Informatia Bucureştiului, noiembrie 1966 (Anul 14, nr. 4113-4138)

1966-11-01 / nr. 4113

I.a filarmonicăi Program atractiv, realizare valoroasă Dirijorul belgian Rend Delossez, figură marcantă în viaţa muzicală a ţării sale, conducătorul spectacolului „Oedip" în montarea operei enescie­­ne pe scena teatrului „de la Mon­­naie" din Bruxelles (în 1956) a fost oaspete al Ateneului într-unul din acele programe în care atractivitatea şi ţinuta merg împreună, şi care par să domine actuala stagiune a Filar­monicii. Un asemenea program, avînd de altfel şi caracteristica varietăţii stilistice, poate evidenţia valenţele dirijorului şi, nu mai puţin, cele ale orchestrei — această excelentă filar­monică, care, îndeosebi în operele romantice şi moderne ce-i sunt fa­miliare dă întreaga măsură a valorii sale. Dirijor de eficienţă şi rigoare muzicală, în a cărui artă nu este nimic sofistic, ci, dimpotrivă, un sincer şi comunicativ elan, René Defossez a găsit în filarmonica bucu­­reşteană un ansamblu pe măsura temperamentului şi stilului său inter­pretativ. Am admirat astfel execuţia viguroasă şi pasionată a poemului simfonic „Vînătorul blestemat" de César Franck (lucrare rar prezentată în concerte, de altfel uşor vetustă, deşi datînd din epoca „mare" a com­pozitorului) şi, mai mult încă, multi­colorul rafinament sonor din „Pasă­rea de foc" de Stravinski. In partea întîi a programului, două prime audiţii din veacul al XVIII-lea, acest inepuizabil rezervor de muzică, un concerto grosso de Geminiani şi, deosebit de interesant, concertul în do major pentru violoncel şi orches­tră de Haydn, descoperit la Praga în 1860. Deşi scris, pare-se, în anii de tinereţe ai lui Haydn, acest con­cert este o lucrare bine individua­lizată în cadrul muzicii de epocă, trăsăturile personale desprinzîndu-se net pe fondul specific baroc. Este, pe scurt, o lucrare inspirată a cărei re­cuperare constituie o achiziţie pre­ţioasă pentru repertoriul violonce­­listic. Trebuie spus că Radu Aldu­­lescu realizează partea solistică la nivelul marelui talent şi îndelunga­tei sale experienţe, cu o concepţie pură şi cu acea flacără interioară care sunt proprii marilor concertişti. Radu Gheciu Artă decorativă din U. R. S. S. Intr-una din sălile Muzeului de artă al Republicii Socialiste România se va deschide, săptămâna aceasta o intere­santă expoziţie cu lucrări de artă deco­rativă. Artişti plastici din Estonia, Le­tonia şi Lituania vor expune ceramică, tapiserii, imprimeuri, lucrări in lemn şi metal, obiecte de uz casnic şi orna­mentale unele unicate, altele prototipuri pentru producţia in serie. Obiectele au fost create in ultimii ani. Expoziţia va fi vernisată in ziua de 4 noiembrie. In căutarea unor nestemate • CU COLINDA IN MIJLOCUL VERII • ITI­NERARE : OLTENIA, MARAMUREŞ, DOBRO­­GEA, BACĂU 9 VALORI ALE ARTEI NOAS­TRE POPULARE 9 PORŢILE DE FIER — ŞAN­TIER FOLCLORIC 9 AUDIŢII; AUDIŢII 9 60 DE DELEGAŢII STRĂINE. — Unde v-aţi deplasat în vara trecută ? — Eu în Ţara Loviş­­tei. Am fost cu... colinda. Sau, mai exact, în căuta­re de colinde. — Noi am străbătut în lung şi-n lat regiunea din­tre Dunăre şi Marea Nea­gră. Dobrogea, cu jocu­rile şi cîntecele ei popu­lare, a fost ţinta preocu­părilor noastre... — Aţi fost vreodată în regiunea Oltenia ? Aţi vi­zitat Tismana şi împreju­rimile ? Nu ? Trebuie să vă duceţi neapărat. Pen­tru noi, cercetătorii, ra­ioanele regiunii Oltenia sânt bogate în „zăcămin­te“ etnografice... — Da, desigur, şi noi am făcut o deplasare. Şi chiar cea mai lungă din­tre toate. Obiectivul ei l-au constituit jocurile populare specifice Oaşu­lui, ţara vestitului Pin­­tea Viteazul... Dialogul de mai sus nu a avut loc. Ni l-am i­­maginat pe baza unor date veridice culese de la Institutul de etnogra­fie şi folclor. Pentru că acei cu care ar fi trebuit să discutăm (Ovidiu Bîr­­lea, Iosif Herţea, Andrei Bucşan, Emanuela Bă­lăci, Anca Giurchescu, Romulus Vulcănescu, Mariana Kahane) ori e­­rau din­ nou plecaţi, ori permanent preocupaţi de valorificarea materialului cules în urma cercetări­lor întreprinse în mai toate regiunile ţării. Esenţialul este că in­stitutul se îmbogăţeşte mereu cu noi valori (co­linde, doine, balade, bas­me şi povestiri, jocuri populare) necesare re­dactării unor lucrări mai mari, multe făcînd o­­biectul a numeroase co­municări prezentate cu prilejul anumitor mani­festări culturale sau şti­inţifice (centenarul Aca­demiei, simpozionul In­ternaţional „Muzee etno­grafice în aer liber" etc.), în curînd este aştepta­tă reîntoarcerea unui co­lectiv de cercetători care s-a deplasat în regiunea Porţilor de Fier unde se pare, a avut serios de lucru, „recolta“ anunţîn­­du-se deosebit de valo­roasă. Institutul cu valorile sale, puse la dispoziţia celor interesaţi prin in­termediul studioului de care dispune, este vizi­tat de numeroşi profe­sori, compozitori, solişti de muzică­­ populară. A­­proape zilnic au loc au­diţii. De la începutul anului şi pină în prezent, au poposit în institut şi 60 de delegaţii străine veni­te în schimb de experi­enţă, pentru cercetarea materialului de arhivă. Astfel, cercetătorii insti­tutului au avut ca oas­peţi Baletul Madrilen, pe compozitorul francez Jean Philippe Koebl, pe coregraful american Rickey Holden şi profe­sorul universitar dr. Ri­chard Jerabek (Cehoslo­vacia), pe studentul aus­tralian John Beck, pe prof. universitar Barry Fischer (Los Angeles), pe ziaristul Pierre Wil­lemont din Belgia şi mulţi alţii. Au rezervat cîteva ore, pentru un po­pas în institut, şi delega­ţiile străine sosite în ţară cu prilejul centena­rului Academiei. Este al doilea aspect al activităţii cercetătorilor institutului : populariza­rea nestematelor artei noastre populare. L. D. Pentru a-i pu­şi pe alţii... 9 Casa centrală a creaţiei populare a editat o serie de materiale metodice care vin în ajutorul instructorilor artistici. Pentru formaţiile corale, de pildă, au apărut cîteva partituri cu culegeri de piese muzicale semnate de Palestrina, Pur­cell, Bach, Mendelssohn-Bartholdy, Bartók, Muzicescu, Dima, Kiric, Vutu sau altele de inspiraţie folclorică, aparţinind lui I. D. Chirescu, Marţian Negrea, Sabin Drăgoi, Gh. Dumitrescu, Zeno Vancea, Ion Croitoru, Niculae Oancea, Doru Popo­­vici şi alţii. O altă culegere cuprinde două schiţe simfonice­­—­ „Cintec de leagăn“ şi „Jocul copiilor" — de Mircea Chiriac, în atenţia grupurilor vocale stau cele 17 cintece inmănuticheate intr-o culegere specială in care semnează Ion­­Danielescu, Al. Paşcanu­, FI. Comişel, Viorel Doboş, Constantin Arvinte, V. Timiş, Gh. Dem­e­­teanu, Emil Lerescu şi alţii. „ Dramaturgi tineri care s-au impus prin cîteva piese montate pe scenele teatre­lor bucureştene, s-au apropiat şi de genul scurt al creaţiei teatrale In colecţia „Teatru pentru amatori“ au apărut cîteva piese intr-un act, cu o problematică inte­resantă. Dan Tărch­ilă a scris „Albastru deschis”, piesă cu trei personaje care ple­dează pentru Încrederea in viitor , in societatea noastră, fiecare obţine fericirea la care are dreptul. Cele cîteva indicaţii de regie sunt semnate de Mihai Dimiu. Ionel Hristea a scris piesa „Şi dacă-i o minciună ?“ Acţiunea este de fapt o discuţie asu­pra unor aspecte subtile ale eticii şi prieteniei, ale concepţiei despre muncă şi egois­mului. Bogate indicaţii de regie (Valeriu Moisescu) însoţesc lucrarea. Schiţa drama­tică „Vocea şi ecoul“ de Victor Bîrlădeanu, cu indicaţii regizorale de D.D. Neleanu aduce şi ea pe primul plan viaţa omului contemporan. „ Amintim şi două deosebit de utile manuale pentru instructorii coregrafi. Pentru prima oară Casa centrală a creaţiei populare a alcătuit un „Curs de dans clasic" şi „Cartea coregrafului amator“, însoţite de numeroase ilustraţii, schiţe, notări de specialitate lucrările sunt valoroase şi folositoare. Prima, autori­i Estera Magyar-Gonda şi Gelu Matei are la sfirşit un vocabular tehnic însoţit şi de pro­nunţarea respectivă, expresiile fiind toate franţuzeşti. A doua, scrisă de Gheorghe Baciu are, in afară de indicaţii tehnice de coregrafie şi o serie de capitole de do­cumentare etnografică. G. B. A­şa e : filmul lui Andrzej Wajda, întins pe kilometrajul a două serii, pare extrem de lung. Perfect adevărat că ritmul de desfă­şurare a acţiunii e teribil de lent, cu foarte rare momente de spectaculozi­tate precipitată. Sigur că în contura­rea unor personaje, în redarea unei atmosfere, simţi deseori ecouri din creaţii literare şi de artă consacrate. Rafal Olbromski aduce cu un Julien Sorei frust din ţinutul Sandomierz; unele peisaje rurale amintesc parfu­mul descrierilor lui Turgheniev şi Lermontov; luptele din Spania par reconstituiri vivante ale gravurilor lui Goya; interioarele de la curţile nobilimii poloneze par inspirate de tablourile lui David iar costumul prinţesei Elzbieta Olewska copiat după cel al Joséphinei de Beauhar­­nais. Dar toate acestea nu-l acuză pe cineast. Dimpotrivă. Căci atunci cînd Wajda a recitit romanul lui Ştefan Zeromski ca să-l transpună pe ecran, a reflectat întorcînd pagi­nile cărţii la ceva mai mult decit o problemă de estetică. La o conferinţă de presă, actriţa poloneză Arma Cziepielewska — ve­nită să prezinte la Bucureşti filmul „Cenuşă“ — spunea: „Zeromski a scris un roman clasic, iar Andrzej Wajda e un romantic“. Caracteriza­rea e subtilă şi furnizează parţial cheia acestui film­­Unde amprenta regizorului este atotputernică. Aş vorbi insă de un romantism care la Wajda aliază sensibilitatea extrem de ascuţită cu meditaţia gravă, cu luciditatea necruţătoare şi reflecţia profundă. Sunt în film secvenţe ce echivalează cu răcnete de cumplită tortură a sensibilităţii. Amintiţi-vă de scena cind Helena e violată de de­zertorii austrieci în faţa iubitului ei, rememoraţi cîmpul de luptă din Spa­nia, semănat cu splendide trupuri goale abandonate pradă corbilor; de iureşul şarjei de la Samosierra, cînd in final caii aleargă besmetici cu şeile goale ; de invalidul spînzurat în mijlocul unei naturi tihnite. îţi vin îndată în minte cuvintele lui Goya, scrise sub o atroce gravură: „Oare pentru asta aţi fost creaţi, oa­meni ?“ Căci Andrzej Wajda denunţă in toată monstruozitatea lor atroci­tăţile războiului, suita de orori ce se ascund dincolo de trecerile în re­vistă ale trupelor aliniate impecabil, dincolo de canonadele măreţe, de cavalcadele spectaculoase. Dar dacă s-ar fi rezumat numai la atît, Wajda n-ar fi făcut decit să calce pe urme bătătorite. Şi in literatură, şi în cine­matografie. Cineastul a urmărit şi destine individuale ce nu se proiec­tează pe fundalul războiului, ci se împletesc cu el, pierzîndu-se, regăsindu­­se, rătăcind şi bijbîind în căutarea a­­proape disperată a unei clarificări. Ra­fal Olbromski? Actorul Daniel Olbry­chski portretizează magistral un per­sonaj care evoluează de la robuste­ţea dobîndita intr-un paşnic mediu sătesc (petreceri vulcanice, idile proaspete) la disperarea mută după ultima încercare de a mai crede un ceva. Olbromski degajă o vitalitate explozivă ce se iroseşte însă in zig­zaguri, o forţă naturală ce nu cunoaş­te întrebarea : pentru ce ? E un fer­mecător paladin al energiei chel­tuite gratuit, aproape cu frenezia u­­nei flăcări ce nu cunoaşte altă lege decit arderea însăşi. Şi cînd din ru­gul acesta au mai rămas doar căr­buni, e prea tîrziu ca să mai iei de la capăt o viaţă. Olbromski orbe­căind (nu numai la propriu) pe cîm­­piile îngheţate ale ultimului naufra­giu, e cenuşa unei de mult trecute incandescenţe. Krzyzstof Cedro ? Ce excelent actor e Boguslav Kierc ! Are iniţial inocenţa şi exuberanţa u­­nui tinăr hrănit cu lecturi nobile, cu muzică de Rameau, însufleţit de idealuri mari. Ca şi Fabrice del Dongo — tempera­ment avîntat, inimă curată, gînduri înaripate — urmează un idol pînă în pînzele albe. Priviţi-l după crîn­­cena sa campanie din Spania : aspru, mohorît, îmbătrînit. Şi-a pierdut zîm­­betul, şi-a sfîşiat tinereţea. Discuţia cu căpitanul Wyganowski — In chilia unde zace moartă o superbă femeie — îi demontează toate vorbele fru­moase citite sau auzite despre Napo­leon, ii zdruncină credinţa intr-un ideal, ii revelă adevărul despre o omenire pe care n-a avut timp s-o vadă printre filele opace ale cărţilor frumoase. Ce i-a mai rămas idealis­tului Cedro din confruntarea cu ade­vărul vieţii ? Doar puterea (sau iner­ţia) de a urma pe drumul inexora­bilei înfrîngeri un erou cu portretul calcinat. Cenuşa vieţii lui Cedro ră­tăceşte sub uniforma cu găitane co­lorate, in trapul calului debusolat ca şi călăreţul. Prinţul Gintult ? Actorul Piotr Wysocki realizează o interesan­tă compoziţie. Acest sceptic cu figura bizară, cu gesturile hieratice, este cenuşa pietrificată. Gintult e un viitor Olbromski sau Cedro, cînd o experienţă tragică rezumă omul la rol de spectator al vieţii. Nu este. Gintult, scepticul efervescent care prin negare violentă a pregătit un climat al căderii Bastiliei,­ ci scepticul resemnat. Dar care mai găseşte o ultimă resursă să se pună de-a curmezişul istoriei, într-un gest dis­perat şi inutil, sancţionat printr-o moarte penibilă. I-ar fi fost poate de ajuns lui Wajda să consemneze în filmul lui doar meandrele existenţei acestor trei eroi aduşi în prim plan. Dar cineastul s-a întrebat : pentru ce se întîmplă toate acestea ? Pen­tru ce destrămarea atitor iluzii ? Există in filmul său un singur per­sonaj care-i exprimă deschis gîndu­­rile : Piotr Olbromski. Singurul om care — în vîrtejul petrecerilor ce alungă plictisul rural al boierimii, în mijlocul localurilor urbane cu tineri viteji în jocurile de cărţi şi escapadele galante, trecut cu sol­datul său .Mihcik prin avatarurile luptelor — gîndeşte la o dreptate socială. Acest Olbromski solitar arti­culează un suprem adevăr: oamenii simpli, atîţia Mihcik cu umerii curbaţi de seculară servitute, trebuie să intre în istorie ca oameni liberi. Libertatea aureolată de galoane şi încăierări cavalereşti, e nulă. Căci e o libertate abstractă, o inscripţie pe un frontispiciu de ghips. E poate adevărul ultim — sau unicul — care va lumina cîndva mintea lui Rafal Olbromski, a lui Krzysztof Cedro, depăşind măcar cu gîndul o epocă pe care doar au trăit-o. F­ilmul lui Wajda nu-şi dezvă­luie uşor înţelesurile. Tocmai fiindcă cineastul a recitit ro­manul lui Zeromski cu ochii omului de azi, sensibilizat de dramele ce­lui de-al doilea război mondial. Poţi reproşa filmului unele lungimi, in­cluse pentru un pitoresc în sine al situaţiilor, sau pentru accentuarea unei atmosfere. Nu i se poate con­testa o admirabilă imagine (Jerzy Lipman) ce se acordă permanent cu dramatismul scenelor, avînd o forţă emoţională covîrşitoare. Mai presus de toate, „Cenuşa“ rămîne o solidă creaţie cinematografică ce invită la meditaţie. A. Sandu 97C­ENUŞA“ Calvarul ireversibil al iluziilor •— GINTULT (Piotr Wysocki) Scepticismul cu replică forte înainte de a in­tra în producţie firele de bumbac sunt supuse unor cercetări în labo­ratorul de încer­care fizico-meca­­nică, pentru a li se stabili fineţea şi rezistenţa. Tînăra munci­toare Paraschiva Preduţ de la Fa­brica de confecţii şi tricotaje Bucu­reşti, controlînd cu atenţie călita­tea firelor. Intensă activitate de influenţare educativă Comitetele raionale ale femeilor în­treprind in prezent o susţinută activi­tate de influenţare educativă a mamelor, orgganizînd în acest scop o serie de ma­nifestări cultural-instructive, conferinţe, simpozioane, lectorate etc. Fie că se desfăşoară în cartiere, fie că se ţin în Întreprinderi (organizate In colaborare cu comitetele sindicatelor), aceste manifestări educative sunt desti­nate mamelor, femeilor gospodine, sa­lariatelor, care joacă un rol de bază In­ creşterea şi educarea sănătoasă a co­piilor, în consolidarea şi crearea unei armonii in familie. Profesori, medici, jurişti, activişti pe tărtm obştesc, fac expuneri bazate pe fapte concrete, intîlnite in viaţa de toate zilele. Simpoz­ioanele, ciclurile de conferinţe, lectoratele, vin in ajutorul femeilor, le învaţă să fie mame — nu înţelesul b­ăt­­ător al cuvîntului — să-şi cunoască menirea în familie şi societate. Tematica manifestărilor educative a fost alcătuită potrivit preocupărilor şi viratei femeilor. Astfel, un ciclu de lecţii se adresează tinerelor fete — care se pregătesc pentru viaţa de familie (Este bine că şi organizaţia U.T.C. a început o acţiune asemănătoare cu ti­nerii băieţi). Intr-un ciclu de lecţii des­tinat mamelor cu copii de vîrstă preşco­lară şi şcolară vor fi tratate unele pro­bleme legate de necesitatea creşterii corecte a copiilor, pregătirea lor pen­tru şcoală, legătura dintre părinţi şi profesori etc. O altă tematică se va a­dresa mamelor cu copii în producţie sau în facultăţi. Pînă acum au avut loc numeroase simpozioane în cartiere, şi în întreprin­deri, în cadrul cărora au vorbit scri­itori, procurori, profesori, doctori. Te­mele cele mai­ frecvent discutate s-au referit la „Rolul biologic al femeii şi consecinţele întreruperii sarcinii“ ; „E­ducarea tinerelor fete în spiritul cinstei, demnităţii şi purităţii morale“ ; „Fac­torii de trăinicie ai familiei“ ; „Conso­lidarea familiei“ şi „Familia — celula de bază a societăţii“, „Grij­a pentru fondul uman al ţării*" etc. NE SCRIU CORESPONDENT» Prin glasul staţiei de radioamplificare Zilnic îşi găsesc loc, în programul staţiei de radioamplificare de la F.C.M.E., probleme importante ale muncii din fabrică, dezbătute în sprijinul îndepli­nirii indicatorilor şi parametrilor pre­văzuţi. De exemplu, inginerul Constantin Grigore a vorbit despre „Perspectivele de dezvoltare a sectorului de fabricaţie a conductorilor de cupru şi aluminiu“, unul dintre cele mai importante sectoare ale fabricii. Expunerea a cuprins pro­gramul de dezvoltare pînă în anul 1970, cu referiri la tehnica nouă şi tehnolo­giile moderne ce se vor introduce in noile secţii de pregătire a firmelor de cupru şi aluminiu, la posibilităţile ce se vor crea pentru creşterea producţiei şi la alte îmbunătăţiri prevăzute Vorbind despre „Unele aspecte din activitatea secţiei de cabluri telefoane“) tehnicianul Dumitru Stama a subliniat sarcinile ce revin muncitorilor acestei secţii moderne, aflaţi la cursurile de calificare şi specializare, îndeosebi pen­tru începerea,­in trimestrul IV al anului în curs, a fabricării unor noi tipuri de cabluri telefonice. Interesante şi instructive au fost alte două expuneri : „Necesitatea unei cola­borări perfecte intre secţiile de trefilare şi conductori de bobinat emailaţi (pre­zentată de inginerul Adolf Grisaru) şi „Contribuţia tineretului din sectorul conductori electrici la o producţie de bună calitate“ (vorbitor controlorul Mircea Ispas), care n-au întîrziat sâ-şi arate concret roadele. Constantin Gheorghiu Întîlnire cu autorul Biblioteca „D. Th. Neculi­ă", in colaborare cu comitetul sindicatu­lui de la UREMOAS a organizat — nu de mult — intîlnirea cititorilor cu scriitorul Florian Gr­ecea. Cu acest prilej, peste 250 de partici­panti au ascultat in lectura autoru­lui povestirile „Ultima stire“ şi „Ră­nitul". Din rindul auditoriului au fost puse întrebări şi s-au purtat discuţii. Printre cei care au luat cuvintul s-au numărat şi lăcătuşul Vasile Iordache şi macaragiul Gheor­ghe Şurubaru, care au apreciat ca deosebit de Instructive cele două lucrări. Elena Postolache notă Pe marginea unui răspuns O notă publicată in ziarul nostru cri­tica faptul că in unităţile de optică ale Oficiului Farmaceutic al Capitalei, len­tilele pentru ochelari, din import, nu se montează decit pe garanţia... clientului. In caz de montare greşită sau spargere a lentilei, datorată neatenţiei cu care opticianul respectiv execută lucrarea, oalele sparte le plăteşte deci tot păgu­başul. Răspunsul O.F.C., trimis redacţiei, nu lămureşte situaţia. Punctul său de ve­dere este că deoarece lentilele sunt din import şi unităţile nu le au totdeauna în stocuri curente nu se poate asigura înlocuirea lor in caz de spargere. „Această situaţie a obligat oficiul, ni se spune în continuare, să preintimpine eventualele discuţii cu clienţii prin ne­­garantarea montării", iar în încheiere se precizează că „avînd în vedere situaţia de mai sus se consideră ca juste mă­surile luate de a se instala aceste len­tile pe riscul clienţilor Răspunsul necesită comentarii. Ni­meni nu are pretenţia, în caz de ivirea unei situaţii nedorite cum ar fi spar­gerea unei lentile, să fie înlocuită cu ha dacă în stocurile de comerţ ale O.F.C. nu mai există. Acest lucru însă nu poate scuti pe optician de obligaţia elementară de a suporta costul negli­jenţei sale, adică banii pe care clien­tul i-a investit pentru achiziţionarea lentilei respective. Absenţa unei aseme­nea măsuri poate duce la scăderea a­­tenţiei cu care opticianul lucrează la montarea lentilelor. D. L. Duminică, prin magazinele alimentare (Urmare din pag. 1) consumul lactatelor în unitate erau ...batoanele. Fără discuţie, duminica timpul de aprovizionare este mai scurt. Vă ima­ginaţi cumva însă că în această zi populaţia consumă doar pîine albă, intermediară sau neagră ? Nicidecum. Se solicită și celelalte sortimente. Numai că în majoritatea cazurilor responsabilii de centre evită să le comande. Deși, de regulă, la centrul de pîine din str. Mendeleev se află expuse cîteva zeci de sortimente, vîn­­zătoarele de aici nu s-au plîns nicio­dată că ele nu se vînd. P­rezentate in ambalaje mici (200 gr) brînzeturile topite, cu anu­mite adausuri — măsline, boia, chimen ş.a. — sînt, pentru calităţile şi gustul lor, căutate. Numai că nu le prea găseşti. Se vînd, ce-i drept, prin magazinele I.C.S. „Comaliment“ şi ale M.I.A. în rest, nimic. De ce ? Evident, nu este singurul sortiment. O serie de magazine deşi au înaintat comenzi — Giuleşti-blocuri — nu au primit în ultima perioadă telemea de vacă, diferite caşcavaluri etc. Se impune a se lua în continuare mă­suri şi pentru îmbunătăţirea apro­vizionării cu preparate lactate proas­pete. Mai ales în primele ore ale dimineţii. Cantităţile de produse în ambalaje de 100 gr. livrate reţelei de desfacere sunt insuficiente în ra­port cu cerinţele. Duminică dimineaţă a lipsit, de exemplu, din multe ma­gazine untul la 100 gr. L­a raionul de brînzeturi al ma­gazinului cu autoservire din ca­lea Griviţei 210 era de serviciu vînzătoarea Elena Cocoş. Mărfurile erau păstrate în condiţii neigienice, iar prezentarea lăsa de dorit. Alături, la mezeluri, vînzătorul Dinu David a ţinut şi el să arate cumpărătorilor cum nu trebuie să arate un raion. Se pare că nici organele inspecţiei sanitare nu prea au vizitat unitatea în ultima perioadă. Unele mezeluri sosesc de la fabri­cile producătoare legate cu sfoară, pentru a căpăta o anumită formă în procesul de preparare. Deşi există indicaţii precise, totuşi de regulă vînzătorii din unităţi nu vor pur şi­­ simplu să scoată această sfoară. Ajungînd acasă cu pacheţelul de muşchi ţigănesc tăiat de către vînză­­toarele de la magazinul „Victoria“ din calea Victoriei 110, va trebui să stai mai întîi să piguleşti capetele sforii. Şi aceasta se încadrează tot în buna deservire ? Nu ! M­aşina cu numărul 32­ B 1696 am găsit-o la ora 10 în faţa ma­gazinului cu autoservire din str. Cristian Tell. Se descărcau bi­doanele şi paharele cu smîntînă, pa­chete cu brînză de vaci etc. Pe calea Griviţei maşinile cu lapte mai apro­vizionau la ora 9,15 unităţile de desfa­cere. Nu este totuşi prea tîrziu ? Se pare că da. Tocmai de aceea unele produse în loc să fie vîndute proas­pete, în cursul aceleiaşi zile, datorită unei organizări necorespunzătoare a transporturilor ajung pe masa consu­matorilor de-abia a doua zi dimi­neaţa. ...Ne apropiem de ora prînzului. In magazine cumpărători din ce în ce mai rari. Lucrătorii de la diferitele raioane aranjează mărfurile, fac cu­răţenie. Am pus şi eu punct acestei vi­zite matinale precum şi însemnărilor făcute. FAUST — Teatrul de operă și ba­let, tel. 36.48.20, ora 19.30. LOGODNICUL DIN LUNA — Tea­trul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. MOARTEA LUI DANTON — Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra”, tel. 14.60.60, ora 19.30. NU SUNT TURNUL EIFFEL — Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio, tel. 12.74.50, ora 19.30. INSULA — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. DOI PE UN BALANSOAR — Tea­trul Mic, tel. 14.70.81, ora 19.30. HIPNOZA — Teatrul „C. I. Nottara­ sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 20. TURCARET — Teatrul „Barbu De­­lavrancea tel. 12.94.23, ora 20. REVISTA DRAGOSTEI — Teatrul satiric­ muzical „C. Tănase", sala Sa­­voy, tel. 15.56.78, ora 20. MAGISTRALA TINERETII — An­samblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. CIRC INTERNATIONAL (premieră) — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 19.30. VERIFICAT: NU EXISTA MINE ! — patria (11.86.25) — 10, 12,15, 14.30, 17, 19, 21; Sala Palatului — (15.73.72) — 19.30. CIT TIMP EȘTI SĂNĂTOS — Re­­publica (11,.03.72) - 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Griurta (17.08.58) — 8.45, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15. VREMEA ZĂPEZILOR — Luceafă­rul (15.87.67) — 9.30, 11.45, 14, 10.15, 18.30, 20.45 — Victoria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.30, 10, 18.30, 21. TRIUMFUL LUI ROBIN HOOD — cinemascop — București (15.61.54) — 9, 11.15, 13 30, 16.30, 18.45, 21 . Fero­viar (16.22.73) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.31, 21 . Modern (23.71.01) — 9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21 . Arta (21.31.86) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45. 21. MAMA CIUDATA — Capitol (16.29.17) — 8.30, 11, 13 30, 16, 18.30. 21. FANTOMAS SE DEZLĂNȚUIE — cinemascop — Gloria — 9, 11.15, 13.30, 15.45 18, 20.30 ; Tomis (21.45.46) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Miorita (14.27.14)) — 8.45, 11, 18.15, 15.30, 18, 20.30 ; Floreasca — (12.28.30) — 9, 12, 15, 18, 20.45. CĂLĂTORUL CU BAGAJ — Festi­val (15.63.84) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21. STEAUA FARA NUME — Lumina (16.23.35) — 9, 11.30, 13.45, 18, 18.15, 20.45 ; Ciulesti (17.55.46) — 15.30, 18, 20.30 ; Bucegi (17.05.47) — 9.30, 12. 15, 18, 20.45. VII $1 MORTI — cinemascop • ambele serii — Central (14.12.24) -9.30, 15. 19. 1 NOUA ZILE INTR.UN AN -Union (13.49 04) — 15.30, 18, 20.45. PROGRAM PENTRU COPII - 10 . IN GENUNCHI MA ÎNTORC LA TINE — 11.30, 13.45. 16, 18.30, 21. Doina (16.35.38), PUTNA 500 — SCOICA — GEORGE COSBUC, CINTARETUL PAMINTU­­LUI ROMANESC­­ PRIN MUZEELE CAPITALEI (6 000 DE ANI) — Cine­mascop — VOX MARIS — ORIZONT STIINTIFIC nr 6/1966 — DIMENSIU­NILE — Tim­puri noi (15.61.10) — 9—21 in continuare. 1 000 000 DE MARTORI I — Infrati­rea intre popoare (17.31.64) — 13.45. 16. 18.15. 20.30. CENUȘA — cinemascop — ambele serii — Excelsior (18.10.88) — 9. 12.30. 16. 19.30 . Flamura (23.07.40) — 9. 12. 16.15. 20. TÎNARUL CĂSĂTORIT — PREZIN­TĂ PISICA — O NOAPTE DE VIS — TINEREȚE — VEZI, RINDUNELELE SE DUC — Dacia (16.26.10) — 9—21 în continuare NOTRE DAME DE PARIS — cine­mascop — Buzești (15.62.79) — 15. 17.45, 20.30 ; Cringași (17.38.81) — 15.15. 18. 20.30. BOCCACCIO ’70 — Unirea (17.10.21) — 15.30. 18. 20.30 ; Lira (31.71.71) — 15.30. 18. 20.30. NU SUNT COPACI PE STRADA — Flacăra (21.35.40) — 15.15. 18. 20.45. REPULSIE — Vitan (21.39.82) — 15.30. 18. 20.15. DILIGENTA — Munca (21.50.97) — 16. 18.15. 20.30. AVENTURILE LUI WERNER HOLT — ambele serii — popular (35.15.17) — UMBRELE STRĂMOȘILOR UITAȚI — Aurora (35.04.66) — 8.45. 11, 13.15. 15.30. 18, 20.30. YOYO — Moșilor (12.52.93) — 15.30, 18, 20.30. INSULELE FERMECATE — Cosmos (35.19.15) — 15.30. 13, 20.15. CEI 7 MAGNIFICI — cinemascop — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. CLEOPATRA — cinemascop — ambele serii — Colentina (35.07.09) — 15. 18.45. ZORBA GRECUL — Volga (11.91.26) — 9. 11.45, 14.45. 17.45. 20.45. CELE 4 ZILE ALE ORAȘULUI NEAPOLE — Rahova (23.91.00) — 15.30. 18. 20.30. SERBĂRILE GALANTE — Propre­­tul (23.07.40) — 15.30. 18. 20.45. CASA NOASTRA — Drumul Sării (31.28.13) — 15.30. 18. 20.30. SATUL PLUTITOR — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20.30. MAIGRET ŞI AFACEREA SAINT­­FIACRE — Cotroceni (13.62.56) — 15.15, 18. 20.45. ACŢIUNEA „ZIMBRUL" — POCea (31.32 52) 15.45, 18. 20.15. ROCCO ŞI FRAŢII SAI (9.15, 12.30) . OBSESIE (16.30, 18.45. 21) — Cinema­teca (13.92.72). AZI PROGRAMUL I 16.15 Muzică uşoară de Nicolae Kir­­culescu. 17.10 Oameni de seamă din istoria culturii. Thomas Mann. 17.30 Muzica şi dansul. 18-03 In jurul glo­bului. 18.15 Varietăţi muzicale. 18.40 Dialog cu ascultătorii. 19.00 O melo­die pe adresa dumneavoastră. 19.30 Concert de melodii româneşti. 21.05 Eminescu. — „Postume". 21.25 Muzică uşoară pentru Ileana Cost­zeanu. 22.20 Recitalul sopranei Teodora Lucaciu. 22.35 Muzică uşoară. 23.05 Pentru tine am ales aceste melodii. PROGRAMUL II 16.00 Recital de operă — baritonul Mihail Arnăutu. 16.15 Sfatul medicu­lui. 17.10 Studioul tinărului Interpret soprana Marina Mi­rea. 17.40 Limba noastră. 18.35 Album folcloric. 19 05 Actualitatea muzicală. 19.40 Muzică uşoară. 20.30 Gaudeamus (emisiune pentru studenţi). 21.05 Cîntă Anca Agemolu, Bärbel Wachholz, Ionel Mi­­ron şi Michel Pare. 21.35 O istorie a muzicii în capodopere : opera „Or­­feu" de Gluck. 22.30 Moment poetic. „Oltul". 22.35 Muzică românească de cameră. 23.10 Ciclul concertelor pen­­tru clavecin şi orchestră de Bach. 23.55 Pagini lirice din muzica uşoară PROGRAMUL HI (Staţiile 4,12 m şi 4,16 m) 18.07 Romanţe de Ceaikovski. 19.05 Opera „Puritanii“ de Bellini. 21.45 Piese simfonice. 22.20 Jaz. 22.39—22.59 Poemul simfonic „Tom­a Alimos“ de Dan Constantinescu. MÎINE PROGRAMUL I 5.06 Program muzical de dimineaţă 7.30 Voioşie pe portativ. 8.10 „De prin sate adunate“ — muzică populară. 8.25 Moment poetic — interpretat de Ion Ionescu-Gion. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.45 Program in­terpretat de violonistul Henryk Szeryng. 10.15 Melodii populare in­terpretate la diferite instrumente. 10.30 Emisiune literară pentru şcolari. 11.30 Formaţiile Valenţiu Grigorescu­ şi Jean Claudric. 12.10 Formaţii artis­tice de la sate. 12.45 Lucrări de Ion Hartularu-Darclée. 13.30 Muzică popu­lară cerută de ascultători. 14.08 Sport. 14.15 Din albumul muzicii de estradă. 15.00 Transmisiune sportivă. Meciul de fotbal dintre reprezentativele Ro­mâniei şi Elveţiei. 15 25 Transmisiune de la Milano (Italia) a intilnirii amicale de fotbal dintre echipele U.R S.S. şi Italiei. 18.00 Emisiune pentru cei mici şi ti­neretul şcolar 18.50 Publicitate. 18 38 Ora exactă. 19.00 Telejurnalul de sea­ră. 19 20 Recital poetic „Cîntece de iubire”. 19.35 „Pornind de la un gag“. Emisiune realizată în colaborare cu Arhiva naţională de filme. 20.00 Cinci interpreţii compun — Emisiune mu­­zical-distractivă. 20.40 Istoria teatru­lui universal — Emisiunea a XXIII-a. 22.20 Adagio din baletul „Spartacus“ de Haeiaturian şi „Elegie“ de Ceai­­kovski în interpretarea balerinilor Kasatkina, Liepa şi Vlasov, solişti al Teatrului Mare din Moscova 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.43 Buleti­nul meteorologic. 22.50 Închiderea e­­misiunii.

Next