Informatia Bucureştiului, noiembrie 1967 (Anul 15, nr. 4421-4446)
1967-11-01 / nr. 4421
La Filarmonică, momentele inaugurale se ţin lanţ. După deschiderea noii stagiuni simfonice şi de muzică de cameră pentru publicul larg, a început stagiunea concertelor educative pentru elevi, iar aseară am asistat la primul concert simfonic pentru studenţi. Evenimentul consumat sub cupola Ateneului — cu Mircea Basarab la pupitrul dirijoral şi cu Ion Voicu în calitate de solist — a depăşit limitele unui succes lesne de realizat — de altfel — cu un program foarte cunoscut. Amploarea şi semnificaţia lui rezultau mai ales din reacţia publicului entuziast, receptiv fără sofisticări faţă de incantaţiile muzicii. Evenimentul nu ţs fără precedent. De cîţiva ani, cu o perseverenţă care o onorează, Filarmonica joacă rol de subtil pedagog, încercînd să apropie tot mai mulţi studenţi de oria sunetelor ordonate după principiile armoniei clasice. Şi judecind după afluenţa ascultătorilor, îşi CONTRAPUNCT Studenţii muzica joacă bine rolul. Studenţi de la Universitate, de la Politehnică sau Medicină — familiarizaţi cu rigorile disciplinelor severe de studiu — descoperă cu emoţie universul de nobile sentimente al muzicii. Şi cîţi dintre ei au îngroşat rîndurile melomanilor din sălile de concert sau dinaintea aparatelor de radio, amplificînd după terminarea facultăţii o pasiune dobîndită în anii studenţiei . Filarmonica nu dă doar concerte , în maniera ei, şi cu mijloacele specifice, contribuie la modelarea unui tînăr cultivat, cu un orizont în care arta nu poate lipsi, cu o conştiinţă sensibilă faţă de valorile spiritului uman, permeabilă faţă de cnintesenţe încorporate în creaţii ce jalonează o lungă istorie a culturii. Cu experienţa ei — acumulată pînă la gradul cînd încă nu devine lest — Filarmonica e prezentă în frontul pedagogilor ce au în vedere tineretul studios. Dar pe terenul muzicii, rămîne izolată. Adevărat că anul trecut, de exemplu, Opera iniţiase la Casa de cultură a studenţilor un epre de „prieteni ai operei". Acţiunea cam eşuase în improvizaţii. Anul acesta s-a pus capăt improvizaţiilor, dar a sucombat inexplicabil şi iniţiativa. Nişte pliante frumos colorate aduc la cunoştinţa studenţilor că li se oferă (cu preţuri reduse) spectacole din repertoriul curent al Operei. Să fim rezonabili : artificiul administrativ nu poate înlocui procesul complex de iniţiere în domeniul operei prin conferinţe experimentale cu continuitate... Opera are însă cel puţin meritul de a fi făcut o încercare (ce se va reînnoi, sperăm, pe baze mai consistente). Ce să spunem atunci despre alte orchestre ? A. Sandu Expoziţia Mimi Şaraga-Maxy în momentul actual, amatorii de artă nu s-ar putea plînge că In Capitală nu există expoziţii, şi încă demne de tot interesul. Intr-o asemenea atmosferă de emulaţie, calitatea fiecăreia dintre ele creşte, comparaţia făclndu-se la un nivel ridicat, judecata de apreciere poate avea, la rîndul ei, un teren adecvat de investigare şi operaţie. Expoziţia pictoriţei Mihai Şaraga-Maxy (bd. N. Bălcescu nr.23 A) vine pe un domeniu In curs de defrişare, pe ale căărui alei publicul circulă cu oile o şovăială, dar nu fără atenţie şi receptivitate. In cazul expoziţiei de faţă faptul acesta apare In mod deosebit de vizibil. Se reacţionează atent, fiindcă nu la ce reacţiona , şi cel mai taciturn privitor este stimulat să înceapă un dialog cu arzătoarele structuri — cum se spune astăzi — care sunt tablourile pictoriţei. Explozie şi organizare nu mai sunt aici termeni antinomici, impulsuri temperamentale şi ţişniri din toate straturile conştiinţei, se pomenesc disecate răbdător cu o precizie chirurgicală şi compartimentate într-un sistem pe cître complicat pe atit de pitoresc şi de consistent. Picturile artistei nu sînt ceea ce se cheamă figurative, adică nu „reprezintă“ ceva ; şi totuşi „povestesc“ ceva, şi cu un suflu amplu, epopeic. Coincidenţa dintre titlurile tablourilor şi direcţiile spre care gîndul şi emoţia slnt atrase ireversibil, dovedesc că la originea imaginilor acestora a stat altceva decît o întînplătoare asociaţie de idei sau impresii. Ele s-au constituit din prezenţa stăruitoare a unor gînduri, transpuse de pictoriţă în metafore izbitoare, limpezi pînă în adîncuri, deşi împletite între ele ca iarba de mare şi răscolite ca un furnicar de vietăţi. Aceste gînduri trăiesc „în ţimid“ ; el ar putea desfăşura o poveste, ordonat grupată pe episoade. „Orchestraţia“, „A fost odată un orar“, „Spectacolul“, presupun o citire consecventă şi răsplătesc eforturile făcute cu un răspuns omenesc, viu, îmbrăcat în strălucirile ameţitoare ale culorii, dar plin de miez cald, cinstit, cu grijă lucrat şi construit — fiindcă şi natura asta face, construieşte. Şi dacă vreţi, plin de duhul înviorător al basmului, cu logica lui năstruşnică, dar de fier. S-ar putea desigur stabili, în legătură cu această expoziţie, tot felul de filiaţii savante. Dar ce nevoie este, ori de câte ori vizităm o expoziţie ■— mai ales dacă ceea ce artistul expune e o mărturie autentică — să facem un curs de istoria artei ? Arta e numai cultură, nu e şi viaţă? Nu avem dreptul să ne bucurăm de ea pur și simplu, fără enciclopedii în mînă ? Amelia Pavel CMS** * wcc# Comparație... — Din descripția — altfel pitorească — a unui iarmaroc la Suceava desprind această imagine: „Mai încolo necheazâ imbidiviu pe care stăpinul II joacă in trap aidoma ca El Zorab (Sub ns.). Zicind : „stăpînul îl joăcă în trap aidoma ca El Zorab“, înseamnă a schimba datele reale existente în poezia lui Coșbuc — adică, înseamnă a ca stăpinului numele... calului ! Iie este greu să presupunem că autorul pasajului confundă numele calului (El Zorab) cu cel al stăpinului acestuia (Ben-Ardun). Mai degrabă înclinăm să credem că la mijloc este vorba de altceva şi anume de omisiunea prepoziţiei pe, a cărei prezenţă înaintea unui nume cu valoare de acuzativ-obiect (în exemplul nostru : El Zorab) este absolut obligatorie într-o construcţie de tipul celei semnalate. Cu alte cuvinte, dacă autorul pasajului respectiv ar fi spus : .....un bidiviu pe care stăpînul îl joacă in trap aidoma ca pe El Zorab”, înţelesul greşit ar fi fost evitat. Aceasta dovedeşte, o dată mai mult, că uneori greşelile de exprimare au şi neajunsul de a modifica sensul comunicării. Şi mai dovedeşte ceva... Dar, să nu facem din asta chiar un...’ cal de bătaie !... „Intenţionăm o dislocare“ — Un amplu şi judicios comentariu asupra „labirintului asfixiant*4 al litigiilor conţine şi o frază care începe astfel : Intenţionăm o dislocare a pricinilor care duc la sentimentul...“ O asemenea construcţie a lui a intenţiona este — evident — greşită, căci verbul acesta — ca atîtea altele — nu se asociază cu un nume — complement drept. El se construieşte cu un alt verb, fie la modul conjunctiv („Intenţionez să fac o călătorie“), fie — mai rar — la infinitiv („Intenţionez a face o călătorie“), iar nu : „Intenţionez o călătorie“. Cum nu... intenţionăm să-l necăjim pe autorul pasajului citat, să trecem mai departe, la un alt caz... Acord... — Există în limba noastră o formă verbală a cărei mînuire duce uneori la încălcarea regulii privind acordul gramatical. Iată-i apariţia chiar într-o astfel de construcţie : „Dat fiind eforturile depuse, rezultatele bune n-au întîrziat să se arate“.In grupul sintactic subliniat de noi, prezenţa unui subiect la numărul plural (eforturile) impune ca şi participiul trecut, cu valoare adjectivală, al verbului a da să aibă forma corespunzătoare — construcţia recomandabilă urmînd a suna : „Date fiind eforturile...“. Date fiind acestea — şi nu , dat fiind acestea —, putem, acum, încheia comentariul de faţă... N. Mihăescu Nihil humanis ® • ...a me alienum puto — zicea dramaturgul latin Publius Terentius. „Nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin !“ — au proclamat, după exemplul său, cu mîndrie, nenumăraţi profesionişti ai artelor. Sentinţa ar putea servi drept moto şi operei lui Francesco Rosi care uimeşte, de fiecare dată, fie şi prin ineditul ei tematic. Ne-am obişnuit ca o tragedie să dispună de situaţii neobişnuite, extraordinare, să aibă mobiluri sublime, capabile să justifice nobila frămîntare a eroilor. In ce priveşte Sfidarea, s-ar putea spune că aici diuana porneşte de la cornerţul cu roşii şi dovlecei, adevărată sfidare aruncată dramaturgiei de convenienţă, care dovedeşte — cu atit mai mult pentru un debut - curaj. Deşi e un cineast relativ tînăr, deşi în cei zece ani de activitate n-a realizat mai mult de patru-cinci filme, Roşi a şi dovedit deja că posedă ceea ce se cheanţă „Ştii”. Am putea, şi în lipsa genericului, recunoaşte filmele sale, după aparenta uscăciune documentară a istoriei povestite, care ascurde, în forţă, o imensă revoltă interioară. O secvenţă ca cea a idilei de pe terasă — fuga nebună, îmbrăţişarea, sărutul sălbatic şi apoi fluturarea sărbătorească a rânfelor întinse în soare dovedeşte (3ţp prin disponibilitatea regizorului şi pentru alte maniere deci); cea a Jocuţi dentară, ţi denunţă lirismul secret. Roşi preferă însă asprimea, el năzuieşte să facă din cinematograf un instrument pentru studiul vieţii, pe el viaţa este cea care îl interesează în primul rînd în cinematograf. Impulsivitatea şi curajul nebunesc cu care Vito, eroul Sfidării, îşi croieşte drum în viaţă, ascunde deznădejdea omului care şi-a pus în gînd să parvină, oricît l-ar costa asta. Însetat de putere, Vito se aruncă în „afaceri“ şi acestea îl sorb ca o mlaştină. Este ca o boală care ii roade şi-l surpă, în vreme ce Assunta, orbită de visul ei de dragoste, păşeşte absentă, fără să înţeleagă mai nimic din ceea ce se întîmplă în jurul ei, pină la dezmeticirea finală dar tardiva, în care sentimentul tragic copleşeşte totul. Deşi eroil lui Roşi nu mai este stăpînul oraşului, puternicul antreprenor de locuinţe, ci un oarecare speculant de zarzavaturi, studiul vizează acelaşi fenomen de alienare, de autodistrugere a omului, pe care artistul l-a descris cu remarcabilă şi subtilă precizie, încă de la debut. T. Caranfil distins cu Premiul special al juriului la Veneţia-1958, regie Francesco Rosi (la noi au mai rulat filmele sale Cu mîinile pe cireş şi Momentul adevărului). In distribuţie Rosanna Schiaffino, José Suarez și Pasquale Cenario. Muzica : Roman Vlad. CULEGERI LITERARE Zilele acestea vor intra în librării volumele IX şi X din „Studii şi articole de istorie“, vol. XIII şi XIV din „Limbă şi literatură“, vol. IX din „Studii de literatură aniversală“ şi vol. I din „Folclor poetic“,culegeri editate de Societatea de ştiinţe istorice şi filologice, cuprinzând studii şi articole, texte documentare inedite, semnate de specialişti şi cercetători de prestigiu. i Solidaritatea oamenilor muncii din Bucureşti cu Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie Bărbătorirea marelui Octombrie, eveniment de o covîrşitoare Însemnătate mondială, prilejuieşte evocarea unor importante momente din lupta clasei noastre muncitoare şi a altor categorii de oameni ai muncii, pentru sprijinirea şi apărarea Republicii Sovietice. încă de la Început, mişcarea revoluţionară din România, cue puternice tradiţii internaţionaliste, forţele progresiste şi democratice şi-au afirmat ca însufleţire şi entuziasm adeziunea şi sprijinul faţă de încordatele lupte din Rusia pentru cucerirea şi consolidarea puterii, desfăşurate sub conducerea Partidului Comunist (bolşevic) făurit de V. I. Lenin. Solidaritatea Internationalistă a maselor muncitoare din ţara noastră a îmbrăcat forme şi aspecte diferite, conretizîndu-se prin participarea unui mare număr de fii al poporului român la lupta cu arma in mină pe pămintul revoluţiei, pentru sprijinirea şi apărarea Puterii sovietice, iar pe plan intern s-a manifestat prin publicarea de articole in presă, difuzarea a numeroase manifeste şi broşuri, prin adunări muncitoreşti, mitinguri etc., în care se evocau glorioasele evenimente din ţara vecina. Astfel de acţiuni au cuprins întreaga ţară. In Bucureşti, care pînă In noiembrie 1918 s-a aflat sub ocupaţia Puterilor Centrale, popularizarea şi sprijinirea cuceririlor revoluţionare ale proletariatului rus s-au făcut în condiţii deosebit de grele. Infruntînd baionetele ocupanţilor, militanţii socialişti, concomitent cu organizarea luptei maselor populare împotriva cotropitorilor, au difuzat manifeste şi alte publicaţii, care elogiaţi revoluţia rusă, explicând opiniei publice sensul şi uriaşa Însemnătate a acestui eveniment istoric. In legătură cu aceasta, unul din manifestele revoluţionare ilegale răsplndite în Bucureşti şi in alte centre din ţară la sfîrşitul anului 1917 arăta : „în Rusia nu mai există nici împăraţ, nici prinţi, nici boieri şi fabricanţi care să exploateze, nici poliţie, nici mizerie. în Rusia totul e guvernat de popor, pentru popor. în Rusia s-au împărţit pămînturile şi s-au confiscat fabricile. Muncitori! în faţa acestei revoluţii măreţe, în faţa acestei transformări pentru vecie, care e datoria noastră ? ! De noi depinde totul! Noi vom cuceri totul La cunoaşterea şi popularizarea evenimentelor din Rusia, o mare însemnătate a avut răspândirea în Bucureşti a informaţiilor cu privire la istoricele hotărîri ale guvernului sovietic condus de V. J- Lenip, printre care se numără ,,l decretul asupra păcii“, „Decretul asupra pămintului“ Şi altele, în perioada care a urmat, socialiştii români din iniţiativa cărora încă la sfirşitul anului 916 s-au înfiinţat grupuri revoluţioriare ilegale, au desfăşurat o campanie susţinută de popularizare a ideilor Revoluţiei proletare, a marilor transformări revoluţionare din Rusia Sovietică. Cu prilejul împlinirii unui an de la revoluţia rusă, în Bucureşti şi in restul ţării au fost râspîndite numeroase publicaţii revoluţionare. Semnificativă este în această privinţă broşura ,,Un an de la revoluţia rusă“, in care se arăta însemnătatea zilei de 7 Noiembrie pentru omenirea muncitoare de pretutindeni. La sfirşitul anului 1918 se reorganizează Partidul Socialist şi sindicatele din iniţiativa cărora apar statele ,,Trăiască socialismul“, „ Socialismul“ şi altele care publică numeroase articole referitoare la Revoluţia din Octombrie. Astfel publicaţia „Trăiască socialismul“ nr. 1 din 14 noiembrie 1918, care a apărut la Bucureşti, în articolul „Partidul socialist şi Uniunea sindicală din Romania, către muncitorimea de la oraşe şi sate“ arăta: „Principiile afirmate de revoluţia rusă au însufleţit muncitorimea de pretutindeni“. In acea perioadă au avut loc mari greve şi demonstraţii, în cadrul cărora muncitorii îmbiţţau tot mai mult revendicările economice pentru ridicarea nivelului de trai, cu manifestaţiile pentru sprijinirea şi apărarea Revoluţiei proletare. In primele rânduri ale acestor acţiuni, in Bucureşti se aflau ceferiştii.Cîrora li s-au alăturat mettalurgiştii, tipografii şi alte categorii de oameni ai muncii. In zilele lui decembrie 1918, pe calea Victoriei şi pe alte străzi ale Capitalei, muncitoripica, demonstrind cu steaguri roşii şi pancarte pentru satisfacerea propriilor revendicări, îşi manifesta in acelaşi timp solidaritatea cu lupta revoluţionară a paetenilor muncii din fosta Rusie ţaristă, scandând lozinci ca „Trăiască revoluţia rusească“ etc., putericovaţionate de mulţime. In anii urmitori acţiunea pentru sprijinirea Republicii Sovietice a luat o tot mai mare amploare. La chemarea Partidului Socialist şi a sindicalelor, masele muncitoare din România au răspuns ca un singur om la marea grevă organizată pe plan internaţional indemn de solidaritate cu Revoluţia din Octombrie, cu lupta proletariatului din alte ţări. La 28 iulie 1919, data declanşării marii acţiuni internaţionaliste, majoritatea muncitorilor din fabricile, uzinele şi atelierele din ţară, au părăsit lucrul. referindu-se la desfăşurarea grevei în Bucureşti ziarul „Socialismul“ sublinia că „Enorma majoritate a muncitorimii Capitalei a încetat lucrul, iar cei care n-au pus jos unealta au făcut-o din dispoziţia organelor sindicale, numai ca să nu lipseascăă publicul de serviciul strict necesar“... La simpla chemare de solidaritate — menţiona ziarul — muncitorimea Capitalei a răspuns cu însufleţire. Fabricile şi atelierele au încremenit. Alături de tipografii din Bucureşti şi lucrătorii de la depourile şi serviciile de revizie ale căilor ferate, au mai aderat la grevă muncitorii de la Regia Monopolurilor Statului, tăibăcarii, Cizmarii, şoferii, chelnerii, funcţionarii Băncii de credit şi alte categorii de muncitori şi funcţionari din Capitală. Ştirile apărute în ediţia specială a ziarului „Socialismul“, din 24 iulie 1919 cu privire la solidaritatea greviştilor cu recvoluţia din Octombrie au fost cenzurate, ziarul a apărut cu spaţii albe, nutriţ c, nu se trirmitea nici o referire cu privire la scopul acestei greve. Mari şi puternice acţiuni de solidaritate a oamenilor muncii din ţara noastră cu Republica Sovietică a prilejuit, de asemenea, cea de-a doua aniversare a Revoluţiei din Octombrie. Numai ia Bucureşti, la adunarea din sala sindicatelor (str. Sf. lonică) au participat aproximativ 4100 de muncitori. „Trimitând salutul nostru de îmbărbătare proletariatului rus — s-a spus de la tribuna adunării — ne ridicăm la același timp cu toată vehemența în contra intervențiilor de once fel din partea capitalului mondial“. In aceste condiţii de puternică efervescenţă revoluţionară, a luat o mare extindere răspîndirea în Bucureşti şi în alte centre din ţară a unor lucrări ale lui V. I. Benin, printre care : „Problemele puterii sovietice“, „Eroii Internaţionalei de la Berna“, „Democraţia burgheză şi dictatura proletară“ ete. Sunt prezentate de asemenea, operele: „Ce-i de făcut „Materialism şi empiriocriticism“, „Imperialismul — stfdiul cel mai înaintat al capitalismului“, ..Dezvoltarea capitalismului în Rusia“ şi altele. In acelaşi timp revista teoretică „Lupta de clasă“, editată de Secţiunea din Bucureşti a Partidului Socialist la 1 iulie 1920 a publicat în primul său număr un paragraf din „Statul şi revoluţia“. Acţiunile de solidaritate a maselor largi de oameni ai muncii din ţara noastră cu statul sovietic, cunosc o nouă fază, capătăn conţinuut mai bogat, în urma creării Partidului Comunist Român, partid marxist-feninist, revoluţionar al clasei muncitoare. Chiar la Congresul I al Partidului, care şi-a început lucrările la 8 mai 1921 în Bucureşti, s-a votat o moţiune de solidaritate cu proletariatul rus. In perioada care a urmat, sim la înmurirea activităţii partidului, au luat o mare dezvoltare acţiunile pentru stabilirea de relaţii diplomatice cu Uniunea Sovietică, pentru o politică de pace şi prietenie. In acest sens un mare rol a avut presa revoluţionară şi democratică condusă şi îndrumată de P.C.R. Alături de ziarele şi revistele centrale ca „Socialismul“, „Lupta de clasă“, „Buletinul C.C. al P.C.R.“, „Semieia“ şi altele,in Blucureşti au apărut în anii care au urmat Revoluţiei din octembrie un mare număr de publicaţii locale, muncitoreşti şi democratice, în cuprinsul cărora s- aflat numeroase materiale care popularizau succesele Uniunii Sovietice. Dintre acestea menţionăm : ,,Steagul Roşu“, editat ţie organizaţia din Bucureşti a P.C.R., • „Să rţe daţii mîinile!“, ziar local de front pure al organizaţiei din Bucureşti a P.C.R., „Farul Roşu“, organul Comitetului sectorului Galben, Secţiunea Bucureşti a P.C.R., „Tînăra Gardă“, organ al Comitetului local aţ Uniunii Tineretului Comunist din Bucureşti, „Muncitorul S.T.B.-ist“, organul grupei sindicale unitare de la S.T.B., „Locomotiva“, organul muncitorilor de la uzina Malaxa şi altele. Prin intermediul lor, P.C.R. mobiliza şi chema oamenii muncii din Capitală la intensificarea luptei împotriva regimului burghezo-moşieresc, răspîndea în rîndurile lor ideile luptei pentru pace şi socialism, informa masele populare asupra realizărilor statului sovietic, se pronunţa pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi colaborare cu Uniunea Sovietică. Salutînd uriaşele transformări revoluţionare din U.R.S.S., partidul comunist, masele muncitoare au intensificat şi maiult lupta împotriva asupririi şi exploatării capitaliste din România, pentru dobîndirea de cuceriri democratice. In fiecare an cu prilejul sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie, în ciuda prigoane forţelor represive burghezo-moşicieşti, in toată ţara se intensifica acţiunea de popularizare a sucreselor şi înfăptuirilor poporului sovietic, se organizau numeroase mitinguri, greve, întruniri şi manifestaţii, se editau tuli de rpapifeste, broşuri şi nişte tipărituri, se publicau numeroase articole îţi presa revoluţionară şi democratică, închinate aniversării marelui evenţţnerat istoric. îrţ urma acestei activităţi, victoria proletariatului rus □ rămas adine întipărită în conştiinţa poporului roip.ap, fţjind cinstită din generaţie îrţ generaţie de toţi oamenii muncii, ca semn al prieteniei şi solidarităţii cu prima ţară socialistă din lume. în anii construirii socialismului, prietenia dintre poporul român şi popoarele sovietice s-a cimentat continuu într-o aliantă frăţească şi colaborare multilaterală în folosia ambelor state. Oamenii muncii din patria noastră, întregul popor român, în frunte cu partidul comunist, militează pentru continua dezvoltare a prieteţni ei cu poporul sovietic, cu popoarele din lumea întreagă, de interesul socialismului, al păcii şi progresului. Teodor pinteanu cercetător ştiinţific CONDUCTE DE BRADISPORT ! CĂPTUŞITE ! Redactorul rubricii : A. Banc aţt!! INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ, obţinerea unor contacte speciale pentru întrerupătoare de forţă este o probletă-cheie. Un colectiv al catedrei de tehnologia materialelor a Institutului politehnic din Cluj, după numeroase încercări, a obţinut contacte de argint şi oxid de cadmiu. In prezent, cercetările au depăşit faza de laborator, la Uzina ElectrogRarataj-Bucuureşti construindu-se o fipuă secţie care va produce ’ grţul 6 000-40 000 tone contacte (un contact cintărind doar cîteva grame). Pulberea de alumină este S3 transportata pneumatic la ^ silozuri prin conducte spe- “ ciale, pe care, din cauza durității S sale foarte mari, le uzează în nu- J* mai 2 zile. Inginerii Popa Gavril “ și Pop Vasile, de la Combinatul “ „Alumina" Oradea, aplicînd con- S ductelor o căptușeală, cu electro- £ corindon, au învins duritatea aluruminei. Acum conductele rezistă £ 6—7 luni aducînd economii de 2 223 296 Iei. Procedeul a fost pre- £ luat și de Uzina „Refractara“ , Alba Iulia și de Combinatul de £ aluminiu Slatina. I Culoarea pielii şi cancerul lart aparat pentru măsurarea ca- racterelor cromatice ale corpurilor ■ c opace afost realizat de ing. Alexan- Mdru Ciureş şi de tehnicianul Dan M Cernicanu de la Institutul medicoesti -farmaceutic din Bucureşti. Aparatul m, aduce o contribuţie originală în dpvpistarea cancerului epitemial, precum şi a unora din factorii ce contribuie la geneza tumorilor canceroase ale pielii. Noua realizare are la bază o metodă proprie de apreciere a unei surse de lumină monocromată, reflectată de piele. Faţă de vechile procedee, cu acesta se stabileşte o relaţie între culoarea pielii şi posibilitatea acestui organ de a generaliza tumori canceroase. Un inginer austriac a pus la punct un NOU TIP DE SCHI a cărui talpă are şanţuri în forma piciorului de găină. Produs din material sintetic, el nu mai necesită nici un fel de ungere indiferent de calitatea zăpezii, oferind totdeauna o alunecare constantă și rapidă. teatru OEDIP (Din distribuţie : David Ohanesian, Ioan Uvorov, Dan Iordăchescu, Dorothea Palade, Zenaida Palii. Dirijor: Mircea Popa) — Opera română, tel. 16.43.20, ora 19.30. SECRETUI Luil MARCO POLO (Din distribuţie : Isticolae Ţăranu, Cleopatra Melidoneanu, Bimbo Mărculescu, Marica Munteanu, Tamara Buciuceanu. Dirijor : Liviu Cavassi) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11. ora 19.30. APUS de SOARE (Din distribuţie : George Calboreanu, Carmen Stănescu, Vinca Tomoroveanu, Nicolae Brancomir) Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. INTILNIRE CU ÎNGERUL (Din distribuţie : Irina Răchiţeanu, Geo Barton, Coca Andronescu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. OPINIA PUBLICA (Din distribuţie : Radu Beligan, Marcela Rusu, Ion Lucian) — Teatrul de comedie, tel. 10.64.60, ora 20.30. D-AEE CARNAVALULUI (Din distibuţie : Toma Camgiu, Oct. Cotescu, Rodica Tapalaga, Stefan Bănică) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.10.60, ora 20. KEAN (Din distribuţie : Septimiu Sever, Dina Petrini, Evelyne Gruia, Gh. Ghiţulescu) — Teatrul „Lucia Sturdza Balandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. SPECTACOL FESTIV LENIN (Din distribuţie : Vasile Niţulescu, Mircea Anghelescu) — ora 16.30 . LUNA DEZMOŞTENIŢILOR (Din distribuţie : Liliana Tomescu, George Demetru, Mircea Anghelescu) — ora 19.30 — Teatrul ,„C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.03.02. JAGUARUL ROŞU (Din distribuţie : Ştefan Iordache, Camelia Zorlescu, George Sion, Petrica Popa) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20. CA-N FILME (Din distribuţie : Dorina Drăghici, Aida Moga, Ciupi Rădulescu) — Teatrul „Barbiţ Delavrancea“, tel. 12.94.23. ora 19.30. DOCTORUL AUMADOARE — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei nr. 50, tel. 15.23.77. ora 17. SCANDAL LA BOEMA (Din distribuţie : Zizi Şerban, Puiu Călinescu, Antonescu Cărăbuş, formaţia „Sideral“) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.70, ora 19.30. COLIBRI MUSIC—HALL (Din distribuţie : Radu Zaharescu, Luigi Popescu ; in reprezentaţie : Cristine Evans (Anglia) Şi Luigi (Belgia) — Teatrul satiricmuzical „C. Tănase“ — sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. SJ—UITER—ASTEA (prezintă formaţia de estradă a Clubului Sindicatelor Sanitare) — în sala Ansamblului artistic al uniunii Generale a sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20 . I n e m o Premiere SFipAREA — Sala Palatului (15.73.72) — 1710. 20.30. SUBTERANUL — Republica (11.03.72) — 1.15, 11.30, 14, 16.15, 18.45, 21.15. OPERAȚIUNEA CROSSBOW — cinemascop — Patria (11.86.25) — 9. 11.30, 14, 16.30, 19, 21.30 . Festival (15.63.84) — 8.15, 10.45, 13.15, 16, 18.45, 21.15. RĂZBUNĂTORII — Capitol (16.29.17)— 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. FARAONUL — cinemascop — ambele serii — popular (35.15.17) — 16, 19.30. CENUSA și diamant — central — (14.12.24) — 9. 12, 15, 18, 20.45. TINEREȚEA LUI MAXIM — Cinemateca (13.92.72) — 17, 19. 21. SPARTACUS — conemascop — Lira 31.71.71) — 15, 19. P^SARE^ PHONIX — sinem^scop — 20 . Volga 17-30, Buzeşti (15.62.79) — 14.30, 11, (11.91.26) — 9—14.30 în continuare 20.30. O ZI NU TOCMAI NOROCOASA — cinemascop — Moşilor (12.52.93) — 16. 18.45, 20.30. BUNICUL, KULIJAN ŞI EU - Vitan (21.39.82) — 14.30. AGONIE şi EXTAZ — cinemascop — Mioriţa (14.27.14.) — 8.45, 11.30, 14.30, 17.30, 20.30 ; Arta (21.31.86) — 9—14.30 în continuare, 17.30, 20.30. SORA CEA MARE — cînemascop — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.30 CINE VOIA S-O UCIDĂ PE JESSIE ?— cinemascop — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 17.45, 20.15. CIMARRON — cinemascop — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.30. PROCESUL DE LA VERONA — înfrăţirea intre popoare (17.31.64) — 15, 17.30. 20.ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE — cinemascop — Pacea (31.32.52) — 16, 18. 20. POVESTEA ŢARULUI SALTAN — cinemascop — Unirea (17 10.21) — 15.30,18, 20.30. SINGUR PE LUME — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.30. UN IDIOT LA PARIS — cinemascop — Gloria’ (23.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 15, 18.15, 20.30 ; Tomis (21.49.46) — 9, 11.15; 13.45, 16.15, 18.45, 21 ; Melodia (12.06.88) — 10, 12.15, 14.30, 17. 19.15, 21.30. PROSTANACUL — cinemascop — Victoria (16.28.79) — 8.45. 11, 13.15, 15.30, 18.15, 21 ; Grivita (17.08.58) — 6—16 în continuare, 18.15, 20.30; Aurora (35.04.66)— 8.30, 10.45, 13, 15.30, 18, 20.30, marele RESTAURANT — cinemascop Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. SUSȚIINILE, DOMNILOR POLIȚIŞTI! Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.30, 20.45. RECOMPENSA — cinemascop — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20 30. CINE CĂLĂREȘTE UN TIGRU - Giulești — (17155.46) — 15.30, 18. 20.30; Rahova (23.91.00) - 15.30, 18. 20.30. FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD — cinemascop — Dacia (16.26.10) de la 8—15 — 20.45 în continuare ; Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30. 20. ÎN FIECARE zi sarbatoare — Muncă (21.50.97) — 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. CHEILE CERULUI — Union (13.49.04) — 16. 18.15, 20.30. SINDBAD MARINARUL - Luceafărul (15.67.67) —1 9, 11.15, 13.36, 16.15, 18.30, 20.45. București (15.61.54) — 9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21 : Feroviar (16.22.73) — 9. 11.15, 13.30, 15.45, 18. 2045 : Excelsior (18.10.18) — 10, 12.15, 14.30, 16.45,19. 21.15 : Modern (23.71 01) — 9.30, 11.30 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. AMPRENTA — Lumina (16.23.35) - 9.15, 11.30, 13.45,6. 18.301 20.45. TESTAMENTUL INCASULUI - cinemascop — Bucegi (17.05.47) — 9. 11.15, 17.31), 15.45, 18.15, 20.45; Floreasca (33.29.71) — 9. 11.15, 13.30, 16, 10.30,20.45; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. SURCOUF, TIGRUL CELOR ŞAPTE MARI _ Cinemascop - Coleptinu (33.07.09) 16. 08,15, 20.39, COMISARUL X — cinemascop — Progresul (23.04 10) — 15.30, 18. 20,SC. DRAGOSTE LA ZERO GRAPE - Vitan (21.39.82) — 16.30, 18.30, 20.30. Această selecţie a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film, consultat săptămînale ” TELECRONICA ECO-18.00 NOMICA. In dezbaterii.-~.-ra rea politiei publice : CONDUCEREA CENTRALIZATA A ECONOMIEI SI ARTA CONDUCERII ÎNTREPRINDERILOR. 18.30 Pentru copii : MICII MESTERI MARI. 19.00 30 DE MINUTE CU ŞI PENTRU TINERET (emisiune magazin). 19.30. TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Desene animate. " n"”.” INTERPRETUL PRE-20.10 FERAT, muzică popu-----.___ iară la cererea telespectatorilor. „ 20.40 „Misiune de încrederea. Participanţi români la Marea Revoluţie Socialistă RiR Octombrie. 21.00 AVANPREMIERA. Film artistic in pre-21.15 mieră: „ASCENSORI PENTRU EŞAFOD“. O producţie a studiourilor franceze cu Jeanne Moreau, Maurice Ronet, Lino Ventura. Regia Louis Malle. 22.35 INVITATUL NOSTRU . Cîntăreţul de muzică uşoară Robert Cogoi (Belgia). 22.50 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 23.00 închiderea emisiunii. EMISIUNEA MAGAZIN de la ora 19 este dedicată Toamnei, şi cuprinde : un cîntec nou de-al lui Temistocle Popa ; prezentarea cîntăreţei Mireille Mathieu ; un concurs de recunoaştere a filmelor, muzicii, teatrului ; parada modei ; dans, cu Elena Dacian şi Dan Moise etc. (Redactor : E. Mondanos ; regizor : Cornel Popa). CEEA CE DISTINGE filmul „Ascensor pentru eşafod“ de alte filme poliţiste este o anumită profunzime psihologică, un studiu atent al eroului — jn°3ţcnitor al brutalităţii războaielor coloniale — şi al femeii care-i iubeşte Filmul aparţine, prin regizorul său Louis Malle, („Viaţă particulară", „Zazie dri metro"), noului văr francez. rfiiiiDiiiMDiiai|i|iiii,iiRiiJiii8iBaaaiiaBiiaiiBiiaiaB98aiiniaigag'iBa8iaBiBaBeiaiiiisiiimBaiiiaiiiiiiiRiBg3aiiagft 1