Informatia Bucureştiului, septembrie 1967 (Anul 15, nr. 4369-4394)
1967-09-01 / nr. 4369
. Pag.fi 2-. Maeştrii ecranului despre arta lor Marea tema a vieţii e lupta... (Născut 1889). După o tinereţe agitată, actor de pan. . atomimă al companiei en gleze Karno. Descoperit de Mack Sennet, devine după o activitate de interpret şi realizator de peste o jumătate de secol, unicul clasic in viaţă al artei filmului. Filmografia chapliniană cuprinde peste optzeci de titluri, din care cel puţin jumătate pot fi oprite in Pantheonul capodoperelor artei filmului. Chaplin a ştiut să convertească tumbele clovnilor de bilet in artă de înaltă ţinută şi de adîncă substanţă filosofică, ridicind comedia cinematografică la culmi încă neatinse. de CHARLES SPENCER CHAPLIN Spre deosebire de Freud, nu cred că sexualitatea constituie elementul cel mai important al comportamentului uman. Frigul, foamea, ruşinea născută din mizerie sunt mai susceptibile de a afecta psihologia... Nu voi încerca să mă cufund în profunzimile psihanalizei pentru a explica modul de comportare a oamenilor, la fel de inexplicabil ca viaţa însăşi... N-am avut totuşi nevoie să studiez literatură, pentru a afla că marea temă a vieţii este lupta şi de asemenea suferinţa. Instinctiv, toate clovneriile mele s-au sprijinit pe această idee. Metoda mea de a organiza intriga unei comedii era simplă : ea consista în a-mi arunca personajele în necazuri şi în a le urmări ieşind din ele. Dar umorul este diferit şi subtil. Max Eastman, care l-a analizat în cartea sa „Simţul umorului“ îl defineşte ca provocat de durerea luată în rîs. El scrie că „Homo sapiens“ este un masochist, că publicului îi place să sufere prin procură... Sînt de acord cu asta. Dar la Eastman este vorba mai curînd de analiza dramei decît a umorului, deşi amîndouă sunt foarte apropiate. Concepţia mea despre umor este întrucîtva diferită... Umorul ne îngăduie să vedem iraţionalul, în ceea ce pare raţional. El întăreşte de asemenea instinctul nostru de supravieţuire, apără sănătatea spiritului. Mulţumită umorului, putem fi mai puţin împovăraţi de vicisitudinile existenţei. El ne dezvoltă simţul proporţiei şi ne dezvăluie că absurdul dă întotdeauna târcoale sub masca gravităţii exagerate... Secvenţe din R. D. Vietnam . O echipă de cineaşti români, condusade regizorul Pavel Constantinescu, a realizat, in R.D. Vietnam, o serie de filme dedicate luptei poporului prieten, duse împotriva agresiunii imperialiste americane. „HANOI, DE LA RĂSĂRIT LA ASFINŢIT“ — evocă o zi petrecută in capitala vietnameză — „inima ţării“. Munca paşnică a locuitorilor, este întreruptă de sirenele alarmelor aeriene, ce vestesc raidurile ucigătoare ale aviaţiei americane. In imagini elocvente, tulburătoare prin autenticitatea lor, sunt prezentate momente dramatice din timpul bombardamentelor şi aspectele obişnuite ale oraşului, cu locuitorii săi şi ocupaţiile lor diverse. Ritmul energiilor umane este concentrat într-un scop vital : înfrângerea agresiunii şi instaurarea definitivă a păcii. Imaginile finale ale mitingului nocturn, relevă hotărîrea unanima a unui popor decis să-şi apere, cu arma în mină, independenţa naţională. „COPILĂRIE FURATA" — ne introduce în domeniul gingaş al vîrstei fericite, periclitate fizic şi moral în contextul tragic al războiului. Creşele, maternităţile, şcolile, sînt într-un permanent pericol, viitoarele generaţii suferind gravele consecinţe ale bombardamentelor repetate. Secvenţe emoţionante aduc aminte de tragedia Hiroshimei şi se constituie într-un elocvent apel pentru încetarea agresiunii, a ororilor războiului, in numele „copilăriei furate", a tinerelor generaţii. Regizorul p. Constantinescu a mai adus cu sine imagini color despre monumentele de artă ale Vietnamului, străvechi pagode, tezaure impresionante ale culturii şi civilizaţiei poporului vietnamez. Grădinile şi muzeele, sculpturile şi inscripţiile sunt observate de regizor in cadrul efortului pentru salvarea valorilor artistice în faţa pericolelor reprezentate de raidurile aeriene. Zidurile de cărămidă înconjoară monumente de artă pentru păstrarea mărturiilor culturii unui popor in plină luptă pentru dezvoltare pașnică și pace. Premierele saptaminii viitoare Coproducţia franco-hispano-italiană „Surcouf, tigrul celor 7 mări" reprezintă prima serie a aventurilor lui Robert Surcouf, celebrul navigator francez, în rolul principal Gerard Barray, interpretul „Cavalerului Pardaillan". „Singur pe lume“ este inspirat de romanul „Fără familie” datorat lui Hector Malot. De pe generic se detaşează numele celebrilor actori Gino Cervi, Bernard Blier şi Pierre Brasseur. La cinematograful „Timpuri noi“ va rula o selecţie de filme documentare realizate de cineaştii studioului „Alexandru Sahia": „Tovarăşa“ regia Doru Segall, „Costumul de ceremonie“ (P. Sirin), „Arhitectura universului" (Z. Terner), „Nota zece la sport“ (Eugenia Gutui, „Albina românească“ (Iosif Sas) şi „Cancerul metalelor" (Doru Cheşu). Imagine din filmul francez „Singur pe lume" în raza reflectorului William Autor a aproape 50 de filme, după peste 40 de ani de activitate, W. Wyler se bucură de aprecierea entuziastă a numeroşi critici şi istoriografi ai filmului, caracterizat de unii drept cel mai mare regizor american in viaţă. Născut la 1 iulie 1902, la Mulhouse- Alsacia, Wyler studiază, în tinereţe, artele plastice, la Lausanne şi la Conservatorul din Paris. Atras, însă, de mirajul studiourilor de film, pleacă, în 1922, în Statele Unite, unde va conduce oficiul de presă al casei Universal, pentru ca ajuns la Hollywood, să-şi continue ucenicia ca desenator, secretar de platou, monteur şi asistent de regie, în 1925, îşi face debutul ca regizor independent, cu western-uri de scurtmetraj. Impunîndu-se, după apariţia filmului vorbitor, cu Furtuna 1930, Wyler ajunge repede cunoscut datorită unei Wyler ingenioase adaptări a romanului „Dodsworth“ de Sinclair Lewis, realizată in colaborare cu Howard Hawks. Ascensiunea sa este marcată de cîteva filme considerate adevărate capodopere : Periferie-1937, Jezebel-1938, La răscruce de vînturi-1939, Texas-1940, Scrisoarea- 3940, Vulpile-1941. Războiul e prezent în opera sa cu „Mrs Minniver” — film dedicat eroismului civililor anonimi în timpul bombardamentelor Londrei, „Memphis Belle“ — istoria unui raid aerian, model de realism cinematografic, „Thunderbolt“ — despre bombardarea liniilor germane de la Cassino și, în sfîrşit, „Cei mai buni ani al zilelor noastre" — deţinător al multor Oscaruri, dramă a reîntoarcerii de Pe front, a readaptării, a confruntărilor generate de consecinţele războiului. După război opera lui Wyler este controversată, unii critici proclamînd prematur încadrarea sa în rîndul „artizanilor“, alţii, printre care A. Bazin şi B. Leonhardt, continuînd să-l aprecieze pentru sobrietatea stilului său narativ, pentru predilecţia temelor sociale, pentru rigurozitatea întrebuinţării unor elemente tehnice caracteristice ca : profunzimea cîmpului şi evitarea tăieturilor spectaculoase de montaj. Este adevărat că în ultimii ani W. Wyler şi-a pus talentul în slujba unor producţii superficiale, printre care un fastuos Ben-Hur - 1959, însă permanenta căutare a unor dificile surse de inspiraţie, precum şi măiestria analitică dovedită în sondarea psihologiei personajelor sale, ne dovedesc că autorul comediei „Cum să furi un milion“, prezentă pe ecranele noastre, este departe de a fi spus ultimul său cuvînt. Caracterizat de A. Bazin drept unul dintre „puţinii regizori originali, ale căror filme posedă o construcţie de o claritate şi forţă dramatică excepţională“. W. Wyler se înscrie, prin opera sa realistă, dedicată valorificării elementului uman şi afectiv, printre autorii remarcabili ai celei de-a 7-a arte. C. Stănculescu Mîini de aur plămădesc folclorul Au fost odată o tufă de liliac, un paltin tînăr, un corn împînzit de stropii sîngerii ai fructelor. Din mlădiţele lor au rodit... un fluier, un căuc, o bîtă ciobănească. Cu vîrful ascuţit al uneltelor flăcăul a dantelat poeme lungi de dragoste în lemnul furcii pe care a oferit-o fetei dragi, iar în singurătate ciobanul și-a încrustat bîta cu măiestrite podoabe... In sala Dalles, la cea de-a IV-a bienală de artă populară l-am cunoscut pe Nicolae Cernat din Sugag. Nu mai era prima tinerețe. Dar la 78 de ani el n-a pregetat să se urce în tren pentru a veni la Bucureşti şi a arăta oamenilor „lucrul mîinilor sale, uneltele, materialele cu care realizează dantelăria în lemn. La 8 ani bunica îi povestea o dată cu basmele despre splendorile artei populare. „Avea Ileana Cosînzeana pe numa-n fluturi de Zilele acestea expoziţia va fi redeschisă în sala de marmură a Casei Scînteii unde va putea fi vizitată în lunile septembrie şi octombrie, aur bătuţi pe borangicul lucrat din fir de păianjen. Iar la nuntă, mirii au primit un lingurar. Cele două linguri de deasupra lui, cu care au mîncat mierea ca să fie dulci ca ea, erau legate cu un lanţ, ca şi legătura celor doi să fie trainică, aşa ca el...“. Fantezia ciobănaşului de 8 ani închipuia din orice lemn un lingurar,, ca cel din povestea bunicii. Dar abia la 20 de ani a obţinut unul aşa cum dorea. Verigile lanţului lucrat dintr-o singură bucată, erau crestate cu multă trudă ,și migală în lemn de paltin. Cu încetul, mîna a început să lucreze ,parcă singură. Azi, după 70 de ani de cînd a pornit prima oară să cioplească un ciot, lucrările lui Nicolae Cernat au loc de cinste în muzeele Brukental, Sebeș, Alba-Iulia, Cluj, Muzeul satului şi cel de artă populară din Bucureşti, iar prin intermediul Institutului român pentru relaţiile cu străinătatea, au ajuns şi în diferite colţuri ale lumii. Trei diplome cîştigate cu prilejul diferitelor concursuri atestă virtuozitatea meşterului din Şugag, în crestatul lemnului. Pentru a-l dobîndi însă, şi-a construit singur şi sculele, după necesităţi. Astăzi are 600 de modele proprii. Minunatul căuc expus a fost realizat cu nu mai puţin de 20 de scule, într-o lună de lucru. Fiecare obiect meşterit de Nicolae Cernat închipuie o poveste. De obicei se inspiră din legende, uneori din proverbe, alteori din scene de basm, din natură sau din fantezie (Visul ciobanului — calul înaripat; Necazul ciobanului la apariţia gârbezei printre oi; Luna de miere a ciobanului; Pasărea ogoarelor, cu viermuşul în cioc, dar gata să fie înghiţită la rîndul ei de un şarpe; Prima dragoste; Fereşte-te de prietenii vicleni care sînt ca şarpele; Pupăza lui Creangă). Nicolae Cernat povesteşte neobosit fiecărui grup de vizitatori, iscodind în acelaşi timp lemnul cu sculele, pentru a-i smulge noi frumuseţi ascunse. Lîngă el lucrează alţi meşteri populari; Constantin Colibaba, ceramist din Rădăuţi, fiu de ceramist priceput, el însuşi cu fiu şi nepot care au deprins arta lutului frămîntat; Maria Spiridon, vrednică şi talentată ţesătoare din Avrig, Dumitru Sofonea, cojocarul din Drăguş, prezenţi şi ei la concursuri cu numeroase obiecte. Cele aproape 1 200 de exponate de la Bienală, au fost lucrate ca aici în mijlocul expoziţiei, de oameni pricepuţi şi talentaţi, de moştenitorii mîinilor de aur ce făuresc comorile folclorului. Gabriela Bucur P.S. Pentru ce oare nimeni nu socoteşte că este timpul ca meşteri de valoarea lui Nicolae Cernat să transmită celor mai talentaţi tineri măiestria şi ştiinţa lor? E de mirare că tocmai şcolile populare de artă nu au o catedră la care să se predea cea mai autentică artă populară, de către meşterii a căror faimă este de mult recunoscută. Fiecare obiect meşterit de Nicolae Cernat închipuie o poveste... Al IV-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“ Cu prilejul actualei ediţii a Concursului şi Festivalului. Editura muzicală a tipărit o serie de lucrări din creaţia enesciană, ce se adaugă la cele editate anterior. Astfel, au văzut lumina tiparului Cvartet de coarde op. 22 Nr. 2 (partitură de buzunar), poemul simfonic „Vox Maris“, Suita sătească şi Uvertura de concert (partituri de orchestră). De asemenea, au fost tipărite mape cu lucrări de compozitori români, care au fost trimise participanţilor români şi străini la concurs. Se află sub tipar şi urmează să apară în scurt timp ampla monografie „Oedipul enescian“ datorată muzicologului Octavian Cosma. Din repertoriul Festivalului, citeva lucrări româneşti atrag în mod desebit atenţia. • ORATORIUL BIZANTIN DE CRĂCIUN — programat in concertul din seara zilei de 7 septembrie al orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“ — este considerat drept una din lucrările de căpetenie ale lui Paul Constantinescu. Elaborat in primăvara şi vara anilui 1947, oratoriul işi are izvoarele muzicalliterare in vechi culegeri de cintări psaltice, statornicite de tradiţie şi filtrate prin sensibilitatea şi gustul generaţiilor de alcătuitori de melodii şi cintăreţi de muzică psaltică şi populară. • BALETUL „HANUL DULCINEEA“ — din care vor fi prezentate 3 dansuri, in concertul din 16 septembrie al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii — reprezintă una din cele mai recente creaţii ale lui Mihail Jora. Pe baza libretului datorat regretatei Mariana Dumitrescu, compozitorul a scris „Hanul Dulcineea”, balet ce gravitează în jurul figurii spiritualizate a celebrului Don Quijote. • „SCENE NOCTURNE“ este titlul unei noi creaţii de Anatol Vieru, ce va fi prezentată in primă audiţie de corul „Madrigal“ (10 septembrie). Compozitorul, inspirindu-se din lirica lui Federico Garcia Lorca, a realizat o lucrare cu o tehnică modernă, în care recitarea dramatică se împleteşte cu intonaţia muzicală. In continuarea editării pe disc a creaţiei enesciene,,Electrecord“ prezintă iubitorilor de muzică noi imprimări. Discul „George Enescu interpret“ — realizat pe baza înregistrărilor existente la Muzeul Enescu — reuneşte fragmente din lucrări pentru pian ale compozitorului, interpretate de el însuși. • Alt disc cuprinde Cvartet nr. 1 pentru pian și coarde In Re major op. 16 interpretat de Maria Fotino (pian), Daniel Podlovschi (vioară), Alexandru Rădulescu (violă), Ion Fotino (violoncel). • Sonata nr. 3 pentru pian In Re major op. 24 nr. 3 — interpretată de Corneliu Gheorghiu — şi Suita nr. 3 pentru pian op. 38 (denumită de Enescu „Piéces impromptues“) — imprimată după o înregistrare făcută de Nicolae Caravia la Radioteleviziunea franceză — sunt reunite pe un disc în curs de apariţie, dlai urmează să apară In zilele Festivalului încă două discuri cuprinzînd : simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op. 8 (Orchestra simfonică a Radioteleviziunii dirijată de Iosif Conta, solist Radu Aldulescu) ; Poemul simfonic „Vox Maris” (Orchestra simfonică și Corul Radioteleviziunii dirijate de Iosif Conta, soliştii Valentin Teodorian, Virginia Gudzichievici) ; Suita nr. 2 pentru orchestră in Do major op. 20 (Orchestra simfonică a Cinematografiei dirijată de Constantin Bugeanu) ; Trio pentru vioară, violoncel şi pian in la minor (Mircea Opreanu, Cătălin Ilea, Hilda Jerea). Ziua de marţi 5 septembrie marchează începutul Concursului şi Festivalului. Dimineaţa va avea loc tragerea la sorţi a ordinei de prezentare a concurenţilor în probele din prima etapă a competiţiei. In continuare, oaspeţii străini vor face o vizită la Muzeul Enescu. Seara, în Sala mare a Palatului va avea loc Festivitatea de deschidere a celui de-al IV-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu". Cu acest prilej, orchestra simfonică a Filarmonicii bucureştene, sub bagheta lui Antonin Ciolan — decanul de vîrstă al dirijorilor români — va interpreta simfonia I în Mi bemol major, op. 13 de Enescu. INFORMATIA m g/^j2SS^i22SS2il3Mk Un zîmbet pe platou Atențiune! mai tragem o dublă. i.worm Aria AutorTurisai Ştiţi cum a evoluat parbrizul? Noutafi Este greu să ne imaginăm astăzi, circulînd pe şosele asfaltate şi protejaţi de o cabină închisă, ce au însemnat praful şi muştele în perioada eroică a automobilului. Revistele de specialitate ale anului 1905 publicau studii şi propuneri de protejare contra acestor „calamităţi“. Doctorul Gugliemmetti a propus gudronarea şoselelor, adică împiedicarea formării prafului prin amestecarea lui cu gudroanele obţinute din distilarea cărbunelui. Tot in 1905, Georges Huiller, montind un geam în faţa şoferului, a demonstrat modul cum se poate menţine buna vizibilitate. Se născuse parbrizul. Primele parbrize erau montate într-o ramă metalică la înălţimea ochilor, ramă ce se sprijinea pe două suporturi laterale ale tablierului ce despărţea motorul de cabină. De la acest geam la tablier, spaţiul era acoperit cu o bucată de stofă. Parbrizul, care putea fi apropiat sau depărtat de faţa şoferului, iniţial a fost considerat un accesoriu facultativ pină cînd sporirea vitezei i-a impus spre a apăra de curenţii de aer. Parbrizele automobilelor construite in primul sfert al secolului XX erau foarte înalte, automobilele avînd 1,90 — 2 m înălţime. O dată cu introducerea studiului aerodinamic în construcţia caroseriei, care indică, ca formă perfectă, picătura de apă alungită, înălţimea caroseriei a coborît şi s-a înclinat capota. Tendinţa exagerată în atingerea formei perfecte spre a înlătura efectul de frînare al aerului, a dus la micşorarea parbrizului, pînă a devenit un fel de ferestruică orizontală înaltă de cea 10 cm, astfel că vizibilitatea era excesiv micşorată. Ten- Ce benzină folosim? Stabilirea cifrei octanice necesare, aşa cum este dată in instrucţiunile de utilizare a automobilului respectiv, se face experimental de către uzina constructoare, luîndu-se în considerare factori ca raportul volumetric de compresiune, legea de avans a aprinderii, sensibilitatea motorului la detonaţie etc. De obicei este indicată cifra octanică Research (CO/R) şi uneori cifra octanică Motor (CO/M). Întrucit in ţara noastră benzinele comercializate sunt caracterizate prin cifra octanică Research, este interesant de menţionat că în general, COR este mai mare cu 4 la 8 octani decit COM a aceleiaşi benzine. Alimentarea automobilului se va face cu o benzină care să aibă o cifră octanică egală sau cu puţin mai mare decît cea indicată in instrucţiuni. Astfel, pentru autoturismul Fiat 850 este recomandată o benzină COR 83, întrucit aceasta valoare se plasează între cifrele CO/R 75 si CO/R 90 existente in comerţ, vom alege benzina CO/R 90 majorînd uşor avansul la aprindere (2...S grade). Există desigur şi posibilitatea de a face un amestec între două benzine cu cifre octanice diferite, in scopul obţinerii unei valori intermediare. Cifra octanică a amestecului rezultat nu va urmări însă media ponderală a volumelor de benzină ; amestecînd, de exemplu, in părţi egale benzine CO/R 75 şi CO/R 98 cifra octanică a amestecului poate diferi de 86,5 In plus sau în minus cu 2—3 octani. Reluind exemplul de mai sus, pentru a obţine o benzină potrivită motorului autoturismului Fiat 850, va trebui să urmărim un amestec care teoretic să aibă peste 86 octani ; acesta se obţine din 75% benzină CO/R 90 şi 25% benzină CO/R 75, avansul rămânind un reglaj uzinal. Folosirea unei benzine cu cifra octanică mai scăzută decit cea indicata în instrucţiuni in condiţiile menţinerii aceluiaşi avans, duce la apariţia detonaţiei, însoţită de reducerea puterii motorului, de şocuri in echipamentul mobil şi ca atare de mărirea ritmului de uzură a motorului. Reducerea avansului corespunzător unei benzine inferioare în scopul înlăturării detonaţiei scade calităţile dinamice ale automobilului — capacitatea de accelerare şi capacitatea de urcare a pantelor — şi provoacă încălzirea exagerată a motorului. De asemenea, este greșită părerea după care folosirea unei benzine cu cifra octanică mult mai ridicată decit cea indicată are efecte pozitive ; dimpotrivă, se remarcă o micșorare a puterii motorului întrucit intr-un motor cu raport volumetric de compresiune scăzut, amestecul carburant bazat pe o benzină superioară arde relativ încet. ing. Dinu Georgescu dinţa s-a menţinut pînă în preajma celui de-al doilea război mondial. Abia in perioada postbelică s-a redescoperit importanţa parbrizului pentru vizibilitate şi, deci, pentru securitatea circulaţiei. In 1951 a apărut parbrizul panoramic la „Buiek" prin deplasarea către înapoi a montanţilor, urmărindu-se creşterea unghiurilor de vizibilitate la încrucişări şi viraje. Această construcţie a dus, însă, la deformări de imagine şi un acces dificil la locurile din faţă. Parbrizul panoramic a fost abandonat între 1960—61, revenindu-se la parbrizul curbat în plan orizontal, iar înălţimea lui a crescut chiar dacă pavilionul s-a aplatizat, apropiindu-se de forma perfectă. Multă vreme, parbrizul a fost confecţionat din sticlă ordinară, ceea ce ducea la răniri grave în caz de accident. Lăsînd la o parte originile sticlei de siguranţă, menţionăm că în 1912, Ford a Introdus sticla „Triplex“ la auto-taxiuri, folosirea acesteia extinzîndu-se, cu toate imperfecţiunile (se îngălbenea după o îndelungată expunere la soare). Incepînd cu anul 1936, liantul dintre cele două sticle nu a mai fost acetona sau celuloidul, ci butirolul de polivinil, care făcea ca sticla „sandviş“ să nu-şi mai piardă calităţile şi să aibă o mare rezistenţă la şocuri. Triplexul, în cazul lovirii unei pietre, rămîne transparent, o uşoară „pînză" indicînd locul de contact, așa că se poate circula multă vreme ; dacă lovitura a fost provocată de un obiect greu, parbrizul se desface în fîşii fără a fi străbătut ; dacă, din Interior, a fost izbit cu capul, el se desface în foi, iar în punctul de contact apare amprenta craniului; dacă şocul este violent, parbrizul iese din rama de cauciuc, fiind proiectat în afară. In afară de sticla Triplex se mai utilizează şi cea „securit“, sticlă călită, care, în caz de lovire (este de 4—5 ori mai rezistentă decît cea obişnuită), se sparge în mii de bucăţele (bob de porumb), cu marginile rotunjite, deci netăioase. Sticla „securit“ poate fi recunoscută privind oblic parbrizul care, sub un anumit unghi, prezintă aspectul de grilă irizată, pătratele indicînd amplasamentul jeturilor de aer din timpul călirii. Triplexul este impus prin regulamente în Canada, Italia, Izrael şi S.U.A., în timp ce „securitul1 este folosit în celelalte ţări. I. Gh. Stănescu • Transportarea unui transformator greu de 155 de tone a putut fi efectuată la Manchester (Anglia) cu un transportor special căruia i s-au adaptat lateral, de la platformă spre sol, panouri-fustă din tablă. Cu ajutorul unui compresor s-a obțnut aer comprimat în vederea realizării unui efect de pernă de aer. S-a putut astfel uniformiza presiunea de sol incit a fost posibilă trecerea peste unele poduri și s-a menajat Învelişul drumului. • O reţea telefonică experimentală pentru automobile Va fi creată In anii următori In Cehoslovacia. Ea va dispune de o rază de recepţie-emisie de 30 km pentru fiecare din staţiile ce se vor construi la Fraga, Brno, Bratislava, Ostrava, ca şi de-a lungul principalelor şosele. • Cantitatea de oxid de azot din gazele de evacuare poate fi redusă prin recircultarea a 15—23 la sută din gaze şi reintroducerea lor in motor. Temperaturile de ardere scad sub valorile la care este posibilă formarea oxidului de azot. Mici modificări ale carburaţiei şi aprinderii permit păstrarea valorilor iniţiale ale puterii motorului. • Maşinile ruginesc diferit In diverse locuri. Rugina se datoreşte In general zăpezii, gheţii, sării aruncate pe drum. In condiţii meteorologice similare, pentru aceeaşi calitate de sare folosită şi pentru acelaşi oţel s-a constatat, in cadrul unei încercări de durată, că în unele localităţi coroziunea ««»• •« ?i inexistentă în timp ce în altele ea, face ravagii. Fenomenul se explică prin existența în unele centre industriale a unei atmosfere corozive. • Semafoare care nu reflectă razele soarelui şi deci nu pot produce confuzii au fost puse la punct. Ele luminează, graţie unui sistem optic cu prisme, numai atunci cind sunt in funcţiune. Sistemul de prisme absoarbe razele soarelui astfel lucit semnalul care nu este aprins din interior, apare ca un punct întunecos. • Femeile americane petrec mai mult timp la volan decît In bucătărie, statistica indică în medie, pentru femei, un timp de 2 ore și 5 minute pe zi petrecute la volan și 1 oră și 30 minute pe zi petrecute în bucătărie. Pe valea inferioară a Mureşului Un alt drum de mare atracţie turistică ce poate fi urmat din centrul Transilvaniei spre vest, este cel care însoţeşte spre vărsare Mureşul. El începe propriu-zis la Sebeş, are indicativul D.N.? şi prin Deva ajunge la Arad (Sebeş — Arad 217 km — şoseaua în întregime modernizată). Pitorescul peisajului este creat de munţii care străjuiesc culoarul prin care şi-a croit drum Mureşul, Munţii Apuseni la nord şi Munţii Sebeşului şi apoi Munţii Poiana Ruscă, la sud. După Zam şi pînă în apropiere de Lipova, Mureşul taie un defileu care sporeşte frumuseţea drumului. Obiectivele turistice sunt numeroase de-a lungul Mureşului, iar o serie de drumuri secundare invită la abateri spre alte localităţi şi locuri pitoreşti. Din mulţimea locurilor ce merită să fie vizitate menţionăm: comuna Aurel Vlaicu — aflată în mijlocul unei depresiuni cunoscută sub numele de Cîmpul Plinii. La casa natală a pionierului aviaţiei româneşti este organizat un muzeu memorial, Geoagiu-Băi, staţiune aflată la 10 km nord de şoseaua principală şi cunoscută incă din vremea stăpânirii romane în Dacia, cînd se numea „Thermae Dodone", aşa cum arată numele antic. Staţiunea are izvoare termale de ape minerale. Oraşul Orăştie, cunoscut documentar încă din sec. XII, are un interesant muzeu raional. De la Orăştie porneşte spre sud drumul care duce spre cetăţile dace, conţine statuia lui Decebal. Drumul este carosabil numai pînă la recomandări turistice redactate de Gh. Epuran Costeşti (18 km), în continuare — pe apa Grădiştei — ureînd numai o cale ferată îngustă, pînă la vechea Sarmizegetusa (Grădiştea de munte — 81 km de la Orăştie). Parcul dendrologic din Simeria. La Simeria, unde Streiul vine să se verse în Mureş (drum modernizat spre Ţara Haţegului) se află un frumos parc care pe o suprafaţă de 80 ha, a adunat arbori şi arbuşti din diferite colţuri ale lumii. Cetatea oţelului, Hunedoara, aflată la 13 km spre sud de şoseaua principală (drum modernizat). Aici, pe lîngă marele combinat siderurgic şi „O.M.-eul* (oraşul muncitoresc), poate fi văzut vestitul castel mărit în sec. XV de Iancu de Hunedoara şi din nou amplificat în sec. XVII. Oraşul Deva, aşezare veche dominată de un pinten al Munţilor Poiana Ruscă pe care se văd ruinele unei fortificaţii din sec. XII mărită în sec. XV. Dealul cetăţii este şi o rezervaţie floristică, pe coastele sale fiind identificate 1300 de specii de plante, unele unice. La Deva se află şi un interesant muzeu istoric instalat într-o clădire construită în 1621 şi cunoscută sub numele de «Magna Curie" (în restaurare). După Deva se ramifică spre nord unul din drumurile care pătrunde în cetatea de piatră a Apusenilor pe la Brad (37 km, șosea modernizată). La Ilia (23 km de la Deva), se ramifică spre sud-vest drumul care prin Făget duce la Lugoj (78 km sosea in curs de modernizare). Biserica din Guresada, construită In jurul anului 1300. Lipova, centru raional şi staţiune balneară, cu un muzeu istoric şi cîteva monumente vechi. Din Lipova face parte şi Rodna (biserica din sec. XVIII) şi Şoimoşul cu ruinele unei cetăţi din sec. XIII, mărită de Iancu de Hunedoara, Podgoriile Aradului şi Munţii Zarandului către care duc mai multe drumuri locale şi un tren electric ce porneşte dinArad. In Munţii Zarandului se află cabanele Debela, Gora (2 ore de mers de la gara Nada?) şi cabana Căsoia, accesibilă din mai multe staţii ale trenului electric, aflate între Ghioroc şi Şiria (localitate aflată la 20 km de şoseaua principală) unde poate fi vizitată casa memorială Ion Slavici. Oraşul Arad, punctul terminus al traseului nostru pe valea inferioară a Mureşului, puternic centru industrial şi cultural. Dintre obiectivele turistice ale acestui oraş cunoscut documentar din sec. XII, menţionăm în special: Piaţa Mihai Viteazul I Palatul Culturii (sec. XIX) cu trei faţade în stiluri arhitectonice deosebite I Muzeul regional (secţii de istorie veche şi artă); Muzeul revoluţiei din 1848—1849, Cetatea Aradului (sec. XVIII) catedrala ortodoxă (sec. XVII), Pădurea Ceala şi insula Mureşului, locuri de recreare cu ştranduri şi plajă. De la Arad pe şosele modernizate se poate ajunge la Timişoara (51 km) sau Oradea (117 km). AMODOR ! (Din distribuţie : Octavian Cotescu, Florin Vasiliu, Tatiana Jekel) — prezintă Teatrul Mic, la Teatrul de vară din parcul Herăstrău, ora 20. SINZIANA ŞI PEPELEA (Din distribuţie : Constantin Cristei, Mihai Ioniţă, Magda Popovici, Horia Benea, Niculescu Cadet, N. Spuderca) — Teatrul „Ion Creangă“, la Teatrul de vară din parcul Ioanid, ora 20. SCANDAL LA BOEMA (Din distribuţie : Zizi Şerban, Horia Căciulescu, Cristian Popescu, Gioni Dimitriu, Florin Anca, I. Antonescu-Cărăbuş. Dansează Doina şi Cornel Patriot)!) — Teatrul satiric-muzical „I. Tanase“, la Grădina Boema, ora 20. Cinema • I PREMIERE EROUL DE LA KONG LV — Lumina (16.23.35) — 19. 21. CU BĂRBAȚII E O ALTA poveste — Central (14.12.24) — 9.30, 32.15, 15, 18, 20.45. SPARTACUS - ambele serii - cinemascop — București (15.81.54) - 9. 12 45. 16.30, 80.15 . Grădina Festival (15.63.84) - 20 45 ; Arenele Libertăţii (23.71.01) - 19.13. FANFAN LA TULIPE — Munca (21.50.97) - 17.45. 30. PRIZONIERA DIN CAUCAZ - Lucea*fărui (15.87.67) - 8.20, 11.30, II 30. 17.30, 20.30 ; Festival (35.63.84) - 9, 8.15, 13.30, 16. 18.30. 31. UNDE ESTE AL TREILEA REGE — Victoria (18.28.78) — 9. 11 18, IS 30. 16, 18.30, 20.45 ; Sala Palatului (15.73.72) — 19.30, CUM SA FURI UN MILION - cinemascop — Republica (11.03.72) — 8. 10.30, 13.15, 16, 18.45, 21.30 ; Circul de stat (11.01.20) — 18. 20.45; Stadionul Dinamo (11.03.72) — 19.45 AGONIE ȘI EXTAZ — film pentru ecran panoramic — Patria (11.88.35) — 9. 12, 18. 18. 21. UN HECTAR DE CER - Griviţa (17.08.58) - 9.30, 12.15, 15.15, 18. 20.45 Modern (28.21.01) - 3.30, 11.48, 14, 15.80, 18.45. 21 ORAȘUL MEŞTERILOR — Cotroceoi (13.62.50) — 15.30, 18, 20.30. CANALIILE - Doina (15.35.88) — 0.30, 18 43, 18, 18 30, 20.45 ; Tomis (21.48 48) - 9. 11.30. 11, 18.30. 18, grădină - 20 ; Miorita (14.27 14) — 15.15, 18. 20.45. CĂLĂTORIE fantastica - cinemascop — Gloria (55 44.01) — 9. 11 13, 13 30. 16. 18 15. 20 30 ; Rahova (23 91 00) -15.30. 18, grădină — 20 ; Grădina Doina (16.35 38) - 20. MARELE RESTAURANT — Floreasca (12.28 30) - 9, 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.45. CIOCIRLIA - Munca (21.50.97) — 15.30. OMUL PE CARE-L IUBESC - cinemascop — Moșilor (15.52.93) — 15 30. 18. JANDARMUL DIN SAINT-TROPEZ - cinemascop ; JANDARMUL LA NEW YORK — cinemascop — Dacia (16.28.10) — de la 7.45—19 in continuare. UN SUR19 IN PLINA VARA - Grădina titan (21 39 82) — 20. VULCANUL INTERZIS — Grădina Unirea (17.10.21) — 20 . Grădina Lira (31.71.71) - 19.45; Crîngași (17.38.81) -15.30, 18. 50 30. A FOST CINDVA HOT — Progresulparc (23 84.10) — 20. 450 DE ANI DE LA TIRNOSIREA BISERICII MĂNĂSTIRII ARGES ; ESCAPADA: FUC.A DUSKAI ; GIRAFA - Timpuri Noi (156110) — de la 8—21 in continuare. SA-MI FACETI UNA CA ASTA - Capitol (16.29.17) — 9 30, 12, 15, 18, 20.30, grădină — 19.30 ; Feroviar (16.22.73) — 8.39. 11, 13.30. 16, 18 30, 21 ; Excelsior 08 10.88) - 9.45, 12.30, 15. 17 30. 20 . Melodia (13.08 88) - 9. II.15. 13 30. 18, 18 30 21 CHEMATI-L PE MARTIN — Ferentari (23.17.50) - 15.30, 18, 20.30. PANTERA NEAGRA - cihemascop — Bucegi (17 09 47) — 18. 18.15, 20.30. grădină - 20 . Popular (35 15.17) - 20.30. LUPOAICA — cinemascop — Unirea (17.10 217 - 16. 18 15. IERBURI AMARE — Flacăra (21.35.40) — 15 31. 13, 20.30 PENTRU UN PUMN DE DOLARI — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18. 20.30. PESCARUL DIN LOUISIANA - Volga (11 91 26) — 9.30. 12. 15.30. 18. 50.30. PERETELE VRĂJITOARELOR — cinemascop — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18. 20.30. 8TRAINA — vitan (21.39.82) — 15.30, 18. TITANIC VALS - Grădina Colentina (35 07.09) - 20.30. CALIFUL DIN BAGDAD - Cinemateca (13.92.72) — 10. 12, 14, 15.30, 18.45. 21. COMISARUL X — cinemascop — Lumina (16.23.351—9.15, 11.30, 13.45, 16 . Giulești (17.55.46) — 10.30, 15.30, 18, 20.30 . Arta (21.31.86) — 15.30, 18. 20.30, grădină — 20. DRAGOSTEA MEA - Union (13.49.04) - 13.30, 18, 20.80 ; Buzeșt (15.63.79) -15.30. 18, grădină — 20.30. CĂUTĂTORII de aur din arkan SAS — cinemascop — Aurora (35.04.66) - 6.30. 10 43, 13, 15.30, 18. 20.30, grădină — 19.45 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.30. 15 30, 18, 20.30 ; Lira (31.71.71) — 15. 18. 21 ; Popular (33.15.17) — 10. 15, 17.30 ; Drumul Sării (31.28.13) - 17.30. 20. ŞAPTE BĂIEŢI ȘI O ŞTRENGARITA — cinemascop — Progresul (23 94.10) - 14 30. 17.30, 20 30; Pacea (31.32.52) — 15.45. 18, 20.15. PRINTRE VIUIR) — cinemascop — Colectina (SS,07.09) - 15 30. 18 ; Grădina Expoziţia (18.10.88) — 20 . Grădina Moşilor (12.52.93) — 20. HIPERBOLOIDUL INGINERULUI GARIN - cinemascop — Drumul Sălii (31.28.13) — 13. Radio SELECŢIUNI DIN PROGRAM AZI PROGRAMUL I 10.15 Cintă Norocel Dimitriu şi Françoise Hardy. 17.40 Concert ghicitoare (muzică de operă). 18.25 Trio lănci Körössy. 18.40 Antena Tineretului. 19.00 Concert de melodii romaneşti. 19.30 Sport. 19.40 Varietăţi muzicale. 90.00 Radio gazeta de seară. Cronica economică. 90.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 91.05 „Surâsul Hiroshimei". Poem de Eugen Jebeleanu. 21.35 Melodii magazin. 22.45 Moment poetic: „Cintecul spicelor". 22.56 Din fiecare disc o melodie — muzică uşoară. PROGRAMUL 16.15 Simfonii de Joseph Haydn. 11.10 Prime audiţii de operă : „Balul nesuferitelor“ de Monteverdi. 17.45 Pe teme medicale. 18.00 Balade şi Rapsodii pentru pian de Johannes Brahms. 18.25 Cadran cultural. 18.40 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 19.40 Itinerar turistic românesc. 90.00 Fragmente din opera „Don Giovanni“ de Mozart. 21.05 Cintă Denise Constantinescu şi Sammy Davis. 21.30 Radiomagazinul ascultătoarelor. 22.00 Program interpretat de violoncelistul Enrico Mainardi. 22.15 Carnet plastic. 22.20 Concertul pentru Vioara şi orchestră de Max Bruch 23.07 Melodii româneşti. 23.22 Discuri Inedite. MIME PROGRAMUL I 5.05—8.00 Program muzical de dimineaţă. 8.20 Moment poetic Interpretat de Constantin Codrescu. 8.25 La microfon, melodia preferată. 10.30 Suita a IlI-a „Săteasca“ de George Enescu. 11.03 Revista revistelor economice. 11.15 Parada soliştilor şi a orchestrelor de muzică uşoară. 12.00 Cintă formaţiile Sile Vişan Şi Joe Montet. 12.15 Mioriţa. 12.35 Cintă Gigliola Cinquetti şi Jean Păunescu. 13.13 Succese ale muzicii uşoare. 13.39 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 15.50 Jocuri fecioreşti. Televiziune 17.30 Campionatele mondiale de lupte greco-romane. Transmisiune de la Patinoarul „23 August”. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Studioul muzical. Prolog la cel de-al Iv-lea concursui festival International „George Enescu*. 20.30 Reportaj *67 : „Unda cresc vapoarele“. 21.00 Reflector. 21.15 Film artistic „ „Primul an de căsnicie“. 22.35 Filmele documentare: „Hanoiul de la răsărit la asfinţit“ şi „Copilărie furată”. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23 00 închiderea emisiunii.