Informatia Bucureştiului, decembrie 1967 (Anul 15, nr. 4447-4472)

1967-12-01 / nr. 4447

i­ntr-un spectacol Wagner, pre­zenţa unui oaspete strain im­plică o serie d­e probleme care ne reţin atenţia. Faţă de ope­rele romantice obişnuite ale re­pertoriului, o lucrare wagne­riană cere interpretului o anumită for­maţie artistică, o „specializare“ stilis­tică pe care am asemăna-o poate, de­sigur cu art specific, doar cu teatrul lui Mozart. A venit deci, de apreciat, i­. apariţia ocazională a unui cîntăreţ, nu numai modul în care ştie să-şi con­ducă vocea, nu numai calităţile de care dispune in­ principiu, ci şi felul în care aceste date corespund, sau nu, cerinţelor muzicale şi scenace, posibi­lităţile lui de integrare în cadrul mon­tării şi colectivului de interpreţi cu care colaborează. Se poate spune că, din aceste puncte de vedere, bas-baritbhul Haja Müller, solist al operelor din Weimar şi Dres­­da, a oferit, in rolul lui Friedrich von Teiramund din Lohengru­ o reali- Oaspeţi străini pe scena Operei române, mm MÜLLER zare demnă de tradiţia artei wagne­riene. Din primele scene s-a impu­s clara conturare dramatică a personta­­jului; impulsiv, cu­rajos şi mirtdru, el apare ca Un apărător neinfricat al cauzei Sale. Copleşit, apoi, de înfritn­­gere, Friedrich trece, treptat, de la deznădejde la tineltirea ucigaşă. Cu o permanentă legătură stre punctele de vîrf ale evoluţiei personajului, Hajo Müller impresionează printr-o pre­zenţă incisivă, o replică intens dra­matizată, îmbinată cu o solidă educaţie scenică. Vocal, mai avantajat în regis­trul mediu Şi grav decit în cel acut, că­rătăreţul traduce just izbucnirile de ură ale roiului, trecerile de la nuanţe puternice la nu­anţe umbrite­ Apreciem de asemenea sudura perfectă cu cele­lalte personaje, deplina integrare în concepţia regizorală a lui E leah Rîn­­zescu, mareabilitatea in colaborarea cu întreg ansamblul. în privinţa artiştilor români — Ele­na Dima, Octavian Naghiu, Elena Popa, Valentin Loghin, conducerea muzicală Mircea Popa — s-a păstrat, în general, scara d­e valori pe care am observat-o mincă din primele specta­cole ale Stagiunii trecute. După sopra­na Claire Watson şi dirijorul Jean Perisson, pe care i-am urmărit în spectacolele anterioare, Hajo Müller ne apare, în această operă, ca un mu­zician ce contribuie, cu bune rezultate, la menţinerea interesului publicului nostru pentru minunata lucrare a lui Richard Wagtter. Grigore Constantinescu Suspense la Cinematecă... Hotărât că pe undeva, prin an­grenajul complicat care pune in miş­cârii Cinemateca bucureştea­­nă, s-a schimbat cel puțin o ro­tiță, în ce privește repertoriul, p­­rxetitării unilaterale și flagrant-co­merciale din anul tre­cu­t, pare că i-ar fi luat locul, în acest an, o concepţie ceva­ mai nuanţată, a cărei vocaţie de cultura citiein­ato­­grafică din SC dovedeşte, citirşi de puţin, f­erentăbilă. Să câtare, de pildă, excelentele progratite de duminică dimineaţă, care au pro­vocat săptămânile trecute o aflu­enţă neobişnuită de amatori la „Un bilet în plus“. O iniţiativă fericită face ca duminica aceas­ta să fie programată v­isitu­tea lui Pabst a Operei de trei parale care poate servi astfel drept com­paraţie, celor care au vizionat versiunea contemporană a lui Staudte. Pentru duminica viitoare, este anunţat un alt program care va stîrni interesul cinefililor : Atalanta şi Nota zero la purtare, filmele lui Jean­ Vigo, autor care a lăsat o amintire de neşters isto­riei ecranului francez. Iubitorii de film aşteaptă acum, cu justificată emoţie, programul următorului ciclu de abonamente. Vă continua el linia, mai serioasă şi mai consecventă, a începutului acestei stagiuni în care Cinema­teca a izbutit să fie de cite­va ori­­în centrul atenţiei, sau se va re­întoarce la Harry Pleil-urile sta­giunii trecute ? Cu alte cuvinte, în aşteptarea repertoriului, înre­gistrăm un puternic... suspense la Citicuitate»cu... Diversitate şi evoluţie in Expoziţiile R. Schweitzer - Cumpăna — Blendea în ultimele luni, am avut la Bucureşti foarte numeroase expoziţii de artă, din care s-a putut vedea bo­găţia de talente şi personalităţi, de stiluri şi căutări ale şcolii noastre de artă. Aşa cum în expoziţia de la Pa­latul Republicii s-au alăturat opere ale maeştrilor în viaţă ca acelea ale tinerilor din diferite generaţii, iar în sala de jos a Ateneului au apărut mai ales pictorii din generaţia matură şi la Dalles o parte din tinerii pe cale de realizare mai amplă, pe cînd debutanţilor li s-a rezervat sala Ka­­linderu — la fel şi în sălile de ex­poziţii personale am avut şi avem ex­poziţii retrospective de artişti meri­torii alături de altele ale unor înce­pători care se afirmă uneori cu certă vocaţie şi serioasă formare. In felul acesta, nu se promovează manifestările unilaterale, ci se înve­derează Varietatea de viziuni, stihări, realizări, căutări ale artiştilor din di­feritele generaţii. Am dori, desigur, să vedem o retrospectivă Oscar Han (cea a Mi­u­ţei Petraşcu a fost o do­vadă de bogăţie stilistică) sau expo­ziţii mai ample ale artiştilor din ge­neraţiile mature : Catul Bogdan, De­­­mian, Eugen Gîscă, Wanda Sachelarie. Este nevoie ca publicul mai noU să cunoască forţele artistice ale tuturor generaţiilor, iar artiştii mai tineri să observe mai atent cum se evoluează organic, fireşte prin căutări, experi­mente, soluţii, care să nu cadă­­ în şablon, uniformitate, convenţionalism. în momentul de faţă, în afară de expoziţia-antologie a maeştrilor şi ar­tiştilor mai afirmaţi din generaţiile mai tinere (sălile alăturate expoziţiei Brâncuşi de la Palatul Republicii), avem deschise expoziţii de artişti cu activitate desfăşurată pe mai multe decenii, cum sunt acelea ale lui R. Schweitzer-Cumpăna (sala Dalles) şi cea a graficianului Marcel Olinescu (sala de jos a Ateneului). De aseme­nea, avem expoziţiile cîtorva tineri, dintre care unii, în special C. Blen­dea, par a-şi dovedi un început de personalitate. Ne vom o­­cupa de aceste expoziţii, cu excepţia aceleia a lui Ominescu, despre care am şi scris. Deşi a avut o expoziţie retrospectivă acum zece ani, Jft. Schuiei­­tzer-Cumpăniă posedă o operă atît de vastă şi şi-a continu­at şi de atunci spornic activita­tea, incit actuala retros­pectivă oferă multe lu­crări necunoscute faţă de cea anterioară. In vîrstă de optzeci şi unu de ani, artistul a ales o nouă şi relevan­tă prezentare antolo­gică, Incepînd cu picturi, acuarele şi desene de prin 1918 şi pînă în pre­zent. A avut o interesantă evoluţie. Lucrările din tinereţe sînt mai liniş­tite, învederînd un desen clar şi o luminăţie impresionantă, pe cînd cele din anii maturităţii şi mai recente au o pastă pusă cu mai mult nerv, armonii mai puternice, uneori însă stridente, în acestea folosindu-se u­­nele metode ale expresionismului. De-a lungul bogatei activităţi, Schweitzer-Cumpina a înfăţişat scene de ţărani, privelişti rustice, uneori poetice aspecte citadine (acestea mai ales în acuarelă) sau marine, precum şi naturi statice. Posedă o certă forţă expresivă, cu care ar fi putut adinei şi mai mult psihologia personajelor, după cum confirmă autoportretele. Multe din tablouri învederează spon­taneitatea cu care pictează şi, de a­­ceea, par mai curînd instantanee. imagini prinse pe viu şi cu pensu­­laţii energice, care numai de la dis­tanţă se încheagă în forme distincte, iar violenţa coloristică se atenuează. Personal, găsiti mult mai pe linia rafinamentului coloristic al tradiţiei şcolii noastre de pictură recentele tablouri ale tînărului Constantin Blendea (Galeriile Oneşti). Departe de a fi un abstracţionist (cum l-a de­numit, din neştiinţă, autoarea unui ciudat interviu) său un fel de autor de „schiţe scenografice“ cu „abstracţie cromatică“, cum l-a categorisit o în­cepătoare în critică de artă. Blendea este un pictor figurativ. După expe­rimente mai şovăitoare, a ajuns acum la o splendidă închegare de rare ar­monii coloristice, în pînze temeinic „nutrite" pictural şi care, în viziunile sale sintetice ştie să treacă adesea pe plan de basm sau in­ metafore substanţial poetice legende şi momen­te istorice (Arcaşii, Sărbătoare, Ma­ramele albe, Vinat ş a.) sau să evoce, prin vălurile depărtării, privelişti de sate şi oraşe. Dacă în unele compozi­ţii el foloseşte, ca şi Virgil Almăşa­­nu, o îmbinare simfonică a culorilor cu un grafisto foarte înrudit cu spi­ritul stilizării din arta populară, în alte lucrări Blendea constituie figu­rile sau formele din însăşi construcţia pastei, prin valoare sau nuanţare. Am simţit în compozi­ţii ca Arcaşii (tai şi că­lăreţi pe un fond roşu), Veci­le (trei fermei de la ţară) sau in Jocul pă­sărilor atît suflul stilizării din arta populară şi din cea medie­vală cit şi lirica paletă a şcolii mo­derne româneşti, dusă la noi rafina­mente. Blendea a ajuns la o mare fi­neţe coloristică, la o gingăşie de nuanţe, la ştiinţa de a folosi tonali­tăţi predominante, cu variaţiunile a­­diacente. Expoziţia sa a fost o sur­priză şi dacă va continua cu aceeaşi muncă serioasă, cu aceeaşi imaginaţie, cîştigînd o mai accentuată claritate a construcţiei figurilor, vom avea un mare pictor. De pe acum, se înrudeş­te cu unii din marii noştri lirici ai culorii, fiind însă el însuşi.. Petru COMARNESCU (în ziarul de minne vom publica partea a doua a Carnetului plastic —­­expoziţiile S. Mermeze, X. Dan şi VI. Predescu). C. BLENDEA — „Vihar“ Vizitînd expoziţia Schweitzer-Cumpana TEATRU LA CLUB Astăzi, la ora 18, colectivul de teatru al Uzinelor „Republica“ susţine îrt incinta clubului un spectacol cu piesa „Patima roşie” de Mihail Sorbul, regia­­ George Brotăşănu. Tânărul colectiv de amatori îşi mai propune să înceapă repetiţii la un recital „Răsfoind pe Kiriţescu“ și la un medalion CehOV. Filme in premieu­t Filmul cineastului francez Claude Lelouch. Un bărbat şi o femeie, care a înregistrat un triumfător suc­ces pe ecranele multor ţări din lu­me, are săptămîna viitoare premiera sa bucureşteană la cinematograful Central. Vibrantă poveste de dra­goste, filmul a întrunit nu numai sufragiile unanime ale spectatorilor dar şi a numeroase jurii de spe­cialişti care i-au acordat între al­tele un Mare Premiu Palme d'Or, la Cannes - 1966 şi două premii Os­car. Un bărbat şi o femeie este in­terpretat de Anouk Aimee, şi Jean Louis Trintignat, pe care-l puteţi vedea în imaginea de mai jos. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTU­LUI SĂLBATIC — coproducţie austro­­iugoslavă, a intrat, începînd de ieri pe ecrane. Filmul ne prilejuieşte o reîntîl­­nire cu frumoasa actriţă Olga Shobe­­rova, protagonista filmului Cine voia s-o ucidă pe Jessie?, care joacă, de astă­­dată, alături de Peter Alexander, Gun­ther Philipp, Hanne Wieder şi Elisabeth Markus. CERUL ÎNCEPE LA ETAJUL III este titlul noului film al regizorului Francisc Munteanu, autorul unor cunos­cute pelicule între care Lada cu zestre, La patru paşi de infinit, Dincolo de barieră, La vîrsta dragostei etc., programată pentru începu­tul săptămlnii viitoare. Ca de obiciei, personajele Sale sunt numite tot Mihai și Ana, singura trăsătură care hlarchează un efort de continuitate al regizo­rului de la lift film la altul. De astă dată* cuplul eternilor îndrăgostiţi este format din Silviu Stăftcu­­lescu şi Irina Gărdescu* care se reîntâlnesc tu­ei pentru a doua oară, în alte roluri* Ştefan Ciobotăraşu* Gh. Ionescu-Gion şi Ma­tei Alexandru. Imaginea este semnată de operato­rul Nicolae Girardi, iar muzica de­­Temistocle Popa. în raza reflectorului ANTONELLA LUALDI Vedeta italiană căreia i s-a încredin­ţat, în noul film istoric românesc Columna lui Traian, rolul Andradei, ne­poata lui Decebal, şi-a început cariera cinematografică la 17 ani. A fost desco­perită de faimosul producător italian Dino de Laurentiis, care a distribuit-o în filmul Signorinella (109). Primul succes i l-a adus, însă, Cântecele străzii. După numeroase rituri în­ comedii ne­însemnate, Carlo Lizanni o alege pentru personajul Milenei din Cronica amanți­lor săraci după romanul lui pratidlirii. Este primul film mare al actriței, urmat, un an mai tîrziu­­ în 1994, de Ro$u și negru îrt regia lui Claude Aultant-Ltira■ unde atSÎHțî interpreta rolul MdUlaei U­N ACTOR DESPRE SINE ÎNSUŞI Un taxi pentru Tobrouk, recenta premieră bucu­reşteană a lui Denis de la Pattelière, a „prilejuit” publicului nostru cunoştinţa cu actorul francez Mau­rice Biraud, interpretul lui Francois. Pentru spec­tatorii francezi, Biraud a devenit de mulţi ani o pre­zenţă din cele mai familiare. Apariția frecvenția­lă televiziune, comentator la radio* Actor de fiftii, podi* autorul unei tragedii în versuri utititifiate *Mauricius, acest multilateral Biraud este Și un neobosit publi­cist. Ultimul său volum de schițe umoristice, „Faut f **$**£“ ctivez­i'­ intr-un timp record. Cum de se poate manifesta atît de divers şi de intens simpa­ticul actor şi scriitor ? — Am o disciplină de viaţă extrem de riguroasă — declară Riraud. Fără ea, nici n-aş putea rezis­ta De 13 ani lucrez cite 14 ore pe Zi. Şi, nu uitaţi, îmi trebuie cel puţin şap­te ore de somn pe noapte. Locuiesc la 39 km de Pa­ris şi posed un obişnuit Citroen. Nu mă socotesc un as al vitezei ! Ca şo­fer, mă comport, la fel de grosolan ca atitia al­ţii. E curios că omu­l cel mai bine crescut, devine un neghiob de îndată CC pune mb­ia pe volan... Artist, mă doream din cea mai fragedă copilă­rie. Intr-o zi m-am pre­zentat la radio. Mi s-a spus : este nevoie de paz­nici, dacă oferta vă inte­resează... Inch­ipuiţi-vâ, să privesc vedetele toată ziua, ce bucurie. Apoi, din Maurice Biraud împre­ună cu Charles Aznaverur paznic, am devenit con­tabil, discoteliar, asistent de regie. Apoi vocaţia mea, latentă de ani de zile, a izbucnit. Am început să vorbesc la mi­crofon. Intre 1956 şi 1958 am fă­cut teatru. Apoi, din 1958, televiziune şi, în cele din urmă, cinematograf. Ma­rele meu rol, cel care m-a pus într-adevăr pe drumul deschis a fost Un taxi pentru Tobrouk, înainte de Care mai turnasem de fapt în vreo 28 de filme, în roluri episodice, nein­­teresante. Nu înţeleg nici acum de ce producătorii se îndărătnicesc să-mi în­credinţeze doar roluri de gangsteri, personaje ridi­cole, fără densitate uma­nă. Poate pentru că nu sunt ceea ce se cheamă „Un tip“ ! Aş dori să în­făţişez un personaj sen­timental, cu umor şi fan­tezie... M-ar bucura ca producătorii şi regizorii să citească aceste rînduri... Nu sunt vesel, în mod cu totul special. Stat umo­rist şi — cum se ştie — toţi umoriştii, toţi clov­nii, au fost întotdeauna trişti, iată de ce ce nu-mi place să rănita cu mine însumi prea mult timp... Mă tem că m-ar cuprinde gradurile negre... de la Moire, avîridu­-l ca partener pe neuitatul Gérard Philippe. Spectatorii ndşlfi au trcăi văzut-le di in filmul lui Astruc, o viaţă, alături de Marid Schell şi Cristian­ Marquand, dar Antonella Lu­aidi are, în­ filmografia ei, şi alte fil­me importante, care n-au fost înncă prezentate pe ecranele noastre ca, de pildă, Delfinii, filmul lu­ Frdhcesco Ma­séni, îndrăgostiții de Bolognini, distins cu un preritiu pentru­ Scenariu la Cannes etc. Ultima apariție a actriței , Bel Ami 70, realizat Sub cottdu­cerea regizo­rului vest-german Macildei Pfleger. Printre re­gizorii cu care a lucrat se numără : Luigi Zarripa, Augusto Genînti, Camerîni, Ros­­selini, Monicelli, Cristian Joeque, Bor­­derie, Allegret şi alţii. Vedeta italiană u­­rm­ează în colăSte­tile la Braşov, reînviind figura unei tinere dace. In cinematograf niu există fron­tiere — ne-a declarat ea. Mă simt aici ca la mine acasă. E adevărat că perso­najul care mi-a fost încredințat e dificil, dar munca stăruitoare învinge obstaco­lele. Pentru a intra în personaj mi-au trebuit mai rfiulte zile de pregătire. M-am documentat asupra legăturilor is­torice dintre romani şi daci, pe care­ noi le studiasem la şcoală, dar nu în deta­liu. A urmat pregătirea fizică, toa­leta părului, costumele şi în aceste zile de căutare nu cred că ar fî reu­şit să-mi găsesc personajul. Aş putea spune că —sub îndrumarea regizorului Mir­cea­­Drăgan — mă strict o adevărată fiică a poporului dac. . . Antonelici Lu­aldi a birtevoit, în în­cheie­­r­i, să d­reseze un­ mesaj de simpatie cititorilor noștri, pe care-l reproducem mai jos. And­rada din „Columna lui Traian" Invitaţie la teatru Prin­ peisajul cam­ iicolor al ultimelor săptâmîni au apărut şi câteva emisiuni teatrale. După H. Limona, Romulus Vulpescu, televiziunea face „botezul“ unui alt autor, Leonida Teodorescu (a cărui primită piesă a apăru­t mai de mult în revista Teatru). „Bar­ca pe valuri“ e o piesă puţin ciudată, aspră, poate cam stîn­­gace ca demonstraţie, puţin frin­­tă, pentru că autorul nu posedă încă meşteşugul unei tensi­tii constante dramatice, foarte au­tentică în bună măsură, adu­citid şi clişee mai vechi ale teatrului nou , în sfîrşit din toată ţesă­tura dramatică detaşîndu-se, ceea ce e important, un autor care caută, încearcă, o modalitate de exprimare şi îşi înfăţişează o personalitate. Important rămâ­ne debutul. In spectab­olul de pe platou am întîlnit căldura cu care Alexandru Matei şi-a creionat personajul ; avem obiecţii la re­torismul puţin disimulat al lui Gh. Cozbrici şi am fi aşteptat mai mult de la rolul atît de e­­gal in toate ipostazele conceput de Gh. Girbea. Eroul său (punct principal în spectacol) a adus mai ales o violenţă brutală, nediferen­ţiată. Cîteva frumoase scene fil­mate în noapte (cam puţin dra­matism, cam ştearsă atmosfe­ră) au însoţit „Carea pe maluri“. Consemnăm şi debutul poe­tului Cicerone Theodorescu, de astă dată în calitate de autor dramatic pentru teatrul de pă­­pu­şi, colectivul din Brăila ne-a înfăţişat piesa sa „Circul“ (un text colorat, bogat în rime stră­lucitoare d in cadrul un­ui spec­tacol, viol, an­trenant, semnat de regizoarea Francisca Mirişan şi de încă Un­... debutant, tinărul şi talentatul scenograf GH. Gor­­duz, „şeful sectorului suflete“ a poposit pe micul ecran domi­nat de maniera atît de perso­nală a autorului său, Al.­f Miro­dan şi de măiestria lui Radu Beligan. Păcat, poate dezavanta­jată şi de serviciile camerelor de luat vederi, Vasilica Tastaman n-a reuşit să ne fa­ce să uităm personajul creat pe scenă de Marcela Rusu. Doua cuvinte des­­pre un film reclamă : Favoritul. O imensă demonstraţie pentru o poantă mică, cam mult zgo­mot pentru nititri, sau cum ar Sparte proverbul, se cutremură munţii ca să se nască un şori­cel, şi-apoi e de neînţeles pen­tru ce se face o reclamă atît de insistentă pentru cea mai bu­nă pastă de dinţi — super Cristal (care nu se găseşte totdeauna) şi nu pentru celelalte care ar tre­bui supuse atenţiei şi recoman­date. A. P. 18.00 DRUMURI ŞI POPASURI. Emisiune turistică. 18.20 Buleti­nul circulaţiei rutiere. 18.30 pen­tru copii A.B.c. — De­ce­­­ni. Antologie şcolară : CA­JU-UU. MEL PETRESCU 19.30 TELEJURNALUL De SEA­RA. 19.45 Agenda dv. 19.50 Bule­­tinul meteorologic. Publicitate. nu no STUDIOUL MUZICAL. Valsul (II). 16.40 Tainele profesiuni­lor. 21.00 REFLECTOR. ■S7TS“ fiLM ARTISTIC. 21.15 SCOTT IN ANTARCTI-m­_in.t ca. Producţie a stu­diourilor engleze. 28.05 TELEJURNALUL D­E NOAPTE. E­misiunea de la ora 20 — valsul (ii) este de fapt un minunat prilej de a asculta valsui vocale celebre, ca cele din Traviata, Bletl­a, Văduva ve­selă, Frumoasa Elena, Sîttge Vie­­nez, și altele. Vor interpreta : Iolanda Mărculescu­, Teodora Lucaciu, Valteria Râdulescu, Eu­genia Moldoveanu, Corneliu Fî­­năţeanu, Jean Hvorov, Nicolae Ţăranu şi alţii. Filmul artistic „Scott în An­tarctică“ fie reaminteşte de dra­matica întrecere pentru cucerirea Polului Sud din 1911, dintre en­glezul W. Scott şi norvegianul­­Ro­and Amundsen, care i-o luase înainte cu­ o lună. După alte 7 luni, o expediţie îi găseşte pe Scott şi pe cei trei tovarăşi ai săi in­gh­eţaţi — cu un jurnal ţinut la zi. Amundsen a pierit şi el mai târziu, în regiunea Polului Nord, pe cînd încerca să salveze echipajul dirijabilului „Italia“. Acest film impresionant a fost realizat cu concursul rudelor și foștilor colaboratori ai lui Scott. TI teatru TRAVIATA (Din distribuţie : Magda Ianculescu, Ion stoian, Ladislau Konya. Dirijor: Paul Popescu) — opera ro­mână, tel. 16.48.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Din, distribuţie : Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Lilli Duşescu, Valii Niculescu, Constantin Drăghici, Maria Wauvrina, Iancu Groza. Dirijor: Constantin Rădulescu) — Tea­trul de epereta, tel. 14.89.ll, ora 19.30. CASTILIANa (Din distribuţie : Coca Andronescu, Damian Crîşmaru, Ilinca Tomoroveanu, Marian Hudac) — Tea­trul naţional „X. L. Căragiale”, sala Co­media, tel. 14.71.71, ora 19.30. REGINA DE NAVARA (Din distribu­ţie: Gh. Cozem­ei, Matei Gheorghiu, Victor Moldovan, Ion Hentar, George Paul A­­vram, Valeria Gagialov) — Teatrul na­ţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. un Tramvai numit dorinţa (Din distribuţie : Clody Bertola, Ion Besoiu, Lucia Mara, Petre Gheorghiu) — Tea­trul „Lucia Sturdza BUlandra“, tel. 14.60.60, ora 20. SFÅNTUL MITICA BLAJINU (Din dis­tribuţie : Ştefan Ciobotăraşu, Marcela Rusu, Toma Caragiu, Paul Sava, Aurel Cioranu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. LUNA DEZMOŞTENIŢILOR (Din dis­tribuţie : Liliana Tomescu, George De­­metru, Mircea Anghelescu, Mihnea Mbi­­sescu, Valeriu Arnăutu) — Teatrul „C.I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. JAGUARUL ROŞU (Din distribuţie : ştefan Iordache, camelia Zorlescu, Geor­ge Sion, Cornel Elefterescu) — Teatrul „c. I. Nottara”, sala Studio, bd. Magheru nr. 20, ora 20. UN HAMLET De PROVINCIE (Din distribuţie : Amza Pellea, Silvia Po­­povici, Vasilica Tastaman, Sanda Toma, Mihai Fotino) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. TOATE PINZELE SUS (Din distribu­­ţie­: Ion Lucian, Marcel Anghelescu, Septimiu Sever, Magda Popovici, Nico­­lae Şpudercă) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.56, ora 20. VINOVAŢI FARA VINA (Din distribu­ţie : Sandu Rădulescu, Angela Măcin, Dimitrie Drăgan, Constantin Răşchitor) — Teatrul „Barbu Delavrancea“, tel. 12.94.23, ora 20. SCANDAL La BOEMa (Din distribu­ţie : Gică Petrescu, Doina Badea, Nicu Constantin, Al. Lulescu, Cristian Popes­cu, formaţia „Sideral“) — Teatrul sati­­ric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, tel 15.56.78, ora 19.30. COLIBRI MUSIC HALL (Din distribu­ţie : Stela Popescu, Didi Ionescu, Trio Calan, în reprezentaţie solistul de mu­zică uşoară Luigi (Belgia) — Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. VRĂJITORUL DIN OZ — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei nr. 50, tel. 15.23.77, ora 17. GUUVER IN ŢARA PĂPUŞILOR — Teatrul Ţăndărică, sala Palatului pionie­rilor, ora 17. CONCERT SIMFONIC. Dirijor: Djura Jaksic (R.S.F. Iugoslavia), solist : Ion Voicu — Sala Ateneului, ora 20. ATRACŢIILE MANEJULUI — Circul de stat: 401. 11.01.20, ora 19.30. Premiere CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTU­LUI SĂLBATIC — București (15.61.54) — 8.45, 10.45, 12.45, 14.45, 16.45, 19. 21. OPERA DE TREI PARALE — Central (14.12.24) - 9. 11.30, 14.30, 17.30, 20.30 UN TAXI pentru tobrouri — Capitol (16.29.17) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15, 18.30, 20.45. SPARTACUS — ambele serii — Pacea (31.32.52) — 16, 19.30. FRENCH CANCAN — Colentina (35.07.09) — 16, 18.15, 20.30. OPERAȚIUNEA CROSSBOW - Bucegi (17.05.47) — 9—13.30 în continuare, 18, 18.15, 20.30 . Mioriţa (14.27.14) - 9.30, 12, 15,30. 18, 20.80 . PASAREA PHÖNIX — Viitorul (11.48.03) — 15.15, 18, 20.45; PROFESORUL DISTRAT — Feroviar (16.22.73) — 8.30, 10.45, 13, 15.30, 18, 20.15 ; Excelsior (18.10.88) — 9.45, 12, 14.15, 16 30, 19, 21.15 ; Aurora (35.04.66) — 8.30, 10.45, 13, 15.30, 18, 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30. SUBTERANUL — Volga (11.91.26) — 10, 12. 14, 16, 18,15, 20.30. SFIDAREA — Lira (Sl.71.71) — 16) CANALUILE - Unirea (17.10.21) - 15 30, 18, 20.30. CUM SA FURI UN MILION — Mosilor (12.52.93) - 15, 17.45, 20.30. MONDO CANE - VIATA PLINA DE SURPRIZE — Timpuri noi (15.61.10) — 9—20 în continuare. CINE VA DESCHIDE UȘA 7 — Lucea­fărul (15.87.67) - 9, 11, 13, 16. 18.15, 20 80. REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF — Patria (11.86.25) — 10, 12.15, 14.30. 16 45, 19, 21.15 ; Festival (15.63.84) — 9. 11 15, 13.30, 16.15, 18.45, 21 ; Sala Palatului (15.73.72) — 17.30, 20.30. ECOUL DE PE COASTA — Jumtaa (16.23.35) — 9—16.80 în continuare, 18.30, 20.30; LOANA — Republica (11.03.72) — 0.45. 12, 14.30, 16.45. 19, 21.15 ; Modern (23.71.01) - 9.30, 11.45. 14, 16.30, 18 45. 21 ; RAZBUNATORU — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, 20.30. SALVELE AUROREI — Dacia (18.26.10) - 8.30-20.45 in continuare. POVESTEA ŢARULUI SALTAN — Popular (35.15.17) — 15.30, 18, 20.30. UN idiot la Paris - Giuresti (17.55.46) - 15. 17, 19. 21. PROSTĂNACUL — Drumul Sării (31.28.13) - 15, 17.30, 20. O FATA FERICITA — cinemascop — Victoria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.30, 15 15. 18.30, 20.45 ; Grivița (17.08.58) - 6. 11.15, 13.30, 16. 18,15, 20.30 ; Gloria (22.44.01) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30 ; Melodia (12.06.88) - 9. 11.15, 13.45, 16.15, 18 45. 21. ZECE NEGRI MITITEI - Aria (21.31.86) - 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20 30; Floreasca (33.29.71) — 9. 11.13, 13.30. 16, 18.15, 20.30. CASTELANII — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. CINE CĂLĂREȘTE UN TIGRU — Cos­mos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.30. FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD — Flacăra (21.35.40) — 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. SINDBAD MARINARUL — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.30 20.45 . Vitan (21.39.82) — 14.30. 16.30, 18.80. 20 30. COMOARA — Cinematecă (13.92.72) — 10, 12. 14. VULTURII ZBOARA DEVREME — O­nion (13.49.64) — 15.30, 18, 20.30 ; Buzesti (15.62.79) - 15. 17.45, 20.30. PE CER TRECE CARUL MARE — Munca (21.50.97) — 16, 18.15, 20.30. AMPRENTA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.30. COMISARUL X — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.30. TESTAMENTUL INCASULUI - Pro­gresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.30. OCOLUL — Tomis (21.49.46) 13.30, 16, 18.15, 20.30. 8, 11.15, 18. 20. La pupitrul Orchestrei de studio a RadîoteleVizîunii, în concertul de aseară a apărut dirijorul f­rancis Chagrin din Anglia (solistă, Sofia Cosma) Spre centrul planetei ■După conferința dr. ing. ION BASGAN — în jurul cinului 1930 îrt exploa­tările petrolifere, forajul hidraulic Rotary avea să aducă primul salt al perforrm­anțelo­r în sfi’pardă pu­țurilor pînă la adîncimi între 3500—3000 rrr. Procedeul părea să permită atingerea unor adîncimi şi mai mari, cînd în calea aces­tor strădanii a apărut un fapt neprevăzut prin aspectul său fi­zic : găurile pufurilor erau de­viate de la verticală provocînd torsionări şi chiar cediii grave asupra coloanei de prăjini care acţionaţi săpa. In aceste împre­jurări critice pentru exploatările petrolifere, inginerul ION BAS­GAN întreprinde ample cercetări şi reuşeşte să stabilească într-un mod ştiinţific, riguros exact, meto­da exploatărilor prin forajul ro­tativ simultan percutant, denumit şi forajul sonic. Astfel, la 18 mai 1934, dr. ing. Ion Basgan îşi în­registrează invenţia. Exploatările petrolifere din Statele Unite ale Americii, Italia, Srattţa, Portugalia şi 12 ţări arabe, aplică încă din anul 1937 metodele brevetate de către in­ventatorul român. Este demn de relevat faptul că numai în Sta­tele Unite ale Americii, îmbună­tăţirile aduse utilajului petrolifer conform principiilor enunţate de dr. ing. Ion Basgain au adu­s in­dustriei americane o economie estimată de experţii în materie la impresionanta sumă de peste 30 miliarde de dolari, economii realizate în cele un milion de sonde exploatate şi peste un mi­­liard de metri foraţi. Caracterul ştiințific al metode­lor de foraj enunțate de dr. ing. Ion Basgan au fost în centrul atenției generale în cadrul celui de-al 7-lea Congres mondial al petrolului ce a avut loc la Mexi­co în aprilie anul ac­esta. Cu această ocazie, faţă de stadiul critic în care se află tehnica fo­rajului, în imposibilitate de a d­e­,­păși 8 000 m adîncime, inventa­torul Ion Basgan propune, pentru atungerea de mari adînci­mii, pînă la 15 000 m, să utilizeze limita­rea presiunii arhimediene asupra coloanei de foraj cît mai aproape de sapă şi utilizarea energiei so­­nice pentru a se imprima sapei o pătrundere mai amplă prin lo­vituri de percuţie, energia fiind transmisă fără a folosi aparatură subterană complicată. În cadrul conferinţei ţinută la 29 XI a.c. în Bucureşti, el a ară­tat că a depus noi brevete privind ameliorări aduse metodelor de foraj, necesitate de cerinţele me­reu crescînde al tehnicii moder­ne a forajului. Nu putem trece cu vederea elogiul adus de savantul român în încheierea conferinţei amintite inginerului George Constantines­­cu, părintele sonicităţii care a in­­spirat realizările sale din dome­niul forajului modern. Aurel M. Alb­a CINCI CRITICI ÎȘI CONFRUNTĂ OPINIILE VULTURII ZBOARĂ DEVREME • •• •• • • Calificativele sunt cuprinse între ••••• (cota maximă) şi • (limită minimă), selecţia noastră săptămînală de filme fiind alcătuită în ordinea mediei întrunite de fiecare film în parte. Călin Căliman Valerian Sava E, A­tanas­iu M. Mihăilescu T. Caranfil (Contemporanul) (Cineitta) (ftd­ P. liberă) (Flacăra) .(Inf. Bucureștiului) OPERA DE TREI PAPALE ••• • • • • • • CINE VA DESCHIDE UȘA? •• •• ECOUL DE PE COASTA •• •• • • • •• reîntoarcerea lui subConF •• •• • • • •

Next