Informatia Bucureştiului, septembrie 1967 (Anul 15, nr. 4369-4394)

1967-09-01 / nr. 4369

­ . Pag.­fi 2-­. Maeştrii ecranului despre arta lor Marea tema a vieţii e lupta... (Născut 1889). După o tine­reţe agitată, actor de pan­. . a­tomimă al companiei en­­ gleze Karno. Descoperit de Mack Sennet, devine după o activitate de interpret şi realiza­tor de peste o jumătate de secol, unicul clasic in viaţă al artei filmului. Filmografia chapliniană cuprinde peste optzeci de titluri, din care cel puţin jumătate pot fi opri­te in Pantheonul capodoperelor artei filmului. Chaplin a ştiut să convertească tum­bele clovnilor de bilet in artă de înaltă ţinută şi de adîncă substanţă filosofică, ri­­dicind comedia cinematografică la culmi încă neatinse. de CHARLES SPENCER CHAPLIN Spre deosebire de Freud, nu cred că sexualitatea constituie elementul cel mai important al comportamentului uman. Frigul, foamea, ruşinea născută din mizerie sunt mai susceptibile de a afecta psihologia... Nu voi încerca să mă cufund în profunzimile psihanalizei pentru a explica modul de comportare a oamenilor, la fel de inexplicabil ca viaţa însăşi... N-am avut totuşi nevoie să studiez literatură, pentru a afla că marea temă a vieţii este lupta şi de asemenea suferinţa. Instinctiv, toate clovneriile mele s-au sprijinit pe acea­stă idee. Metoda mea de a organiza intriga unei comedii era simplă : ea consista în a-mi arunca personajele în necazuri şi în a le urmări ieşind din ele. Dar umorul este diferit şi subtil. Max Eastman, care l-a analizat în cartea sa „Simţul umorului“ îl defineşte ca pro­vocat de durerea luată în rîs. El scrie că „Homo sapiens“ este un masochist, că publicului îi place să sufere prin procură... Sînt de acord cu asta. Dar la Eastman este vorba mai curînd de analiza dramei decît a umorului, deşi amîndouă sunt foarte apropiate. Concep­ţia mea despre umor este întrucîtva di­ferită... Umorul ne îngăduie să vedem iraţionalul, în ceea ce pare raţional. El întăreşte de asemenea instinctul nostru de supravieţuire, apără sănătatea spiri­tului. Mulţumită umorului, putem fi mai puţin împovăraţi de vicisitudinile existenţei. El ne dezvoltă simţul pro­porţiei şi ne dezvăluie că absurdul dă întotdeauna târcoale sub masca gravi­tăţii exagerate... Secvenţe din R. D. Vietnam . O echipă de cineaşti români, condusa­­de regizorul Pavel Constantinescu, a realizat, in R.D. Vietnam, o serie de fil­me dedicate luptei poporului prieten, duse împotriva agresiunii imperialiste americane. „HANOI, DE LA RĂSĂRIT LA ASFIN­ŢIT“ — evocă o zi petrecută in capitala vietnameză — „inima ţării“. Munca paş­nică a locuitorilor, este întreruptă de sirenele alarmelor aeriene, ce vestesc raidurile ucigătoare ale aviaţiei ameri­cane. In imagini elocvente, tulburătoare prin autenticitatea lor, sunt prezentate momente dramatice din timpul bombar­damentelor şi aspectele obişnuite ale oraşului, cu locuitorii săi şi ocupaţiile lor diverse. Ritmul energiilor umane este concentrat într-un scop vital : în­frângerea agresiunii şi instaurarea defi­nitivă a păcii. Imaginile finale ale mi­tingului nocturn, relevă hotărîrea una­nima a unui popor decis să-şi apere, cu arma în mină, independenţa naţio­nală. „COPILĂRIE FURATA" — ne intro­duce în domeniul gingaş al vîrstei feri­cite, periclitate fizic şi moral în con­textul tragic al războiului. Creşele, ma­ternităţile, şcolile, sînt într-un perma­nent pericol, viitoarele generaţii sufe­rind gravele consecinţe ale bombarda­mentelor repetate. Secvenţe emoţio­nante aduc aminte de tragedia Hiro­­shimei şi se constituie într-un elocvent apel pentru încetarea agresiunii, a oro­rilor războiului, in numele „copilăriei furate", a tinerelor generaţii. Regizorul p. Constantinescu a mai adus cu sine imagini color despre mo­numentele de artă ale Vietnamului, stră­vechi pagode, tezaure impresionante ale culturii şi civilizaţiei poporului viet­namez. Grădinile şi muzeele, sculpturile şi inscripţiile sunt observate de regizor in cadrul efortului pentru salvarea valo­rilor artistice în faţa pericolelor repre­zentate de raidurile aeriene. Zidurile de cărămidă înconjoară monumente de artă pentru păstrarea mărturiilor cul­turii unui popor in plină luptă pentru dezvoltare pașnică și pace. Premierele saptaminii viitoare Coproducţia franco-hispano-italiană „Surcouf, tigrul celor 7 mări" repre­zintă prima serie a aventurilor lui Robert Surcouf, celebrul navigator fran­cez, în rolul principal Gerard Barray, interpretul „Cavalerului Pardaillan". „Singur pe lume“ este inspirat de romanul „Fără familie” datorat lui Hector Malot. De pe generic se detaşează numele celebrilor actori Gino Cervi, Bernard Blier şi Pierre Brasseur. La cinematograful „Timpuri noi“ va rula o selecţie de filme documen­tare realizate de cineaştii studioului „Alexandru Sahia": „Tovarăşa“ regia Doru Segall, „Costumul de ceremonie“ (P. Sirin), „Arhitectura universului" (Z. Terner), „Nota zece la sport“ (Eugenia Gutui, „Albina românească“ (Iosif Sas) şi „Cancerul metalelor" (Doru Cheşu). Imagine din filmul francez „Singur pe lume" în raza reflectorului William Autor a aproape 50 de filme, după peste 40 de ani de activitate, W. Wyler se bucură de aprecierea entuziastă a nu­meroşi critici şi istoriografi ai filmu­lui, caracterizat de unii drept cel mai mare regizor american in viaţă. Născut la 1 iulie 1902, la Mulhouse- Alsacia, Wyler studiază, în tinereţe, ar­tele plastice, la Lausanne şi la Conser­vatorul din Paris. Atras, însă, de mira­jul studiourilor de film, pleacă, în 1922, în Statele Unite, unde va conduce ofi­ciul de presă al casei Universal, pen­tru ca ajuns la Hollywood, să-şi conti­nue ucenicia ca desenator, secretar de platou, monteur şi asistent de regie, în 1925, îşi face debutul ca regizor independent, cu western-uri de scurt­­metraj. Impunîndu-se, după apariţia fil­mului vorbitor, cu Furtuna­ 1930, Wyler ajunge repede cunoscut datorită unei Wyler ingenioase adaptări a romanului „Dods­­worth“ de Sinclair Lewis, realizată in colaborare cu Howard Ha­wks. Ascensiunea sa este marcată de cîteva filme considerate adevărate capodopere : Periferie-1937, Jezebel-1938, La răscruce de vînturi-1939, Texas-1940, Scrisoarea- 3940, Vulpile-1941. Războiul e prezent în opera sa cu „Mrs Minniver” — film de­dicat eroismului civililor anonimi în timpul bombardamentelor Londrei, „Memphis Belle“ — istoria unui raid aerian, model de realism cinematogra­fic, „Thunderbolt“ — despre bombardarea liniilor germane de la Cassino și, în sfîrşit, „Cei mai buni ani al zilelor noastre" — deţinător al multor Oscar­­uri, dramă a reîntoarcerii de Pe front, a readaptării, a confruntărilor generate de consecinţele războiului. După război opera lui Wyler este controversată, unii critici proclamînd prematur încadrarea sa în rîndul „artizanilor“, alţii, printre care A. Bazin şi B. Leonhardt, conti­­nuînd să-l aprecieze pentru sobrietatea stilului său narativ, pentru predilecţia temelor sociale, pentru rigurozitatea în­trebuinţării unor elemente tehnice ca­racteristice ca : profunzimea cîmpului şi evitarea tăieturilor spectaculoase de montaj. Este adevărat că în ultimii ani W. Wyler şi-a pus talentul în slujba unor producţii superficiale, printre care un fastuos Ben-Hur - 1959, însă perma­nenta căutare a unor dificile surse de inspiraţie, precum şi măiestria analitică dovedită în sondarea psihologiei perso­najelor sale, ne dovedesc că autorul comediei „Cum să furi un milion“, prezentă pe ecranele noastre, este de­parte de a fi spus ultimul său cuvînt. Caracterizat de A. Bazin drept unul dintre „puţinii regizori originali, ale că­ror filme posedă o construcţie de o claritate şi forţă dramatică excepţio­nală“. W. Wyler se înscrie, prin opera sa realistă, dedicată valorificării ele­mentului uman şi afectiv, printre au­torii remarcabili ai celei de-a 7-a arte. C. Stănculescu Mîini de aur plămădesc folclorul Au fost odată o tufă de liliac, un paltin tînăr, un corn împînzit de stro­pii sîngerii ai fructelor. Din mlădiţele lor au rodit... un fluier, un căuc, o bîtă ciobănească. Cu vîrful ascuţit al uneltelor flăcăul a dantelat poeme lungi de dragoste în lemnul furcii pe care a oferit-o fetei dragi, iar în singurătate ciobanul și-a încrustat bîta cu măiestrite podoabe... In sala Dalles, la cea de-a IV-a bienală de artă populară l-am cunos­cut pe Nicolae Cernat din Sugag. Nu mai e­ra prima tinerețe. Dar la 78 de ani el n-a pregetat să se urce în tren pentru a veni la Bucureşti şi a arăta oamenilor „lucrul mîinilor sale, uneltele, materialele cu care realizează dantelăria în lemn. La 8 ani bunica îi povestea o dată cu basmele despre splendorile artei populare. „Avea Ilea­na Cosînzeana p­­e numa-n fluturi de Zilele acestea expoziţia va fi re­deschisă în sala de marmură a Casei Scînteii unde va putea fi vizitată în lunile septembrie şi oc­tombrie, aur bătuţi pe borangicul lucrat din fir de păianjen. Iar la nuntă, mirii au primit un lingurar. Cele două lin­guri de deasupra lui, cu care au­­ mîn­­cat mierea ca să fie dulci ca ea, erau legate cu un lanţ, ca şi legătura celor doi să fie trainică, aşa ca el...“. Fan­tezia ciobănaşului de 8 ani închipuia din orice lemn un lingurar,, ca cel din povestea bunicii. Dar abia la 20 de ani a obţinut unul aşa cum dorea. Verigile lanţului lucrat dintr-o sin­gură bucată, erau crestate cu multă trudă ,și migală în lemn de paltin. Cu încetul, mîna a început să lu­creze ,parcă singură. Azi, după 70 de ani de cînd a pornit prima oară să cioplească un ciot, lucrările lui Nico­lae Cernat au loc de cinste în mu­zeele Brukental, Sebeș, Alba-Iulia, Cluj, Muzeul satului şi cel de artă populară din Bucureşti, iar prin in­termediul Institutului român pentru relaţiile cu străinătatea, au ajuns şi în diferite colţuri ale lumii. Trei di­plome cîştigate cu prilejul diferitelor concursuri atestă virtuozitatea meş­terului din Şugag, în crestatul lemnului. Pentru a-l dobîndi însă, şi-a construit singur şi scu­lele, după necesităţi. Astăzi are 600 de modele proprii. Minunatul căuc expus a fost realizat cu nu mai pu­ţin de 20 de scule, într-o lună de lucru. Fiecare obiect meşterit de Nico­lae Cernat închipuie o poveste. De obicei se inspiră din legende, une­ori din proverbe, alteori din scene de basm, din natură sau din fantezie (Visul ciobanului — calul înaripat; Necazul ciobanului la apariţia gârbe­­zei printre oi; Luna de miere a ciobanului; Pasărea ogoarelor, cu viermuşul în cioc, dar gata să fie înghiţită la rîndul ei de un şarpe; Prima dragoste; Fereşte-te de prietenii vicleni care sînt ca şarpele; Pupăza lui Creangă). Nicolae Cernat povesteşte neobosit fiecărui grup de vizitatori, iscodind în acelaşi timp lem­nul cu sculele, pentru a-i smulge noi frumuseţi ascunse. Lîngă el lucrează alţi meşteri populari; Constantin Coli­baba, ceramist din Rădăuţi, fiu de ce­ramist priceput, el însuşi cu fiu şi nepot care au deprins arta lutului frămîntat; Maria Spiridon, vrednică şi talentată ţesătoare din Avrig, Du­mitru Sofonea, cojocarul din Drăguş, prezenţi şi ei la concursuri cu nume­roase obiecte. Cele aproape 1 200 de exponate de la Bienală, au fost lucrate ca aici în mijlocul expoziţiei, de oameni pri­cepuţi şi talentaţi, de moştenitorii mîinilor de aur ce făuresc comorile folclorului. Gabriela Bucur P.S. Pentru ce oare nimeni nu so­coteşte că este timpul ca meşteri de valoarea lui Nicolae Cernat să trans­mită celor mai talentaţi tineri măies­tria şi ştiinţa lor? E de mirare că tocmai şcolile populare de artă nu au o catedră la care să se predea cea mai autentică artă populară, de că­tre meşterii a căror faimă este de mult recunoscută. Fiecare obiect meşterit de Nicolae Cernat închipuie o poveste... Al IV-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“ C­u prilejul actualei ediţii a Con­cursului şi Festivalului. Editura mu­zicală a tipărit o serie de lucrări din creaţia enesciană, ce se adaugă la cele editate anterior. Astfel, au văzut lumina tiparului Cvartet de coarde op. 22 Nr. 2 (partitură de buzunar), poemul simfonic „Vox Maris“, Suita sătească şi Uvertura de concert (partituri de orches­tră). De asemenea, au fost tipărite mape cu lucrări de compozitori români, care au fost trimise participanţilor români şi străini la concurs. Se află sub tipar şi urmează să apară în scurt timp ampla monografie „Oedipul enescian“ datorată muzicologului Octavian Cosma. D­in repertoriul Festivalului, citeva lucrări româneşti atrag în mod de­­sebit atenţia. • ORATORIUL BIZANTIN DE CRĂCIUN — programat in concer­tul din seara zilei de 7 septembrie al orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“ — este considerat drept una din lucrările de căpetenie ale lui Paul Constantinescu. Elaborat in primăvara şi vara anilui 1947, oratoriul işi are izvoarele muzical­­literare in vechi culegeri de cintări psaltice, statornicite de tradiţie şi fil­trate prin sensibilitatea şi gustul ge­neraţiilor de alcătuitori de melodii şi cintăreţi de muzică psaltică şi popu­lară. • BALETUL „HANUL DULCI­NEEA“ — din care vor fi prezentate 3 dansuri, in concertul din 16 sep­tembrie al orchestrei simfonice a Ra­­dioteleviziunii — reprezintă una din cele mai recente creaţii ale lui Mi­hail Jora. Pe baza libretului datorat regretatei Mariana Dumitrescu, com­pozitorul a scris „Hanul Dulcineea”, balet ce gravitează în jurul figurii spi­ritualizate a celebrului Don Quijote. • „SCENE NOCTURNE“ este titlul unei noi creaţii de Anatol Vieru, ce va fi prezentată in primă audiţie de corul „Madrigal“ (10 septembrie). Compozitorul, inspirindu-se din lirica lui Federico Garcia Lorca, a reali­zat o lucrare cu o tehnică modernă, în care recitarea dramatică se îm­pleteşte cu intonaţia muzicală. I­n continuarea editării pe disc a creaţiei enesciene,­­,Electrecord“ prezintă iubitorilor de muzică noi imprimări.­­ Discul „George Enescu interpret“ — realizat pe baza înregistrărilor exis­tente la Muzeul Enescu — reuneşte frag­mente din lucrări pentru pian ale com­pozitorului, interpretate de el însuși. • Alt disc cuprinde Cvartet nr. 1 pen­tru pian și coarde In Re major op. 16 interpretat de Maria Fotino (pian), Da­niel Podlovsch­i (vioară), Alexandru Ră­­dulescu (violă), Ion Fotino (violoncel). • Sonata nr. 3 pentru pian In Re major op. 24 nr. 3 — interpretată de Corneliu Gheorghiu — şi Suita nr. 3 pentru pian op. 38 (denumită de Enescu „Piéces impromptues“) — imprimată după o înregistrare făcută de Nicolae Caravia la Radioteleviziunea franceză — sunt reunite pe un disc în curs de apariţie, dlai urmează să apară In zilele Festivalului încă două discuri cuprin­­zînd : simfonia concertantă pentru vio­loncel şi orchestră op. 8 (Orchestra sim­fonică a Radioteleviziunii dirijată de Iosif Conta, solist Radu Aldulescu) ; Po­emul simfonic „Vox Maris” (Orchestra simfonică și Corul Radioteleviziunii di­rijate de Iosif Conta, solişti­i Valentin Teodorian, Virginia Gudzichievici) ; Suita nr. 2 pentru orchestră in Do major op. 20 (Orchestra simfonică a Cinematogra­fiei dirijată de Constantin Bugeanu) ; Trio pentru vioară, violoncel şi pian in la minor (Mircea Opreanu, Cătălin Ilea, Hilda Jerea). Z­iua de marţi 5 septembrie marchea­ză începutul Concursului şi Festiva­lului. Dimineaţa va avea loc tra­gerea la sorţi a ordinei de prezentare a concurenţilor în probele din prima etapă a competiţiei. In continuare, oaspeţii străini vor face o vizită la Muzeul Enescu. Seara, în Sala mare a Palatu­lui va avea loc Festivitatea de deschidere a celui de-al IV-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu". Cu acest prilej, orchestra simfonică a Filarmonicii bucureştene, sub bagheta lui Antonin Ciolan — decanul de vîrstă al dirijorilor români — va interpreta simfonia I în Mi bemol major, op. 13 de Enescu. INFORMATIA m g/^j2SS^i22SS2il3Mk Un zîmbet pe platou Atențiune! mai tragem o dublă. i.worm Ari­a AutorTurisai Ştiţi cum a evoluat parbrizul? Noutafi Este greu să ne imaginăm astăzi, circulînd pe şosele asfaltate şi prote­jaţi de o cabină închisă, ce au în­semnat praful şi muştele în perioada eroică a automobilului. Revistele de specialitate ale anului 1905 publicau studii şi propuneri de protejare contra acestor „calamităţi“. Doctorul Gugliemmetti a propus gudronarea şoselelor, adică împiedicarea formă­rii prafului prin amestecarea lui cu gudroanele obţinute din distilarea cărbunelui. Tot in 1905, Georges Huiller, montind un geam în faţa şoferului, a demonstrat modul cum se poate menţine buna vizibilitate. Se născuse parbrizul. Primele par­brize erau montate într-o ramă me­talică la înălţimea ochilor, ramă ce se sprijinea pe două suporturi late­rale ale tablierului ce despărţea mo­torul de cabină. De la acest geam la tablier, spaţiul era acoperit cu o bucată de stofă. Parbrizul, care putea fi apropiat sau depărtat de faţa şoferului, iniţial a fost considerat un accesoriu facul­tativ pină cînd sporirea vitezei i-a impus spre a apăra de curenţii de aer. Parbrizele automobilelor construite in primul sfert al secolului XX erau foarte înalte, automobilele avînd 1,90 — 2 m înălţime. O dată cu introducerea studiului aerodinamic în construcţia caroseriei, care indică, ca formă perfectă, pică­tura de apă alungită, înălţimea caro­seriei a coborît şi s-a înclinat capo­ta. Tendinţa exagerată în atingerea formei perfecte spre a înlătura efec­tul de frînare al aerului, a dus la micşorarea parbrizului, pînă a deve­nit un fel de ferestruică orizontală înaltă de cea 10 cm, astfel că vizi­bilitatea era excesiv micşorată. Ten- Ce benzină folosim? Stabilirea cifrei octanice necesare, aşa cum este dată in instrucţiunile de utilizare a automobilului res­pectiv, se face experimental de că­tre uzina constructoare, luîndu-se în considerare factori ca raportul vo­lumetric de compresiune, legea de avans a aprinderii, sensibilitatea motorului la detonaţie etc. De obi­cei este indicată cifra octanică Re­search (CO/R) şi uneori cifra octa­nică Motor (CO/M). Întrucit in ţara noastră benzinele comercializate sunt caracterizate prin cifra octanică Re­search, este interesant de menţionat că în general, CO­R este mai mare cu 4 la 8 octani decit CO­M a ace­leiaşi benzine. Alimentarea automobilului se va face cu o benzină care să aibă o cifră octanică egală sau cu puţin mai mare decît cea indicată in in­strucţiuni. Astfel, pentru autoturis­mul Fiat 850 este recomandată o ben­zină CO­R 83, întrucit aceasta va­loare se plasează între cifrele CO/R 75 si CO/R 90 existente in comerţ, vom­ alege benzina CO/R 90 majo­­rînd uşor avansul la aprindere (2...S grade). Există desigur şi posibilitatea de a face un amestec între două benzine cu cifre octanice diferite, in scopul obţinerii unei valori intermediare. Cifra octanică a amestecului rezul­tat nu va urmări însă media ponde­rală a volumelor de benzină ; ames­­tecînd, de exemplu, in părţi egale benzine CO/R 75 şi CO/R 98 cifra octanică a amestecului poate diferi de 86,5 In plus sau în minus cu 2—3 octani. Reluind exemplul de mai sus, pentru a obţine o benzină po­trivită motorului autoturismului Fiat 850, va trebui să urmărim un ames­tec care teoretic să aibă peste 86 octani ; acesta se obţine din 75% benzină CO/R 90 şi 25% benzină CO/R 75, avansul rămânind un reglaj uzi­nal. Folosirea unei benzine cu cifra octanică mai scăzută decit cea in­dicata în instrucţiuni in condiţiile menţinerii aceluiaşi avans, duce la apariţia detonaţiei, însoţită de re­ducerea puterii motorului, de şocuri in echipamentul mobil şi ca atare de mărirea ritmului de uzură a moto­rului. Reducerea avansului cores­punzător unei benzine inferioare în scopul înlăturării detonaţiei scade calităţile dinamice ale automobilului — capacitatea de accelerare şi ca­pacitatea de urcare a pantelor — şi provoacă încălzirea exagerată a mo­torului. De asemenea, este greșită părerea după care folosirea unei benzine cu cifra octanică mult mai ridicată decit cea indicată are efecte poziti­ve ; dimpotrivă, se remarcă o mic­șorare a puterii motorului întrucit intr-un motor cu raport volumetric de compresiune scăzut, amestecul carburant bazat pe o benzină supe­rioară arde relativ încet. ing. Dinu Georgescu dinţa s-a menţinut pînă în preajma celui de-al doilea război mondial. Abia in perioada postbelică s-a re­descoperit importanţa parbrizului pentru vizibilitate şi, deci, pentru securitatea circulaţiei. In 1951 a apă­rut parbrizul panoramic la „Buiek" prin deplasarea către înapoi a mon­tanţilor, urmărindu-se creşterea un­ghiurilor de vizibilitate la încrucişări şi viraje. Această construcţie a dus, însă, la deformări de imagine şi un acces dificil la locurile din faţă. Parbrizul panoramic a fost abando­nat între 1960—61, revenindu-se la parbrizul curbat în plan orizontal, iar înălţimea lui a crescut chiar dacă pavilionul s-a aplatizat, apropiindu-se de forma perfectă. Multă vreme, parbrizul a fost con­fecţionat din sticlă ordinară, ceea ce ducea la răniri grave în caz de acci­dent. Lăsînd la o parte originile sti­clei de siguranţă, menţionăm că în 1912, Ford a Introdus sticla „Triplex“ la auto-taxiuri, folosirea acesteia ex­­tinzîndu-se, cu toate imperfecţiunile (se îngălbenea după o îndelungată expunere la soare). Incepînd cu anul 1936, liantul dintre cele două sticle nu a mai fost acetona sau celuloidul, ci butirolul de polivinil, care făcea ca sticla „sandviş“ să nu-şi mai piardă calităţile şi să aibă o mare rezistenţă la şocuri. Triplexul, în cazul lovirii unei pie­tre, rămîne transparent, o uşoară „pînză" indicînd locul de contact, așa că se poate circula multă vre­me ; dacă lovitura a fost provocată de un obiect greu, parbrizul se des­face în fîşii fără a fi străbătut ; dacă, din Interior, a fost izbit cu capul, el se desface în foi, iar în punctul de contact apare amprenta craniului; dacă şocul este violent, parbrizul iese din rama de cauciuc, fiind proiectat în afară. In afară de sticla Triplex se mai utilizează şi cea „securit“, sticlă călită, care, în caz de lovire (este de 4—5 ori mai rezistentă decît cea obişnuită), se sparge în mii de bucăţele (bob de porumb), cu marginile rotunjite, deci netăioase. Sticla „securit“ poate fi recunoscută privind oblic parbri­zul care, sub un anumit unghi, pre­zintă aspectul de grilă irizată, pătra­tele indicînd amplasamentul jeturilor de aer din timpul călirii. Triplexul este impus prin regula­mente în Canada, Italia, Izrael şi S.U.A., în timp ce „securitul1­ este folosit în celelalte ţări. I. Gh. Stănescu • Transportarea unui transforma­tor greu de 155 de tone a putut fi efectuată la Manchester (Anglia) cu un transportor special căruia i s-au adaptat lateral, de la platformă spre sol, panouri-fustă din tablă. Cu a­­jutorul unui compresor s-a obțnut aer comprimat în vederea realizării unui efect de pernă de aer. S-a pu­tut astfel uniformiza presiunea de sol incit a fost posibilă trecerea peste unele poduri și s-a menajat Învelişul drumului. • O reţea telefonică experimentală pentru automobile Va fi creată In anii următori In Cehoslovacia. Ea va dispune de o rază de recepţie-emi­sie de 30 km pentru fiecare din staţiile ce se vor construi la Fraga, Brno, Bratislava, Ostrava, ca şi de-a lungul principalelor şosele. • Cantitatea de oxid de azot din gazele de evacuare poate fi redusă prin recircultarea a 15—23 la sută din gaze şi reintroducerea lor in motor. Temperaturile de ardere scad sub valorile la care este posibilă formarea oxidului de azot. Mici mo­dificări ale carburaţiei şi aprinderii permit păstrarea valorilor iniţiale ale puterii motorului. • Maşinile ruginesc diferit In di­verse locuri. Rugina se datoreşte In general zăpezii, gheţii, sării arun­cate pe drum. In condiţii meteorolo­gice similare, pentru aceeaşi calita­te de sare folosită şi pentru acelaşi oţel s-a constatat, in cadrul unei încercări de durată, că în unele lo­calităţi coroziunea ««»• •­« ?i ine­xistentă în timp ce în altele ea, fa­ce ravagii. Fenomenul se explică prin exis­tența în unele centre industriale a unei atmosfere corozive. • Semafoare care nu reflectă ra­zele soarelui şi deci nu pot produce confuzii au fost puse la punct. Ele luminează, graţie unui sistem optic cu prisme, numai atunci cind sunt in funcţiune. Sistemul de prisme ab­soarbe razele soarelui astfel lucit semnalul care nu este aprins din interior, apare ca un punct întune­cos. • Femeile americane petrec mai mult timp la volan decît In bucă­tărie, statistica indică în medie, pen­tru femei, un timp de 2 ore și 5 mi­nute pe zi petrecute la volan și 1 oră și 30 minute pe zi petrecute în bucătărie. Pe valea inferioară a Mureşului Un alt drum de mare atracţie turisti­că ce poate fi ur­mat din centrul Tran­silvaniei spre vest, este cel care înso­ţeşte spre vărsare Mureşul. El începe propriu-zis la Sebeş, are indicativul D.N.? şi prin Deva ajunge la Arad (Sebeş — Arad 217 km — şo­seaua în întregime modernizată). Pitorescul peisaju­lui este creat de munţii care străjuiesc culoarul prin care şi-a croit drum Mu­reşul, Munţii Apu­seni la nord şi Mun­ţii Sebeşului şi apoi Munţii Poiana Ruscă, la sud. După Zam şi pînă în apropiere de Lipova, Mureşul taie un defileu care spo­reşte frumuseţea dru­mului. Obiectivele turisti­ce sunt numeroase de-a lungul Mureşu­lui, iar o serie de drumuri secundare in­vită la abateri spre alte localităţi şi locuri pitoreşti. Din mulţimea locu­rilor ce merită să fie vizitate menţionăm: comuna Aurel Vlaicu — aflată în mijlocul unei depresiuni cu­noscută sub numele de Cîmpul Plinii. La casa natală a pionie­rului aviaţiei româ­neşti este organizat un muzeu memorial, Geoagiu-Băi, staţiu­ne aflată la 10 km nord de şoseaua prin­cipală şi cunoscută incă din vremea stă­pânirii romane în Da­cia, cînd se numea „Thermae Dodone", aşa cum arată numele antic. Staţiunea are izvoare termale de ape minerale. Oraşul Orăştie, cu­noscut documentar încă din sec. XII, are un interesant muzeu raional. De la Orăştie por­neşte spre sud dru­mul care duce spre cetăţile dace, conţine statuia lui Decebal. Drumul este carosa­bil numai pînă la recomandări tu­ristice redactate de Gh. Epuran Costeşti (18 km), în continuare — pe apa Grădiştei — ureînd numai o cale ferată îngustă, pînă la ve­chea Sarmizegetusa (Grădiştea de munte — 81 km de la Orăştie). Parcul dendrologic din Simeria. La Si­meria, unde Streiul vine să se verse în Mureş (drum moder­nizat spre Ţara Ha­ţegului) se află un frumos parc care pe o suprafaţă de 80 ha, a adunat arbori şi arbuşti din diferite colţuri ale lumii. Cetatea oţelului, Hunedoara, aflată la 13 km spre sud de şoseaua principală (drum modernizat). Aici, pe lîngă marele combinat siderurgic şi „O.M.-eul* (oraşul muncitoresc), poate fi văzut vestitul castel mărit în sec. XV de Iancu de Hunedoara şi din nou amplificat în sec. XVII. Oraşul Deva, aşe­zare veche dominată de un pinten al Mun­ţilor Poiana Ruscă pe care se văd ruinele unei fortificaţii din sec. XII mărită în sec. XV. Dealul ce­tăţii este şi o rezer­vaţie floristică, pe coastele sale fiind identificate 1300 de specii de plante, une­le unice. La Deva se află şi un interesant muzeu istoric instalat într-o clădire construită în 1621 şi cunoscută sub numele de «Magna Curie" (în restau­rare). După Deva se ra­mifică spre nord u­­nul din drumurile care pătrunde în ce­tatea de piatră a Apusenilor pe la Brad (37 km, șosea moder­nizată). La Ilia (23 km de la Deva), se ramifică spre sud-vest drumul care prin Făget duce la Lugoj (78 km so­sea in curs de mo­dernizare). Biserica din Gure­­sada, construită In jurul anului 1300. Lipova, centru raio­nal şi staţiune bal­neară, cu un muzeu istoric şi cîteva mo­numente vechi. Din Lipova face parte şi Rodna (biserica din sec. XVIII) şi Şoi­­moşul cu ruinele u­­nei cetăţi din sec. XIII, mărită de Iancu de Hunedoara, Podgoriile Aradului şi Munţii Zarandului către care duc mai multe drumuri loca­le şi un tren elec­tric ce porneşte din­­Arad. In Munţii Za­randului se află ca­banele Debela, Gora (2 ore de mers de la gara Nada?) şi cabana Căsoia, acce­sibilă din mai multe staţii ale trenului e­­lectric, aflate între Ghioroc şi Şiria (lo­calitate aflată la 20 km de şoseaua prin­cipală) unde poate fi vizitată casa memo­­rială Ion Slavici. Oraşul Arad, punc­tul terminus al tra­seului nostru pe va­lea inferioară a Mu­reşului, puternic cen­tru industrial şi cul­tural. Dintre obiecti­vele turistice ale a­­cestui oraş cunoscut documentar din sec. XII, menţionăm în special: Piaţa Mihai Viteazul I Palatul Culturii (sec. XIX) cu trei faţade în stiluri arhitectonice deose­bite I Muzeul regio­nal (secţii de istorie veche şi artă); Mu­zeul revoluţiei din 1848—1849, Cetatea Aradului (sec. XVIII)­ catedrala ortodoxă (sec. XVII), Pădurea Ceala şi insula Mu­reşului, locuri de re­creare cu ştranduri şi plajă. De la Arad pe şo­sele modernizate se poate ajunge la Timi­şoara (51 km) sau Oradea (117 km). AMODOR ! (Din distribuţie : Octavian Cotescu, Florin Vasiliu, Tatiana Jekel) — prezintă Teatrul Mic, la Teatrul de vară din parcul Herăstrău, ora 20. SINZIANA ŞI PEPELEA (Din distri­buţie : Constantin Cristei, Mihai Ioniţă, Magda Popovici, Horia Benea, Nicules­­cu Cadet, N. Spuderca) — Teatrul „Ion Creangă“, la Teatrul de vară din parcul Ioanid, ora 20. SCANDAL LA BOEMA (Din distribu­ţie : Zizi Şerban, Horia Căciulescu, Cris­tian Popescu, Gioni Dimitriu, Florin Anca, I. Antonescu-Cărăbuş. Dansează Doina şi Cornel Patriot)!) — Teatrul sa­­tiric-muzical „I. Tanase“, la Grădina Boema, ora 20. Cin­e­ma • I PREMIERE EROUL DE LA KONG LV — Lumina (16.23.35) — 19. 21. CU BĂRBAȚII E O ALTA poveste — Central (14.12.24) — 9.30, 32.15, 15, 18, 20.45. SPARTACUS - ambele serii - cine­mascop — București (15.81.54) - 9. 12 45. 16.30, 80.15 . Grădina Festival (15.63.84) - 20 45 ; Arenele Libertăţii (23.71.01) - 19.13. FANFAN LA TULIPE — Munca (21.50.97) - 17.45. 30. PRIZONIERA DIN CAUCAZ - Lucea*­fărui (15.87.67) - 8.20, 11.30, II 30. 17.30, 20.30 ; Festival (35.63.84) - 9, 8.15, 13.30, 16. 18.30. 31. UNDE ESTE AL TREILEA REGE­­ — Victoria (18.28.78) — 9. 11 18, IS 30. 16, 18.30, 20.45 ; Sala Palatului (15.73.72) — 19.30, CUM SA FURI UN MILION - cine­mascop — Republica (11.03.72) — 8. 10.30, 13.15, 16, 18.45, 21.30 ; Circul de stat (11.01.20) — 18. 20.45; Stadionul Dinamo (11.03.72) — 19.45 AGONIE ȘI EXTAZ — film pentru ecran panoramic — Patria (11.88.35) — 9. 12, 18. 18. 21. UN HECTAR DE CER - Griviţa (17.08.58) - 9.30, 12.15, 15.15, 18. 20.45­­ Modern (28.21.01) - 3.30, 11.48, 14, 15.80, 18.45. 21 ORAȘUL MEŞTERILOR — Cotroceoi (13.62.50) — 15.30, 18, 20.30. CANALIILE - Doina (15.35.88) — 0.30, 18 43, 18, 18 30, 20.45 ; Tomis (21.48 48) - 9. 11.30. 11, 18.30. 18, grădină - 20 ; Mio­rita (14.27 14) — 15.15, 18. 20.45. CĂLĂTORIE fantastica - cine­mascop — Gloria (55 44.01) — 9. 11 13, 13 30. 16. 18 15. 20 30 ; Rahova (23 91 00) -15.30. 18, grădină — 20 ; Grădina Doina (16.35 38) - 20. MARELE RESTAURANT — Floreasca (12.28 30) - 9, 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.45. CIOCIRLIA - Munca (21.50.97) — 15.30. OMUL PE CA­RE-L IUBESC - cine­mascop — Moșilor (15.52.93) — 15 30. 18. JANDARMUL DIN SAINT-TROPEZ - cinemascop ; JANDARMUL LA NEW YORK — cinemascop — Dacia (16.28.10) — de la 7.45—19 in continuare. UN SUR19 IN PLINA VARA - Gră­dina titan (21 39 82) — 20. VULCANUL INTERZIS — Grădina Uni­rea (17.10.21) — 20 . Grădina Lira (31.71.71) - 19.45; Crîngași (17.38.81) -15.30, 18. 50 30. A FOST CIND­VA HOT — Progresul­­parc (23 84.10) — 20. 450 DE ANI DE LA TIRNOSIREA BI­SERICII MĂNĂSTIRII ARGES ; ESCA­PADA: FUC.A DUSKAI ; GIRAFA - Timpuri Noi (156110) — de la 8—21 in continuare. SA-MI FACETI UNA CA ASTA - Ca­pitol (16.29.17) — 9 30, 12, 15, 18, 20.30, grădină — 19.30 ; Feroviar (16.22.73) — 8.39. 11, 13.30. 16, 18 30, 21 ; Excelsior 08 10.88) - 9.45, 12.30, 15. 17 30. 20 . Melodia (13.08 88) - 9. II.15. 13 30. 18, 18 30 21 CHEMATI-L PE MARTIN — Ferentari (23.17.50) - 15.30, 18, 20.30. PANTERA NEAGRA - cihemascop — Bucegi (17 09 47) — 18. 18.15, 20.30. gră­dină - 20 . Popular (35 15.17) - 20.30. LUPOAICA — cinemascop — Unirea (17.10 217 - 16. 18 15. IERBURI AMARE — Flacăra (21.35.40) — 15 31. 13, 20.30 PENTRU UN PUMN DE DOLARI — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18. 20.30. PESCARUL DIN LOUISIANA - Volga (11 91 26) — 9.30. 12. 15.30. 18. 50.30. PERETELE VRĂJITOARELOR — cine­mascop — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18. 20.30. 8TRAINA — vitan (21.39.82) — 15.30, 18. TITANIC VALS - Grădina Colentina (35 07.09) - 20.30. CALIFUL DIN BAGDAD - Cinema­teca (13.92.72) — 10. 12, 14, 15.30, 18.45. 21. COMISARUL X — cinemascop — Lu­mina (16.23.351—9.15, 11.30, 13.45, 16 . Giu­­lești (17.55.46) — 10.30, 15.30, 18, 20.30 . Arta (21.31.86) — 15.30, 18. 20.30, grădină — 20. DRAGOSTEA MEA - Union (13.49.04) - 13.30, 18, 20.80 ; Buzeșt (15.63.79) -15.30. 18, grădină — 20.30. CĂUTĂTORII de aur din arkan SAS — cinemascop — Aurora (35.04.66) - 6.30. 10 43, 13, 15.30, 18. 20.30, grădină — 19.45 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.30. 15 30, 18, 20.30 ; Lira (31.71.71) — 15. 18. 21 ; Popular (33.15.17) — 10. 15, 17.30 ; Drumul Sării (31.28.13) - 17.30. 20. ŞAPTE BĂIEŢ­I ȘI O ŞTRENGARITA — cinemascop — Progresul (23 94.10) - 14 30. 17.30, 20 30; Pacea (31.32.52) — 15.45. 18, 20.15. PRINTRE VIU­­­I­R) — cinemascop — Colectina (SS,07.09) - 15 30. 18 ; Grădina Expoziţia (18.10.88) — 20 . Grădina Mo­şilor (12.52.93) — 20. HIPERBOLOIDUL INGINERULUI GA­RIN - cinemascop — Drumul Sălii (31.28.13) — 13. R­adio SELECŢIUNI DIN PROGRAM AZI PROGRAMUL I 10.15 Cintă Norocel Dimitriu şi Fran­­çoise Hardy. 17.40 Concert ghicitoare (muzică de operă). 18.25 Trio lănci Kö­­rössy. 18.40 Antena Tineretului. 19.00 Concert de melodii romaneşti. 19.30 Sport. 19.40 Varietăţi muzicale. 90.00 Radio gazeta de seară. Cronica econo­mică. 90.30 O melodie pe adresa dum­neavoastră. 91.05 „Surâsul Hiroshimei". Poem de Eugen Jebeleanu. 21.35 Melo­dii magazin. 22.45 Moment poetic: „Cin­­tecul spicelor". 22.56 Din fiecare disc o melodie — muzică uşoară. PROGRAMUL­­ 16.15 Simfonii de Joseph Haydn. 11.10 Prime audiţii de operă : „Balul nesufe­ritelor“ de Monteverdi. 17.45 Pe teme medicale. 18.00 Balade şi Rapsodii pen­tru pian de Johannes Brahms. 18.25 Ca­dran cultural. 18.40 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 19.40 Itinerar tu­ristic românesc. 90.00 Fragmente din opera „Don Giovanni“ de Mozart. 21.05 Cintă Denise Constantinescu şi Sammy Davis. 21.30 Radiomagazinul ascultătoa­relor. 22.00 Program interpretat de violoncelistul Enrico Mainardi. 22.15 Carnet plastic. 22.20 Concertul pentru Vioara şi orchestră de Max Bruch 23.07 Melodii româneşti. 23.22 Discuri Inedite. MIM­E PROGRAMUL I 5.05—8.00 Program muzical de dimi­neaţă. 8.20 Moment poetic Interpretat de Constantin Codrescu. 8.25 La mi­crofon, melodia preferată. 10.30 Suita a IlI-a „Săteasca“ de George Enescu. 11.03 Revista revistelor economi­ce. 11.15 Parada soliştilor şi a orchestrelor de muzică uşoară. 12.00 Cintă formaţiile Sile Vişan Şi Joe Montet. 12.15 Mioriţa. 12.35 Cintă Gigliola Cinquetti şi Jean Păunescu. 13.13 Succese ale muzicii u­­şoare. 13.39 Intilnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat. 15.50 Jocuri fecioreşti. Televiziune 17.30 Campionatele mondiale de lupte greco-romane. Transmisiune de la Pa­tinoarul „23 August”. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Bu­letinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Studioul muzical. Prolog la cel de-al Iv-lea concurs­ui festival Inter­national „George Enescu*. 20.30 Reportaj *67 : „Unda cresc va­poarele“. 21.00 Reflector. 21.15 Film artistic „ „Primul an de căs­nicie“. 22.35 Filmele documentare: „Hanoiul de la răsărit la asfinţit“ şi „Copilărie furată”. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23 00 în­chiderea emisiunii.

Next