Informatia Bucureştiului, mai 1967 (Anul 14, nr. 4267-4291)

1967-05-04 / nr. 4268

A*1 începe Contractarea unor noi apartamente proprietate personală Din datele centralizate la Oficiul pentru construirea de locuinţe pro­prietate personală, rezultă că în primele patru luni ale anului bucu­­reștenii au contractat peste 1 000 de apartamente cu predare în anul în curs sau în primul semestru al anu­lui viitor. Contractarea continuă atît pentru apartamentele pentru care s-au întocmit angajamente precon­­tractuale cît şi pentru alte amplasa­mente. Azi dimineaţă la sediul Oficiului din str. Gutenberg 1, s-au afişat listele solicitanţilor pentru cartierele Bucureştii Noi, bd. Armata Poporu­lui şi Titan. In cursul acestei luni se vor discuta şi contracta în Bucu­reştii Noi un număr de 440 aparta­mente cu două şi trei camere ; în cartierul Militari (bd. Armata Po­porului)— 120 apartamente cu 1, 2 şi 3 camere; în cartierul Titan un număr de 412 apartamente cu 1, 2 3 şi 4 camere. Schiţele blocurilor respective, cît şi programul pe zile privind discuţiile pentru amplasarea şi contractarea apartamentelor au fost, de asemenea, afişate la sediul oficiului. Tot începînd de azi solicitanţii pentru construcţiile amplasate în str. Valeriu Branişte 56, Gara de Est (bloc T 4) şi un bloc de garso­niere din Vatra Luminoasă, pot lua cunoştinţă de datele la care trebuie să se prezinte pentru încheierea contractelor. Iată şi alte amănunte : Pe data de 8 mai se vor afişa listele solicitanţilor pentru ampla­samentele din şos. Cotroceni 5 şi splaiul Independenţei, iar pînă la data­ de 10 mai se primesc opţiuni pentru amplasamentele din str. Ba­­tişte 37. Data începerii contractări­lor pentru celelalte amplasamente angajate se va anunţa în jurul zilei de 15 mai. La Oficiu se primesc în continuare cereri şi opţiuni pentru apartamente în cartierele Bucureştii Noi, Titan şi bd. Armata Poporului, precum şi pentru alte zone ale oraşului ce s-au anunţat sau care se vor stabili ul­terior. Cererile vor fi satisfăcute în cursul anului 1967 şi în prima parte a anului 1968. Prin muncă patriotică lucrări în valoare de peste 00000000 lei La secţiunea organizatorică a Sfatu­lui Popular al oraşului Bucureşti s-au centralizat datele cu privire la rezul­tatele obţinute de sfaturile populare ra­ionale în prima etapă a întrecerii pa­triotice pentru buna gospodărire şi în­frumuseţare a oraşului. Pînă la l Mai, cu sprijinul cetăţenilor, s-au efectuat lucrări gospodăreşti şi de înfrumuseţare în valoare de peste 80 000 000 lei. Printre raioanele care au obţinut cele mai bune rezultate se înscriu 1 Mai, 30 Decembrie, N. Bălcescu şi V. I. Le­nin. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMA­ŢI­A ZIAR Al COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI Al P. C. R. Şl Al SFATULUI POPULAR Al ORAŞULUI BUCUREŞTI I Anul XIV-Nr. 4268 1­4 PAGINI 25 BANI I Joi 4 mai 1967 UN SECOL de monedă românească Istoria socială şi economică a omenirii consemnează apariţia mone­dei drept unul din momentele cru­ciale pentru dezvoltarea societăţii. Această piesă mică de metal cu o anumită formă, greutate şi valoare, cu feţele reliefate pentru a-i asigura integritatea, a revoluţionat tehnica circulaţiei mărfurilor şi cu aceasta a dat un mare impuls producţiei ma­teriale. Rezultat al unui proces foarte îndelungat de dezvoltare a schimburilor şi a formelor valorii, moneda a constituit la rîndul ei un instrument apt pentru transformări fundamentale în structura societăţii, un ferment al progresului în mîinile forţelor pozitive în luptă cu cele retrograde. De la apariţia primei monede s-au perindat in lume nenumărate specii monetare. Ele s-au născut, au trăit şi au murit ca şi organismele vii, în necontenita prefacere care for­mează esenţa dezvoltării societăţii. Pe teritoriul României, cu excep­ţia perioadelor în care au circulat monede autohtone, s-au adunat de-a lungul secolelor monede din mai toate ţările europene. Mai devreme sau mai tîrziu, una dite una au fost date uitării. Multe din ele, de cali­tate slabă, au fost de altfel trimise la noi ca mijloc de jefuire a bogă­ţiilor ţării şi de exploatare a mun­cii poporului în folosul unor puteri străine. Dispariţia lor din circulaţie a fost salutată din această cauză ca o izbăvire. Moneda actuală a României, zeul, datează de acum 100 de ani. Astăzi, 4 mai, se sărbătoreşte implinirea unui secol de cînd actul ei de naş­tere, legea pentru înfiinţarea siste­mului monetar românesc şi baterea primelor monede naţionale, a fost publicat in Monitorul Oficial. Reforma monetară din 1867 consti­tuie un moment de seamă în istoria României moderne. Problema creării unei monede naţionale fusese de multă vreme dezbătută, semnificaţia ei fiind dublă, economică şi poli­tică. Din punct de vedere economic, moneda naţională era necesară pen­tru lichidarea situaţiei haotice create prin multitudinea de monede străine de diferite valori şi provenienţe, pentru uşurarea relaţiilor de schimb, care reprezenta o premisă a creşte­rii forţelor de producţie. Mai ales în urma Unirii Principatelor în 1859, care a contribuit la lărgirea pieţei interne, necesitatea unui sistem monetar naţional ca mijloc de pro-Dr. COSTIN KIRIŢESCU director adjunct al Direcţiei studii şi documentare din Ministerul Finanţelor păşire generală a ţării apărea cu o deosebită stringenţă. Din punct de vedere politic, data de 4 mai 1867 este memorabilă prin aceea că hotărîrea înfiinţării siste­mului nostru monetar a fost luată înainte ca România să fi devenit un stat independent. Cum baterea de monedă este apanajul suveranităţii naţionale, realizarea reformei mone­tare intr-o vreme cînd ţara noastră se mai afla încă in stare de depen­denţă faţă de imperiul otoman a constituit un pas important pe calea realizării aspiraţiilor poporului ro­mân spre o viaţă liberă, spre crea­rea unui stat independent şi su­veran. La monedele naţionale de aur şi argint bătute potrivit legii din 1867 s-au adăugat bancnotele converti­bile, după înfiinţarea Băncii Naţio­nale în 1880 cu drept de emisiune. In felul acesta, sistemul monetar a constituit cadrul unei circulaţii băneşti potrivite cerinţelor cres­(Continuare In pag. a 3-a) F Văzută de VARTAN ARACHELIAN 'TM~F­iecare oraş care se respecta îşi respectă, fără vorbă, şi pitorescul său. E unul dintre motivele pentru care cultivăm Lipscanii, plăcîndu-ne cu un zîmbet şi duios, şi complice, capriciile sale, nota­­■a particulară, diferenţa sa specifică faţă de cele­­lalte peste 5 000 de străzi ale oraşului. Lipscanii iară zarva trecătorilor, fără ieşirile şi intrările în fluviu nesecat din şi în magazine, fără apelativele comerciale ale vînzatorilor ambulanţi, fără infinitele sale firme şi (cam prea zgîrcit finitele) reclame pu­blicitare, ar fi o stradă, mai frumoasă sau mai ba­nală, ca oricare alta. Ah, şi aromele sale de gogoşi înfuriate şi vanilate, de mititei mustind în efluvii identificabile cale de o poştă... Într-adevăr, Bucu­­reştiul fără acest vechi sălaş a! Iipscăneh­ilor ar suferi daca suferinţa se poate numi lipsa cuiva drag, apropiat, familial. Dar imaginafi-vă, vă rog, un oraş de mărimea Capitalei noastre, cu toate cele peste 5 000 de străzi ale sale cotropite de zarva comercială a acestei străzi. Ar fi imposibil de trăit într-o ase­menea vînzoleala frizînd halucinaţia. E o imposibi­ De unde pînă unde-s Lipscanii?­ litate omenească de a convieţui cu nervii neatinşi şi de aici măsurile limitative impuse de edili. în aceeaşi ordine de idei, interdicţia claxonatului,­­de a frînelor, care scrîşnesc înfiorător, încă nu ştim practic nimic din moment ce le mai suportem cu crispări nervoase pe ici, pe colo !) este o asemenea măsură, eficientă, salutară care asigură orașului o atmosferă calmă, mai destinsă, într-un cuvînt omenească. De cei care confundă străzile, la orele solare sau lunare, cu potecile pădurilor, se ocupă prompt opinia publică sau ordinea publică. Dar de feluriţii tetali dezarmonizînd orchestraţia străzii cu vetuste autorecomandări profesionale, de anunţarea - şi busculada produse în mijlocul trotuarului - a prea fericitului cîştigător la loz în plic, cine tre­buie să se ocupe ? Cineva îmi spune că există o dispoziţie scrisă a Sfatului Popular al oraşului Bucureşti care interzice un asemenea prea clamat mod de-a face comerţ. O fi ! Dar măsurile restric­tive nu trebuie să rămînă literă moartă, ci măsură concretă, de eradicare totală. Două sînt motivele : în primul rînd, un oraş nu poate fi un bazar, şi, în al doilea rînd, dezarmo­­niile de orice fel trebuie înlăturate pentru a asi­gura străzii atmosfera proprie unui loc pe care se circule civilizat, fără migrene. Semnalul nostru cri­tic adresat celor în drept capătă în aceste zile o actualitate deosebită, ştiut fiind că primăvara nu este numai anotimpul florilor, al vestimentaţiei poli­crome, al exuberanţei pietonilor, ci şi un prilej (fa­cil şi deranjant, deopotrivă), de recidivă al sluji­torilor comerţului ambulant de a-şi încerca stri­denţe­ vocale pe auzul şi nervii trecătorilor. Aten­ţie deci : strada nu este oriunde şi oricum confun­dabilă cu Lipscanii ! Dacă vreţi, tot de dragul pito­rescului ! CARICATURA ZILEI de A. Poch _— Eu de fapt n-am absolut nimic; pot să mă scol și să merg singur ; mi-ar trebui insă o aprobare în acest sens. Buletin meteorologic INSTITUTUL­ METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, tem­peratura aurului a fost de 17 grade. Timpul probabil de mîine : Vreme in­stabilă, cu cerul temporar acoperit. Ploaie sub formă de aversă. Pentru 6, 7 şi 8 mai : Vreme uşor in­stabilă şi relativ rece la începutul inter­­valului. Cerul va fi temporar noros. Averse de ploaie. Temperatura în creș­tere către sfîrșitul Intervalului. Concursul de admitere In clasa a IX-a Concursul de admitere în clasa a IX-a pentru liceele de cultură gene­rală, se va desfăşura după cum ur­mează : la cursurile de zi, concursul se • Expoziţie de pictură Miine, la ora 12.30, In sala Kalin­­deru, se deschide expoziţia de pictură Valeriu Boborelu. Artistul expune circa 30 de lucrări In ulei. Expoziţia rămlne deschisă pînă la 27 mai, va ţine In două sesiuni. Prima sesiune (de vară) va avea loc intre 17 Şi 27 iunie a.c., iar a doua sesiune (de toam­nă), între 1 şi 7 septembrie 1967. Pen­tru cursurile serale, concursul de ad­mitere în clasa a IX-a se va desfăşura intre 25 şi 30 august a.c., iar pentru cursurile fără frecvenţă, între 20 şi 25 septembrie a.c. • Număr special al Gazetei literare Numărul de astăzi al săptămînalului „Gazeta literară“ este consacrat sărbă­toririi a 90 de ani de la cucerirea independenţei noastre de stat. Pe a­­ceastă temă apar numeroase articole, versuri, reportaje semnate de : Şerban Cioculescu, Petru Comarnescu, D. I. Su­­chianu, Nicolae Tăutu, Vasile Netea, Ioan Grigorescu, Dan Berindei, Paul Anghel etc. Cîteva pagini ale revistei abordează o temă fundamentală : „Afirmarea con­ştiinţei naţionale in literatura română”. Sunt publicate medalioane privind crea­ţia lui Bălcescu, Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, Maiorescu, Iorga, Sadoveanu, Goga, Blaga şi Arghezi. Veşti turistice In perioada următoare, O.N.T., agen­ţia Bucureşti, organizează o serie de excursii de sezon, apreciate de bucu­­reşteni. Se poate pleca la Poiana Narciselor pentru o zi şi jumătate, cu autocarele, în zilele de 20 şi 27 mai şi 3 iunie. Cazarea are loc la vilele din staţiunile de pe Valea Prahovei şi la hotelurile de la Dîmbul Morii, Braşov, Făgăraş şi oraşul Vic­toria. Biletele se pun în vînzare înce­­pind de miine, 5 mai, la sediile agen­ţiei din calea Victoriei 100 şi bd. Repu­blicii nr. 4 şi nr. 68. Pe litoral pentru o zi şi jumătate, cu cazarea la hotelurile din Mamaia, Pri­ma excursie va avea loc sîmbătă 13 mai. Biletele se pot procura, tot începînd de mîine, de la sediile agenţiei. HOTELURILE DE PE LITORAL SE DESCHID LA 15 MAI Filialele din bd. Republicii nr. 4 şi nr. 6S, şi calea Victoriei nr. 100, dispun de locuri la hotelurile de pe litoral care se deschid pe data de 15 mai. Tariful este de 30 lei de persoană pe zi, cazare şi masă. Pentru cei care doresc numai cazare, fără masă, tariful este de 11 lei pe zi. Se poate pleca în fiecare zi, pe orice durată. Solicitanţii beneficiază de reducere pe C.F.R. de 50 la sută. Scene istorice în pictura lui Theodor Aman, Artă veche românească, Pictu­ra şi sculptura româneas­că contemporană, Insula Ada-Kaleh, Tuşnad, Vatra Dornei etc. Pentru ilustra­rea unor lecţii în procesul de învăţămînt, peste 80 de teme diferite au fost trans­puse pe diafilme. Fotografia prezintă tra­gerea ultimelor cadre la serialul „Aventurile lui Bobo“. Pe platourile de filmare ale Studioului Animafilm se află­, zilele acestea în curs de finisare, cîteva din producţiile ce vor fi prezentate la cel de-al Vll-lea Festival al filmu­lui de animaţie din Fran­ţa. Printre ele cităm „Ta­blete” în regia lui Ion Popescu-Gopo, „Oraşul" în regia lui Sabin Bălaşa, „Fantezii”, regia Bob Căli­­nescu, „Aventurile lui Bobo“ seria a V-a, regia­ lui Sorin Anghelescu ca­re parodiază filmele western. Pentru copii se află în pregătire „Greierele şi furnica“, „Băieţelul şi cărbunele“, „Legenda“­ etc. Printre preocupările stu­dioului se află şi cea de popularizare a comorilor de artă din muzee, a mo­numentelor naturii şi fru­museţilor patriei, în case­te cu diapozitive color de zece imagini. Printre cele mai recente menţionăm : Odihna activă Ne-ara ocupat aici, intr-un rind de importanta problemă a folosirii timpu­lui liber. Arătam cit de necesar este — pentru o trăire mai rodnică şi mai mulţumitoare — de a şti cum să do­zăm distracţiile cu o cunoaştere mai înaltă, cum să armonizăm multiplele solicitări ale vieţii, astfel ca să nu ne simţim păgubiţi, să nu ne încheiem zilele cu regretul de a fi participat prea puţin la măreţia şi creaţiile exis­tenţei. Fireşte, au existat totdeauna oa­meni care au ştiut cum să-şi îmbogă­ţească şi întărească viaţa prin muncă şi recreaţie, prin meditaţie şi sport, năzuind la acel echilibru clasic : minte sănătoasă, în corp sănătos. Dar astăzi circulă printre noi mai frecvent, drept răspuns la necesităţile spirituale ale vremii, o expresie, pe care o soco­tim deosebit de semnificativă : odihna activă. Spre deosebire de trecut, cinci mulţi oameni avuţi şi deci cu posi­bilităţi de cultivare, se plîngeau că se plictisesc, astăzi vorba aceasta, plic­tiseală, o auzim foarte rar şi, dimpo­trivă, primim mărturisiri din partea multora că nu mai ştiu cum să pridi­dească în participarea la valorile vie­ţii. Intr-adevăr, astăzi în ţara noastră avintul vieţii este mult mai puter­nic decit înainte, concepţia acti- PETRU COMARNESCU vistă a vieţii a devenit una din im­portantele coordonate ale socialismu­lui. De aici şi expresia de odihnă activa opusă trindăviei, plic­tisului de a trăi, nepăsării faţă de bunurile materiale şi spirituale ale existenţei, încrederea în viaţă este manifestă, ca şi implicaţiile ei de participare la adevărurile şi frumuse­ţile patriei şi ale lumii, la construirea noii societăţi. Totuşi, folosirea timpului liber prin acea odihnă activă, azi practicată pe scară largă, incă ridică probleme gin­gaşe. Odihna activă înseamnă lectură şi meditaţie, frecventarea spectacole­lor şi muzeelor sau expoziţiilor de artă, cunoaşterea frumuseţilor naturii şi ale civilizaţiei. Nu mai stăruim a­­supra cinematografelor, terenurilor de sport, asupra televiziunii şi radioului care toate solicită un viu interes, se bucură de o largă participare. înseşi petrecerile, dansul, glumele fac parte din această odihnă activă. Importantul în toate aceste forme de odihnă, de recreaţie este stilul sau spiritul in care te foloseşti. Tocmai pentru că viaţa este scurtă, dar atît de bogată in manifestăr­, trebuie me­reu să ştim ce să alegem, ce să co­relăm spre a ne forma personalitatea şi a ne dezvolta cultura. Dacă şi la locul de muncă, şi în orele de răgaz nu avem conştiinţa a ceea ce este mai important şi mai necesar faţă de ceea ce este mai mărunt, nu izbutim să fim nici temeinici specialişti şi nici oameni culţi, cu vederi şi înţe­legeri mai largi şi mai adinei. Timpul liber sau odihna activă nu-şi dau randamentul dacă ne măr­ginim la plăcerile şi distracţiile mă­runte, dacă nu avem conştiinţa ie­rarhiei sau scării valorilor. Sunt bine­venite şi sportul, şi petrecerile, pen­tru unii şi lectura romanelor poli­ţiste. Desigur că şi spectacolele de estradă, opereta şi comediile uşurele sunt necesare, dar pentru formarea unei culturi generale trebuie să te bucuri de toate cu măsură, năzuind către ceea ce este mai înalt in cul­tură şi artă. Poţi citi şi romane po­liţiste, admira filme ca „Sfintul“ sau „Baronul“ — dar dacă te rezumi nu­mai la ele Şi nu ajungi la lecturi mai substanţiale, la capodoperele literatu­rii patriei şi a lumii, la creaţiile mai inalte ale poeziei şi muzicii mai vechi sau mai noi, cultura îţi rămine foarte şubredă şi cu imense goluri. Unele producţii artistice distrează , altele înalţă, iţi îmbogăţesc cunoaşte­rea şi imaginaţia, îţi dau imbolduri mai constructive în viaţă. De aici, fe­luritele modalităţi ale odihnei active — care este de dorit să fie nu numai activă, dar şi rodnică în sens spiri­tual sau umanist. Ca om al artei, Ca scriitor şi critic de artă s-ar putea crede că exagerez când susţin că şi pentru un viitor in­giner, pentru oricare tehnician, este necesară o cunoaştere mai adincă şi mai largă a esteticii, a filozofiei, cul­turii, a artelor in genere. însăşi con­struirea maşinilor cere, pe lingă al­tele, şi un simţămint estetic şi se ştie ce importanţă se dă în zilele noastre Esteticii industriale, căci şi maşinile cer spirit nu numai de matematician (Continuare in pag. a 2-a) Consemnări CU PRILEJUL sărbătoririi a 90 de ani de la dobîndirea inde­pendenţei de stat a României, Casa de cultură a raionului Griviţa Ro­şie, din bd. Bucureştii Noi nr. 86, organizează, mîine, la ora 18, un montaj literar-muzical din versu­rile lui Vasile Alecsandri şi George Coşbuc închinate luptătorilor pen­tru neat­rnarea țării. 9 ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE ION ŢIRIAC A PLECAT LA STUTTGART Aseară a părăsit Capitala, plecînd în R. F. a Germaniei, campionul ţării noastre la tenis, Ion Ţiriac. Acesta va participa la un turneu internaţio­nal, care se va desfăşura la Stuttgart, de astăzi şi pînă duminică. SS Intr-un concurs desfăşurat la Ca­petown, atletul sudafrican Nash a rea­lizat 10,1 secunde in proba de 100 m plat.­­ La Glasgow, echipa de fotbal Glas­gow Rangers a dispus cu 1-0 în meci retur contînd în „Cupa cupelor“ de Sla­­via Sofia. Victorioşi şi in prima partidă, fotbaliştii de la Glasgow Rangers s-au calificat pentru finala competiţiei (la 31 mai, la Ni­renberg, cu Bayern Mün­chen). ■ Cîştigînd (cu 3—0) şi returul întîl­­nirii cu Dynamo Berlin, formaţia femi­nină de volei T.S.K.A. Moscova s-a ca­lificat pentru finala „Cupei campionilor europeni“. In finală T.S.K.A. Moscova va avea ca adversară pe Dinamo Mos­cova. OASPEŢII NOŞTRIMassimo Pallottino: „Umanitatea contemporană nu se poate lipsi de arheologia modernă“ Arheologul Massimo Pallottino, ale cărui lucrări sunt citate şi in cartea „Etruscii“ publicată recent in româ­neşte, se află in ţara noastră, ca invitat al Academiei. Savantul ita­lian este profesor la Universitatea din Roma, director al Institutului de etruscologie şi artă italică, unul din cei mai renumiţi etruscologi din lume. — In epoca noastră, cind au început explorările in Cosmos, ce perspective întrezăriţi pentru ar­heologie 7 — Nelimitate. Am spus-o acum cîţiva ani într-un congres interna­ţional la Roma, o repet şi astăzi cunoaşterea civilizaţiilor foarte vechi este o chestiune extrem de impor­tantă, mai ales in climatul uriaşelor transformări de azi ale lumii. Nein doios că acest moment de semnifi­caţie maximă va antrena schimbări categorice în concepţii, va muta U­mitele orizonturilor cunoscute totul la scară universală. Ca să utilizez o metaforă, aş zice că pe trunchiul durabil al umanităţii, creşte impetuos o ramură nouă. Şi, ca să ne putem da bine seama de ea, trebuie să privim mult mai atent decit pînă acum rădăcinile copacului. — Totuşi, pămintenii au stu­diat — m­ai mult sau mai puţin — istoria... — Dar ce fel de istorie ? Cu o arie de cuprindere destul de redusă. Or, la începutul acestei epoci de enorme transformări pe care le tră­im, omenirea contemporană simte nevoia să cunoască tot ce a creat umanitatea în ansamblul ei, din cele mai vechi timpuri, pe toată întin­derea Terrei. Apare ca imperios ne­cesară o viziune globală asupra lumii, a umanităţii în totalitatea ei. Interviu luat de A. Sandu (Continuare in pag. a 3-a) Simigeria'*unicat a împlinit „venerabila“ vârstă de... două luni Trecînd cu tatăl său, pe bd. 1 Mai, Valentin Nistor, elev în clasa a V-a, se opreşte în faţa unei vitrine ademenitoare. — Tată, uite ce covrigi fru­moşi ! Îmi iei şi mie unul ? — A, o simigerie... — Ce-i aia ? Nu vă grăbiţi să acordaţi notă proastă elevului din clasa a cincea pentru ignoranta sa. Dacă s-ar fi aflat in fata u­­nui planiglob şi n-ar fi putut indica meridianul Greenwich... dacă n-ar fi rezolvat un exer­ciţiu conţinînd fracţii cu etaj... Ronţâind covrigul gustos (n-a putut nici el rezista tenta­ţiei) după ce a expediat în­trebarea fiului cu: „ce, tu nu vezi ?*... tatăl căută, preocu­pat, in amintire. Dovleac copt, cornulete, nişte plăcinte mici — cum le zice­a că erau deli­cioase... Amintirile sînt concentrate în interiorul simigeriei, in persoana patiserului şef Ni­colae Mastacas. (încă nu a apărut in schema de funcţiuni meseria de simigiu, dar meşte­rul a ucenicit într-o simigerie cu 51 de ani in urmă). Cu ajutorul lui refacem imaginea acestor tradiţionale patiserii populare. ...Mici prăvălii, cu cuptor, cu vatră, la vedere, imbiind tre­cătorii cu aroma plăcută a megdenelelor, a covrigilor de Braşov, a covrigilor cu frişcă, cu susan (cu frişcă li se spu­nea pentru că erau proas­peţi), a spaniolelor cu brinză, spanac sau ouă, a dovleacului copt, seminţelor de bostan, a sarailiilor puse pe farfurie, inotînd în sirop de zmeură sau de t­andnuir. Din simte (coca specială din care se fac produsele) — de unde şi denu­mirea de simigerie — meşteri pricepuţi realizau o gamă va­riată de dulciuri căutate şi a­preciate de consumatori. Gos­podinele aduceau la simige­rie, pentru copt sau pentru fript, cozonaci, fripturi, miei, curcani. De aproape două luni Trus­tul local de cofetării și răcori­toare nr. 1 (T.L.C.R.—1), re­descoperind simigeria, a des­chis una pe bd. 1 Mai nr. 133. «3ÎV Ce s-a făcut pînă în pre­zent ? Care sînt perspectivele? „Eu, ca tehnician cofetar — ne spune Nicoleta Teodor, teh­nolog principal — observ că sîntem în mare pericol de a pierde multe cunoştinţe pre­ţioase în această branşă, de­ţinute de bătrînii cofetari. Sînt anumite specialităţi pe care le mai ştiu face doar unu-doi pensionari. Cine preia ştafeta cunoştinţelor lor?". Aurel Radu (Continuare in pag. a 3-a) • CORESPONDENTUL Agerpres, Al. Gheorghiu, transmite : La Paris a avut loc Congresul de drept penal internaţio­nal, la care au participat specialişti din 17 ţări. Din ţara noastră la lucrări a luat parte prof. dr. Grigore Geamănu. Congresul a dezbătut problema crimelor contra păcii şi umanităţii. • O EXPEDIŢIE de oameni de ştiinţă din Moscova a plecat spre Insulele Franz Josef pentru a face un recensă­­mînt al urşilor albi şi a da recomanda­ţii pentru ocrotirea lor. Se pare că acum numărul urşilor albi este de 5 000-10 000 dar specialiştii se tem că în curînd ei vor pieri, deoarece sunt vina­ţi fără milă. • SECRETARUL GENERAL al Fron­tului de eliberare a sudului ocupat al Yemenului (F.L.O.S.Y.), Mackawee, a declarat miercuri că Marea Britanie in­tenţionează să folosească orice mijloace pentru a-şi perpetua dominaţia asupra teritoriilor Arabiei de sud. Anglia inten­ţionează să creeze un guvern al Ara­biei de Sud, care să se bucure de „spri­jinul“ populaţiei, deoarece şeicii s-au discreditat tot mai mult prin politica lor antinaţională. • ANTONIO HERRERO, redactor la agenţia spaniolă de ştiri „Europa Press“, a fost obligat de autorităţi să plătească o amendă de 50 000 pesetas, sub acu­zaţia de a fi încălcat legislaţia presei. „Europa Press“ a publicat un comunicat referitor la o întrunire studenţeasca in­terzisă de autorităţi. • GREFA UNUI plămîn întreg, ope­raţie care nu a fost practicată pînă a­­cum ,decit de trei ori în lume, a fost efectuată la spitalul „Maria Ferrer” din Buenos Aires. Bolnavul se află in pre­zent sub observaţie. Această intervenţie a fost hotărîtă pentru „insuficienţă res­piratorie gravă şi pneumopatie cronică obstructiva cu bronhietasie“. D­IN SALA CONGRESELOR din Pa­latul Culturii şi Ştiinţei din Varşovia a avut loc o adunare festivă co­nsacra-ta începerii „Zilelor educaţiei, cărţii şi presei“. La adunare au participat oameni de cultură şi ştiinţă, reprezentanţi ai editurilor şi presei. în aceste zile, în aula Bibliotecii centrale universitare se des- r=E­făşoarâ lucrările celui de al II-lea Simpozion naţional de genetică === cu tema: „Poliploide, mutaţii şi recombinări genetice“. Un număr EEE de 9b comunicări şi referate ilustrează rezultatele ultimilor doi ani == de cercetări în domeniul geneticii. La simpozion participă și cu c­­­­noscuți cercetători de peste hotare. POLIPLOIDIA - gigantismul vegetal - asistent: Ion Anghel­­Cunoscînd cel mai ra­pid proces de dezvol­tare dintre ramurile şti­inţei biologice, genetica pătrunde în intimitatea mecanismelor şi a legi­lor fenomenului eredi­tăţii, una din marile necunoscute ale biolo­giei. Actul de naştere al geneticii a fost semnat de Hugo de Vries, C. Correns şi E. Tscher­­mak, care, în 1900, inde­pendent unul de altul, au redescoperit de fapt legile formulate în 1865 de călugărul Gregor Mendel, care au devenit temelia geneticii cla­sice. Cercetările ulteri­oare de genetică au reu­șit să descopere meca­nismul celular prin care se creează modifi­cările individuale, con­­statîndu-se că acţionind prin influenţa unor fac­tori ai mediului la ni­velul acizilor nucleici din cromozomi se ob­ţin modificări ce se transmit la urmaşi. Prin folosirea unor substanţe ca colchicina, a razelor X, a razelor gama sau a bombar­dării cu neutroni, au fost obţinute plante cultivate care se carac­terizează printr-o pro­ducţie mai mare la hec­tar, mărirea rezistenţei la ger sau la boli. Astfel, soiuri noi de sfeclă de zahăr, viţă de vie, se­cară, ovăz, foarte multe plante ornamentale au fost introduse în cul­tură. In cercetările pe care le-am întreprins, acţio­­nînd asupra cromozomi­lor de citrullus vulgaris (pepenele verde) cu col­­chicină (un alcaloid ex­tras din brînduşa de toamnă), am obţinut în­semnate modificări ge­netice. Un pepene obiş­nuit are în nucleul său 22 de cromozomi ; sub influenţa colchicinei a­­par celule cu un număr dublu de cromozomi, celule poliploide. Acea­stă dublare determină o creştere a nucleului, a celulei şi a întregii plante, care cunoaşte fenomenul de gigan­tism. Datorită acestor cerce­tări, ţara noastră a de­venit a treia ţară din lume care cultivă pe­peni triploizi. Care sunt caracteristicile specifice ale acestor pepeni ? Cei din soiurile Arad, Brăila, Timbureşti, ast­fel obţinuţi, se eviden-ţ iază prin lipsa seminţe­­or, cantitatea mare de zahăr (care creşte cu 30—40 la sută), frăgezi­mea şi gustul fructului, numărul mult mai mare de fructe la fiecare plantă, perioada de ve­getaţie mai lungă ; con­servarea fructului se poate face mult mai bine. Am mai obţinut în aceleaşi condiţii şi forme poliploide de tri­foi roşu. Acest trifoi prezentînd fenomenul de gigantism dă o masă vegetativă mult mai mare (avînd 4, 5 și 6 frunzulițe), dublînd a­­proape recolta.

Next