Informatia Bucureştiului, octombrie 1966 (Anul 14, nr. 4087-4111)
1966-10-01 / nr. 4087
Paga 2 9 In virtu! peniţei CONCRETE 51 RIMATE Apartamentele blocurilor D-10 și D-11 din șoseaua Mihai Bravu nu mai au apă caldă. Ca să aibă apă caldă Locatarul, când se scaldă, ia bricheta și, cu ncetul, încălzește robinetul. Calitatea unor piese livrate de turnătoria de fontă a Uzinei „23 August“ pentru FMUAB lasă de dorit. Firul nu-l despic în patru, însă piesele de-aci Merg perfect la orice teatru Că sunt nişte „tragedii“, înlocuirea izolaţiilor de la blocurile de pe str. Aviator Popişteanu a fost planificată pentru sezonul rece. Duşu-n orice casă este Pus in camera de baie. Doar la blocurile acestea în orişice odaie. Din totalul de apartamente, planificate a fi date in folosinţă în opt luni, T.R.C. Bucureşti a predat doar o parte. Azi la apartamentele acele Oricine înţelege procedeul, în locul locatarilor, în ele Continuă să doarmă T.R.C.-ul. V. D. Popa în eluda repetatelor reparaţii făcute de către întreprinderea „Ascensorul”, liftul blocului H 1 din şos. Giurgiului 98—IM se opreşte mereu, în această situaţie Am găsit o explicaţie ! Se opreşte ascensorul Că-i defect... reparatorul. Cuţitele de la restaurantul .Bistriţa“ slnt neascuţite. In van face hărmălaie Publicul pentru cuţite. Cum vrea răul să îl taie Dae„, nu slnt ascutite ? Victor Teodor ta Nu recunoaşte decît tutela propriului său geniu. E unic şi total. Măsura, nuanţa, seria sînt valabile doar pentru oamenii negeniali sau pentru geniile obişnuite; destinul său, însă, se poate raporta exclusiv la două dimensiuni — Universul şi Eternitatea. Privindu-se ceasuri întregi în oglindă (duioasă slăbiciune a Marilor Bărbaţi), contemplîndu-se sub cele mai favorabile unghiuri, i se bombează pieptul la fiecare opt secunde: — Sínt un Demiurg ! Sínt predestinat Creaţiei ! Opera mea va străpunge veacurile ! Cuvîntul „Operă“ asociază imaginea unui edificiu măreţ, însă destul de vag, un fel de piramidă cu muchiile dezlînate, de fum, copleşind un univers abstract Uneori, după această lungă încălzire, Omul de Geniu simte un uşor imbold să treacă la lucru. In faţa colii inexpresive de hîrtie, însă, entuziasmul i se aplatizează subit. Perspectiva unei trude sisifice pe manuscris îi anihilează orice pornire, stîrnindu-i un suveran dispreţ faţă de orice cale comună, prin eforturi cotidiene, de a-şi realiza „esenţa". —• Marile Opere sînt cele nescrise ! Creaţia genială e o sublimă emanaţie a spiritului tutelar, nu un lucru mecanic al membrelor superioare ! — conchide, de fiecare dată cînd părăseşte, după 23 de minute, masa de scris. O tentativă îndrăzneaţă de a pune de acord Creaţia şi Secolul a eşuat lamentabil. Eternizîndu-şi direct pe bandă de magnetofon 11 poeme şi 48 de schiţe, emanate între două cafele, a folosit apoi un alt mijloc modern : Maşina de scris ! Răpăitul de mitralieră al acesteia îi dădea satisfacţii enorme. Devenise Luptător pe Frontul Literelor. Sub deviza unei totale dăruiri artistice — „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!“ — începu asaltul Redacţiilor , ca să dea lovitura, singurul mijloc — credea el — de a ajunge celebru într-un tempo rapid, îi trebuia neapărat o Pilă. Noaptea avea vise tulburătoare. Un fel de Dumnezeu străveziu, ascuţit şi zimţat — concretizarea divină a Ideii de Pilă — îl îmbia cu gesturi serafice spre o poartă de aur — Istoria Literaturii Romââne... Multiplicate în zeci de exemplare, operele sale, cu fulminanta lor încărcătură de geniu, au invadat Redacţiile. Infuzia aceasta de genialitate în atmosfera prozaică a redacţiilor a creat un ciudat curent de opinie. Era suficient să se contureze la intrare umbra sa cocîrjată, ca o emblemă a Fatalităţii, şi într-o secundă Redacţia era în picioare, parcă surprinsă de un cataclism ! Trecînd în revistă dezastrul, Oimul de Geniu jubila diabolic : pregătirea psihologică mergea strună ! Totul e să ai un curent de opinie, medita lapidar. Pînzele sus ! Curentul există ! Menirea lu! este să stea în centrul Universului. E singura îndeletnicire care nu cere nici o bătaie de cap, nici o pregătire specială. Numai fraierii muncesc !! Numai cei lipsiţi de har transpiră!! El s-a pregătit pentru profesia de Geniu exact şapte sâptămîni încheiate ! Cîte una pentru fiecare Artă. Intr-a opta s-a produs Sinteza. La Litere a audiat un singur curs, ţinut de o somitate în materie: Istoria Ideii de Geniu. Devenit Geniu Total, licenţiat în Şapte Arte, le-a profesat pe rînd, în familie. A interpretat nişte muzică. A jucat nişte film pe pereţi. Toate Insă i s-au părut arte dificile. Trebuia nişte bază materială. Nişte public. Nişte idei. Primatul literaturii a fost încă odată consfinţit , nu-ţi trebuie decît un top de hirtie şi un muc de plaivaz. ROMANUL, SCHIŢA, NUVELA, VERSUL, CUPLETUL, TEXTUL DE BRIGADA, SCENARIUL, PIESA, LIBRETUL, EPIGRAMA, MOMENTUL VESEL. De toate pentru toţi ! Nici o frîntură de har nu se pierde. Pusă pe versuri, Vocabula este răscroită apoi pe tiparele prozei. Dramatizată. Picurată în coada de venin a satirei... Devenise Demiurgul unei lumi fascinante. Ii trebuia însă un nume pentru acest univers. Cel propriu i se părea prea comun, de-a dreptul stupid. Trebuia neapărat un pseudonim. Dar unul teribil : Ștefan Titanul ! Marin Văpaie ! Pericle Stîncă ! Temistocle Soare ! Lucifer Toni Grigore Univers! Pînă la urmă a rămas tot la silabele originale. Erau identice cu ale unui confrate în vîrstă, negenial, dar consacrat : a intercalat între ele iniţiala prenumelui. Distanţîndu-se grafic de omonimul celebru, devenea, în subtext, feciorul său prezumtiv I Ion Butnaru ALBUM DE RARITĂŢI „OMUL DE GENIU“ — Vreau o coafura care să se preteze la figura mea Desen de G. Badea Portrete de Pierde-Vară Pretinşii subtili Pot fi Intilniti la neaşteptate ore, In grădina Cişmigiu. Sunt uşor de recunoscut, chit că uneori cămăşile le sunt de altă culoare, dar întotdeauna ţipătoare: roşu, galben sau, cine ştie ce combinaţie stridentă realizată, tot de vreun subtil, prin turnarea, otova, pe piiză a vopselelor avute la Indemină. Sau după croiala hainelor , pantalonii strimti, de te miri că pot pătrunde in ei, haina cu nu știu cite buzunare. Si apoi părul, zburlit, de parcă din magazine au dispărut ustensilele de pieptănat. Sau barba. Cite chipuri aici în tipuri stufoasă, pătrată, întinsă numai pe jumătatea fetei. Ba, deunăzi, unul a apărut cu un smoc de şose, şapte centimetri sub buză. O fi văzut tânărul cu inttrziere un film cu muşchetari şi s-a grăbit să-şi sublinieze subtilitatea prin etalarea modelului. Se va spune: „Dar deşuchiaţi din aceştia pot fi văzuţi şi pe bulevard, maltratind balustrada, timpul lor şi al trecătorilor“. Se prea poate. Dar aceia nu sunt... subtili. Aşa o afirmă cei din Cişmigiu, care s-au autointitulat „Grupul subtililor“. Şi tocmai aici este... diferenţa. Subtilii noştri stau ore întregi in amortentă, ca pitonul In aşteptarea pradei. Rar scot cite un cuvlnt, punctind trecerea vremii. Citeadată unul zdrăngăne coardele chitarei, tulburind ciripitul păsărilor. Dacă pe alee trece vreo codană, se înviorează brusc. Sub ochelarii negri — ce au asemenea dimensiuni Incit printr-o simplă operaţie, tăierea în două, pot fi aplicaţi patrupedelor ce trag la ham — le or fi sclipind ochii. Subtilii noştri nu înconjoară fata şi nici nu-i adresează cuvinte ce nu-s trecute in dicţionare. Dimpotrivă, galanţi, se reped să-i deschidă drumul, impingind cu brutalitate trecătorii afinii, din intimplare in calea lor. Si au vorbe alese: „Venera ce s-a hotărtt să vină in mijlocul muritorilor“. „Costzeana ce şi-a prins un păr o rază de soare". Se intimplă, şi nu rar, ca încercarea să nu le reuşească şi atunci, ca subtili ce se consideră, vor să aibă ultimul cuvint. A fost unul apostrofat : «— Impertinentule! —O fi cumva vorba de un pai ? — A’nu. De trăsătura ce te caracterizează. Şi vezi să nu chem miliţianul... Subtilul s-a întors spre ai săi, vorbind destul de tare, indignat.— Auziţi, domnilor, nu este un stire să-şi vadă bârna, dar ce vorbesc, capacul, pădurea ce-i orbeşte privirea şi-mi adresează mie un asemenea cuvint! Să le spunem acestor pretinşi subtili că fraza din urmă, ce le aparţine, li se potriveşte ca o mănuşă ? Este îndoielnic că vor recunoaşte adevărul. Mai curind să ne adresăm părinţilor, invitându-i să-şi supravegheze odraslele, care acum se vor alintate de către trecători, aşa cum sunt obişnuiţi de acasă. S. Diaconu Enciclopedie autumnală de A. POCH PESIMISTUL: Ospătar, o porţie de pasnamăl Desen de V. Timoc (Ne) sportive de Mircea Stroe / A venit „bine dispus" la meci şi crezînd că arbitrul e pom... l-a altoit ! ★ • Fotbalistul X şi-a cumpărat 99 cărţi, îi mai trebuie una ca să aibă 100... necitite. ★ Bea, nu se ţine de antrenamente, s-a îngrăşat, suflă greu... ■ Dar cine trăgea duminica tot timpul pe teren .l trăgea, trăgea de timp ! Tov. antrenor! Acum am sosit de la Drăgășani. Am adus un vin... o nebunie ! Tinere... astă seară am programat un antrenament „individual“ cu d-ta. De sifoane mă ocup eu. ^ - Jonny are acum 100 de kg. In sfîrșit, a ajuns și el un „sportiv cu greutate“. CU BLONDA E CEVA... Cuminatul meu îmi spune într-o zi: „Să ştii, dragă, că soiul tău e un mare şmecher. L-am văzut intrînd într-o cofetărie cu o blondă, tare tinerică". Mă mir —■ zic — il ştiam însurat şi cu copii. Vreo trei sau patru. „Ce să-i faci, cu gustul omului nu-i de joacă“. Şi ce-a văzut? — îl întreb. „N-am vrut să-l pun in încurcătură şi am traversat înainte de a ajunge in dreptul lui".' Peste cîteva zile dau şi eu nas în nas cu şeful pe stradă. Cine era la braţul lui ? Blonda. încerc să Întorc capul, dar şeful juca tare. îmi strigă : „Popescule, nîîine să nu uiţi de situaţia cu carburanţii. Am neapărat nevoie de ea pină la ora 10“. Voia să facă pe grozavul faţă de fată. Seara II telefonez cumnatului să-i spun ce am văzut. Dar el mi-a servit alta şi mai gogonată. îl întîlnise după-amiază Intrînd la campionatul de tenis. Tot cu blonda. Ce mai, cu şeful e lată rău. Azi dimineaţă eram cu cumnatul. Ieşisem puţin „pe teren" să cumpărăm nişte vin pentru acasă de la Gostatul de peste drum de serviciu. Cînd, la colţ, hop şi şeful. Şi el probabil tot... pe teren. Avea în mină o rachetă ambalată pe jumătate. Te pomeneşti că şi-a cumpărat-o ca să joace cu blonda — ne-am zis. Ca să nu ne întrebe ce-i cu damigeana din mină, ne-am înţeles din ochi să atacăm noi întîi. Ne-am oprit şi ara luat-o pe departe, dar metodic. Două vorbe despre vreme, două despre aprovizionarea de toamnă, două despre atenţia bărbaţilor de a-şi ajuta soţiile la aprovizionarea pentru lamă — exemplu damigenele noastre. Şi, cuvîntul „soţie" fiind pronunţat, am pornit la atac. — Ce vă face soţia ? — E plecată la tratament balnear, cu cei mici. — Aha ? — Am rămas singur şi mi-e destul de greu. De fapt, nu sunt chiar singur, dar e ca şi cind aş fi. — Da (l-am Întrerupt noi înțelegători şi complici, începe spovedania, am gindit). — Drept să vă spun, tot mai bine e cu nevasta. Ea se descurcă mai uşor. Știe rostul (apoi parcă cil regret). Fata e prea tînără. Ce să fac dacă nu m-am grăbit ! — Ei lăsaţi, nu fiţi modest. Am văzut noi că vă pricepeți. O cofetărie, un joc de tenis. — Aiurea, mă pricep. Joc cum îmi cîntă ea. — ?! (ce autocritică severă). — Cînd se uită galeș la mine nu-i pot rezista. — Cred și eu, am văzut-o doar ! — Nu-i așa ? I-am cumpărat o surpriză. La prînz cînd o veni, o să-mi sară de git de bucurie... — Şi vine în fiecare zi ? — Păi, cum să nu vină! Dar ce ziceţi, ce splendoare de păr are ? Seamănă cu maică-sa. — O cunoaşteţi şi pe maică-sa ? 1 ,1F — Păi, dacă e nevasta mea, cum să n-o cunosc? „Cea mare" e leit ea... — NI? G. Bucur Mic dicţionar de cuvinte... greşit înţelese de unii ABŢINERE : — A te opri de la ceva, a te întruna... dar nu de la plata chiriei sau a Întreţinerii la bloc ! AMABIL: : — Prietenos, politicos, gata de a servi... dar nu contra ^ciubuc”, fenomen existent prin unele magazin« I ARANJAMENT« — A pune ceva In ordine... n-are nici o legătură cu : — Lasă că am aranjat eu cu șeful serviciului că doar e unchiul meu ! BASMA : — Material colorat (de bumbac, In, lină, mătase etc.) nu e In legătură cu : — Iar a ieșit ăla basma curată la Inventar ! ELOGIU ! — Laude adus« cuiva... care nu trebuie să fie neapărat șeful tău ! * GAZ ! — Petrol rafinat. Se întrebuinţează la luminat... şi nu pentru a fi ars de pomană, cum cred unii ! KILOGRAM : — Greutate de o mie de grame fix... nu de 920 de grame cu bătaie ! MAGHERAN : — Plantă aromatică din familia labiatelor... n-are nimic comun cu • — Foaie verde magheran, măi... hie ! pe la unu noaptea sub geamurile oamenilor ! NOD : — Legătură din lucruri ce se pot Înfăşură... dar care uneori se găseşte chiar în papură, dacă ţii eu tot dinadinsul I SĂPĂTURĂ. — Acţiunea şi efectul lucrării cu sapa... nu şi cu vorba pe la direcţie I SUŞANEA — Puşcă lungă arnăuţească... nu are nici o legătură cu şuşaneaua din timpul verii, făcută de unii actori prin diferite oraşe din ţară ! TALER: — Discătăreţ, farfurie... nu însă cu două feţei Mihail Joldea CAMPANIE Sus pe deal, se luminează, ceata s-a topit pe sale, peste tot se fredonează melodii autumnale. Zorile (cu ros tivite) s-au aprins, îmbujorate Se văd şiruri nesfirşite de tractoare aliniate. Toamna, dis-de-dimineaţă, iese-n sat şi dă tîrcoale prin livezi şi pe tarlale Nu-i chip să se odihnească : dinsa vrea să facă faţă sarcinilor integrale şi să şi le depăşească. O codană sprincenată îmi aruncă, din cărare, două mere roşioare ca... obrajii ei de fată. Altă fată cu maramă vine cu un coş de poamă, îmi surîde, trece drumul şi ... observ că e frumoasă. (Nici acum nu-s lămurit dacă ea m-a ameţit sau m-a îmbătat parfumul boabelor de tămboasă) In curind, s-aude-n zare, cum tresaltă de plăcere şi nechează pe ogoare mii şi mii de cai... putere. Coborând înspre cimpie, tractoriştii rid in soare şi strunesc cu măiestrie herghelia de... tractoare. Iar ca să-mi învedereze că sunt oameni de ispravă, au pornit să-nsămbnțeze, fără nici pic de... zăbavă... Mircea Codrescu URGEN orice defecţiuni de producţie, nu cum a făcut tov. Pascu, criticând în această şedinţă, dar fără a arăta cum a informat el direcţia de lipsurile pe care le-a semnalat cu acest prilej... La auzul acestor vorbe, maistrul Pascu ridică din nou mina, dar directorul îl făcu atent „de mai are „cineva“ ceva de spus să le trimită un scris la direcţie“. Şi cu asta ridică şedinţa. A doua zi dimineaţa, directorul Stejaru întrerupse zbirnîitul telefonului, ridicând receptorul. — Noroc, tovarăşe Pascu, mă bucur că te aud... Vi - a defectat cubirou! pentru fonta, zici. Vei avea tot sprijinul direcţiei. Fă numai mata cîteva rînduri şi trimite-le repede la mine, ştii, pentru evidenţă... Da, aud, perforează cuptorul, e urgent! Mulţumesc pentru sesizare, noroc! Directorul primi hîrtia, scrise pe ea o rezoluţie cu menţiunea „urgent“ şi-l chemă pe directorul tehnic câruia-i dădu sarcina de a se ocupa de ea. Om operativ, acesta puse şi el o rezoluţie pe ea şi o predă imediat inginerului şef. N-am mai reuşit să aflu, exact unde a mai ajuns, dar am reţinut doar dialogurile telefonice ulterioare. — Alo, contabilitatea ? Aici inginerul Creangă. Scuză mă Nicule, nu te am recunoscut. Ce zici de săpuneala de ieri a şefului ? Avea dreptate, zici ? Aşa, stăm cam prost cu evidenţa, cu operativitatea... nu-i nimic, reparăm oile ceva in viitor. Uite, Iţi trimit o hîrtie provenită tot de la Pascu. Are rezoluţia şefului, vrea ceva reparaţii, poate te interesează... Dfi-i numai drumul repede că eu o am de azi dimineaţă. Nu uita, dă-o şi lui Frunză, rapidistul de la tehnic, că tot nu-i plac lui hîrtiile. — Alo, dispeceratul, inginerul Frunză aici. Ce faci, Tudorică ? Batem şi duminică pe Dinamo ?... Bine ar fi să După multe căutări, găsesc, în sftrşit, întreprinderea, rătăcită undeva la marginea oraşului. Şedinţa, desfăşurată la un nivel „autocritic“ — după cum ara fost informat — se apropia de sftrşit. La urmă a luat cuvîntul şi directorul Stejaru. . —— Apreciez, critica maistrului Iascu de la turnatorie. Vreau să asigur pe reprezentantul ministerului şi pe tovarăşii care ne-au criticat că în viitor vom da dovadă de mai multă operativitate în rezolvarea problemelor... Dorim, în schimb, să fim sesizaţi din timp de a nu joace, că de joacă Pirvu In locul lui, n are probleme Codreanu. . Batem la zero !... Nu se mai repară ăştia... Apropo de reparaţii, era să uit din nou. Am aici o htrtie cu rezoluţii urgente. Cred că vă vizează direct, doar voi alergaţi şi urgentaţi problemele... Aşa, dă-i drumul urgent, că i la mine de ieri de la prînz. Obișnuit a fi operativ, șeful dispeceratului, tehnicianul Muscă, chemă la el pe tovarășa Frosina. — Tanti Frosina, ia mai lasă mata puțin mătura aia, cred că ai ajunge și rezolvă o treabă mai serioasă Fugi cu hîrtia asta la turnătorie. Să repare urgent ce scrie aici... — Mă duc, domnu’ Muscă, cum să nu. Mă minunez ce minte uşoară aveţi. Ce nseamnă şcoala In viaţă, nici o aţi citit bine şi ştiţi ce aveţi de făcut. Da’ poate daţi şi un telefon, dacă e ceva urgent, că pină ajung eu acolo cu bărrbeţile mele... — Bine, bine, tanti, dau şi un telefon... Alo, întreţinerea, în legătură cu reparaţia de la turnătorie... Da, te rog să mă laşi pe mine să-ţi explic... Da, în legătură cu cele cerute de maistrul Pascu... Dar nu vreau explicaţii, tovarăşe, sarcină urgentă, înţelegi ? Semnează directorul, inginerul şef, contabilul şef... urgent ! De ce nu va spus dv. intîi ? Eu să ştiu? Ce? Ml ...Aţi reparat deja de ieri dimineaţa ? !! Fără ordinul direcţiei ? !... Gam anarhic, tovarăşe! Şi eu ce fac cu hîrtia asta ?..„ Fac ce vreau?... Nu fac ce vreau, că s di serf plinat, o comunic înapoi ierarhic, en evidentă tovarăşe! Trebuie 80 trimit tovarăşului Creangă şi tovarăşului Frunză şi tovarăşului Stejaru... Numai de n ar afla tovarăşul Topor de la minister... că atunci, eu Muscă, şeful dispeceratului, ce fac ? Gavrilă Rus ope fuvisteiiHrrachiah? „ZILE DE TOAMNĂ“ orizontal . 1) In toamna vieţii, cu părul nins — Plin de ceaţă. 1) Metaforă metalică pentru pădurile toamnei — Tăcută. 3) Pom fructifer — Licoare din livezile toamnei — Unt cu unt . 4) Bidiviu — In fiecare toamnă, deschid larg tineretului, porţile ştiinţei. S) Nuanţă obsedantă In paleta toamnei—„Ultima toamnă » de Haralamb Zinca. 6) Susţinătorii viţei de vie — Se prepară toamna. — îndemn calul / 7) Acela — Preludiul „toamnei" — Postav ţărănesc. 8) Se face încetul cu încetul — A opri. 8) Lucru de mlntuialfl (fig. 1) — Literă grecească — Pod plutitor. 10) Interjecţie — Ca o dimineaţă de toamnă — Asmut clinii. II) Pricina unei acţiuni — Tomnatic. II) Au cîte o toamna — „iţi mai aduci aminte, doamnă ( Era tîrniu şi era toamnă“.* VERTICAL.: 1) Adăposteşte pentru lamă belşugul zilelor de toamnă — Pudra dimineţilor de toamnă. 2) Lucrare agricolă ce se execută şi toamna — N-are voce. 3) Greu de găsit — încălţăminte de sezon — Pronume. 4) Umed pe jumătate — ..Toamna se număra bobocii'5 (pl.). 5) Fecior (reg.) — Nichel — Şcolăriţă. 6) Intrare — Bite I 7) picătură — In voce I — Frumoşii din basme. 8) Pleacă o dată cu sosirea toamnei — Intre vară şi toamnă — Consoane. 9) Impărţii în mai multe părţi — La volei. 10) Cută I — Pămlnt şi apoi — Statistica lor se face toamna. 11) Octombrie (prese.) — A da apă la vite — Peru I 12) Culeg toamna recolta — înalte, ascuţite. Matei Anghel Cine te-a invătat si 3 Inurt ca un bitai 1 Pardon, tata nu este birjar. Desen de Cik Damadian CONCURS Ziarul «INFORMAŢIA BUCUREŞTIUIUI* organizează un concurs pentru cele mai bune "Schiţe şi povestiri satirice şi umoristice, foiletoane, cronici rimate, epigrame şi caricaturi, intitulat „IN VIRFUl PENIŢEI". Lucrările (cele in proză nu vor depăşi 3 file dactilografiate) vor fi trimise pînă la data de 1 noiembrie a c., pe adresa redacţiei strada Brezoianu nr. 23-25, raionul 16 Februarie, cu menţiunea Pentru concursul „IN VIRFUl PENIŢEI*. La concurs pot participa toţi cititorii ziarului nostru, indiferent de profesiune, cu un număr nelimitat de lucrări. După închiderea concursului, lucrările premiate, ca şi cele pe care juriul le va considera corespunzătoare, vor fi publicate in paginile ziarului, semnatarii primindu-şi drepturile de autor. Pentru cele mai bune lucrări se vor acorda următoarele premii :