Informatia Bucureştiului, februarie 1968 (Anul 15, nr. 4498-4522)
1968-02-01 / nr. 4498
Contemporanii lui Baudelaire au aflat in paginile volumului „Florile răului“ o mărturie de adîncime a unui suflet singular, dar şi o imagine a omului modern, hărţuit de năzuinţi contrarii. Drama poetului consta, în adevăr, in dualitatea simţirii şi în nevoia de multiplicare a fiinţei sale zbuciumate. Suferinţa intimă, nostalgia, conştiinţa apăsătoare a timpului care trece, simţul neantului şi al propriei destrămări îşi aflau, în poezia lui Baudelaire, o corespondenţă în participarea la suferinţa unanimă a celor învinşi, trecînd ca nişte spectre în ceaţa învăluind marea metropolă. Exaltarea în faţa frumuseţii şi sentimentul damnaţiunii, fervoarea credinţei şi dramele păcatului sau remuşcării, vieţuirea încropită, deprimată, în cotidianul cenuşiu, şi nevoia aprigă a evadărilor totale, în călătorii şi ţărimuri imaginare, au definit astfel pe portative diferite şi opuse, regimul lăuntric, bogat in călăuziri, al poetului francez. Versurile sale, de o tonalitate reculeasă şi gravă, au sunetul interiorizat al confesiunii murmurate; gestul, poza, procedeul retoric, sunt absorbite într-o artă, în acelaşi timp savantă, de îndelungă elaborare şi, totuşi, directă, sinceră ; principiul dualităţii complementare îşi află expresie şi aici. Drama interioară a omului, aflîndu-şi o corespondenţă în versul învăluitor şi sugestiv, va explica deopotrivă audienţa imensă a poetului — dovadă numeroasele traduceri şi ediţii ale cărţii — ca şi actualitatea acestei poezii în conştiinţa cititorilor. Acest din urmă fapt ne va da întreaga măsură a semnificaţiei creaţiei baudelairiene pentru epoca noastră. Sunt, în adevăr, poeţi mari, care s-au bucurat de o popularitate de bună seamă mai întinsă, mulţumită caracterului retoric şi mai direct accesibil al operelor lor. Rareori, însă, un poet a fost mai prezent în conştiinţa cititorilor, prin mulţimea versurilor rămase în memorie, ca Baudelaire. Poezia „Florilor răului” are în conştiinţe prelungire şi durată, întovărăşeşte ca o muzică în surdină existenţa cititorilor, care îi respiră miresmele şi tăriile distilate. Literatura noastră a stabilit încă din anul morţii lui Baudelaire o punte între poet şi conştiinţa cititorilor români. In cursul deceniilor, traducerile din lirica sa în româneşte s-au înmulţit. Muzica versului, estetica, tonalitatea intimă a poeziei sale au atat ecou în viaţa şi arta poetică a numeroşi scriitori români. Nu a fost numai o influenţă de suprafaţă, un semn de mimetism literar, ci mai cu deosebire o corespondenţă de adincime dintre Baudelaire şi confraţii săi români. Confruntarea a fost, cu deosebire, bogată în semnificaţii, pentru cultura noastră. Drama poetului a răsunat în numeroase opere poetice ; versul său şi-a aflat ecou în armonia îngemănată a scrisului nostru, cuvîntul francez, rod al unei elaborări istorice seculare şi al unei literaturi cultivînd, deopotrivă, perfecţia formală, simetria, dar şi fluidităţile, claritatea dar şi învăluirea sugestiei, este pus, in ediţia bilingvă, a poeziilor lui Baudelaire, apărută recent în alcătuirea poetului Geo Dumitrescu, faţă în faţă cu verbul românesc, expresie a unui suflet desfăşurat în veacuri, îmbogăţit de cronicari şi de toţi meşterii care au dat limbii noastre vorbite şi scrise în mlădiere, bogăţie, rezonanţe şi polivalenţă. Cititorul va putea urmări astfel, paralel, muzica versurilor franceze şi româneşti, în armonii care-şi corespund, în lungul paginilor. Operă de colaborare, volumul de faţă alcătuieşte locul de Intîlnire a numeroşi poeţi români : Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Barbu, Perpessicius, Al. Philippide, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, N. Davidescu, Al. Andriţoiu, Ion Caraion, C. D. Zeletin, Lazăr Iliescu, Grigore Hagiu, Mircea Pavelescu, Nina Cassian, Barbu Nemţeanu, Tudor Măinescu, Veronica Porumbacu, Petre Solomon etc. Volumul alcătuit de Geo Dumitrescu nu reprezintă, însă, decît o făgăduială pentru o lucrare mult mai vastă, în care prezenţa poetului francez în cultura românească îşi va afla un ecou integral. Dintre traduceri, nu s-a reţinut, în cartea de faţă, decît versiunea cea mai reprezentativă, pentru fiecare poem. Lipseşte şi prezentarea personalităţii poetice a lui Baudelaire, împreună cu mărturia critică a prezenţei sale în cultura românească; acestea urmează să fie săvîrşite, în ediţia completă, de criticul-poet Vladimir Streinu. Lipseşte de asemenea aparatul critic, care ar fi îngreuiat prea mult prezentarea unei asemenea lucrări. Redusă astfel la o ediţie portativă, ultima traducere, elegantă ca prezentare, bogată totuşi în substanţă şi variată în ritmuri, alcătuieşte, deopotrivă, încă o dovadă a prezenţei poetului francez in cultura românească, omagiul literelor româneşti cu prilejul centenarului morţii lui Baudelaire, şi, în acelaşi timp, mărturia iscusinţei poeţilor români de a transpune versurile lui in armonii autohtone. Ion Biberi PROZA. In seria de,Opere“ de Ioan Slavici, pregătită de Editura pentru literatură în colecţia „Scriitori români“, au apărut două volume (legate în mătase) conţinând poveşti şi nuvele. Unul dintre reprezentanţii de frunte ai realismului hispanoamerican este venezueleanul Rómulo Gallegos, autorul romanului «Dona Barbara", evocînd o stranie umanitate, într-un spaţiu geografic primitiv. Remarcăm „Umbrela Sfîntului Petru” de Mikszáth Kálmán (1847— 1910). „Unul dintre cei mai buni scriitori italieni contemporani“, arăta Hemingway, este Elio Vittorini, autorul „Călătoriei în Sicilia“ şi al „Oamenilor şi neoamenilor“, apărute într-un singur volum în „Biblioteca pentru toţi“ (unde a ieşit de sub tipar şi celebrul roman al clasicului maghiar, amintit mai sus). O culegere din nuvelistica lul I. A. Bassarrabescu apare sub titlul „Un om în toată firea", în colecţia „Lyceum”. Alte apariţii în proză sunt romanul „Sandu Ronea“ de Al. D. Rădulescu şi culegerile de nuvele „Alge“ de Nicolae Jianu (în colecţia „Nuvele de ieri şi de azi“) şi „Marşul“ de Vasile Rebreanu, în „Columna”. POEZIE, TEATRU, ISTORIE LITERARA. Mai întii, o culegere din „Cele mai frumoase poezii“ ale lui Paul Eluard. Impresionantul tiraj de 100 000 exemplare îl cunosc versurile lui Ion Minulescu (sub titlul „Romanţe pentru mai tîrziu“) în collecţia „Biblioteca pentru toţi“. O altă colecţie, de data aceasta numai de poezie, remarcabilă prin distincţie grafică şi ţinută antologică, este „Albatros“. Iată două apariţii : „Alfa“ de Nichita Stănescu şi „Interludiu” de Nicolae Tăutu. Bine primit de critică, cu prilejul precedentului volum, Leonid Rimov semnează „Şapte poeme“ în Editura pentru literatură. Poetul Ion Bănuţă îşi publică un prim volum dintr-un Sens SAP TAM BMA if£ ciclu intitulat „Olimpul diavolului“ ; este vorba de „Panorama efemeridelor“. Alte culegeri de versuri sunt „Cartea nunţilor” de Sorin Mărculescu şi „Emoţii la trapez“ de Ion Crînguleanu. Din dramaturgie menţionăm trilogia „Mihai Viteazul” (Călugăreni, Alba Iulia, Turda) de Octav Dessila și culegerea de teatru pentru cei mici „Uite-l este... uite-l nu e !“ care grupează lucrări de Victor Eftimiu, Alecu Popovici, Nina Cassian, Mihnea Moisescu etc. Dintre scrierile cu caracter de istorie literară semnalăm pe cele referitoare la „Valori umane în literatura greacă“ de N. I. Barbu, „Noul roman francez“ de Romul Munteanu şi „Surorile Bronte" de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. BAUDELAIRE iiiiiiMmiiiimmmiiiimiiiiiimimmiiiiniiiiiiiiiin« ain minim româneşte iiiMiiimimimmiiiiiiimiimiiiimiimiiiiHiiiimiiiii V «IMIIÉI ^ FLORILE RÂULUI C Nu citeva săptămîni în urmă, cunoscuta revistă franceză Ci■'*némonde, remarca prezenţa Irinei Petrescu în cetatea californiană a filmului american. Am sunat deunăzi la locuinţa actriţei, dintr-un Cartier bătrin al Bucureştiului care mai supravieţuieşte in zona dintre Foişor şi liziera blocurilor noi din Mihai Bravu. Şi iat-o pe Irina Petrescu întoarsă din nou acasă, după mai bine de două luni petrecute la Hollywood. — Bunul meu prieten, regizorul Gheorghe Vitanidis, m-a chemat să joc în filmul Nelinişte — ne explică actriţa. Partenerii mei vor fi George Constantin, Iurie Darie si Carmen Stănescu. Răspunzînd solicitării studioului am întrerupt vizita mea de studiu la Hollywood... — Numai de studiu ? citisem in „Cinémonde“ că aţi fost solicitată Şi pe genericul noii producţii a lui Abyy Mann, autorul scenariului la „Procesul de la Nuremberg“ — Ei bine, da ! E adevărat ! Cred că mă voi întoarce, în vară, în California pentru a turna în acest film intitulat După cădere. Este o adaptare a piesei lui Arthur Miller, în care acesta evocă figura lui Marilyn Monroe și epoca de tristă amintire a comisiei prezidate de către senatorul Mc Carthy. N-aș vrea să se creadă că voi interpreta rolul principal. Nici nu se știe încă cine va fi, de fapt, protagonista , poate Julie Christie, poate Faye Dunaway. Mie mi s-a propus cel de-al doilea rol feminin. Scenariul sa află încă în lucru, Abby Mann, care este în egală măsură scenarist şi producător al acestui film, se află deci în plin efort creator şi, cînd am plecat, terminase deja pagina 78 ! In treacăt fie zis, prestigiosul dramaturg de film american este un admirator al producţiei noastre Duminică la ora 6, pe care a avut prilejul nu numai s-o aplaude, dar s-o şi premieze, ca membru al juriului de la Mar del Plata. — Cum v-aţi petrecut vremea la Hollywood ? — Învăţînd ! Am studiat într-un colegiu din Los Angeles şi trebuie să vă spun că profesorul meu de engleză a fost campionul internaţional de aruncare a ciocanului, Hanold Connoly, un intelectual de cea mai fină nuanță. In treacăt fie zis, împreună cu soția sa, firuncătoarea de disc cehoslovacă Olga Fikotova, are pe lingă cîteva Zeci de trofee sportive,... patru copii superbi. — Aclimatizarea a fost dificilă ? — Nu pot uita imaginea fantastică a Hollywoodului în timpul sărbătorilor. Toţi pomii de pe Sunsett Boulevard, împodobiţi cu becuri colorate ca pomul nostru de la pavilion, în vreme ce afară puteai nu numai să faci plajă, ci şi baie în piscină. Aşa încît singura dificultate mi s-a părut clima, senzaţia neobişnuită de a trăi de două ori pe an în acelaşi septembrie. In mediul cu înfăţişare de decor care este California, trăiesc nu numai celebrităţi excentrice ca Frank Sinatra sau Kim Novac, ci şi familii americane obişnuite ca cea a profesorului meu. M-am simţit bine în colegiul din Los Angeles sau pe platourile din Hollywood, unde, oricât ar părea de curios, munca unei echipe de filmare se desfăşoară în aceeaşi succesiune şi atmosferă profesională ca şi la Buftea, deşi bineînţeles într-un ritm oarecum diferit. Am putut asista astfel, pe platourile studiourilor 20 Century-Fox la turnarea filmului Detectivul cu Frank Sinatra în rolul principal, ca şi la alte turnări în studiourile Warner Brothers şi Paramount. — Dar filme. — In stare finită î — n-aţi avut prilejul să vedeţi ? — M-aş fi putut ,,îndurat să nu văd? Am fost şi eu, bineînţeles, la Bonny and Clyde, un film despre care se vorbeşte atît, şi despre care, întoarsă acasă, am avut prilejul să citesc şi în ,,Contemporanul”. Are un nemaipomenit succes de public şi în orice societate mă aflam se vorbea despre unul şi acelaşi subiect : Bonny and Clyde. Mărturisesc însă că filmul nu mi-a lăsat o impresie deosebită. Mi se pare că criticii îi supralicitează sensurile şi valoarea, eu am văzut o producţie oarecare nu lipsită de umor, ceea ce pentru filmul de aventuri este într-adevăr, un cîştig original. N-am fost impresionată poate şi datorită faptului că, cu cîteva zile înainte, vizionasem un film înrudit ca tematică, ecranizarea Cu sînge rece după Truman Capote, scriitor pe care am avut plăcerea să-l cunosc personal la Hollywood și să-l citesc în original. N-am putut, din păcate, să văd The Graduate (ceea ce s-ar traduce — cred — Absolventul) de Mike Nichols, autorul lui Cine a Ucis-o pe Virginia Woolf. Am urmărit în schimb la New-York, spectacolul montat de Nichols cu Vulpile de Lilian Heilman şi am avut acolo încă o dată prilejul să descopăr, prin comparaţie, ce mare actriţă e Olga Tudorache. Rolul Regina pe care ea l-a jucat la Bucureşti era deţinut la Lincoln Center fără egală strălucire de către Anne Bancroft ! Aş vrea să mai amintesc despre Cine va veni să ia masa cu noi ? noul film al lui Stanley Kramer, care va intra, probabil, în discuţia pentru Oscarul acestui an, nu pentru regie ci pentru interpretare , este ultima apariţie a acelui mare actor care a fost spencer Tracy, alături de care mai joacă Katherine Hepburn şi Sidney Poitiers. Filmul lui Kramer căruia i-aş putea semna în alb o frumoasă carieră în Europa, este o comedie despre existenţa dificilă a unui cuplu format dintre un negru şi o albă. Cinematografele americane sînt pitoreşti, acolo în tot timpul proiecţiei spectatorii ronţăie floricele. în ce mă priveşte, eu m-am simţit mai bine în studio. Aşa se intîmplă probabil, întotdeauna, cu un actor ; nu e în largul său decît acolo unde simte miros de clei, de cărbuni, de fond de ten și de pudră Max Factor ! T. Caranfil Cu IRINA PETRESCU la Hollywood... Ésüüll Eras s ss a »: a Hi H. ® e s? ar& ffl' klb Atenţie la depăşiri! STATISTICA ARATA CA PESTE 10 LA SUTA DIN TOTALUL ACCIDENTELOR SE DATORESC DEPĂȘIRILOR INCORECTE Ocuparea în depăşire a sensului invers de circulație, atunci cînd din partea opusă se apropie un alt vehicul sau depăşirea afectînd două sau mai multe vehicule care circulă în paralel şi în acelaşi sens (triplarea), constituie abateri deosebit de grave de la prevederile legale, soldate în majoritatea cazurilor cu accidente din care au rezultat avarii importante, răniri de persoane sau pierderi de vieţi omeneşti. Iată de pildă un caz semnificativ : în ziua de 7 ianuarie 1968, autoduba 32—B 1 452 condusă de GRUNSTAIN AUREL din Bucureşti str. Zamora nr. 11, circuited pe şoseaua Giurgiului, a intrat în depăşirea autotaxiului 2—B 7 856 care depăşea la rîndul lui un vehicul staţionat pe dreapta drumului. Datorită neatenţiei şi încălcării flagrante a legii, şoferul GRUNSTAIN AUREL a pătruns cu autoduba pe sensul invers de circulaţie şi, tamponîndu-se cu un vagon de tramvai ce venea din partea opusă, a fost proiectat împreună cu vehiculul în autoturismul pe care-l depăşise şi apoi într-un pom. Rezultatul — ambele vehicule grav avariate, tramvaiul lovit şi scos din circulaţie, iar şoferul autodubei împreună cu pasagerul său, grav răniţi şi internaţi de urgenţă. Un caz similar s-a petrecut şi în ziua de 29 noiembrie 1967, cînd şoferul POPA FLOREA a depăşit cu autobasculanta 32—B 458, pe şoseaua Alexandriei, alte două autovehicule în mers şi p pătrunzind pe partea stingă a şoselei a accidentat pe minorul POPA ADRIAN ce aştepta autobuzul de staţie. Depăşirea tramvaiului, oprit în staţie fără refugiu sau cînd se găseşte la mai puţin de 50 m de aceasta, duce la accidentarea pasagerilor care coboară sau pătrund pe carosabil pentru a se urca în vagoane. Şoferul SÎRBULESCU VASILE de la întreprinderea construcţii căi ferate, conducătorul autobasculantei 32—B 4 347, în ziua de 27 decembrie 1967, în timp ce circula pe bd. Dîniel Golescu, s-a angajat cu autobasculanta în depăşirea tramvaiului oprit în stația fără refugiu de la str. Virgiliu. In acel moment, din tramvai cobora minorul Craiu Constantin care a fost surprins de vehicul şi lovit mortal. De multe ori, din frica de a nu „şterge“ din mers pe cel depăşit, unii conducători exagerează în aprecierea distanţei laterale între vehicule în momentul depăşirilor şi ocupă o parte nejustificat de mare din carosabil, stînjenind circulaţia. De asemenea, trebuie să ştim precis cînd intrăm în depăşire, în special din urma unor autovehicule cu gabarit mare care împiedică vizibilitatea — şi cînd revenim pe partea dreaptă a străzii , lipsa de experienţă duce la ieşirea bruscă in faţa altor maşini ce vin din sens opus sau la tamponarea cu cele din dreapta, atunci cînd nu se reocupă corect poziţia iniţială... máj. ing. M. Cocuz (D.M.C.) 6* 1 EXPLORĂRI SUBMARINE Mai puţin senzaţională, şi poate de aceea într-o măsură mai mică aflată in atenţia publicului, explorarea oceanului planetar continuă neîntrerupt şi tot mai intensă. Searab III, expediţia americană aflată, după cum se vede, la o a treia ediţie, se pregăteşte pentru scufundare zilele acestea. Vor participa 40 de oameni, în echipe de cite 8 ; ei vor lucra câte 12 zile la o admnetrie de 130 m. Casa lor este constituită dintr-un cilindru cu diametrul de 3,6 m şi lungimea de 17,3 m la care sunt ataşate alte două camere avînd 3,6 mp şi 2,4 m înălţime. Atmosfera pe care o vor inspira e compusă din 92 la sută heliu, 6 la sută azot, 2 la sută oxigen ; temperatura va fi de 35°C. In interior va fi asigurată o presiune egală cu cea exterioară, a apei, ceea ce va uşura trecerea aeronauţilor din cabină în afară. De menţionat că la reîntoarcerea la suprafaţă de. la!!1HllKil!KilK!!HIIIHi!iHllllHI!iiH!!!!HI!!!al!!IHlll compresia durează patru zile. Se anunţă în acelaşi timp că în Anglia, British Aircraft Corporation construieşte un laborator submarin compus dintr-un cheson avînd o lungime de 7,8 m şi o lăţime de 4,5 m. în el vor fi compartimentate o cameră — cu un perete în întregime din sticlă, o sală pentru echiparea scafandrilor, o bucătărie. Patru oameni vor lucra 37 g zile la 30 m adîncime. IZOTOPII — după cum s-a anunţat de ieri de Uniunea Sovietică au fost JB descoperiţi noi izotopi, în legătură cu mgg aceasta menţionăm că te natură se rg cunosc pînă acum 85 de izotopi nagurali. Oamenii au mai produs 900 de izotopi radioactivi, din care 30 sunt folosiţi de medicină. Printre alte utilizări atrage atenţia posibilitatea de a identifica o substanţă aflată într-un amestec în cantitatea infimă de o mlgg liardime de gram mini! ll!HI!imi!!IH!!ni!IIHi!!K Poftiţi la şcoală In sfirşit, aşteptatele şi doritele lecţii au sosit. Ne-am pregătit caiete şi creioane proaspăt ascuţite aşteptînd clopoţelul care vesteşte „prima oră“. Bucuria împlinirii unui vechi deziderat ne-a făcut deci să acordăm circumstanţe întîrzierii. Pină astăzi (joi) am urmărit primele două emisiuni (franceza şi engleza), urmînd ca în continuare să se desfăşoare lecţiile de germană şi rusă. Filmele scurte care preced lecţiile sînt ingenioase şi în măsură să asigure o eficace „mnemotehnică“ uşurînd evident conţinutul predării, consolidînd efortul didactic. Aşa cum cere specificul televiziunii, şi aici, în desfăşurarea lecţiei există o mică „înscenare", o „regie“, un dialog între profesori şi elevi, după o metodă modernă, aplicată unanim. In acest fel, telespectatorii, o dată cu materialul predat, sunt puşi în situaţia dublă de elevi şi spectatori. Calitatea debutului e mai mult decît promiţătoare. La limba franceză, lectora Irina Eliade a avut siguranţă, fluiditate şi o promptitudine cu totul cuceritoare a replicii. Lectorii de engleză Leon Leviţchi şi Dan Duţescu au adăugat un cuceritor plus de umor (de natură evident anglo-saxona), marcînd cu promptitudine şi în acest plan etapele lecţiei. La ambele cursuri, desigur că pe viitor împlinirea mai sigură a coeziunii „elevilor“ şi creşterea spontaneităţii lor, vor asigura o acurateţe şi o fluiditate sporite. Parcă mai inspirat, filmul englez — ca şi cel francez — ne fac cunoştinţă deci cu metode noi de însuşire a limbilor străine. Aşa cum ne informează Mihai Florea (redactorul şef al emisiunilor culturale) cursurile vor continua, sporind in complexitate şi la anul în cadrul unui „ciclu II“. Şi dacă vorbim de lecţii, să aşteptăm în continuare şi acea „cronică a ideilor” (pe care am dorit cit mai variată şi mai pasionantă), să amintim emisiunile dedicate limbii române, de cele de antologie şcolară, şi să ne oprim la „Biblioteca lui Aşchiuţă“ o bună emisiune de propagandă a cărţii printre cei mai mici dintre copii. Nu i-ar lipsi totuşi nişte elemente mai variate de ilustraţie, după cum ar fi de dorit ca şi privitorii să se amuze măcar cu prezentatorii. Capitol al unei „istorii a teatrului“ a fost şi spectacolul Teatrului Naţional din Craiova cu „Egor Bulîciov şi alţii“, marcînd împlinirea festivă a 100 de ani de la naşterea marelui dramaturg Maxim Gorki. Un spectacol căutînd să releve intr-un limbaj cit mai modern contemporan mesajul dramei, dar trăind ca prezenţe artistice mai ales prin persoana protagonistului Vasile Cosma, un actor complex, înzestrat cu un amplu registru dramatic. Alecu Popovici 17.30 Curs de limba germană. SEARA DE ROMANŢE. TELEJURNALUL DE 17.58 Sumarul zilei. 18 00 EMISIUNE ECONOMICĂ. Competentă, promptitudine, exigenţă ! 18. 30 STUDIOUL PIONIERILOR. „Cînd voi fi mare“. 19.00 „MULT E DULCE ŞI FRUMOASA“ — emisiune de limba română. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletin meteorologic. Publicitate. 20 00 Film serial : Ivanhoe. 20.26 REPORTAJ ’68 : Prometel contemporani. 20.50 TELEGLOB — emisiune de călătorii geografice. 21.15 „RITA“ — operă comică într-un act. Transmisiune de la Sofia. 22.00 DE LA GIOTTO LA BRÂNCUȘI. Prezintă Dan Hăulică. 22.20 22.45 NOAPTE. 23.00 închiderea emisiunii. Acţionarea electromotorului Pentru a porni, motoarelor de automobil trebuie să li se asigure o turaţie de 30—50 rot/min. Această turaţie minimă este impusă de carburator, care livrează amestec carburant numai de la o anumită valoare a depresiunii şi deci a turaţiei. In timpul iernii, la pornirea la rece, care se bazează numai pe fracţiunile uşor volatile din benzină, turaţia de pornire trebuie să fie mai mare. Dar, la temperaturi scăzute, cuplul rezistent al motorului creşte apreciabil, depăşind cu mult chiar valoarea cuplului activ al motorului. Pe de altă parte, tensiunea bateriei scade şi puterea dezvoltată de electromotor este mai mică. Acţionările scurte şi repetate ale demarorului sînt nerecomandabile intrucît iniţial acesta lucrează în „scurt circuit", preluînd un curent de 4 ori mai mare decît curentul nominal al bateriei. Ca atare, este de preferat ca acţionarea electromotorului să se facă pe perioade de timp de cite 5 secunde. Dacă după 3—4 încercări motorul nu a pornit, se va acorda acumulatorului un răgaz de minimum 3 minute. Dacă după mai multe încercări motorul nu porneşte, se va proceda la înlăturarea defecţiunii fără a se mai solicita în mod inutil şi dăunător acumulatorul şi electromotorul. D. G. DATSUN WOO ţinut din pionii pătrunderii japoneze pe pieţele vest-europene ale automobilului. De remarcat că în raliul Monte- Carlo echipajul Mikkola — Jarvi s-a clasat pe un foarte onorabil loc , concurînd pe o maşină DATSUN. Mai ales dacă ţinem seama că din 200 de maşini care au plecat numai 80 au ajuns la Monaco — multe din ele suferind defecțiuni care au dus la abandonul echipajelor. POIANA BRAŞOVULUI - IARNA A trăgătoare şi vara — mai ales de cînd oglinda unui mic lac multiplică imaginea munţilor din jur — Poiana Braşovului şi-a făurit faima datorită iernii, dezvoltarea ei fiind legata direct de sportul schiului. Celor care ajung aici ea le oferă pe lingă frumosul peisaj înzăpezit, suficiente puncte de atracţie. Dintre ultimele realizări amintim : * Un al treilea hotel modern (Bradul) construit, ca şi al doilea, ca o anexă a hotelului „Sport“. * Şura Dacilor, un complex alimentar, rustic, construit cu multă fantezie. * O linie de autobuze (cu capacitate sporită duminica) asigurînd o legătură permanentă cu Braşovul. Noutăţi rezervă Poiana şi amatorilor de schi, mai ales pe linia mijloacelor mecanice de urcat pantele. Şi dacă bătrînul teleferic care te poartă pe cablu spre înălţimile Postăvarului a devenit insuficient pentru afluxul duminical, noul schi-lift de pe vechea pistă de slalom de pe Crucurul mare şi beby-schi de lingă hotelul Sport, fac ca începătorii mai ales să nu fie nevoiţi să urce sus pe munte. La aceste două schi-lifturi din Poiană se mai adaugă alte două aflate sus, pe ultimele pante ale Postăvarului , unul dat în folosinţă pe Kanter, al doilea în construcţie pe pîrtia telefericului între Poiana Ruia şi cabana Cristianul Mare, indiscutabil că aceste construcţii contribuie mult ca amatorii de schi să viziteze în tot mai mare măsură staţiunea. Ce s-a făcut însă pentru cei care nu schiază şi care totuşi urcă la Poiană ? Restaurantele, tot mai multe şi mai încăpătoare, devin şi ele insuficiente duminica. De fapt, nu pentru a se înghesui sub un alt acoperiş pornesc oamenii spre munte după o săptămînă de lumîtu ! Cei ce vin cu săniuţe găsesc, până la urmă, un dehişor unde se pot bucura de plăcerea alunecuşurilor, dar nu în cele mai bune condiţii. Cum însă nu toţi vin cu săniuţe pentru o oră sau două de joacă, este nevoie să se organizeze şi în Poiana un centru de închiriat săniuţe, schiuri şi alte materiale sportive şi pentru oaspeţii duminicali. De asemenea, este necesar să se amenajeze mult dorita pîrtie de săniuş şi mult mai dorita pîrtie turistică de schi pentru coborîrea din Postăvarul, „drumul roşu", chiar după încercările de îmbunătăţire recente, nefiind propriu-zis o pîrtie de schi convenabilă schiorilor mijlocii. Gh. Epuran SEARA DE BALET GERSHWIN (premieră) — Din distribuţie : Ileana Iliescu, Valentina Massini, Magdalena Popa. Dirijor : C .Trăilescu) — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. CONTESA MARITZA (Din distribuţie : Adriana Codreanu, Nicolae Ţăranu, Constanţa Cîmpeanu, Toni Buiachi. Dirijor: c. Rădulescu) — Teatrul de operetă, tel 14.80.11, ora 19.30. ROMEO ŞI JULIETA (Din distribuţie : Silvia Popovici, Ion Caramitru, Marietta Deculescu — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19 30. JOCUL ADEVĂRULUI (Din distribuţie: Coca Andronescu, Didona Popescu, Lazăr vrabie) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale”, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. OPINIA PUBLICA (Din distribuţie : Radu Benigan, Marcela Rusu, Ion Lucian) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60 ora 20. Teatrul „BARBU DELAVRANCEA" va invită la recentele premiere de succes de Jean Anouilh în regia lui Călin Florian Şi Hoţii de Friedrich Schiller în regia lui Mircea Marosin A intrat în repetiţii graritmelele de Paul Anghel Biletele se găsesc la Agenţia de bilete din calea Victoriei nr. 56, tel. 16.30.33, intre orele 10.13, la Casa teatrului din şos. Ştefan cel Mare nr. 34, tel. 12.94.23, între orele 10—13 şi 17—20, precum şi la difuzorii din întreprinderi şi Instituţii. D-ALE CARNAVALULUI (Din distribuţie : Toma Caragiu, Oct. Cotescu, Gina Patrichi, Rodica Tapalagă) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. Kean (Din distribuţie: Septimiu Sever, Rodica Suciu, Gina Petrini) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. AMINTIREA A DOUA DIMINEŢI DE LUNI (Din distribuţie : Ştefan Ciobotăraşu, C. Codrescu, Dumitru Furdui) — Teatrul Mic, tel. 14.70.81, ora 20. ACEST ANIMAL CIUDAT (Din distribuţie : George Constantin, Gilda Marinescu, Lia Sahighian) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. CIND LUNA E ALBASTRA (Din distribuţie : Melania Cîrje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20. AMINTIRI DE REVELION LA T.E.S. (Din distribuţie : Sevilla pastor, Sedy Glück, Sonia Gurman, S. Fischler) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 20. IARMAROCUL PITICULUI CUP — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei 50, tel. 15.23.77, ora 17. SCANDAL la boema (Din distribuţie: Doina Badea, Gică Petrescu, formaţia „Sideral“) — Teatrul „C. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. MUSIC-HALL (Din distribuţie : Stela Popescu, Horia Căciulescu, Luigi Pinescu, George Bunea) — Teatrul „C. Tănase”, sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. MAGISTRALA TINEREŢII — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. CONCERT educativ PENTRU ELEVII LICEULUI „MIHAI VITEAZUL“ — Sala mică a Palatului, ora 20. SELECŢIUNI DE IARNA — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 19.30, cinema PREMIERE DE TREI ORI BUCURESTI — Republica (11 03.72) — 9.30, 11.45, 14, 16.30, 18.45, 21 : CAPCANA - Patria 111.66 25) - 9. 11 30. 14, 16.30. 19 21.15: Festival (15 63 84) - 8.30 11, 13.30 16, 18.30, 21 : Sala Palatului (15.73.72) — 17.15, 20.15. ÎNCERCUIREA - Victoria (16.28.79) — 9. 11.15, 13 30. 16, 18.30, 20.45. RĂZBOI ȘI PACE (seria I şi II) - Feroviar (16.22.73) — 9.30, 14, 18.30. Excelsior (18.10 88) — 9.30, 14, 18.30. UN BARBAT ȘI O FEMEIE — Capitol (16 29 17) — 13. 11.30, 13.45, 16, 18.30, 21. DRAGOSTEA UNEI BLONDE - Lumina (16 23.35) - 9.15—16.30 In continuare. 16.45. 20.45. Mosilor (12,52 83) — 15.30 18. 20 30 OCOLUL — Cringasi (17.38.81) — 15.1 9. 18. 20.15. OBILIT MINCINOSUL — Central (14.12.24) — 9. II, 13.15. 15.45. 18.15. 20.45 SPARTACUS (ambele serii) — Grivita (17.08.58) — 9 12.30, 16. 20. O SUTA UNU DALMATIENI — Union (13.49.04) — 14.30, 16.30, 18.30, 20.30 . Aurora (35.04.66) — 9, 11.15, 13.30, 18. 18.15. 20.30 ZOSIA — Buzesti (15.62.79) — 15.30 18. 20.30. ROMANȚA PENTRU TROMPETA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20.30. JOCURI NESCHIMBATE — Bucegi (17.05.47) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.15 20.30. UN TAXI PENTRU TOBRUK — Flacăra (21.35.40) — 15.30. 18 20.30 VULCANUL INTERZIS - GATEALA CAPULUI — ATENȚIE — TREZIREA — Timpuri Noi (15.61.10) — de la 9—31 in continuara FEMEIA ZILEI — Cinemateca (13.92.72) — 10. 12.30. CĂUTAȚI IDOLUL — Luceafărul (15.87.67) — 9, 11.15, 13.30, 10,15, 18 30. 20.45. Bucureşti (15.61.54) — 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21. CÎND TU NU eşti - Doina (16.35.38) — 11.30 13.45, 16, 18,15, 20.30 LOANA — Progresul (23.94.10) - 15.30, 18, 20.30. ESCROC FARA VOIE — Giuleşti (17.55.48) — 15.30, 18, 20.30; Miorița (14.27.14) — 9.30, 11.45. 14. 16.15. 18.80 . 20.45; Volga (1191.26) — 10—14 In continuare, 16.15. 18.30. 20.45. MARTIN SOLDAT — înfrățirea Intre popoare (1731.64) — 10.30 16. 18.15 20.30. REGINA ZĂPEZII — Pacea (31.32.52) — 16. 18. 20. UN NABAB MAGHIAR — Gloria (22.44.01) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Modern (23.71.01) - 9. 11.15, 13.30, 16 18.30 20 45. MARELE RESTAURANT — Unirea (17.10.21) — 16. 18.15. 20.30 SERVUS, VERA 1 — Tomis (21.49.46) - 9—16 in continuare, 18.15. 20.80; Flamura (23 07.40) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15. 20 30. ZECE NEGRI MITITEI - Vitan (21.39 82) — 15.30. 18. 20.30. LORDUL DIN ALEXANDERPLATZ - Popular (35 15.17) — 15 30. 18. 20.30FA N T O M A S CONTRA SCOTLAND YARD — Munca (21.50.97) - 14. 16 15 18.15. 20.30. CEA MAI LUNGA NOAPTE — Viitorul (11.48.03) — 15.30. 18. 20.30. CINE VA DESCHIDE USA 7 - Colentina (35.07.09) - 18 18. 20; O FATA FERICITA — Floreasta (33.29.71) — 9. 11.15. 13.30, 16. 18.15, 20 30; Cotroceni (13.62 56) - 14.30. 16 30. 18 30 20.30. DOSARUL XII - Rahova (23 91.00) -15.30. 18, 20 30; Lira (31.71.71) - 15.30. 18. 20.30. REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF — Drumul Sări) (31.28.13) — 15. 17 30. 20. CORIGENȚA DOMNULUI PROFESOR — Arta (21.31 86) — 9.30, 11.30, 13.30, 15 30, 18.15, 20.30; Melodia (12.06 88) - 9. 11 15. 13.30, 16, 18.30, 20.43 CONTELE. BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — Dacia (16.26.10) — 8—14.15 — în continuare, 16.30, 18.45, 21 ; Cosraos (35.19.15) — 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. Această selecţie a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film consultat săptămînal. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI ÎN LEGĂTURĂ CU NOUA LEGE PRIVIND CONCEDIUL DE ODIHNĂ AL ANGAJAŢILOR Numeroşi cititori ne-au cerut unele lămuriri în legătură cu noua lege privind concediul de odihnă al angajaților publicată în presă la 28 decembrie 1967. întrebare : Dacă angajaților care au beneficiat in ultimele 12 luni premergătoare acordării concediului de odihnă, de concedii fără plată de 40—50 zile (din alte motive decît reducerea temporară a activităţii unităţii) li se reduce concediul de odihnă pe anul în curs. Răspuns, în conformitate cu ari 9 al legii privind concediul de odihnă al angajaţilor, pentru cei care au beneficiat în ultimele 12 luni premergătoare acordării concediului de odihnă, de concedii fără plată a căror durată însumată depăşeşte 1 10 zile, concediul de odihnă va fi redus proporţional cu timpul care depăşeşte această durată (dispoziţia respectivă nu se aplică în cazul în care concediile fără plată au fost acordate datorită reducerii temporare a activităţii unităţii). Legea adaugă că la aplicarea acestei reduceri se vor lua în considerare numai perioadele de cite 30 zile. De exemplu, pentru cei care au fost în concediu fără plată (din alte cauze decît reducerea temporară a activităţii unităţii) 59 zile în ultimele 12 luni premergătoare acordării concediului de odihnă, acest concediu nu se reduce. Dacă au fost în concediu fără plată 60 -89 zile, concediul de odihnă se reduce cu 1/12; dacă au fost în concediu fără plată 90—119 zile, concediul de odihnă se reduce cu 1/6 etc. întrebare : Dacă pensionarilor încadrați în muncă li se acordă același concediu — (durata de 15—24 zile lucrătoare în raport cu vechimea) ca și celorlalţi angajaţi. Răspuns. Noua lege privind concediul de odihnă al angajaţilor nu face nici o excepţie de nici o natură pentru angajaţii pensionari (indiferent de felul pensiei şi indiferent dacă pe perioada cît sînt salariaţi cumulează sau nu, în total sau în parte, pensia cu salariul). Ca atare, dacă un pensionar pentru limită de vîrstă cu vechime de 25 ani este reîncadrat în muncă, pe anul 1968 în condiţiile noii legi i se cuvine un concediu de 24 zile lucrătoare (plus, dacă e cazul, suplimentele de concediu pentru condiţii deosebite de muncă, ori funcţii de conducere etc.) chiar dacă după pensionare are o vechime în muncă de numai 2 ani, cu condiţia ca la data acordării concediului să aibă o vechime neîntreruptă de cel puțin 11 luni. • Lumini de frină în trepte au fost produse pornindu-se de la ideea măririi suprafeţei de semnalizare proporţional cu Intensitatea frînării. Suprafaţa de semnalizare este împărţită în cîteva segmente ce se aprind pe rînd. • In Moscova există 11 00o de taxiuri dintre care în orele de vtrf sunt în circulaţie cel puţin 9 000. In oraş exista 206 de staţii de taxiuri ; peste 100 dintre acestea posedă posturi telefonice de apel. Pină în 1970 numărul taxiurilor din Moscova va ajunge la 15 000. o nouă formă de deservire care se extinde o reprezintă taxiurile de linte — microbuze cu traseu fix ce pot transporta pînă la 10 persoane, pe distanțe de pînă la 5 km. • Autoflex Beta Timer este un dispozitiv care calculează exact viteza vehiculului care se apropie de stopul respectiv, stabilind dacă mai este posibilă frînarea. Dacă rezultă că frînarea nu mai este posibilă și ar fi necesar ca vehiculul să circule pe culoarea galbenă a semaforului, dispozitivul Împiedică schimbarea comenzii.