Informatia Bucureştiului, decembrie 1967 (Anul 15, nr. 4447-4472)
1967-12-01 / nr. 4447
intr-un spectacol Wagner, prezenţa unui oaspete strain implică o serie de probleme care ne reţin atenţia. Faţă de operele romantice obişnuite ale repertoriului, o lucrare wagneriană cere interpretului o anumită formaţie artistică, o „specializare“ stilistică pe care am asemăna-o poate, desigur cu art specific, doar cu teatrul lui Mozart. A venit deci, de apreciat, i. apariţia ocazională a unui cîntăreţ, nu numai modul în care ştie să-şi conducă vocea, nu numai calităţile de care dispune in principiu, ci şi felul în care aceste date corespund, sau nu, cerinţelor muzicale şi scenace, posibilităţile lui de integrare în cadrul montării şi colectivului de interpreţi cu care colaborează. Se poate spune că, din aceste puncte de vedere, bas-baritbhul Haja Müller, solist al operelor din Weimar şi Dresda, a oferit, in rolul lui Friedrich von Teiramund din Lohengru o reali- Oaspeţi străini pe scena Operei române, mm MÜLLER zare demnă de tradiţia artei wagneriene. Din primele scene s-a impus clara conturare dramatică a persontajului; impulsiv, curajos şi mirtdru, el apare ca Un apărător neinfricat al cauzei Sale. Copleşit, apoi, de înfritngere, Friedrich trece, treptat, de la deznădejde la tineltirea ucigaşă. Cu o permanentă legătură stre punctele de vîrf ale evoluţiei personajului, Hajo Müller impresionează printr-o prezenţă incisivă, o replică intens dramatizată, îmbinată cu o solidă educaţie scenică. Vocal, mai avantajat în registrul mediu Şi grav decit în cel acut, cărătăreţul traduce just izbucnirile de ură ale roiului, trecerile de la nuanţe puternice la nuanţe umbrite Apreciem de asemenea sudura perfectă cu celelalte personaje, deplina integrare în concepţia regizorală a lui E leah Rînzescu, mareabilitatea in colaborarea cu întreg ansamblul. în privinţa artiştilor români — Elena Dima, Octavian Naghiu, Elena Popa, Valentin Loghin, conducerea muzicală Mircea Popa — s-a păstrat, în general, scara de valori pe care am observat-o mincă din primele spectacole ale Stagiunii trecute. După soprana Claire Watson şi dirijorul Jean Perisson, pe care i-am urmărit în spectacolele anterioare, Hajo Müller ne apare, în această operă, ca un muzician ce contribuie, cu bune rezultate, la menţinerea interesului publicului nostru pentru minunata lucrare a lui Richard Wagtter. Grigore Constantinescu Suspense la Cinematecă... Hotărât că pe undeva, prin angrenajul complicat care pune in mişcârii Cinemateca bucureşteană, s-a schimbat cel puțin o rotiță, în ce privește repertoriul, prxetitării unilaterale și flagrant-comerciale din anul trecut, pare că i-ar fi luat locul, în acest an, o concepţie ceva mai nuanţată, a cărei vocaţie de cultura citieinatografică din SC dovedeşte, citirşi de puţin, ferentăbilă. Să câtare, de pildă, excelentele progratite de duminică dimineaţă, care au provocat săptămânile trecute o afluenţă neobişnuită de amatori la „Un bilet în plus“. O iniţiativă fericită face ca duminica aceasta să fie programată visitutea lui Pabst a Operei de trei parale care poate servi astfel drept comparaţie, celor care au vizionat versiunea contemporană a lui Staudte. Pentru duminica viitoare, este anunţat un alt program care va stîrni interesul cinefililor : Atalanta şi Nota zero la purtare, filmele lui Jean Vigo, autor care a lăsat o amintire de neşters istoriei ecranului francez. Iubitorii de film aşteaptă acum, cu justificată emoţie, programul următorului ciclu de abonamente. Vă continua el linia, mai serioasă şi mai consecventă, a începutului acestei stagiuni în care Cinemateca a izbutit să fie de citeva oriîn centrul atenţiei, sau se va reîntoarce la Harry Pleil-urile stagiunii trecute ? Cu alte cuvinte, în aşteptarea repertoriului, înregistrăm un puternic... suspense la Citicuitate»cu... Diversitate şi evoluţie in Expoziţiile R. Schweitzer - Cumpăna — Blendea în ultimele luni, am avut la Bucureşti foarte numeroase expoziţii de artă, din care s-a putut vedea bogăţia de talente şi personalităţi, de stiluri şi căutări ale şcolii noastre de artă. Aşa cum în expoziţia de la Palatul Republicii s-au alăturat opere ale maeştrilor în viaţă ca acelea ale tinerilor din diferite generaţii, iar în sala de jos a Ateneului au apărut mai ales pictorii din generaţia matură şi la Dalles o parte din tinerii pe cale de realizare mai amplă, pe cînd debutanţilor li s-a rezervat sala Kalinderu — la fel şi în sălile de expoziţii personale am avut şi avem expoziţii retrospective de artişti meritorii alături de altele ale unor începători care se afirmă uneori cu certă vocaţie şi serioasă formare. In felul acesta, nu se promovează manifestările unilaterale, ci se învederează Varietatea de viziuni, stihări, realizări, căutări ale artiştilor din diferitele generaţii. Am dori, desigur, să vedem o retrospectivă Oscar Han (cea a Miuţei Petraşcu a fost o dovadă de bogăţie stilistică) sau expoziţii mai ample ale artiştilor din generaţiile mature : Catul Bogdan, Demian, Eugen Gîscă, Wanda Sachelarie. Este nevoie ca publicul mai noU să cunoască forţele artistice ale tuturor generaţiilor, iar artiştii mai tineri să observe mai atent cum se evoluează organic, fireşte prin căutări, experimente, soluţii, care să nu cadă în şablon, uniformitate, convenţionalism. în momentul de faţă, în afară de expoziţia-antologie a maeştrilor şi artiştilor mai afirmaţi din generaţiile mai tinere (sălile alăturate expoziţiei Brâncuşi de la Palatul Republicii), avem deschise expoziţii de artişti cu activitate desfăşurată pe mai multe decenii, cum sunt acelea ale lui R. Schweitzer-Cumpăna (sala Dalles) şi cea a graficianului Marcel Olinescu (sala de jos a Ateneului). De asemenea, avem expoziţiile cîtorva tineri, dintre care unii, în special C. Blendea, par a-şi dovedi un început de personalitate. Ne vom ocupa de aceste expoziţii, cu excepţia aceleia a lui Ominescu, despre care am şi scris. Deşi a avut o expoziţie retrospectivă acum zece ani, Jft. Schuieitzer-Cumpăniă posedă o operă atît de vastă şi şi-a continuat şi de atunci spornic activitatea, incit actuala retrospectivă oferă multe lucrări necunoscute faţă de cea anterioară. In vîrstă de optzeci şi unu de ani, artistul a ales o nouă şi relevantă prezentare antologică, Incepînd cu picturi, acuarele şi desene de prin 1918 şi pînă în prezent. A avut o interesantă evoluţie. Lucrările din tinereţe sînt mai liniştite, învederînd un desen clar şi o luminăţie impresionantă, pe cînd cele din anii maturităţii şi mai recente au o pastă pusă cu mai mult nerv, armonii mai puternice, uneori însă stridente, în acestea folosindu-se unele metode ale expresionismului. De-a lungul bogatei activităţi, Schweitzer-Cumpina a înfăţişat scene de ţărani, privelişti rustice, uneori poetice aspecte citadine (acestea mai ales în acuarelă) sau marine, precum şi naturi statice. Posedă o certă forţă expresivă, cu care ar fi putut adinei şi mai mult psihologia personajelor, după cum confirmă autoportretele. Multe din tablouri învederează spontaneitatea cu care pictează şi, de aceea, par mai curînd instantanee. imagini prinse pe viu şi cu pensulaţii energice, care numai de la distanţă se încheagă în forme distincte, iar violenţa coloristică se atenuează. Personal, găsiti mult mai pe linia rafinamentului coloristic al tradiţiei şcolii noastre de pictură recentele tablouri ale tînărului Constantin Blendea (Galeriile Oneşti). Departe de a fi un abstracţionist (cum l-a denumit, din neştiinţă, autoarea unui ciudat interviu) său un fel de autor de „schiţe scenografice“ cu „abstracţie cromatică“, cum l-a categorisit o începătoare în critică de artă. Blendea este un pictor figurativ. După experimente mai şovăitoare, a ajuns acum la o splendidă închegare de rare armonii coloristice, în pînze temeinic „nutrite" pictural şi care, în viziunile sale sintetice ştie să treacă adesea pe plan de basm sau in metafore substanţial poetice legende şi momente istorice (Arcaşii, Sărbătoare, Maramele albe, Vinat ş a.) sau să evoce, prin vălurile depărtării, privelişti de sate şi oraşe. Dacă în unele compoziţii el foloseşte, ca şi Virgil Almăşanu, o îmbinare simfonică a culorilor cu un grafisto foarte înrudit cu spiritul stilizării din arta populară, în alte lucrări Blendea constituie figurile sau formele din însăşi construcţia pastei, prin valoare sau nuanţare. Am simţit în compoziţii ca Arcaşii (tai şi călăreţi pe un fond roşu), Vecile (trei fermei de la ţară) sau in Jocul păsărilor atît suflul stilizării din arta populară şi din cea medievală cit şi lirica paletă a şcolii moderne româneşti, dusă la noi rafinamente. Blendea a ajuns la o mare fineţe coloristică, la o gingăşie de nuanţe, la ştiinţa de a folosi tonalităţi predominante, cu variaţiunile adiacente. Expoziţia sa a fost o surpriză şi dacă va continua cu aceeaşi muncă serioasă, cu aceeaşi imaginaţie, cîştigînd o mai accentuată claritate a construcţiei figurilor, vom avea un mare pictor. De pe acum, se înrudeşte cu unii din marii noştri lirici ai culorii, fiind însă el însuşi.. Petru COMARNESCU (în ziarul de minne vom publica partea a doua a Carnetului plastic —expoziţiile S. Mermeze, X. Dan şi VI. Predescu). C. BLENDEA — „Vihar“ Vizitînd expoziţia Schweitzer-Cumpana TEATRU LA CLUB Astăzi, la ora 18, colectivul de teatru al Uzinelor „Republica“ susţine îrt incinta clubului un spectacol cu piesa „Patima roşie” de Mihail Sorbul, regia George Brotăşănu. Tânărul colectiv de amatori îşi mai propune să înceapă repetiţii la un recital „Răsfoind pe Kiriţescu“ și la un medalion CehOV. Filme in premieut Filmul cineastului francez Claude Lelouch. Un bărbat şi o femeie, care a înregistrat un triumfător succes pe ecranele multor ţări din lume, are săptămîna viitoare premiera sa bucureşteană la cinematograful Central. Vibrantă poveste de dragoste, filmul a întrunit nu numai sufragiile unanime ale spectatorilor dar şi a numeroase jurii de specialişti care i-au acordat între altele un Mare Premiu Palme d'Or, la Cannes - 1966 şi două premii Oscar. Un bărbat şi o femeie este interpretat de Anouk Aimee, şi Jean Louis Trintignat, pe care-l puteţi vedea în imaginea de mai jos. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — coproducţie austroiugoslavă, a intrat, începînd de ieri pe ecrane. Filmul ne prilejuieşte o reîntîlnire cu frumoasa actriţă Olga Shoberova, protagonista filmului Cine voia s-o ucidă pe Jessie?, care joacă, de astădată, alături de Peter Alexander, Gunther Philipp, Hanne Wieder şi Elisabeth Markus. CERUL ÎNCEPE LA ETAJUL III este titlul noului film al regizorului Francisc Munteanu, autorul unor cunoscute pelicule între care Lada cu zestre, La patru paşi de infinit, Dincolo de barieră, La vîrsta dragostei etc., programată pentru începutul săptămlnii viitoare. Ca de obiciei, personajele Sale sunt numite tot Mihai și Ana, singura trăsătură care hlarchează un efort de continuitate al regizorului de la lift film la altul. De astă dată* cuplul eternilor îndrăgostiţi este format din Silviu Stăftculescu şi Irina Gărdescu* care se reîntâlnesc tuei pentru a doua oară, în alte roluri* Ştefan Ciobotăraşu* Gh. Ionescu-Gion şi Matei Alexandru. Imaginea este semnată de operatorul Nicolae Girardi, iar muzica deTemistocle Popa. în raza reflectorului ANTONELLA LUALDI Vedeta italiană căreia i s-a încredinţat, în noul film istoric românesc Columna lui Traian, rolul Andradei, nepoata lui Decebal, şi-a început cariera cinematografică la 17 ani. A fost descoperită de faimosul producător italian Dino de Laurentiis, care a distribuit-o în filmul Signorinella (109). Primul succes i l-a adus, însă, Cântecele străzii. După numeroase rituri în comedii neînsemnate, Carlo Lizanni o alege pentru personajul Milenei din Cronica amanților săraci după romanul lui pratidlirii. Este primul film mare al actriței, urmat, un an mai tîrziu în 1994, de Ro$u și negru îrt regia lui Claude Aultant-Ltira■ unde atSÎHțî interpreta rolul MdUlaei UN ACTOR DESPRE SINE ÎNSUŞI Un taxi pentru Tobrouk, recenta premieră bucureşteană a lui Denis de la Pattelière, a „prilejuit” publicului nostru cunoştinţa cu actorul francez Maurice Biraud, interpretul lui Francois. Pentru spectatorii francezi, Biraud a devenit de mulţi ani o prezenţă din cele mai familiare. Apariția frecvențială televiziune, comentator la radio* Actor de fiftii, podi* autorul unei tragedii în versuri utititifiate *Mauricius, acest multilateral Biraud este Și un neobosit publicist. Ultimul său volum de schițe umoristice, „Faut f **$**£“ ctivezi' intr-un timp record. Cum de se poate manifesta atît de divers şi de intens simpaticul actor şi scriitor ? — Am o disciplină de viaţă extrem de riguroasă — declară Riraud. Fără ea, nici n-aş putea rezista De 13 ani lucrez cite 14 ore pe Zi. Şi, nu uitaţi, îmi trebuie cel puţin şapte ore de somn pe noapte. Locuiesc la 39 km de Paris şi posed un obişnuit Citroen. Nu mă socotesc un as al vitezei ! Ca şofer, mă comport, la fel de grosolan ca atitia alţii. E curios că omul cel mai bine crescut, devine un neghiob de îndată CC pune mbia pe volan... Artist, mă doream din cea mai fragedă copilărie. Intr-o zi m-am prezentat la radio. Mi s-a spus : este nevoie de paznici, dacă oferta vă interesează... Inchipuiţi-vâ, să privesc vedetele toată ziua, ce bucurie. Apoi, din Maurice Biraud împreună cu Charles Aznaverur paznic, am devenit contabil, discoteliar, asistent de regie. Apoi vocaţia mea, latentă de ani de zile, a izbucnit. Am început să vorbesc la microfon. Intre 1956 şi 1958 am făcut teatru. Apoi, din 1958, televiziune şi, în cele din urmă, cinematograf. Marele meu rol, cel care m-a pus într-adevăr pe drumul deschis a fost Un taxi pentru Tobrouk, înainte de Care mai turnasem de fapt în vreo 28 de filme, în roluri episodice, neinteresante. Nu înţeleg nici acum de ce producătorii se îndărătnicesc să-mi încredinţeze doar roluri de gangsteri, personaje ridicole, fără densitate umană. Poate pentru că nu sunt ceea ce se cheamă „Un tip“ ! Aş dori să înfăţişez un personaj sentimental, cu umor şi fantezie... M-ar bucura ca producătorii şi regizorii să citească aceste rînduri... Nu sunt vesel, în mod cu totul special. Stat umorist şi — cum se ştie — toţi umoriştii, toţi clovnii, au fost întotdeauna trişti, iată de ce ce nu-mi place să rănita cu mine însumi prea mult timp... Mă tem că m-ar cuprinde gradurile negre... de la Moire, avîridu-l ca partener pe neuitatul Gérard Philippe. Spectatorii ndşlfi au trcăi văzut-le di in filmul lui Astruc, o viaţă, alături de Marid Schell şi Cristian Marquand, dar Antonella Luaidi are, în filmografia ei, şi alte filme importante, care n-au fost înncă prezentate pe ecranele noastre ca, de pildă, Delfinii, filmul lu Frdhcesco Maséni, îndrăgostiții de Bolognini, distins cu un preritiu pentru Scenariu la Cannes etc. Ultima apariție a actriței , Bel Ami 70, realizat Sub cottducerea regizorului vest-german Macildei Pfleger. Printre regizorii cu care a lucrat se numără : Luigi Zarripa, Augusto Genînti, Camerîni, Rosselini, Monicelli, Cristian Joeque, Borderie, Allegret şi alţii. Vedeta italiană urmează în colăStetile la Braşov, reînviind figura unei tinere dace. In cinematograf niu există frontiere — ne-a declarat ea. Mă simt aici ca la mine acasă. E adevărat că personajul care mi-a fost încredințat e dificil, dar munca stăruitoare învinge obstacolele. Pentru a intra în personaj mi-au trebuit mai rfiulte zile de pregătire. M-am documentat asupra legăturilor istorice dintre romani şi daci, pe care noi le studiasem la şcoală, dar nu în detaliu. A urmat pregătirea fizică, toaleta părului, costumele şi în aceste zile de căutare nu cred că ar fî reuşit să-mi găsesc personajul. Aş putea spune că —sub îndrumarea regizorului MirceaDrăgan — mă strict o adevărată fiică a poporului dac. . . Antonelici Lualdi a birtevoit, în încheieri, să dreseze un mesaj de simpatie cititorilor noștri, pe care-l reproducem mai jos. Andrada din „Columna lui Traian" Invitaţie la teatru Prin peisajul cam iicolor al ultimelor săptâmîni au apărut şi câteva emisiuni teatrale. După H. Limona, Romulus Vulpescu, televiziunea face „botezul“ unui alt autor, Leonida Teodorescu (a cărui primită piesă a apărut mai de mult în revista Teatru). „Barca pe valuri“ e o piesă puţin ciudată, aspră, poate cam stîngace ca demonstraţie, puţin frintă, pentru că autorul nu posedă încă meşteşugul unei tensitii constante dramatice, foarte autentică în bună măsură, aducitid şi clişee mai vechi ale teatrului nou , în sfîrşit din toată ţesătura dramatică detaşîndu-se, ceea ce e important, un autor care caută, încearcă, o modalitate de exprimare şi îşi înfăţişează o personalitate. Important rămâne debutul. In spectabolul de pe platou am întîlnit căldura cu care Alexandru Matei şi-a creionat personajul ; avem obiecţii la retorismul puţin disimulat al lui Gh. Cozbrici şi am fi aşteptat mai mult de la rolul atît de egal in toate ipostazele conceput de Gh. Girbea. Eroul său (punct principal în spectacol) a adus mai ales o violenţă brutală, nediferenţiată. Cîteva frumoase scene filmate în noapte (cam puţin dramatism, cam ştearsă atmosferă) au însoţit „Carea pe maluri“. Consemnăm şi debutul poetului Cicerone Theodorescu, de astă dată în calitate de autor dramatic pentru teatrul de păpuşi, colectivul din Brăila ne-a înfăţişat piesa sa „Circul“ (un text colorat, bogat în rime strălucitoare d in cadrul unui spectacol, viol, antrenant, semnat de regizoarea Francisca Mirişan şi de încă Un... debutant, tinărul şi talentatul scenograf GH. Gorduz, „şeful sectorului suflete“ a poposit pe micul ecran dominat de maniera atît de personală a autorului său, Al.f Mirodan şi de măiestria lui Radu Beligan. Păcat, poate dezavantajată şi de serviciile camerelor de luat vederi, Vasilica Tastaman n-a reuşit să ne face să uităm personajul creat pe scenă de Marcela Rusu. Doua cuvinte despre un film reclamă : Favoritul. O imensă demonstraţie pentru o poantă mică, cam mult zgomot pentru nititri, sau cum ar Sparte proverbul, se cutremură munţii ca să se nască un şoricel, şi-apoi e de neînţeles pentru ce se face o reclamă atît de insistentă pentru cea mai bună pastă de dinţi — super Cristal (care nu se găseşte totdeauna) şi nu pentru celelalte care ar trebui supuse atenţiei şi recomandate. A. P. 18.00 DRUMURI ŞI POPASURI. Emisiune turistică. 18.20 Buletinul circulaţiei rutiere. 18.30 pentru copii A.B.c. — Deceni. Antologie şcolară : CAJU-UU. MEL PETRESCU 19.30 TELEJURNALUL De SEARA. 19.45 Agenda dv. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. nu no STUDIOUL MUZICAL. Valsul (II). 16.40 Tainele profesiunilor. 21.00 REFLECTOR. ■S7TS“ fiLM ARTISTIC. 21.15 SCOTT IN ANTARCTI-m_in.t ca. Producţie a studiourilor engleze. 28.05 TELEJURNALUL DE NOAPTE. Emisiunea de la ora 20 — valsul (ii) este de fapt un minunat prilej de a asculta valsui vocale celebre, ca cele din Traviata, Bletla, Văduva veselă, Frumoasa Elena, Sîttge Vienez, și altele. Vor interpreta : Iolanda Mărculescu, Teodora Lucaciu, Valteria Râdulescu, Eugenia Moldoveanu, Corneliu Fînăţeanu, Jean Hvorov, Nicolae Ţăranu şi alţii. Filmul artistic „Scott în Antarctică“ fie reaminteşte de dramatica întrecere pentru cucerirea Polului Sud din 1911, dintre englezul W. Scott şi norvegianulRoand Amundsen, care i-o luase înainte cu o lună. După alte 7 luni, o expediţie îi găseşte pe Scott şi pe cei trei tovarăşi ai săi ingheţaţi — cu un jurnal ţinut la zi. Amundsen a pierit şi el mai târziu, în regiunea Polului Nord, pe cînd încerca să salveze echipajul dirijabilului „Italia“. Acest film impresionant a fost realizat cu concursul rudelor și foștilor colaboratori ai lui Scott. TI teatru TRAVIATA (Din distribuţie : Magda Ianculescu, Ion stoian, Ladislau Konya. Dirijor: Paul Popescu) — opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Din, distribuţie : Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Lilli Duşescu, Valii Niculescu, Constantin Drăghici, Maria Wauvrina, Iancu Groza. Dirijor: Constantin Rădulescu) — Teatrul de epereta, tel. 14.89.ll, ora 19.30. CASTILIANa (Din distribuţie : Coca Andronescu, Damian Crîşmaru, Ilinca Tomoroveanu, Marian Hudac) — Teatrul naţional „X. L. Căragiale”, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. REGINA DE NAVARA (Din distribuţie: Gh. Cozemei, Matei Gheorghiu, Victor Moldovan, Ion Hentar, George Paul Avram, Valeria Gagialov) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. un Tramvai numit dorinţa (Din distribuţie : Clody Bertola, Ion Besoiu, Lucia Mara, Petre Gheorghiu) — Teatrul „Lucia Sturdza BUlandra“, tel. 14.60.60, ora 20. SFÅNTUL MITICA BLAJINU (Din distribuţie : Ştefan Ciobotăraşu, Marcela Rusu, Toma Caragiu, Paul Sava, Aurel Cioranu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. LUNA DEZMOŞTENIŢILOR (Din distribuţie : Liliana Tomescu, George Demetru, Mircea Anghelescu, Mihnea Mbisescu, Valeriu Arnăutu) — Teatrul „C.I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. JAGUARUL ROŞU (Din distribuţie : ştefan Iordache, camelia Zorlescu, George Sion, Cornel Elefterescu) — Teatrul „c. I. Nottara”, sala Studio, bd. Magheru nr. 20, ora 20. UN HAMLET De PROVINCIE (Din distribuţie : Amza Pellea, Silvia Popovici, Vasilica Tastaman, Sanda Toma, Mihai Fotino) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. TOATE PINZELE SUS (Din distribuţie: Ion Lucian, Marcel Anghelescu, Septimiu Sever, Magda Popovici, Nicolae Şpudercă) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.56, ora 20. VINOVAŢI FARA VINA (Din distribuţie : Sandu Rădulescu, Angela Măcin, Dimitrie Drăgan, Constantin Răşchitor) — Teatrul „Barbu Delavrancea“, tel. 12.94.23, ora 20. SCANDAL La BOEMa (Din distribuţie : Gică Petrescu, Doina Badea, Nicu Constantin, Al. Lulescu, Cristian Popescu, formaţia „Sideral“) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, tel 15.56.78, ora 19.30. COLIBRI MUSIC HALL (Din distribuţie : Stela Popescu, Didi Ionescu, Trio Calan, în reprezentaţie solistul de muzică uşoară Luigi (Belgia) — Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. VRĂJITORUL DIN OZ — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei nr. 50, tel. 15.23.77, ora 17. GUUVER IN ŢARA PĂPUŞILOR — Teatrul Ţăndărică, sala Palatului pionierilor, ora 17. CONCERT SIMFONIC. Dirijor: Djura Jaksic (R.S.F. Iugoslavia), solist : Ion Voicu — Sala Ateneului, ora 20. ATRACŢIILE MANEJULUI — Circul de stat: 401. 11.01.20, ora 19.30. Premiere CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — București (15.61.54) — 8.45, 10.45, 12.45, 14.45, 16.45, 19. 21. OPERA DE TREI PARALE — Central (14.12.24) - 9. 11.30, 14.30, 17.30, 20.30 UN TAXI pentru tobrouri — Capitol (16.29.17) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15, 18.30, 20.45. SPARTACUS — ambele serii — Pacea (31.32.52) — 16, 19.30. FRENCH CANCAN — Colentina (35.07.09) — 16, 18.15, 20.30. OPERAȚIUNEA CROSSBOW - Bucegi (17.05.47) — 9—13.30 în continuare, 18, 18.15, 20.30 . Mioriţa (14.27.14) - 9.30, 12, 15,30. 18, 20.80 . PASAREA PHÖNIX — Viitorul (11.48.03) — 15.15, 18, 20.45; PROFESORUL DISTRAT — Feroviar (16.22.73) — 8.30, 10.45, 13, 15.30, 18, 20.15 ; Excelsior (18.10.88) — 9.45, 12, 14.15, 16 30, 19, 21.15 ; Aurora (35.04.66) — 8.30, 10.45, 13, 15.30, 18, 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30. SUBTERANUL — Volga (11.91.26) — 10, 12. 14, 16, 18,15, 20.30. SFIDAREA — Lira (Sl.71.71) — 16) CANALUILE - Unirea (17.10.21) - 15 30, 18, 20.30. CUM SA FURI UN MILION — Mosilor (12.52.93) - 15, 17.45, 20.30. MONDO CANE - VIATA PLINA DE SURPRIZE — Timpuri noi (15.61.10) — 9—20 în continuare. CINE VA DESCHIDE UȘA 7 — Luceafărul (15.87.67) - 9, 11, 13, 16. 18.15, 20 80. REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF — Patria (11.86.25) — 10, 12.15, 14.30. 16 45, 19, 21.15 ; Festival (15.63.84) — 9. 11 15, 13.30, 16.15, 18.45, 21 ; Sala Palatului (15.73.72) — 17.30, 20.30. ECOUL DE PE COASTA — Jumtaa (16.23.35) — 9—16.80 în continuare, 18.30, 20.30; LOANA — Republica (11.03.72) — 0.45. 12, 14.30, 16.45. 19, 21.15 ; Modern (23.71.01) - 9.30, 11.45. 14, 16.30, 18 45. 21 ; RAZBUNATORU — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, 20.30. SALVELE AUROREI — Dacia (18.26.10) - 8.30-20.45 in continuare. POVESTEA ŢARULUI SALTAN — Popular (35.15.17) — 15.30, 18, 20.30. UN idiot la Paris - Giuresti (17.55.46) - 15. 17, 19. 21. PROSTĂNACUL — Drumul Sării (31.28.13) - 15, 17.30, 20. O FATA FERICITA — cinemascop — Victoria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.30, 15 15. 18.30, 20.45 ; Grivița (17.08.58) - 6. 11.15, 13.30, 16. 18,15, 20.30 ; Gloria (22.44.01) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30 ; Melodia (12.06.88) - 9. 11.15, 13.45, 16.15, 18 45. 21. ZECE NEGRI MITITEI - Aria (21.31.86) - 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20 30; Floreasca (33.29.71) — 9. 11.13, 13.30. 16, 18.15, 20.30. CASTELANII — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. CINE CĂLĂREȘTE UN TIGRU — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.30. FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD — Flacăra (21.35.40) — 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. SINDBAD MARINARUL — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.30 20.45 . Vitan (21.39.82) — 14.30. 16.30, 18.80. 20 30. COMOARA — Cinematecă (13.92.72) — 10, 12. 14. VULTURII ZBOARA DEVREME — Onion (13.49.64) — 15.30, 18, 20.30 ; Buzesti (15.62.79) - 15. 17.45, 20.30. PE CER TRECE CARUL MARE — Munca (21.50.97) — 16, 18.15, 20.30. AMPRENTA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.30. COMISARUL X — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.30. TESTAMENTUL INCASULUI - Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.30. OCOLUL — Tomis (21.49.46) 13.30, 16, 18.15, 20.30. 8, 11.15, 18. 20. La pupitrul Orchestrei de studio a RadîoteleVizîunii, în concertul de aseară a apărut dirijorul francis Chagrin din Anglia (solistă, Sofia Cosma) Spre centrul planetei ■După conferința dr. ing. ION BASGAN — în jurul cinului 1930 îrt exploatările petrolifere, forajul hidraulic Rotary avea să aducă primul salt al perforrmanțelor în sfi’pardă puțurilor pînă la adîncimi între 3500—3000 rrr. Procedeul părea să permită atingerea unor adîncimi şi mai mari, cînd în calea acestor strădanii a apărut un fapt neprevăzut prin aspectul său fizic : găurile pufurilor erau deviate de la verticală provocînd torsionări şi chiar cediii grave asupra coloanei de prăjini care acţionaţi săpa. In aceste împrejurări critice pentru exploatările petrolifere, inginerul ION BASGAN întreprinde ample cercetări şi reuşeşte să stabilească într-un mod ştiinţific, riguros exact, metoda exploatărilor prin forajul rotativ simultan percutant, denumit şi forajul sonic. Astfel, la 18 mai 1934, dr. ing. Ion Basgan îşi înregistrează invenţia. Exploatările petrolifere din Statele Unite ale Americii, Italia, Srattţa, Portugalia şi 12 ţări arabe, aplică încă din anul 1937 metodele brevetate de către inventatorul român. Este demn de relevat faptul că numai în Statele Unite ale Americii, îmbunătăţirile aduse utilajului petrolifer conform principiilor enunţate de dr. ing. Ion Basgain au adus industriei americane o economie estimată de experţii în materie la impresionanta sumă de peste 30 miliarde de dolari, economii realizate în cele un milion de sonde exploatate şi peste un miliard de metri foraţi. Caracterul ştiințific al metodelor de foraj enunțate de dr. ing. Ion Basgan au fost în centrul atenției generale în cadrul celui de-al 7-lea Congres mondial al petrolului ce a avut loc la Mexico în aprilie anul acesta. Cu această ocazie, faţă de stadiul critic în care se află tehnica forajului, în imposibilitate de a de,păși 8 000 m adîncime, inventatorul Ion Basgan propune, pentru atungerea de mari adîncimii, pînă la 15 000 m, să utilizeze limitarea presiunii arhimediene asupra coloanei de foraj cît mai aproape de sapă şi utilizarea energiei sonice pentru a se imprima sapei o pătrundere mai amplă prin lovituri de percuţie, energia fiind transmisă fără a folosi aparatură subterană complicată. În cadrul conferinţei ţinută la 29 XI a.c. în Bucureşti, el a arătat că a depus noi brevete privind ameliorări aduse metodelor de foraj, necesitate de cerinţele mereu crescînde al tehnicii moderne a forajului. Nu putem trece cu vederea elogiul adus de savantul român în încheierea conferinţei amintite inginerului George Constantinescu, părintele sonicităţii care a inspirat realizările sale din domeniul forajului modern. Aurel M. Alba CINCI CRITICI ÎȘI CONFRUNTĂ OPINIILE VULTURII ZBOARĂ DEVREME • •• •• • • Calificativele sunt cuprinse între ••••• (cota maximă) şi • (limită minimă), selecţia noastră săptămînală de filme fiind alcătuită în ordinea mediei întrunite de fiecare film în parte. Călin Căliman Valerian Sava E, Atanasiu M. Mihăilescu T. Caranfil (Contemporanul) (Cineitta) (ftd P. liberă) (Flacăra) .(Inf. Bucureștiului) OPERA DE TREI PAPALE ••• • • • • • • CINE VA DESCHIDE UȘA? •• •• ECOUL DE PE COASTA •• •• • • • •• reîntoarcerea lui subConF •• •• • • • •