Informatia Bucureştiului, mai 1967 (Anul 14, nr. 4267-4291)
1967-05-04 / nr. 4268
A*1 începe Contractarea unor noi apartamente proprietate personală Din datele centralizate la Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală, rezultă că în primele patru luni ale anului bucureștenii au contractat peste 1 000 de apartamente cu predare în anul în curs sau în primul semestru al anului viitor. Contractarea continuă atît pentru apartamentele pentru care s-au întocmit angajamente precontractuale cît şi pentru alte amplasamente. Azi dimineaţă la sediul Oficiului din str. Gutenberg 1, s-au afişat listele solicitanţilor pentru cartierele Bucureştii Noi, bd. Armata Poporului şi Titan. In cursul acestei luni se vor discuta şi contracta în Bucureştii Noi un număr de 440 apartamente cu două şi trei camere ; în cartierul Militari (bd. Armata Poporului)— 120 apartamente cu 1, 2 şi 3 camere; în cartierul Titan un număr de 412 apartamente cu 1, 2 3 şi 4 camere. Schiţele blocurilor respective, cît şi programul pe zile privind discuţiile pentru amplasarea şi contractarea apartamentelor au fost, de asemenea, afişate la sediul oficiului. Tot începînd de azi solicitanţii pentru construcţiile amplasate în str. Valeriu Branişte 56, Gara de Est (bloc T 4) şi un bloc de garsoniere din Vatra Luminoasă, pot lua cunoştinţă de datele la care trebuie să se prezinte pentru încheierea contractelor. Iată şi alte amănunte : Pe data de 8 mai se vor afişa listele solicitanţilor pentru amplasamentele din şos. Cotroceni 5 şi splaiul Independenţei, iar pînă la data de 10 mai se primesc opţiuni pentru amplasamentele din str. Batişte 37. Data începerii contractărilor pentru celelalte amplasamente angajate se va anunţa în jurul zilei de 15 mai. La Oficiu se primesc în continuare cereri şi opţiuni pentru apartamente în cartierele Bucureştii Noi, Titan şi bd. Armata Poporului, precum şi pentru alte zone ale oraşului ce s-au anunţat sau care se vor stabili ulterior. Cererile vor fi satisfăcute în cursul anului 1967 şi în prima parte a anului 1968. Prin muncă patriotică lucrări în valoare de peste 00000000 lei La secţiunea organizatorică a Sfatului Popular al oraşului Bucureşti s-au centralizat datele cu privire la rezultatele obţinute de sfaturile populare raionale în prima etapă a întrecerii patriotice pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului. Pînă la l Mai, cu sprijinul cetăţenilor, s-au efectuat lucrări gospodăreşti şi de înfrumuseţare în valoare de peste 80 000 000 lei. Printre raioanele care au obţinut cele mai bune rezultate se înscriu 1 Mai, 30 Decembrie, N. Bălcescu şi V. I. Lenin. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMAŢIA ZIAR Al COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI Al P. C. R. Şl Al SFATULUI POPULAR Al ORAŞULUI BUCUREŞTI I Anul XIV-Nr. 4268 14 PAGINI 25 BANI I Joi 4 mai 1967 UN SECOL de monedă românească Istoria socială şi economică a omenirii consemnează apariţia monedei drept unul din momentele cruciale pentru dezvoltarea societăţii. Această piesă mică de metal cu o anumită formă, greutate şi valoare, cu feţele reliefate pentru a-i asigura integritatea, a revoluţionat tehnica circulaţiei mărfurilor şi cu aceasta a dat un mare impuls producţiei materiale. Rezultat al unui proces foarte îndelungat de dezvoltare a schimburilor şi a formelor valorii, moneda a constituit la rîndul ei un instrument apt pentru transformări fundamentale în structura societăţii, un ferment al progresului în mîinile forţelor pozitive în luptă cu cele retrograde. De la apariţia primei monede s-au perindat in lume nenumărate specii monetare. Ele s-au născut, au trăit şi au murit ca şi organismele vii, în necontenita prefacere care formează esenţa dezvoltării societăţii. Pe teritoriul României, cu excepţia perioadelor în care au circulat monede autohtone, s-au adunat de-a lungul secolelor monede din mai toate ţările europene. Mai devreme sau mai tîrziu, una dite una au fost date uitării. Multe din ele, de calitate slabă, au fost de altfel trimise la noi ca mijloc de jefuire a bogăţiilor ţării şi de exploatare a muncii poporului în folosul unor puteri străine. Dispariţia lor din circulaţie a fost salutată din această cauză ca o izbăvire. Moneda actuală a României, zeul, datează de acum 100 de ani. Astăzi, 4 mai, se sărbătoreşte implinirea unui secol de cînd actul ei de naştere, legea pentru înfiinţarea sistemului monetar românesc şi baterea primelor monede naţionale, a fost publicat in Monitorul Oficial. Reforma monetară din 1867 constituie un moment de seamă în istoria României moderne. Problema creării unei monede naţionale fusese de multă vreme dezbătută, semnificaţia ei fiind dublă, economică şi politică. Din punct de vedere economic, moneda naţională era necesară pentru lichidarea situaţiei haotice create prin multitudinea de monede străine de diferite valori şi provenienţe, pentru uşurarea relaţiilor de schimb, care reprezenta o premisă a creşterii forţelor de producţie. Mai ales în urma Unirii Principatelor în 1859, care a contribuit la lărgirea pieţei interne, necesitatea unui sistem monetar naţional ca mijloc de pro-Dr. COSTIN KIRIŢESCU director adjunct al Direcţiei studii şi documentare din Ministerul Finanţelor păşire generală a ţării apărea cu o deosebită stringenţă. Din punct de vedere politic, data de 4 mai 1867 este memorabilă prin aceea că hotărîrea înfiinţării sistemului nostru monetar a fost luată înainte ca România să fi devenit un stat independent. Cum baterea de monedă este apanajul suveranităţii naţionale, realizarea reformei monetare intr-o vreme cînd ţara noastră se mai afla încă in stare de dependenţă faţă de imperiul otoman a constituit un pas important pe calea realizării aspiraţiilor poporului român spre o viaţă liberă, spre crearea unui stat independent şi suveran. La monedele naţionale de aur şi argint bătute potrivit legii din 1867 s-au adăugat bancnotele convertibile, după înfiinţarea Băncii Naţionale în 1880 cu drept de emisiune. In felul acesta, sistemul monetar a constituit cadrul unei circulaţii băneşti potrivite cerinţelor cres(Continuare In pag. a 3-a) F Văzută de VARTAN ARACHELIAN 'TM~Fiecare oraş care se respecta îşi respectă, fără vorbă, şi pitorescul său. E unul dintre motivele pentru care cultivăm Lipscanii, plăcîndu-ne cu un zîmbet şi duios, şi complice, capriciile sale, nota■a particulară, diferenţa sa specifică faţă de celelalte peste 5 000 de străzi ale oraşului. Lipscanii iară zarva trecătorilor, fără ieşirile şi intrările în fluviu nesecat din şi în magazine, fără apelativele comerciale ale vînzatorilor ambulanţi, fără infinitele sale firme şi (cam prea zgîrcit finitele) reclame publicitare, ar fi o stradă, mai frumoasă sau mai banală, ca oricare alta. Ah, şi aromele sale de gogoşi înfuriate şi vanilate, de mititei mustind în efluvii identificabile cale de o poştă... Într-adevăr, Bucureştiul fără acest vechi sălaş a! Iipscănehilor ar suferi daca suferinţa se poate numi lipsa cuiva drag, apropiat, familial. Dar imaginafi-vă, vă rog, un oraş de mărimea Capitalei noastre, cu toate cele peste 5 000 de străzi ale sale cotropite de zarva comercială a acestei străzi. Ar fi imposibil de trăit într-o asemenea vînzoleala frizînd halucinaţia. E o imposibi De unde pînă unde-s Lipscanii? litate omenească de a convieţui cu nervii neatinşi şi de aici măsurile limitative impuse de edili. în aceeaşi ordine de idei, interdicţia claxonatului,de a frînelor, care scrîşnesc înfiorător, încă nu ştim practic nimic din moment ce le mai suportem cu crispări nervoase pe ici, pe colo !) este o asemenea măsură, eficientă, salutară care asigură orașului o atmosferă calmă, mai destinsă, într-un cuvînt omenească. De cei care confundă străzile, la orele solare sau lunare, cu potecile pădurilor, se ocupă prompt opinia publică sau ordinea publică. Dar de feluriţii tetali dezarmonizînd orchestraţia străzii cu vetuste autorecomandări profesionale, de anunţarea - şi busculada produse în mijlocul trotuarului - a prea fericitului cîştigător la loz în plic, cine trebuie să se ocupe ? Cineva îmi spune că există o dispoziţie scrisă a Sfatului Popular al oraşului Bucureşti care interzice un asemenea prea clamat mod de-a face comerţ. O fi ! Dar măsurile restrictive nu trebuie să rămînă literă moartă, ci măsură concretă, de eradicare totală. Două sînt motivele : în primul rînd, un oraş nu poate fi un bazar, şi, în al doilea rînd, dezarmoniile de orice fel trebuie înlăturate pentru a asigura străzii atmosfera proprie unui loc pe care se circule civilizat, fără migrene. Semnalul nostru critic adresat celor în drept capătă în aceste zile o actualitate deosebită, ştiut fiind că primăvara nu este numai anotimpul florilor, al vestimentaţiei policrome, al exuberanţei pietonilor, ci şi un prilej (facil şi deranjant, deopotrivă), de recidivă al slujitorilor comerţului ambulant de a-şi încerca stridenţe vocale pe auzul şi nervii trecătorilor. Atenţie deci : strada nu este oriunde şi oricum confundabilă cu Lipscanii ! Dacă vreţi, tot de dragul pitorescului ! CARICATURA ZILEI de A. Poch _— Eu de fapt n-am absolut nimic; pot să mă scol și să merg singur ; mi-ar trebui insă o aprobare în acest sens. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aurului a fost de 17 grade. Timpul probabil de mîine : Vreme instabilă, cu cerul temporar acoperit. Ploaie sub formă de aversă. Pentru 6, 7 şi 8 mai : Vreme uşor instabilă şi relativ rece la începutul intervalului. Cerul va fi temporar noros. Averse de ploaie. Temperatura în creștere către sfîrșitul Intervalului. Concursul de admitere In clasa a IX-a Concursul de admitere în clasa a IX-a pentru liceele de cultură generală, se va desfăşura după cum urmează : la cursurile de zi, concursul se • Expoziţie de pictură Miine, la ora 12.30, In sala Kalinderu, se deschide expoziţia de pictură Valeriu Boborelu. Artistul expune circa 30 de lucrări In ulei. Expoziţia rămlne deschisă pînă la 27 mai, va ţine In două sesiuni. Prima sesiune (de vară) va avea loc intre 17 Şi 27 iunie a.c., iar a doua sesiune (de toamnă), între 1 şi 7 septembrie 1967. Pentru cursurile serale, concursul de admitere în clasa a IX-a se va desfăşura intre 25 şi 30 august a.c., iar pentru cursurile fără frecvenţă, între 20 şi 25 septembrie a.c. • Număr special al Gazetei literare Numărul de astăzi al săptămînalului „Gazeta literară“ este consacrat sărbătoririi a 90 de ani de la cucerirea independenţei noastre de stat. Pe această temă apar numeroase articole, versuri, reportaje semnate de : Şerban Cioculescu, Petru Comarnescu, D. I. Suchianu, Nicolae Tăutu, Vasile Netea, Ioan Grigorescu, Dan Berindei, Paul Anghel etc. Cîteva pagini ale revistei abordează o temă fundamentală : „Afirmarea conştiinţei naţionale in literatura română”. Sunt publicate medalioane privind creaţia lui Bălcescu, Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, Maiorescu, Iorga, Sadoveanu, Goga, Blaga şi Arghezi. Veşti turistice In perioada următoare, O.N.T., agenţia Bucureşti, organizează o serie de excursii de sezon, apreciate de bucureşteni. Se poate pleca la Poiana Narciselor pentru o zi şi jumătate, cu autocarele, în zilele de 20 şi 27 mai şi 3 iunie. Cazarea are loc la vilele din staţiunile de pe Valea Prahovei şi la hotelurile de la Dîmbul Morii, Braşov, Făgăraş şi oraşul Victoria. Biletele se pun în vînzare începind de miine, 5 mai, la sediile agenţiei din calea Victoriei 100 şi bd. Republicii nr. 4 şi nr. 68. Pe litoral pentru o zi şi jumătate, cu cazarea la hotelurile din Mamaia, Prima excursie va avea loc sîmbătă 13 mai. Biletele se pot procura, tot începînd de mîine, de la sediile agenţiei. HOTELURILE DE PE LITORAL SE DESCHID LA 15 MAI Filialele din bd. Republicii nr. 4 şi nr. 6S, şi calea Victoriei nr. 100, dispun de locuri la hotelurile de pe litoral care se deschid pe data de 15 mai. Tariful este de 30 lei de persoană pe zi, cazare şi masă. Pentru cei care doresc numai cazare, fără masă, tariful este de 11 lei pe zi. Se poate pleca în fiecare zi, pe orice durată. Solicitanţii beneficiază de reducere pe C.F.R. de 50 la sută. Scene istorice în pictura lui Theodor Aman, Artă veche românească, Pictura şi sculptura românească contemporană, Insula Ada-Kaleh, Tuşnad, Vatra Dornei etc. Pentru ilustrarea unor lecţii în procesul de învăţămînt, peste 80 de teme diferite au fost transpuse pe diafilme. Fotografia prezintă tragerea ultimelor cadre la serialul „Aventurile lui Bobo“. Pe platourile de filmare ale Studioului Animafilm se află, zilele acestea în curs de finisare, cîteva din producţiile ce vor fi prezentate la cel de-al Vll-lea Festival al filmului de animaţie din Franţa. Printre ele cităm „Tablete” în regia lui Ion Popescu-Gopo, „Oraşul" în regia lui Sabin Bălaşa, „Fantezii”, regia Bob Călinescu, „Aventurile lui Bobo“ seria a V-a, regia lui Sorin Anghelescu care parodiază filmele western. Pentru copii se află în pregătire „Greierele şi furnica“, „Băieţelul şi cărbunele“, „Legenda“ etc. Printre preocupările studioului se află şi cea de popularizare a comorilor de artă din muzee, a monumentelor naturii şi frumuseţilor patriei, în casete cu diapozitive color de zece imagini. Printre cele mai recente menţionăm : Odihna activă Ne-ara ocupat aici, intr-un rind de importanta problemă a folosirii timpului liber. Arătam cit de necesar este — pentru o trăire mai rodnică şi mai mulţumitoare — de a şti cum să dozăm distracţiile cu o cunoaştere mai înaltă, cum să armonizăm multiplele solicitări ale vieţii, astfel ca să nu ne simţim păgubiţi, să nu ne încheiem zilele cu regretul de a fi participat prea puţin la măreţia şi creaţiile existenţei. Fireşte, au existat totdeauna oameni care au ştiut cum să-şi îmbogăţească şi întărească viaţa prin muncă şi recreaţie, prin meditaţie şi sport, năzuind la acel echilibru clasic : minte sănătoasă, în corp sănătos. Dar astăzi circulă printre noi mai frecvent, drept răspuns la necesităţile spirituale ale vremii, o expresie, pe care o socotim deosebit de semnificativă : odihna activă. Spre deosebire de trecut, cinci mulţi oameni avuţi şi deci cu posibilităţi de cultivare, se plîngeau că se plictisesc, astăzi vorba aceasta, plictiseală, o auzim foarte rar şi, dimpotrivă, primim mărturisiri din partea multora că nu mai ştiu cum să prididească în participarea la valorile vieţii. Intr-adevăr, astăzi în ţara noastră avintul vieţii este mult mai puternic decit înainte, concepţia acti- PETRU COMARNESCU vistă a vieţii a devenit una din importantele coordonate ale socialismului. De aici şi expresia de odihnă activa opusă trindăviei, plictisului de a trăi, nepăsării faţă de bunurile materiale şi spirituale ale existenţei, încrederea în viaţă este manifestă, ca şi implicaţiile ei de participare la adevărurile şi frumuseţile patriei şi ale lumii, la construirea noii societăţi. Totuşi, folosirea timpului liber prin acea odihnă activă, azi practicată pe scară largă, incă ridică probleme gingaşe. Odihna activă înseamnă lectură şi meditaţie, frecventarea spectacolelor şi muzeelor sau expoziţiilor de artă, cunoaşterea frumuseţilor naturii şi ale civilizaţiei. Nu mai stăruim asupra cinematografelor, terenurilor de sport, asupra televiziunii şi radioului care toate solicită un viu interes, se bucură de o largă participare. înseşi petrecerile, dansul, glumele fac parte din această odihnă activă. Importantul în toate aceste forme de odihnă, de recreaţie este stilul sau spiritul in care te foloseşti. Tocmai pentru că viaţa este scurtă, dar atît de bogată in manifestăr, trebuie mereu să ştim ce să alegem, ce să corelăm spre a ne forma personalitatea şi a ne dezvolta cultura. Dacă şi la locul de muncă, şi în orele de răgaz nu avem conştiinţa a ceea ce este mai important şi mai necesar faţă de ceea ce este mai mărunt, nu izbutim să fim nici temeinici specialişti şi nici oameni culţi, cu vederi şi înţelegeri mai largi şi mai adinei. Timpul liber sau odihna activă nu-şi dau randamentul dacă ne mărginim la plăcerile şi distracţiile mărunte, dacă nu avem conştiinţa ierarhiei sau scării valorilor. Sunt binevenite şi sportul, şi petrecerile, pentru unii şi lectura romanelor poliţiste. Desigur că şi spectacolele de estradă, opereta şi comediile uşurele sunt necesare, dar pentru formarea unei culturi generale trebuie să te bucuri de toate cu măsură, năzuind către ceea ce este mai înalt in cultură şi artă. Poţi citi şi romane poliţiste, admira filme ca „Sfintul“ sau „Baronul“ — dar dacă te rezumi numai la ele Şi nu ajungi la lecturi mai substanţiale, la capodoperele literaturii patriei şi a lumii, la creaţiile mai inalte ale poeziei şi muzicii mai vechi sau mai noi, cultura îţi rămine foarte şubredă şi cu imense goluri. Unele producţii artistice distrează , altele înalţă, iţi îmbogăţesc cunoaşterea şi imaginaţia, îţi dau imbolduri mai constructive în viaţă. De aici, feluritele modalităţi ale odihnei active — care este de dorit să fie nu numai activă, dar şi rodnică în sens spiritual sau umanist. Ca om al artei, Ca scriitor şi critic de artă s-ar putea crede că exagerez când susţin că şi pentru un viitor inginer, pentru oricare tehnician, este necesară o cunoaştere mai adincă şi mai largă a esteticii, a filozofiei, culturii, a artelor in genere. însăşi construirea maşinilor cere, pe lingă altele, şi un simţămint estetic şi se ştie ce importanţă se dă în zilele noastre Esteticii industriale, căci şi maşinile cer spirit nu numai de matematician (Continuare in pag. a 2-a) Consemnări CU PRILEJUL sărbătoririi a 90 de ani de la dobîndirea independenţei de stat a României, Casa de cultură a raionului Griviţa Roşie, din bd. Bucureştii Noi nr. 86, organizează, mîine, la ora 18, un montaj literar-muzical din versurile lui Vasile Alecsandri şi George Coşbuc închinate luptătorilor pentru neatrnarea țării. 9 ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE ION ŢIRIAC A PLECAT LA STUTTGART Aseară a părăsit Capitala, plecînd în R. F. a Germaniei, campionul ţării noastre la tenis, Ion Ţiriac. Acesta va participa la un turneu internaţional, care se va desfăşura la Stuttgart, de astăzi şi pînă duminică. SS Intr-un concurs desfăşurat la Capetown, atletul sudafrican Nash a realizat 10,1 secunde in proba de 100 m plat. La Glasgow, echipa de fotbal Glasgow Rangers a dispus cu 1-0 în meci retur contînd în „Cupa cupelor“ de Slavia Sofia. Victorioşi şi in prima partidă, fotbaliştii de la Glasgow Rangers s-au calificat pentru finala competiţiei (la 31 mai, la Nirenberg, cu Bayern München). ■ Cîştigînd (cu 3—0) şi returul întîlnirii cu Dynamo Berlin, formaţia feminină de volei T.S.K.A. Moscova s-a calificat pentru finala „Cupei campionilor europeni“. In finală T.S.K.A. Moscova va avea ca adversară pe Dinamo Moscova. OASPEŢII NOŞTRIMassimo Pallottino: „Umanitatea contemporană nu se poate lipsi de arheologia modernă“ Arheologul Massimo Pallottino, ale cărui lucrări sunt citate şi in cartea „Etruscii“ publicată recent in româneşte, se află in ţara noastră, ca invitat al Academiei. Savantul italian este profesor la Universitatea din Roma, director al Institutului de etruscologie şi artă italică, unul din cei mai renumiţi etruscologi din lume. — In epoca noastră, cind au început explorările in Cosmos, ce perspective întrezăriţi pentru arheologie 7 — Nelimitate. Am spus-o acum cîţiva ani într-un congres internaţional la Roma, o repet şi astăzi cunoaşterea civilizaţiilor foarte vechi este o chestiune extrem de importantă, mai ales in climatul uriaşelor transformări de azi ale lumii. Nein doios că acest moment de semnificaţie maximă va antrena schimbări categorice în concepţii, va muta Umitele orizonturilor cunoscute totul la scară universală. Ca să utilizez o metaforă, aş zice că pe trunchiul durabil al umanităţii, creşte impetuos o ramură nouă. Şi, ca să ne putem da bine seama de ea, trebuie să privim mult mai atent decit pînă acum rădăcinile copacului. — Totuşi, pămintenii au studiat — mai mult sau mai puţin — istoria... — Dar ce fel de istorie ? Cu o arie de cuprindere destul de redusă. Or, la începutul acestei epoci de enorme transformări pe care le trăim, omenirea contemporană simte nevoia să cunoască tot ce a creat umanitatea în ansamblul ei, din cele mai vechi timpuri, pe toată întinderea Terrei. Apare ca imperios necesară o viziune globală asupra lumii, a umanităţii în totalitatea ei. Interviu luat de A. Sandu (Continuare in pag. a 3-a) Simigeria'*unicat a împlinit „venerabila“ vârstă de... două luni Trecînd cu tatăl său, pe bd. 1 Mai, Valentin Nistor, elev în clasa a V-a, se opreşte în faţa unei vitrine ademenitoare. — Tată, uite ce covrigi frumoşi ! Îmi iei şi mie unul ? — A, o simigerie... — Ce-i aia ? Nu vă grăbiţi să acordaţi notă proastă elevului din clasa a cincea pentru ignoranta sa. Dacă s-ar fi aflat in fata unui planiglob şi n-ar fi putut indica meridianul Greenwich... dacă n-ar fi rezolvat un exerciţiu conţinînd fracţii cu etaj... Ronţâind covrigul gustos (n-a putut nici el rezista tentaţiei) după ce a expediat întrebarea fiului cu: „ce, tu nu vezi ?*... tatăl căută, preocupat, in amintire. Dovleac copt, cornulete, nişte plăcinte mici — cum le zicea că erau delicioase... Amintirile sînt concentrate în interiorul simigeriei, in persoana patiserului şef Nicolae Mastacas. (încă nu a apărut in schema de funcţiuni meseria de simigiu, dar meşterul a ucenicit într-o simigerie cu 51 de ani in urmă). Cu ajutorul lui refacem imaginea acestor tradiţionale patiserii populare. ...Mici prăvălii, cu cuptor, cu vatră, la vedere, imbiind trecătorii cu aroma plăcută a megdenelelor, a covrigilor de Braşov, a covrigilor cu frişcă, cu susan (cu frişcă li se spunea pentru că erau proaspeţi), a spaniolelor cu brinză, spanac sau ouă, a dovleacului copt, seminţelor de bostan, a sarailiilor puse pe farfurie, inotînd în sirop de zmeură sau de tandnuir. Din simte (coca specială din care se fac produsele) — de unde şi denumirea de simigerie — meşteri pricepuţi realizau o gamă variată de dulciuri căutate şi apreciate de consumatori. Gospodinele aduceau la simigerie, pentru copt sau pentru fript, cozonaci, fripturi, miei, curcani. De aproape două luni Trustul local de cofetării și răcoritoare nr. 1 (T.L.C.R.—1), redescoperind simigeria, a deschis una pe bd. 1 Mai nr. 133. «3ÎV Ce s-a făcut pînă în prezent ? Care sînt perspectivele? „Eu, ca tehnician cofetar — ne spune Nicoleta Teodor, tehnolog principal — observ că sîntem în mare pericol de a pierde multe cunoştinţe preţioase în această branşă, deţinute de bătrînii cofetari. Sînt anumite specialităţi pe care le mai ştiu face doar unu-doi pensionari. Cine preia ştafeta cunoştinţelor lor?". Aurel Radu (Continuare in pag. a 3-a) • CORESPONDENTUL Agerpres, Al. Gheorghiu, transmite : La Paris a avut loc Congresul de drept penal internaţional, la care au participat specialişti din 17 ţări. Din ţara noastră la lucrări a luat parte prof. dr. Grigore Geamănu. Congresul a dezbătut problema crimelor contra păcii şi umanităţii. • O EXPEDIŢIE de oameni de ştiinţă din Moscova a plecat spre Insulele Franz Josef pentru a face un recensămînt al urşilor albi şi a da recomandaţii pentru ocrotirea lor. Se pare că acum numărul urşilor albi este de 5 000-10 000 dar specialiştii se tem că în curînd ei vor pieri, deoarece sunt vinaţi fără milă. • SECRETARUL GENERAL al Frontului de eliberare a sudului ocupat al Yemenului (F.L.O.S.Y.), Mackawee, a declarat miercuri că Marea Britanie intenţionează să folosească orice mijloace pentru a-şi perpetua dominaţia asupra teritoriilor Arabiei de sud. Anglia intenţionează să creeze un guvern al Arabiei de Sud, care să se bucure de „sprijinul“ populaţiei, deoarece şeicii s-au discreditat tot mai mult prin politica lor antinaţională. • ANTONIO HERRERO, redactor la agenţia spaniolă de ştiri „Europa Press“, a fost obligat de autorităţi să plătească o amendă de 50 000 pesetas, sub acuzaţia de a fi încălcat legislaţia presei. „Europa Press“ a publicat un comunicat referitor la o întrunire studenţeasca interzisă de autorităţi. • GREFA UNUI plămîn întreg, operaţie care nu a fost practicată pînă acum ,decit de trei ori în lume, a fost efectuată la spitalul „Maria Ferrer” din Buenos Aires. Bolnavul se află in prezent sub observaţie. Această intervenţie a fost hotărîtă pentru „insuficienţă respiratorie gravă şi pneumopatie cronică obstructiva cu bronhietasie“. DIN SALA CONGRESELOR din Palatul Culturii şi Ştiinţei din Varşovia a avut loc o adunare festivă consacra-ta începerii „Zilelor educaţiei, cărţii şi presei“. La adunare au participat oameni de cultură şi ştiinţă, reprezentanţi ai editurilor şi presei. în aceste zile, în aula Bibliotecii centrale universitare se des- r=Efăşoarâ lucrările celui de al II-lea Simpozion naţional de genetică === cu tema: „Poliploide, mutaţii şi recombinări genetice“. Un număr EEE de 9b comunicări şi referate ilustrează rezultatele ultimilor doi ani == de cercetări în domeniul geneticii. La simpozion participă și cu cnoscuți cercetători de peste hotare. POLIPLOIDIA - gigantismul vegetal - asistent: Ion AnghelCunoscînd cel mai rapid proces de dezvoltare dintre ramurile ştiinţei biologice, genetica pătrunde în intimitatea mecanismelor şi a legilor fenomenului eredităţii, una din marile necunoscute ale biologiei. Actul de naştere al geneticii a fost semnat de Hugo de Vries, C. Correns şi E. Tschermak, care, în 1900, independent unul de altul, au redescoperit de fapt legile formulate în 1865 de călugărul Gregor Mendel, care au devenit temelia geneticii clasice. Cercetările ulterioare de genetică au reușit să descopere mecanismul celular prin care se creează modificările individuale, constatîndu-se că acţionind prin influenţa unor factori ai mediului la nivelul acizilor nucleici din cromozomi se obţin modificări ce se transmit la urmaşi. Prin folosirea unor substanţe ca colchicina, a razelor X, a razelor gama sau a bombardării cu neutroni, au fost obţinute plante cultivate care se caracterizează printr-o producţie mai mare la hectar, mărirea rezistenţei la ger sau la boli. Astfel, soiuri noi de sfeclă de zahăr, viţă de vie, secară, ovăz, foarte multe plante ornamentale au fost introduse în cultură. In cercetările pe care le-am întreprins, acţionînd asupra cromozomilor de citrullus vulgaris (pepenele verde) cu colchicină (un alcaloid extras din brînduşa de toamnă), am obţinut însemnate modificări genetice. Un pepene obişnuit are în nucleul său 22 de cromozomi ; sub influenţa colchicinei apar celule cu un număr dublu de cromozomi, celule poliploide. Această dublare determină o creştere a nucleului, a celulei şi a întregii plante, care cunoaşte fenomenul de gigantism. Datorită acestor cercetări, ţara noastră a devenit a treia ţară din lume care cultivă pepeni triploizi. Care sunt caracteristicile specifice ale acestor pepeni ? Cei din soiurile Arad, Brăila, Timbureşti, astfel obţinuţi, se eviden-ţ iază prin lipsa seminţeor, cantitatea mare de zahăr (care creşte cu 30—40 la sută), frăgezimea şi gustul fructului, numărul mult mai mare de fructe la fiecare plantă, perioada de vegetaţie mai lungă ; conservarea fructului se poate face mult mai bine. Am mai obţinut în aceleaşi condiţii şi forme poliploide de trifoi roşu. Acest trifoi prezentînd fenomenul de gigantism dă o masă vegetativă mult mai mare (avînd 4, 5 și 6 frunzulițe), dublînd aproape recolta.