-3856)
1965-12-01 / nr. 3830
Pag. a 2-a Retrospectiva I. Gr. Popovici Sculptorul Ion Grigore Popovici (1907—1946) a avut o existență scurtă, prematur fi nefericit curmată, la numai 39 de ani. Înainte de a fi apucat să ajungă la Înflorirea deplină a vigurosului său talent. Retrospectiva deschisă în aceste zile în sălile Muzeului Simu din str. Biserica Amzei nr. 7 readuce în conştiinţa publicului o parte din opera unui mare artist, pierit de timpuriu, mai puţin cunoscut iubitorilor de artă. Ea constituie un act întrutotul îndreptăţit faţă de creaţia unui spirit înnoitor, care făgăduia mult, căci era bogat înzestrat. Plecăm din expoziţie nu numai cu impresia de ceea ce a fost Ion Gr. Popovici, ci mai ales de ce ar fi putut să devină, dacă îl aveam printre noi, adică un sculptor de frunte al epocii noastre. Fiu al unui învăţător de lingă Vaslui, după ce învaţă la Şcoala de arte şi meserii din Iaşi, termină cu succes, în 1933, cursurile Academiei de arte frumoase din Bucureşti, ca şef de promoţie. Elev al lui Paciurea, a deprins de la acest maestru subtila ştiinţă a modelajului, însuşindu-şi temeinice cunoştinţe de meşteşug. In anii studenţiei, dar şi după aceea, a trăit greu, strîmtorat, luptindu-se cu sărăcia. Ciştigind in 1934 bursa Paciurea, lucrează timp de doi ani intr-un atelier din curtea Muzeului Aman, unde îşi deschide şi prima sa expoziţie personală. Critica i-a apreciat încă de atunci calităţile excepţionale, care-l impuneau pe primele locuri ale generaţiei sale: un dinamism puţin obişnuit, unghiuri noi de vedere, aptitudini deosebite pentru monumental, precum şi expresii dramatice, de o mare forţă de sugestie, un lirism de interpretare, care conferea reprezentărilor sale umane stări paroxistice, de maximă încordare, putere de a emoţiona şi convinge pe privitor. Toate aceste însuşiri ii încadrau lucrările într-o viziune apropiată de expresionism. Totodată, a expus regulat la Salonul oficial, iar in 1937, prin concurs, pleacă pentru studii la Roma, de unde in anul următor se întoarce cu numeroase desene, deschizind o nouă expoziţie, de astă dată împreună cu alţi doi artişti. După terminarea războiului, işi reia cu multă însufleţire activitatea de sculptor, realizind o serie de proiecte de monumente menite să glorifice victoria împotriva fascismului. Căuta soluţii modemne, în care elementele de arhitectură îşi găseau şi ele o fericită îmbinare cu statuile propriu-zise, contribuind eficient la obţinerea acelei note de măreţie, caracteristică statuarei sale monumentale. Din păcate, insă, 1. Gr. Popovici n-a apucat să-şi ducă pînă la capăt proiectele sale. Doar bustul lui G. Coşbuc a fost ridicat pe soclu, în rondul din Cişmigiu închinat scriitorilor. Multe din lucrările lui Popovici, turnate în ghips, s-au pierdut. In expoziţie pot fi văzute citeva fotografii după linele din ele. Totuşi, portretele şi torsurile expuse, şi îndeosebi acel patetic cap în bronz, numit Victorie, alături de numeroasele desene în diverse tehnici, ca şi cele citeva proiecte de monumente pot oferi privitorilor o imagine concludentă asupra largilor sale posibilităţi. Temperament neliniştit, veşnic agitat, de o sensibilitate puţin obişnuită, l. Gr. Popovici a fost un cîntăreţ inspirat, plin de elan, al trupului uman, găsindu-l mai totdeauna, mai cu seamă în grafica sa, poziţii variate, contorsionate, în stare să-i releve plasticitatea. Ghemuită, aplecată deasupra noului născut, femeia din Maternitate capătă noi valenţe expresive, sugerindune mai pregnant nobilul sentiment al grijii, al dragostei pentru vlăstarul adus pe lume... Amintitul cap al Victoriei, de un modelaj aspru, neliniştit, frămîntat, evocă greutăţile luptelor purtate, sacrificiile dureroase prin care a fost obţinută biruinţa forţelor progresului. E o lucrare simbolică, reprezentativă pentru concepţia sculptorului, constituind totodată şi un îndemn convingător de a păstra neştirbit ceea ce omenirea a dobindit prin atîtea eforturi colective. Din expoziţie, în care predomină lucrurile de grafică, se desprinde forţa unui remarcabil desenator. Reprezentind în genere nuduri, dar şi cîteva portrete, aceste desene in tuş, guaşă, tempera, pastel, acuarelă (cel mai adesea combinate ) au o frumoasă ţinută artistică, impresiunind prin puterea de sugestie a volumului, a cărui linie fermă evidenţiază o viziune de sculptor. Marin Mihalache Victorie TEATRE REGELE MOARE — Teatrul naţional „1. L. Caragiale", sala Comedia, telefon 14.71.71, ora 19.80. O FEMEIE CU BANI Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, telefon 15.15.53, ora 19.30. PRINŢESA CIRCULUI — Teatrul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. JOCUL DE-A VACANTA (spectacol televizat) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 19.30. CANIOTA — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.74.50, ora 17. _ SONET PENTRU O PĂPUȘĂ — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, telefon 15.93.02, ora 19.30. 3. 3. 3. — Teatrul „C. I. Nottara", sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20. FIZICIENII — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. BILLY MINCINOSUL (spectacol prezentat de Teatrul muncitoresc C.F.R.) în sala Teatrului Mic, tel. 14.70.81, ora 19.30. BĂIATUL ȘI VINTUL — Teatrul Ţăndărică, sala din str. Academiei, telefon 15.87.37, ora 15 şi ora 17. REVISTA DRAGOSTEI — Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 20. CU MUZICA. . . E DE GLUMIT — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase", sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 20. PRIVEŞTE ÎNAPOI CU MINIE — Studioul Institutului de artă teatrală Şi cinematografică „I. L. Caragiale“, telefon 15.72.59, ora 20. MEREU MAI SUS — Ansamblul artist*el C.C.S., tel. 13.13.00, ora 20. CICLUL Pagini de antologie din muzica universală — Sala Ateneului, ora 20. PARADA CIRCULUI (spectacol prezentat de Circul Mare din Budapesta) — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. CINEMATOGRAFE OLD SHATTER HAND — film pentru ecran panoramic — Patria, bd. Magheru nr. 12—14, tel. 11.86.25, orele 9, 11.30, 14, 16.30, 19, 21.30. DINCOLO DE BARIERA — Republica, bd. Magheru 2 tel. ll.os.72, orele 9.30, 11.30, 14, 16.30, 18.45, 21.15. ULTIMA VACANTA — Griviţa, calea Griviţei — podul Basarab tel. 17.08.58, orele 10, 12, 14, 16, 18.15, 20.15. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN — cinemascop — Luceafărul, bd. 1848 nr. 0, tel. 15.87.67, orele 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30; Festival, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 14, tel. 15.63.84, orele 9.45, 12. 14.15, 16.45, 19. 21 ; Feroviar, calea Griviţei nr. 80, tel. 16.22.73, orele 9. 11.15. 18.30, 15 45, 18. 20.15 ; Excelsor, bd. 1 Mal nr. 174, tel. 18.10.88, orele 10. 12.15. 14.30, 16.45, 19. 21.15 ; Tomis, calea Văcăreşti nr. 21, tel. 21.49.46, orele 8.15, 10.15, 12.30, 14.45, 17, 19.15, 21.15 ; Melodia, şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu, tel. 12.05.68, orele 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.15 ; Flamura, şoseaua Giurgiului nr. 155, tel. 23.07.40, orele 10, 12. 14, 16. 18.15, 20.30, DE-AȘ FI... HARAP ALB — Bucureşti, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 5, tel. 15.61.54, orele 9. 11, 13, 15. 17. 19. 21 ; Floreasca, strada J. S. Bach nr. 2, tel. 12.28 30, orele 9, 12. 14, 16. 18.15, 20.30; Modern, Piaţa G. Coşbuc nr. 1, tel. 23.71.01, orele 10. 12. 14. 16. 18. 20. SASA — Capitol, bd. Gh. Gheorghiu- De, nr. 16, tel. 16.29.17, orele 9.30, 11.45, 14. 16.30, 18.45. 21. A FOST ODATĂ UN MOȘ ȘI O BABA — Victoria, bd. Gh. Gheorghiu-Dej, nr. 7, tel. 16.28.79, orele 9.45, 12. 14.15, 16.80, 18.45. 21. CAMERA IN FORMA DE „L* — Central, bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 2, tel. 14.12.24, orele 9, 11.30, 14, 16 30, 10, 21.15. PRIMII ANI — Lumina, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 12, tel. 16.23.35, orele 9.45, 11.45, 13.45, 16, 18.15. 20.30. RUNDA 6 .— Union, strada 18 Decembrie nr. 5—7, tel. 13.49.04, orele 15.30, 18. 20.30; Crîngași, sos. Cringaşi nr. 42, tel. 17.38.81, orele 10, 16. 16.15, 26.30 PROGRAM PENTRU COPII (ora 10) ; VESELIE LA ACAPULCO (orele 11.30, 13.45, 16. 18.15, 20.30). — Doina, strada Doamnei nr. 9, tel. 16.35.38. O CĂLĂTORIE EXPERIMENTALA IN MAREA ROSIE — cinemascop — CINTECUL YMEI SUMAR — VREAU SA STIU TOT nr. 40 — UN CROS NEOBISNUIT — Timpuri Noi, bd. Gh. Gheorghe-Dej nr. 18, tel. 15.51.10. «e la ora 10—21 in continuare. CARTIERUL VESELIEI — Giuleş», şoseaua Giuleşti nr. 56, tel. 17.55.46, orele 15.30, 18. 29.30 ; Dacia, calea Griviei nr. 137, tel. 16.26.10, de la ora 9—13.30 în continuare, apoi orele 15.45, 18.15. 20.45. FEMEIA NECUNOSCUTA - Cultural, Piata 1. Prndie nr. 2, tel. 16.25.39, orele 10.30. 15. 17.45. 20.30. SOARECELE DIN AMERICA — cine-i mascop — Buzesti, strada Buzesti 9—11, tel. 15.62.79, orele 16. 12. 14. 16.15. 18.30, 20.30. LALEAUA NEAGRA — cinemascop — Bucegi, bd. 1 Mal nr. 57, tel. 17.05.47, orele 10, 12.30, 15, 17.45, 20.39. MISTERELE PARISULUI — cinemascop — Unirea, bd. 1 Mal nr. 143, tel. 17.10.21. orele 11. 15. 18.15, 20.80. BOCCELUTA — Flacăra, calea Dudești nr. 22, tel. 21.85.40. orele 10. 15.30. 17.45. 20. LA ORA 6 DUPA-AMIAZA — Viran, calea Dudesti nr. 07. tel. 21.39.82, orele 16. 18.15. 20.30. MARILYN — cinemascop — Mioriţa, calea Moşilor nr. 127 tel. 14.27.14, orele 9.45, 12, 14.16. 16.30, 18.46, 21. Volga, soseaua 1. Pintille nr. 11. tel. 11.91.26, orele 9.45, 12, 14.15, 16.80, 18.45, 21. PINA LA ORAS NU E DEPARTE - cinemascop — Munca, soseaua Mihai Brevu nr. 221, tel. 21.5007, orele 16. 18. 20. 800 DE LEGHE PE AMAZOANE — Popular, strada Mătăsari nr. 31, tel. 86.15.17, orele 10.80, 16. 10.30, 21 . Ferentari calea Ferentari nr. 86, tel. 28.17.50, orele 10. 16. 18.15, 20.80. WINNETOU — cinemascop — şi COMOARA DIN LACUL DE ARGINT—Artă, calea Călăraşi nr. 153. tel. 21.31.86, orele 9.15, 1245. 16.30, 20.15. UNCHIUL MEU — Moşilor, calea Moşilor nr. 221. tel. 12.52.93, orele 16.30. 10, 20.30. CARTOUCHE — cinemascop — Cosmos, şoseaua Pantelimon nr. 89, tel. 85.19.15, orele 15.45. 18. 20.15. PRIMA ZI DE LIBERTATE — Cinemascop — Viitorul, strada M. Eminescu nr. 127, tel. 11.48.03, orele 16. 18.15. 20.30. CINE EŞTI DUMNEATA DOMNULE SORGEL — cinemascop — Colentina, şoseaua Colentina nr. 84, tel. 85.07.09, orele 15.30. 16. 20.30. JUDEX — Rahova, calea Ratiovei nr. 118, tel. 23.91.00, orele 10.30. 18, 18.15. 20.30 JOE LIMONADA — cinemascop — Progresul, şoseaua Giurgiului nr. 3, tel. 23.94.10, orele 15.30. 18. 20.15. CĂPITANUL ZERO — cinemascop — Lira, calea 13 Septembrie nr. 196, telefon 31.71.71, orele 15.30, 18. 20.30. DUMINICA LA NEW YORK — Drumul Sării, strada Drumul Sării nr. 30, tel 31.28.18, orele 15.30, 17.45. 20. ONORABILUL STANISLAS. AGENT SECRET — Cotroceni, soseaua Cotroceni nr. 9, tel. 13.62.56, orele 14. 16.15, 16.30, 20.45. CEI MAI FRUMOȘI ANI - cinerpascor — Pacea, bd. Uvertura nr. 70—72, tel 31.32.52, orele 16. 18.15. 20.30. FIUL CĂPITANULUI BLOOD - La minorul, bd. Bucureștii Noi nr. 166, tel. 17.00.50, orele 17.30. 19.30. 14.00 Fotbal: Dinamo Bucureşti—Internazionale Milano. Intilnire din cadrul „Cupei campionilor europeni“ la fotbal. Transmisiune de la stadionul „23 August”. 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.15 Emisiune pentru pionieri şi şcolari : ştiţi să socotiţi 7 Pentru copii: Răţuştele înţelepte. Film de desene animate. 20.00 Teatru : Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian. Transmisiune de la Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“. In pauze : Calitate in cantitate industrială. Reportaj realizat de Studioul cinematografic „Al. Sabia”. Poşta televiziunii. 23.00 Jurnalul televiziunii (II). Buletinul meteorologic. Destinate în primul rînd turiştilor, lucrările publicate de Editura Meridiane în această serie n-au, totuşi, caracterul efemer al unor simple „programe" de traseu. Dimpotrivă. De o certă valoare informativă şi de iniţiere, ele rămîn in raftul bibliotecii mai ales după vizitarea monumentului respectiv. Imaginile închise între coperte reflectă cele mai semnificative aspecte de interior sau de ansamblu, detalii arhitectonice, obiecte din tezaurul acestor locaşe istorice. Calitatea fotografiilor, în alb-negru, unghiul din care au fost realizate, minuţiozitatea retuşului, fac ca valoarea albumelor să crească, contribuind astfel la aprofundarea cunoaşterii elementelor caracteristice ale edificiului vizitat. Imaginile sunt însoţite de succinte prezentări istoricogeografice, cu accent pe specificul construcţiilor, care le încadrează în epocă şi în stil. Amănuntele, bine selectate, sînt pe cit de lapidare, pe atît de pregnante. Dintre ultimele apariţii în această serie de lucrări menţionăm cîteva, referitoare la mănăstirile Putna, Dealu, Căldăruşani, Govora, Dragomirna, biserica Trei Ierarhi. Autorii textelor (N. Constantinescu, Constantin Bălan, C. Jalbă, Radu Florescu, Teodora Voinescu-Răzvan Theodorescu şi, respectiv, N. Grigoraş) se dovedesc buni cunoscători ai istoriei şi cadrului, ai construcţiei monumentului descris. Tipărirea acestor albume se înscrie, de fapt, în acţiunea largă de valorificare ştiinţifică şi popularizare a patrimoniului naţional al culturii. Dacă numele meşterilor zugravi, al aurarilor şi ferecătorilor de odoare s-a stins de mult, creaţia lor, de o inimitabilă originalitate şi fantezie, a rămas integral. Sînt mărturii ale unei migale şi scrupulozităţi artistice de o exemplară valabilitate, astfel incit parcurgi paginile acestor albume cu sentimentul că descoperi, încă o dată, forţa şi adîncimea geniului creator al poporului nostru, al meşterilor celor mulţi şi anonimi din vechime. I. Butnaru In Editura Meridiane Mici îndreptare pentru monumente istorice Pe ecrat de O aprinsă dezbatere despre fericire Al patrulea film al lui Grigori Ciuhrai, „A fost odată un moş şi o babă’ captivează cu toate inegalităţile sale tocmai acolo unde recunoşti trăsăturile caracteristice autorului „Baladei soldatului“, modul său simplu şi apropiat de a istorisi, izul folcloric, umorul său cald, inima-i aprinsă. Este astăzi evident că în contextul cinematografiei contemporane, Ciuhrai reprezintă în aceeași măsură ca Bergman, Resnais sau Antonioni, o personalitate distinctă care aduce pe ecranul epocii o continuitate de problematică şi un stil personal, trasînd un drum artistic propriu. Tema principală care străbate toate filmele lui Ciuhrai este fericirea. Fericirea intr-o lume care nu este de fel ideal de simplă. Dar oricît ar fi viaţa de complicată, pentru Ciuhrai problema lipsei de comunicare între oameni nu se pune. Oamenii pot întinde punţi unii spre alţii, îşi pot sări în ajutor, îşi pot aduce unii altora mai multă căldură şi lumină şi tocmai în aceasta îşi găsesc ei satisfacţia de a trăi, fericirea. Doi excelenţi actori, Ivan Marin şi Vera Kuzneţova, distinsă în acest an la Cannes cu premiul celei mai bune interprete feminine, întruchipează exemplar un asemenea mod de viaţă, al cărei sens este dăruirea. Ca totdeauna limbajul cinematografic al lui Ciuhrai este expresiv şi îndrăzneţ. O imagine clocotitoare ne înfăţişează o turmă de reni în alarmă, care încearcă alergînd zănatic să scape de laturile crescătorilor. Animalele umplu văzduhul de răgete şi o dată prinse sînt trîntite la pămint cu brutalitate. Actul este sălbatic dar numai așa li se poate administra renilor vaccinul salvator. „Unde începe binele, unde răul ?“ — se întreabă cu tîlc bătrînul erou al filmului. Intr-un alt episod, obsedat de una din acele spaime ale morţii, bătrînul cardiac cere înăbuşit ajutor. Şi el înlemneşte privind îngrozit uşa care se deschide chinuitor de încet, scirţîind dureros, uşa în spatele căreia nu este nimeni, în spatele căreia nu se vede decit un gol ireal, ameninţător. Şi împreună cu bătrinul, simţim parcă şi noi spaima rece a morţii, pînă ce aparatul coboară încet şi prinde, undeva jos, capul bucălat al nepotului care face primii paşi. Ca întotdeauna comicul lui Ciuhrai izbucnit pe neaşteptate, luminează ca un fulger o stare sufletească. Băbuţa strecurîndu-se peste „graniţa“ trasată de ginerele beat, moşul transported cu grijă în căruciorul de copil sticlele de votcă în acompaniamentul suav a! unui cîntec de leagăn, savanta dispută a felcerilor hotărînd destinul unei capre ■— asemenea scene aduc mereu zîmbetul pe buze, dar un zîmbet care este în acelaşi timp revelaţie, dezvăluire, cunoaştere. Eroii lui Ciuhrai sînt complicaţi, nu-i poţi defini printr-o frază. Moşul se răfuieşte mereu aspru cu băbuţa lui dar în pragul sfîrşitului o cheamă pe nume gingaş — Nataşa ! — ca la început, atunci pe cînd mai era încă o taină, şi i se destăinuie vinovat : „După mintea ta am trăit, dar îţi spuneam mereu că eşti proastă..." E un om dintr-o bucată, bătrînul lui Ciuhrai, înţelept şi generos, dar nu infailibil în faţa greşelii. Ciuhrai îl judecă retroactiv, fără indulgenţă, pentru modul în care l-a nedreptăţit pe sectant, deşi bătrînul e singurul care a văzut în flăcăul rătăcit de obscurantişti, minereul preţios al tăriei de caracter. Regizorul întoarce neostoit întrebările vieţii pe o parte şi pe alta, căutînd cu îndirjirea eroilor săi, adevărul şi de aceea capătă filmul său dramatism, clocot interior, deşi din punct de vedere al tehnicii dramaturgice i s-ar putea reproşa multe. Eroii cineastului sînt oameni obişnuiţi în luptă cu bătrîneţea, cu oboseala, cu tentaţia evadării şi a beţiei, cu ipocrizia şi prostia, cu toate stihiile pămîntului, oameni care nu merg la sigur, ci bîjbîie, greşesc adesea în căutările lor, dar înving în cele din urmă, înving unii prin alţii. „Forţa noastră — se adresa undeva cineastul colegilor săi de profesie — este patosul etic. Să nu-l cedăm pentru rictusuri blazate, oricît de cinematografice ar părea...“ După cite se vede, Ciuhrai îşi rănîne credincios sie însuşi. Filmele sale transmit încredere în viaţă, în adevăr şi ce alt sens poate avea arta, mai înalt, mai generos, decit acesta? T. Caranfil Scenă din prologul filmului Limba noastră Cuvinte confundate Unele dintre greşelile de exprimare sunt — după cum arată faptele — de ordin lexical. Ele provin din maii multe cauze, dar predomină acelea datorate confuziei pe care unii vorbitori o fac între anumite cuvinte La această chestiune ne-am mai referit tot în rubrica de faţă. Ea merită — credem — să fie reluată, apelind, fireşte, la alte exemple — căci, după cit se pare, aspectul lingvistic discutat nu este dintre cele strict izolate. Să ne oprim, intîi, la pasajul : „Respingînd clasificarea romanului după criterii ţinind de anecdotă sau de zona umană explorată, autorii pornesc in tipologia propusă de la semnificaţia experienţei umane...“ Oare, în acest citat, cuvintul anecdotă îşi justifică prezenţa ? Sensul contextului îndreptăţeşte un răspuns negativ, dacă ţinem seama de ceea ce se înţelege prin anecdotă. Cuvintul înseamnă : „istorioară hazlie cu un final neaşteptat (care se transmite mai ales pe cale orală)“ Aşa îl defineşte Dicţionarul limbii române moderne şi cu acest înţeles circulă el. Fireşte că, referindu-ne la conţinutul contextului semnalat, nimeni nu ar putea susţine — nici chiar autorul lui — că romanul se clasifică după criterii ţinind seama de faptul dacă o operă literară scrisă în genul epic respectiv prezintă o... istorioară hazlie ! In pasajul dat, cuvintul anecdotă a luat locul — se-nţelege — unui termen care, în adevăr, exprimă sensul cuvenit şi anume : anecdotica, folosit îndeobşte în limbajul criticii literare. Cuvintul — sinonim cu livrescul a fabulaţie — înseamnă : acţiunea unei opere literare. Este vorba, deci, în exemplul amintit, de clasificarea romanului după criterii ţinînd nu de anecdotă, ci de anecdotică. In aceeaşi categorie a imperfecţiunilor de exprimare trebuie inclus şi cazul pe care ni-1 prezintă următorul pasaj : „...avînd profunde origini interne, la care se adaugă, fireşte, şi influenţe străine, simbolismul suferă un proces de permanentă asimilare şi transformare, de prelucrare critică, în adîncime, care-l integrează în mod organic culturii şi literaturii române, prin retuşări, renunţări şi corecţii din cele mai semnificative“. Corecţie — după cum arată Dicţionarul citat — înseamnă pedeapsă corporală aplicată unui vinovat, bătaie. Cum se explică atunci — întrebuinţarea cuvîntului în contextul dat, în care este vorba de cu totul altceva ? Nu încape nici o îndoială că autorul pasajului respectiv a confundat pe corecţie cu corectare. Primul dintre cele două cuvinte (corecţie), părînd a suna mai... distins, a fost preferat celui de-al doilea (corectare), socotit, desigur, cam... banal. Numai că ţinuta... distinsă a limbajului nu trebuie asigurată în detrimentul exactităţii sensului pe care îl au cuvintele. N. Mihăescu Răspunsuri la anchetele ziarului „Ce părere aveţi despre curăţenia oraşului?“ În ancheta noastră „Ce părere aveţi despre curăţenia oraşului ?“ publicată la sfîrşitul lunii octombrie, printre altele se arăta că, pe alocuri, curăţenia mai lasă de dorit şi că nu se simte pretutindeni aceeaşi atenţie pentru ca oraşul să arate cit mai îngrijit. În jurul şantierelor I.R.C.R., de pildă, întîlnim grămezi de moloz şi resturi de materiale aruncate la intîmplare pe trotuare şi neridicate cu săptămînile. Trustul de reparaţii în construcţii şi construcţii ne răspunde că problema aspectului îngrijit al șantierelor a preocupat conducerea trustului. În acest sens, s-au stabilit o serie de măsuri care să creeze posibilitatea unei mai bune organizări de șantier. Printre altele, T.R.C.C.R., în colaborare cu I.S.B., a organizat o consfătuire a inginerilor şefi de la I.R.C.R.-uri cu şefii secţiilor raionale ale I.S.B., la care au participat şi conducerile T.R.C.C.R. şi I.S.B. Această consfătuire a fost determinată de unele deficienţe constatate în ridicarea molozului de pe şantiere. Discutîndu-se posibilităţile de ridicare cît mai operativă a molozului, s-au stabilit măsuri comune însuşite de ambele unităţi. Este adevărat că mai sînt situaţii cînd cantităţile planificate nu sînt just apreciate de către grupurile I.R.C.R. dar şi cazuri cînd organele I.S.R. întîrzie cu ridicarea molozului. Considerăm că printr-un control mai susţinut din partea conducerilor I.R.C.R. asupra activităţii grupurilor, asemenea cazuri pe viitor vor fi din ce în ce mai rare. In continuare, în răspuns se arată că, pentru îngrădirea şi limitarea surselor de murdărire in jurul şantierelor, serviciul tehnic elaborează în prezent un dispozitiv de depozitare a materialelor de masă (pietriş, nisip, var etc.) şi a molozului. Acest dispozitiv permite, printr-un sistem de dulapi metalici şi papuci, să se formeze nişte casete spaţiale în care se pot aşeza materialele respective. De asemenea, pentru îngrădirea şantierelor s-a prevăzut în planul M.T.O.. al I.R.C.R. confecţionarea de către aceste întreprinderi a peste 2 000 panouri, ca şi recondiţionarea celor existente. Toate aceste măsuri vor fi completate cu mărirea simţului de răspundere al lucrătorilor din întreprinderile noastre. De asemenea, vom discuta din nou cu conducerea întreprinderii de salubritate pentru a găsi şi alte măsuri comune, care să contribuie la curăţenia şi înfrumuseţarea oraşului. Răspunsul primit din partea T.R.C.C.E. dovedeşte ca există preocuparea pentru ca şantierele I.R.C.R. să nu mai constituie o sursă permanentă pentru murdărirea oraşului. Totuşi trebuie depuse eforturi suplimentare atît din partea întreprinderilor respective cît și de către I.S.B., cunstet mai mult cu cît, acum, în perioada de iarnă, ocuparea trotuarelor cu materiale sau moloz constituie şi o sursă de accidente. Sub titlul „Au uitat“ am criticat faptul că unii conducători auto au uitat că trebuie să respecte regulile de circulaţie şi că, intr-un fel sau altul, le încalcă profitind de faptul că nu „sunt „Au uitat“ văzuţi" de lucrătorii de miliţie. Verificindu-se cele semnalate, Serviciul inspecţii auto şi circulaţie din D.M.C. ne face cunoscut ci, pentru abaterile săvirşite, şoferii Marin Soare (auto 11 486 B); Marin Pană (auto 41 984 B); Leonida Caramica (auto 1208 B), loan Constantin (auto 55 072) şi Maritima Micloşi (auto 23 208) au fost sancţionaţi potrivit instrucţiunilor M.A.I. La întreprinderea de prefabricate „Progresul" din Capitală, folosirea raţională a spaţiului productiv constituie o preocupare de seamă a întregului colectiv. In imagine , se efectuează lucrări de depozitare a produselor în secţia de panouri mari şi prefabricate. POŞTA REDACŢIEI POPA ŞERBAN Sfatul Popular al oraşului Bucureşti ne comunică: „Blocurile de la M 9 la M 23 din cartierul Balta Albă au fost repartizate in ceea ce priveşte acordarea asistenţei medicale Circumscripţiei medico-sanitară nr. 109 din bd. Ion Şulea nr. 112. Pentru a veni in sprijinul locatarilor, a fost infiinţat un post de prim ajutor in blocul M 12, etajul 11, apart. 10 si este in curs de amenajare un al doilea post de prim ajutor la blocul M 17. In prezent se efectuează cartografierea locatarilor din blocurile respective. In această zonă, vor lua fiinţă încă două circumscripţii medicosanitare". PETRE AVRAMESCU Direcţia Miliţiei Capitalei, Serviciul I.A.C. ne face cunoscut: „Pe bd. 1848 nu se mai pot face alte marcaje pentru trecerea pietonilor, deoarece, dacă acestea sunt prea apropiate, urmează circulaţia autovehiculelor. Din aceeaşi cauză, marcajul de pe calea Victoriei din dreptul coletăriei „Bucureşti" a fost desfiinţat. UN GRUP DE CETĂŢENI In conformitate cu dispoziţiile in vigoare, vechile carnete de conducere auto nepreschimbate pînă in anul 1949—1950 şi-au pierdut valabilitatea. In prezent, obţinerea carnetelor de conducere pentru şoferii profesionişti se poate face numai prin şcolile M.T.Tc. cu o durată de nouă luni, dintre care trei luni ca ajutori de şoferi. Limita de virstă este de 35 de ani, iar ca studii intre 4 şi 8 clase. Cronica teatrală La scurt interval după premiera „Pălăriei florentine“,’), un alt teatru bucureștean ne oferă „Cariora"2). După o absență îndelungată, Eugéne Labiche revine pe scenele noastre, vodevilul clasic e reintegrat în circuitul teatral. Ne mai amuză astăzi piesele celui despre care, la începutul activităţii sale de autor dramatic, Baudelaire spunea că se face „vinovat de cîteva sferturi de drame şi vodeviluri", pentru ca la apogeul carierei, vestitul critic Francisque Sarcey să-l considere inovatorul „revoluţionar" al vodevilului, creatorul unor indiscutabile capodopere » Dintr-o vastă producţie de farse, comedii şi vodeviluri (cel puţin 160 de lucrări, după cum afirmă Emile Augier), cîteva ni se recomandă şi astăzi prin justeţea şi subtilitatea observaţiei, prin ingenioasa lor arhitectură dramatică, prin sclipitoarea vervă a dialogului. „Carteta" este poate piesa în care autorul a mers cel mai departe în studierea caracterelor şi moravurilor, izbutind să depăşească intriga facilă şi schema comică simplificatoare caracteristice majorităţii lucrărilor sale. Burghezul francez din a doua jumătate a veacului trecut, eroul principal al teatrului lui Labiche, este înfăţişat aici ’) Teatrul muncitoresc C.F.R. Ciuleşti, şi Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, in ipostaza lui provincială. Un rentier, un farmacist, şi un fermier bogat alcătuiesc tripticul central al piesei. După ce îi descrie în mediul lor cotidian, autorul îi plimbă prin Paris, unde ajung graţie împărţirii carierei rezultate de la partidele lor de cărţi. Dacă în primul act scriitorul satirizează preocupările mărunte, orizontul îngust al acestor burghezi provinciali, în actele următoare el dezvăluie năzuinţele lor meschine, prăpastia adîncă între retorica umflată şi ridicola precaritate a idealurilor lor. Satira comediografului francez e însă blinda şi tolerantă, departe de sarcasmul şi critica feroce a lui Caragiale. labiche a plătit un tribut serios convenţionalismului epocii, multe din personajele lui auticuri şi manii circumscrise unei realităţi limitate în spaţiu şi timp, stau sub semnul anecdoticului care se demodează cel mai repede. Dar lecţia de măiestrie dramatică pe care ne-o dă autorul „Carietei" e foarte actuală, mecanica declanşării rîsului uimitoare prin precizia ei ! Labiche a rămas regele vodevilului iar acest gen, prin operele lui reprezentative, merită să stea în atenţia publicului contemporan. Regizorul Valeriu Moisescu a tratat piesa lui Labiche ca pe un document revelator al epocii, pe care 1-a reînviat cu mijloace riguros realiste. Soluţia propusă de tînărul regizor este, credem, potrivită stilului şi conţinutului piesei. Dar ea merită să fie aplaudată nu numai din acest motiv. In ultima vreme, o cascadă de viziuni regizorale ne-au impus parodia şi grotescul excesiv ca unic şi plictisitor în cele din urmă - mod de interpretare a comediei. Aplicată „Carietei" o asemenea modalitate ar fi desfigurat-o, căci tipurile comice şi ambianţa în care evoluează trebuia reliefate ca atare, direct, şi nicidecum îngroşate, redimensionate ostentativ de către direcţia de scenă. Redimensionarea o înfăptuieşte, cu implacabilă obiectivitate, însăşi epoca noastră. Ceea ce ii reproşăm însă regizorului este că n-a „filat" suficient textul (spectacolul durează trei ore şi un sfert) şi că, în partea a doua, reprezentaţia devine greoaie din pricina ritmului scăzut. Protagoniştii comediei sunt interpretaţi cu egală virtuozitate dar parcă Marcel Anghelescu, în rolul farmacistului, este cel mai aproape de spiritul piesei. Trasat în linii fine, cu o maliţie jovială, portretul farmacistului are atributele unei caricaturi discrete şi eficace. Bonomia, solemna prostie a rentierului au fost subtil relevate de Ştefan Ciobotăraşu, cu intonaţii şi mişcări adecvate, care dovedesc încă o dată trăinicia meşteşugului său. Iama Caragiu (fermierul), chiar dacă ne-a amintit uneori prea mult de alte roluri ale sale, a fost prezenţa comică irezistibilă a spectacolului. Dezinvolt şi foarte personal în umorul său, el face parte, neîndoios, din ilustra echipă de comedie a teatrului românesc. Ne-au mai amuzat în acest spectacol, în roluri de mai mică întindere, Gh. Oprina, Dorin Dron, Dumitru Furdui, Dan Damian, D. Onofrei şi Paul Sava. Ceea ce nu putem afirma însă despre interpretele feminine, Mimi Enăceanu şi Beatrice Biega. Scenografia minuţioasă, exactă şi rafinată a Valentinei Bardu şi muzica lui Theodor Grigoriu (foarte bine executată), contribuie substanţial la calitatea reprezentaţiei. M. Radnev Virtuţile vodevilului De la stingă, primul plan : Toma Caragiu, Ştefan Ciobotăraşu, Paul Sava, Marcel Anghelescu şi Dorin Bran. Planul al doilea : Beatrice Bliga, Vasile Florescu, Mimi Enăceanu, Dumitru Jurdui, Dumitru Onofrei şi Gheorghe Oprina Văzuţi de Neagu Rădulescu