Informatia Bucureştiului, februarie 1968 (Anul 15, nr. 4498-4522)

1968-02-01 / nr. 4498

C­ontemporanii lui Baudelaire au aflat in paginile volumului „Florile răului“ o mărturie de adîncime a unui suflet singular, dar şi o imagine a omului modern, hăr­ţuit de năzuinţi contrarii. Drama poe­tului consta, în adevăr, in dualita­tea simţirii şi în nevoia de multipli­care a fiinţei sale zbuciumate. Sufe­rinţa intimă, nostalgia, conştiinţa a­­păsătoare a timpului care trece, sim­ţul neantului şi al propriei destră­mări îşi aflau, în poezia lui Baude­laire, o corespondenţă în participa­rea la suferinţa unanimă a celor în­vinşi, trecînd ca nişte spectre în ceaţa învăluind marea metropolă. Exaltarea în faţa frumuseţii şi senti­mentul damnaţiunii, fervoarea credin­ţei şi dramele păcatului sau remuş­­cării, vieţuirea încropită, deprimată, în cotidianul cenuşiu, şi nevoia aprigă a evadărilor totale, în călătorii şi ţă­­rimuri imaginare, au definit astfel pe portative diferite şi opuse, regi­mul lăuntric, bogat in călăuziri, al poetului francez. Versurile sale, de o tonalitate recu­­leasă şi gravă, au sunetul interiorizat al confesiunii murmurate; gestul, poza, procedeul retoric, sunt absorbite într-o artă, în acelaşi timp savantă, de îndelungă elaborare şi, totuşi, directă, sinceră ; principiul dualităţii complementare îşi află expresie şi aici. Drama interioară a omului, aflîn­­du-şi o corespondenţă în versul învă­luitor şi sugestiv, va explica deopo­trivă audienţa imensă a poetului — dovadă numeroasele traduceri şi edi­ţii ale cărţii — ca şi actualitatea a­­cestei poezii în conştiinţa cititorilor. Acest din urmă fapt ne va da în­­treaga măsură a semnificaţiei crea­ţiei baudelairiene pentru epoca noas­tră. Sunt, în adevăr, poeţi mari, care s-au bucurat de o popularitate de bună seamă mai întinsă, mulţumită caracterului retoric şi mai direct ac­cesibil al operelor lor. Rareori, însă, un poet a fost mai prezent în con­ştiinţa cititorilor, prin mulţimea ver­surilor rămase în memorie, ca Bau­delaire. Poezia „Florilor răului” are în conştiinţe prelungire şi durată, întovărăşeşte ca o muzică în surdină existenţa cititorilor, care îi respiră miresmele şi tăriile distilate. Literatura noastră a stabilit încă din anul morţii lui Baudelaire o pun­te între poet şi conştiinţa cititorilor români. In cursul deceniilor, traduce­rile din lirica sa în româneşte s-au înmulţit. Muzica versului, estetica, to­nalitatea intimă a poeziei sale au a­­tat ecou în viaţa şi arta poetică a numeroşi scriitori români. Nu a fost numai o influenţă de suprafaţă, un semn de mimetism literar, ci mai cu deosebire o cores­pondenţă de adin­­cime d­intre Baude­laire şi confraţii săi români. Confrunta­rea a fost, cu deo­sebire, bogată în semnificaţii, pentru cultura noastră. Drama poetului a răsunat în nume­roase opere poeti­ce ; versul său şi-a aflat ecou în armo­nia îngemănată a scrisului nostru, cuvîntul francez, rod al unei elabo­rări istorice secula­re şi al unei litera­turi cultivînd, deo­potrivă, perfecţia formală, simetria, dar şi fluidităţile, claritatea dar şi învăluirea sugestiei, este pus, in ediţia bilingvă, a poe­ziilor lui Baudelaire, apărută recent în alcătuirea poetului Geo Dumitres­­cu, faţă în faţă cu verbul românesc, expresie a unui suflet desfăşurat în veacuri, îmbogăţit de cronicari şi de toţi meşterii care au dat limbii noas­tre vorbite şi scrise în mlădiere, bo­găţie, rezonanţe şi polivalenţă. Citi­torul va putea urmări astfel, paralel, muzica versurilor franceze şi româ­neşti, în armonii care-şi corespund, în lungul paginilor. Operă de cola­borare, volumul de faţă alcătuieşte locul de Intîlnire a numeroşi poeţi români : Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Barbu, Perpessicius, Al. Philippi­­de, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, N. Davidescu, Al. Andriţoiu, Ion Ca­­raion, C. D. Zeletin, Lazăr Iliescu, Gri­­gore Hagiu, Mircea Pavelescu, Nina Cassian, Barbu Nemţeanu, Tudor Măi­­nescu, Veronica Porumbacu, Petre So­lomon etc. Volumul alcătuit de Geo Dumitres­­cu nu reprezintă, însă, decît o făgă­­duială pentru o lucrare mult mai vastă, în care prezenţa poetului fran­cez în cultura românească îşi va afla un ecou integral. Dintre traduceri, nu s-a reţinut, în cartea de faţă, decît versiunea cea mai reprezentativă, pentru fiecare poem. Lipseşte şi pre­zentarea personalităţii poetice a lui Baudelaire, împreună cu mărturia critică a prezenţei sale în cultura românească; acestea urmează să fie săvîrşite, în ediţia completă, de cri­­ticul-poet Vladimir Streinu. Lipseşte de asemenea aparatul critic, care ar fi îngreuiat prea mult prezentarea unei asemenea lucrări. Redusă astfel la o ediţie portativă, ultima traducere, elegantă ca pre­zentare, bogată totuşi în substanţă şi variată în ritmuri, alcătuieşte, deo­potrivă, încă o dovadă a prezenţei poetului francez in cultura româneas­că, omagiul literelor româneşti cu prilejul centenarului morţii lui Bau­delaire, şi, în acelaşi timp, mărturia iscusinţei poeţilor români de a tran­spune versurile lui in armonii autoh­tone. Ion Biberi PROZA. In seria de­­,Opere“ de Ioan Slavici, pregătită de Editura pentru literatură în co­lecţia „Scriitori ro­mâni“, au apărut două volume (legate în măta­se) conţinând poveşti şi nuvele. Unul dintre re­prezentanţii de frunte ai realismului hispano­­american este venezue­­leanul Rómulo Galle­gos, autorul romanului «Dona Barbara", evo­­cînd o stranie umani­tate, într-un spaţiu geografic primitiv. Re­marcăm „Umbrela Sfîn­­tulu­i Petru” de Miks­záth Kálmán (1847— 1910). „Unul dintre cei mai buni scriit­ori ita­lieni contemporani“, a­­răta Hemingway, este Elio Vittorini, autorul „Călătoriei în Sicilia“ şi al „Oamenilor şi neoa­menilor“, apărute în­tr-un singur volum în „Biblioteca pentru toţi“ (unde a ieşit de sub ti­par şi celebrul roman al clasicului maghiar, amintit mai sus). O cu­legere din nuvelistica lul I. A. Bassarrabescu apare sub titlul „Un om în toată firea", în co­lecţia „Lyceum”. Alte apariţii în proză sunt romanul „Sandu Ro­­nea“ de Al. D. Rădu­­lescu şi culegerile de nuvele „Alge“ de Nico­­lae Jianu (în colecţia „Nuvele de ieri şi de azi“) şi „Marşul“ de Vasile Rebreanu, în „Columna”. POEZIE, TEATRU, IS­TORIE LITERARA. Mai întii, o culegere din „Cele mai frumoase poezii“ ale lui Paul Eluard. Impresionantul tiraj de 100 000 exem­plare îl cunosc versuri­­le lui Ion Minulescu (sub titlul „Romanţe pentru mai tîrziu“) în collecţia „Biblioteca pentru toţi“. O altă co­lecţie, de data aceasta numai de poezie, re­marcabilă prin distinc­ţie grafică şi ţinută an­tologică, este „Alba­tros“. Iată două apari­ţii : „Alfa“ de Nichita Stănescu şi „Interludiu” de Nic­olae Tăutu. Bine primit de critică, cu prilejul precedentului volum, Leonid Rimov semnează „Şapte poe­me“ în Editura pentru literatură. Poetul Ion Bănuţă îşi publică un prim volum dintr-un Se­ns SAP TAM BMA if£ ciclu intitulat „Olim­­pul diavolului“ ; este vorba de „Panorama efemeridelor“. Alte cu­legeri de versuri sunt „Cartea nunţilor” de Sorin Mărculescu şi „Emoţii la trapez“ de Ion Crînguleanu. Din dramaturgie men­ţionăm trilogia „Mihai Viteazul” (Călugăreni, Alba Iulia, Turda) de Octav De­ssi­la și culege­rea de teatru pentru cei mici „Uite-l este... uite-l nu e !“ care gru­pează lucrări de Vic­tor Eftimiu, Alecu Po­­povici, Nina Cassian, Mihnea Moisescu etc. Dintre scrierile cu ca­racter de istorie litera­ră semnalăm pe cele referitoare la „Valori umane în literatura greacă“ de N. I. Barbu, „Noul roman francez“ de Romul Munteanu şi „Surorile Bronte" de Zoe Dumitrescu-Buşu­­lenga. BAUDELAIRE iiiiiiMmiiiimmmiiiimiiiiiimimmiiiiniiiiiiiiiin« ain minim româneşte iiiMiiimimimmiiiiiiimiimiiiimiimiiiiHiiiimiiiii V «IMIIÉI ^ FLORILE RÂULUI C N­u citeva săptămîni în urmă,­­ cunoscuta revistă franceză Ci­­■'*­némonde, r­emarca prezenţa Irinei Petrescu în cetatea californi­­ană a filmului american. Am sunat deunăzi la locuinţa actriţei, din­tr-un Cartier bătrin al Bucureştiu­­lui care mai supravieţuieşte in zona dintre Foişor şi liziera blocu­rilor noi din Mihai Bravu. Şi iat-o pe Irina Petrescu întoarsă din nou acasă, după mai bine de două luni petrecute la Hollywood. — Bunul meu prieten, regizorul Gheorghe Vitanidis, m-a chemat să joc în filmul Nelinişte — ne explică actriţa. Partenerii mei vor fi George Constantin, Iurie Darie si Carmen Stănescu. Răspunzînd solicitării studio­ului am întrerupt vizita mea de studiu la Hollywood... — Numai de studiu ? citisem in „Cinémonde“ că aţi fost solicitată Şi pe genericul noii producţii a lui Abyy Mann, autorul scenariului la „Procesul de la Nuremberg“ — Ei bine, da ! E adevărat ! Cred că mă voi întoarce, în vară, în Cali­fornia pentru a turna în acest film intitulat După cădere. Este o adaptare a piesei lui Arthur Miller, în care a­­cesta evocă figura lui Marilyn Monroe și epoca de tristă amintire a comisiei prezidate de către senatorul Mc Carthy. N-aș vrea să se creadă că voi interpreta rolul principal. Nici nu se știe încă cine va fi, de fapt, prota­gonista , poate Julie Christie, poate Faye Dunaway. Mie mi s-a propus cel de-al doilea rol feminin. Scenariul sa află încă în lucru, Abby Mann, care este în egală măsură scenarist şi pro­ducător al acestui film, se află deci în plin efort creator şi, cînd am ple­cat, terminase deja pagina 78 ! In treacăt fie zis, prestigiosul dramaturg de film american este un admirator al producţiei noastre Duminică la ora 6, pe care a avut prilejul nu numai s-o aplaude, dar s-o şi premieze, ca membru al juriului de la Mar del Plata. — Cum v-aţi petrecut vremea la Hollywood ? — Învăţînd ! Am studiat într-un co­legiu din Los Angeles şi trebuie să vă spun că profesorul meu de engleză a fost campionul internaţional de arun­care a ciocanului, Hanold Connoly, un intelectual de cea mai fină nuanță. In treacăt fie zis, împreună cu soția sa, firuncătoarea de disc cehoslovacă Olga Fikotova, are pe lingă cîteva Zeci de trofee sportive,... patru copii superbi. — Aclimatizarea a fost dificilă ? — Nu pot uita imaginea fantastică a Hollywoodului în timpul sărbătorilor. Toţi pomii de pe Sunsett Boulevard, împodobiţi cu becuri colorate ca po­mul nostru de la pavilion, în vreme ce afară puteai nu numai să faci pla­jă, ci şi baie în piscină. Aşa încît sin­gura dificultate mi s-a părut clima, senzaţia neobişnuită de a trăi de două ori pe an în acelaşi septembrie. In mediul cu înfăţişare de decor care este California, trăiesc nu numai cele­brităţi excentrice ca Frank Sinatra sau Kim Novac, ci şi familii americane o­­bişnuite ca cea a profesorului meu. M-am simţit bine în colegiul din Los Angeles sau pe platourile din Holly­wood, unde, oricât ar părea de curios, munca unei echipe de filmare se des­făşoară în aceeaşi succesiune şi atmos­feră profesională ca şi la Buftea, deşi bineînţeles într-un ritm oarecum di­ferit. Am putut asista astfel, pe pla­tourile studiourilor 20 Century-Fox la turnarea filmului Detectivul cu Frank Sinatra în rolul principal, ca şi la alte turnări în studiourile Warner Brot­hers şi Paramount. — Dar filme. — In stare finită î — n-aţi avut prilejul să vedeţi ? —­ M-aş fi putut ,,îndurat să nu văd? Am fost şi eu, bineînţeles, la Bonny and Clyde, un film despre care se vorbeşte atît, şi despre care, întoarsă acasă, am avut prilejul să citesc şi în ,,Contemporanul”. Are un nemaipo­menit succes de public şi în orice societate mă aflam se vorbea despre unul şi acelaşi subiect : Bonny and Clyde. Mărturisesc însă că filmul nu mi-a lăsat o impresie deosebită. Mi se pare că criticii îi supralicitează sensu­rile şi valoarea, eu am văzut o pro­ducţie oarecare nu lipsită de umor, ceea ce pentru filmul de aventuri este într-adevăr, un cîştig original. N-am fost impresionată poate şi dato­rită faptului că, cu cîteva zile înainte, vizionasem un film înrudit ca tema­tică, ecranizarea Cu sînge rece după Truman Capote, scriitor pe care am avut plăcerea să-l cunosc personal la Hollywood și să-l citesc în original. N-am putut, din păcate, să văd The Graduate (ceea ce s-ar traduce — cred — Absolventul) de Mike Nichols, auto­rul lui Cine a Ucis-o pe Virginia Woolf. Am urmărit în schimb la New-York, spectacolul montat de Nichols cu Vul­pile de Lilian Heilman şi am avut a­­colo încă o dată prilejul să descopăr, prin comparaţie, ce mare actriţă e Olga Tudorache. Rolul Regina pe care ea l-a jucat la Bucureşti era deţinut la Lincoln Center fără egală strălucire de către Anne Bancroft ! Aş vrea să mai amintesc despre Cine va veni să ia masa cu noi ? noul film al lui Stan­ley Kramer, care va intra, probabil, în discuţia pentru Oscarul acestui an, nu pentru regie ci pentru interpreta­re , este ultima apariţie a acelui mare actor care a fost spencer Tracy, ală­turi de care mai joacă Katherine Hep­burn şi Sidney Poitiers. Filmul lui Kramer căruia i-aş putea semna în alb o frumoasă carieră în Europa, este o comedie despre existenţa dificilă a unui cuplu format dintre un negru şi o albă. Cinematografele americane sînt pito­reşti, acolo în tot timpul proiecţiei spectatorii ronţăie floricele. în ce mă priveşte, eu m-am simţit mai bine în studio. Aşa se intîmplă probabil, în­totdeauna, cu un actor ; nu e în lar­gul său decît acolo unde simte miros de clei, de cărbuni, de fond de ten și de pudră Max Factor ! T. Caranfil Cu IRINA PETRESCU la Hollywood... És­üü­ll Eras s ss a »: a Hi H. ® e s? ar& ffl' klb Atenţie la depăşiri! STATISTICA ARATA CA PESTE 10 LA SUTA DIN TOTALUL ACCIDENTE­LOR SE DATORESC DEPĂȘIRILOR IN­CORECTE O­cuparea în depăşire a sensului in­vers de circulație, atunci cînd din partea opusă se apropie un alt ve­hicul sau depăşirea afectînd două sau mai multe vehicule care circulă în pa­ralel şi în acelaşi sens (triplarea), con­­stituie abateri deosebit de grave de la prevederile legale, soldate în majorita­tea cazurilor cu accidente din care au rezultat avarii importante, răniri de per­soane sau pierderi de vieţi omeneşti. Iată de pildă un caz semnificativ : în ziua de 7 ianuarie 1968, autoduba 32—B 1 452 condusă de GRUNSTAIN AUREL din Bucureşti str. Zamora nr. 11, circu­ited pe şoseaua Giurgiului, a intrat în depăşirea autotaxiului 2—B 7 856 care de­păşea la rîndul lui un vehicul staţionat pe dreapta drumului. Datorită neaten­ţiei şi încălcării flagrante a legii, şoferul GRUNSTAIN AUREL a pătruns cu auto­duba pe sensul invers de circulaţie şi, tamponîndu-se cu un vagon de tramvai ce venea din partea opusă, a f­ost pro­iectat împreună cu vehiculul în auto­turismul pe ca­re-l depăşise şi apoi în­tr-un pom. Rezultatul — ambele vehicule grav avariate, tramvaiul lovit şi scos din circulaţie, iar şoferul autodubei îm­preună cu pasagerul său, grav răniţi şi internaţi de urgenţă. Un caz similar s-a petrecut şi în ziua de 29 noiembrie 1967, cînd şoferul POPA FLOREA a depăşit cu autobasculanta 32—B 458, pe şoseaua A­­lexandriei, alte două autovehicule în mers şi p pătrunzind pe partea stingă a şoselei a accidentat pe minorul POPA ADRIAN ce aştepta autobuzul de staţie. Depăşirea tramvaiului, oprit în staţie fără refugiu sau cînd se găseşte la mai puţin de 50 m de aceasta, duce la acci­dentarea pasagerilor care coboară sau pătrund pe carosabil pentru a se urca în vagoane. Şoferul SÎRBULESCU VASI­LE de la întreprinderea construcţii căi ferate, conducătorul autobasculantei 32—B 4 347, în ziua de 27 decembrie 1967, în timp ce circula pe bd. Dîniel Goles­­cu, s-a angajat cu autobasculanta în de­păşirea tramvaiului oprit în stația fără refugiu de la str. Virgiliu. In acel mo­ment, din tramvai cobora minorul Craiu Constantin care a fost surprins de vehi­cul şi lovit mortal. De multe ori, din frica de a nu „şter­ge“ din mers pe cel depăşit, unii con­ducători exagerează în aprecierea dis­tanţei laterale între vehicule în mo­mentul depăşirilor şi ocupă o parte ne­justificat de mare din carosabil, stînje­­nind circulaţia. De asemenea, trebuie să ştim precis cînd intrăm în depăşire, în special din urma unor autovehicule cu gabarit mare care împiedică vizibilita­tea — şi cînd revenim pe partea dreaptă a străzii , lipsa de experienţă duce la ieşirea bruscă in faţa altor maşini ce vin din sens opus sau la tamponarea cu cele din dreapta, atunci cînd nu se re­ocupă corect poziţia iniţială..­­. máj. ing. M. Cocuz (D.M.C.) 6* 1 EXPLORĂRI SUBMARINE M­ai puţin senzaţională, şi poate de aceea într-o măsură mai mică aflată in atenţia publicu­lui, explorarea oceanului planetar continuă neîntrerupt şi tot mai in­tensă. Searab III, expediţia americană aflată, după cum se vede, la o a treia ediţie, se pregăteşte pentru scufun­dare zilele acestea. Vor participa 40 de oameni, în echipe de cite 8 ; ei vor lucra câte 12 zile la o admnetrie de 130 m. Casa lor este constituită dintr-un cilindru cu diametrul de 3,6 m şi lungimea de 17,3 m la care sunt ataşate alte d­ouă camere avînd 3,6 mp şi 2,4 m înălţime. Atmosfera pe care o vor inspira e compusă din 92 la sută heliu, 6 la sută azot, 2 la sută oxigen ; temperatura va fi de 35°C. In interior va fi asigurată o presiu­ne egală cu cea exterioară, a apei, ceea ce va uşura trecerea aeronauţi­­lor din cabină în afară. De menţionat că la reîntoarcerea la suprafaţă de. la!!1HllKil!KilK!!HIIIHi!iHllllHI!iiH!!!!HI!!!al!!IHlll compresia durează patru zile. Se a­­nunţă în acelaşi timp că în Anglia, British Aircraft Corporation constru­ieşte un laborator submarin compus dintr-un cheson avînd o lungime de 7,8 m şi o lăţime de 4,5 m. în el vor fi compartimentate o cameră — cu un perete în întregime din sticlă, o sală pentru echiparea scafandrilor, o­­ bucătărie. Patru oameni vor lucra 3­7 g­ zile la 30 m adîncime.­ IZOTOPII — după cum s-a anunţat de ieri de Uniunea Sovietică au fost JB descoperiţi noi izotopi, în legătură cu mgg aceasta menţionăm că te natură se rg cunosc pînă acum 85 de izotopi na­­g­­urali. Oamenii au mai produs 900 de­­ iz­otopi radioactivi, din care 30 sunt­­ folosiţi de medicină. Printre alte uti­­li­­zări atrage atenţia posibilitatea de a identifica o substanţă aflată într-un­­ amestec în cantitatea infimă de o ml­­gg liardime de gram mini! ll!HI!imi!!IH!!ni!IIHi!!K Poftiţi la şcoală I­n sfirşit, aşteptatele şi do­ritele lecţii au sosit. Ne-am pregătit caiete şi creioane proaspăt ascuţite aşteptînd clo­poţelul care vesteşte „prima oră“. Bucuria împlinirii unui vechi de­ziderat ne-a făcut deci să acor­dăm circumstanţe întîrzierii. Pină astăzi (joi) am urmărit primele două emisiuni (franceza şi en­gleza), urmînd ca în continu­are să se desfăşoare lecţiile de germană şi rusă. Filmele scur­te care preced lecţiile sînt in­ge­­nioase şi în măsură să asigure o eficace „mnemotehnică“ uşu­­rînd evident conţinutul predării, consolidînd efortul didactic. Aşa cum cere specificul televiziunii, şi aici, în desfăşurarea lecţiei există o mică „înscenare", o „re­­gie“, un dialog între profesori şi elevi, după o metodă modernă, aplicată unanim. In acest fel, te­lespectatorii, o dată cu materialul predat, sunt puşi în situaţia dublă de elevi şi spectatori. Calitatea debutului e mai mult decît pro­miţătoare. La limba franceză, lec­tora Irina Eliade a avut siguran­ţă, fluiditate şi o promptitudine cu totul cuceritoare a replicii. Lectorii de engleză Leon Leviţchi şi Dan Duţescu au adăugat un cuceritor plus de umor (de na­tură evident anglo-saxona), mar­­cînd cu promptitudine şi în acest plan etapele lecţiei. La ambele cursuri, desigur că pe viitor îm­plinirea mai sigură a coeziunii „elevilor“ şi creşterea spontanei­tăţii lor, vor asigura o acurateţe şi o fluiditate sporite. Parcă mai inspirat, filmul englez — ca şi cel francez — ne fac cunoştinţă deci cu metode noi de însuşire a limbilor străine. Aşa cum ne informează Mihai Florea (redactorul şef al emisi­unilor culturale) cursurile vor continua, sporind in complexi­tate şi la anul în cadrul unui „ciclu II“. Şi dacă vorbim de lecţii, să aşteptăm în continuare şi acea „cronică a ideilor” (pe care am dorit cit mai variată şi mai pasionantă), să amintim emisiunile dedicate limbii româ­ne, de cele de antologie şcolară, şi să ne oprim la „Biblioteca lui Aşchiuţă“ o bună emisiune de propagandă a cărţii printre cei mai mici dintre copii. Nu i-ar lipsi totuşi nişte elemente mai variate de ilustraţie, după cum ar fi de dorit ca şi privi­torii să se amuze măcar cu­ pre­zentatorii. Capitol al unei „isto­rii a teatrului“ a fost şi specta­colul Teatrului Naţional din Cra­iova cu „Egor Bulîciov şi alţii“, marcînd împlinirea festivă a 100 de ani de la naşterea marelui dramaturg Maxim Gorki. Un spectacol căutînd să releve in­tr-un limbaj cit mai modern contemporan mesajul dramei, dar trăind ca prezenţe artistice mai ales prin persoana protago­nistului Vasile Cosma, un actor complex, înzestrat cu un amplu registru dramatic. Alecu Popovici 17.30 Curs de limba germană. SEARA DE ROMANŢE. TELEJURNALUL DE 17.58 Sumarul zilei. 18 00 EMISIUNE ECONOMICĂ. Competentă, promptitudine, exi­genţă ! 18. 30 STUDIOUL PIONIERILOR. „Cînd voi fi mare“. 19.00 „MULT E DULCE ŞI FRU­MOASA“ — emisiune de limba ro­mână. 19.30 TELEJURNALUL DE SEA­RA. 19.50 Buletin meteorologic. Publi­citate. 20 00 Film serial : Ivanhoe. 20.26 REPORTAJ ’68 : Prometel contemporani. 20.50 TELEGLOB — emisiune de călătorii geografice. 21.15 „RITA“ — operă comică în­­tr-un act. Transmisiune de la So­fia. 22.00 DE LA GIOTTO LA BRÂN­CUȘI. Prezintă Dan Hăulică. 22.20 22.45 NOAPTE. 23.00 închiderea emisiunii. Acţionarea electromotorului Pentru a porni, motoarelor de auto­mobil trebuie să li se asigure o turaţie de 30—50 rot/min. Această turaţie mini­mă este impusă de carburator, care li­vrează amestec carburant numai de la o anumită valoare a depresiunii şi deci a turaţiei. In timpul iernii, la pornirea la rece, care se bazează numai pe fracţiunile uşor volatile din benzină, turaţia de pornire trebuie să fie mai mare. Dar, la temperaturi scăzute, cuplul rezistent al motorului creşte apreciabil, depăşind cu mult chiar valoarea cuplului activ al motorului. Pe de altă parte, tensiunea bateriei scade şi puterea dezvoltată de electromotor este mai mică. Acţionările scurte şi repetate ale de­­marorului sînt nerecomandabile intrucît iniţial acesta lucrează în „scurt circuit", preluînd un curent de 4 ori mai mare decît curentul nominal al bateriei. Ca atare, este de preferat ca acţiona­rea electromotorului să se facă pe pe­rioade de timp de cite 5 secunde. Dacă după 3—4 încercări motorul nu a pornit, se va acorda acumulatorului un răgaz de minimum 3 minute. Dacă după mai multe încercări motorul nu porneşte, se va proceda la înlăturarea defecţiunii fără a se mai solicita în mod inutil şi dăunător acumulatorul şi electromotorul. D. G. D­AT­SUN WOO ţinut din pionii pă­trunderii japoneze pe pieţele vest-eu­­ropene ale automo­bilului. De remarcat că în ra­liul Monte- Carlo echipajul Mik­­kola — Jarvi s-a clasat pe un foarte onorabil loc , con­­curînd pe o maşină DATSUN. Mai ales dacă ţinem seama că din 200 de maşini care au plecat nu­mai 80 au ajuns la Monaco — multe din ele suferind defec­țiuni care au dus la abandonul echipaje­lor. POIANA BRAŞOVULUI - IARNA A trăgătoare şi vara — mai ales de cînd oglinda unui mic lac multiplică imaginea munţilor din jur — Poiana Bra­şovului şi-a făurit faima datorită iernii, dezvoltarea ei fiind legata direct de sportul schiului. Celor care ajung aici ea le oferă pe lingă frumosul peisaj înzăpezit, suficiente puncte de atracţie. Dintre ultimele realizări amintim : * Un al treilea hotel modern (Bradul) construit, ca şi al doilea, ca o anexă a hotelului „Sport“. * Şura Dacilor, un complex alimentar, rustic, construit cu multă fantezie. * O linie de autobuze (cu capacitate sporită duminica) asi­­gurînd o legătură permanentă cu Braşovul. Noutăţi rezervă Poiana şi amatorilor de schi, mai ales pe linia mijloacelor mecanice de urcat pantele. Şi dacă bătrînul teleferic care te poartă pe cablu spre înălţimile Postăvarului a devenit insuficient pentru afluxul duminical, noul schi-lift de pe vechea pistă de slalom de pe Crucurul mare şi beby-schi de lingă hotelul Sport, fac ca începătorii mai ales să nu fie nevoiţi să urce sus pe munte. La aceste două schi-lifturi din Poiană se mai adaugă alte două aflate sus, pe ultimele pante ale Postăvarului , unul dat în folosinţă pe Kanter, al doilea în construcţie pe pîrtia telefericului între Poiana Ruia şi cabana Cristianul Mare, in­discutabil că aceste construcţii contribuie mult ca amatorii de schi să vizi­teze în tot mai mare măsură staţiunea. Ce s-a făcut însă pentru cei care nu schiază şi care totuşi urcă la Poiană ? Restaurantele, tot­ mai multe şi mai încăpătoare, devin şi ele insuficiente duminica. De fapt, nu pentru a se înghesui sub un alt acoperiş pornesc oamenii spre munte după o săptămînă de lumîtu ! Cei ce vin cu săniuţe găsesc, până la urmă, un dehişor unde se pot bucura de plăcerea alunecuşurilor, dar nu în cele mai bune condiţii. Cum însă nu toţi vin cu săniuţe pentru o oră sau două de joacă, este nevoie să se organizeze şi în Poiana un centru de închiriat săniuţe, schiuri şi alte mate­riale sportive şi pentru oaspeţii duminicali. De asemenea, este necesar să se amenajeze mult dorita pîrtie de săniuş şi mult mai dorita pîrtie turistică de schi pentru coborîrea din Postăvarul, „drumul roşu", chiar după încercările de îmbunătăţire recente, nefiind propriu-zis o pîrtie de schi convenabilă schiorilor mijlocii. Gh. Epuran SEARA DE BALET GERSHWIN (pre­mieră) — Din distribuţie : Ileana Ilies­cu, Valentina Massini, Magdalena Popa. Dirijor : C .Trăilescu) — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. CONTESA MARITZA (Din distribuţie : Adriana Codreanu, Nicolae Ţăranu, Con­stanţa Cîmpeanu, Toni Buiach­i. Dirijor: c. Rădulescu) — Teatrul de operetă, tel 14.80.11, ora 19.30. ROMEO ŞI JULIETA (Din distribuţie : Silvia Popovici, Ion Caramitru, Marietta Deculescu — Teatrul naţional „I. L. Ca­­ragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19 30. JOCUL ADEVĂRULUI (Din distribuţie: Coca Andronescu, Didona Popescu, La­­zăr vrabie) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale”, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. OPINIA PUBLICA (Din distribuţie : Radu Benigan, Marcela Rusu, Ion Lucian) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60 ora 20. Teatrul „BARBU DELAVRANCEA" va invită la recentele premiere de succes de Jean Anouilh în regia lui Călin Florian Şi Hoţii­ de Friedrich Schiller în regia lui Mircea Marosin A intrat în repetiţii graritmelele de Paul Anghel Biletele se găsesc la Agenţia de bilete din calea Victoriei nr. 56, tel. 16.30.33, intre orele 10.13, la Casa teatrului din şos. Ştefan cel Mare nr. 34, tel. 12.94.23, între orele 10—13 şi 17—20, precum şi la difuzorii din întreprinderi şi In­stituţii. D-ALE CARNAVALULUI (Din distribu­ţie : Toma Caragiu, Oct. Cotescu, Gina Patrichi, Rodica Tapalagă) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60­, ora 20. Kean (Din distribuţie: Septimiu Se­ver, Rodica Suciu, Gina Petrini) — Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Stu­dio, tel. 12.44.16, ora 20. AMINTIREA A DOUA DIMINEŢI DE LUNI (Din distribuţie : Ştefan Ciobotă­­raşu, C. Codrescu, Dumitru Furdui) — Teatrul Mic, tel. 14.70.81, ora 20. ACEST ANIMAL CIUDAT (Din distri­buţie : George Constantin, Gilda Mari­­nescu, Lia Sahighian) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. CIND LUNA E ALBASTRA (Din distri­buţie : Melania Cîrje, Ion Punea, Ion Di­­chiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20. AMINTIRI DE REVELION LA T.E.S. (Din distribuţie : Sevilla pastor, Sedy Glück, Sonia Gurman, S. Fischler) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 20. IARMAROCUL PITICULUI CUP — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei 50, tel. 15.23.77, ora 17. SCANDAL la boema (Din distribuţie: Doina Badea, Gică Petrescu, formaţia „Sideral“) — Teatrul „C. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. MUSIC-HALL (Din distribuţie : Stela Popescu, Horia Căciulescu, Luigi Pin­es­cu, George Bunea) — Teatrul „C. Tăna­se”, sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. MAGISTRALA TINEREŢII — Ansam­blul artistic al Uniunii Generale a Sin­dicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. CONCERT educativ PENTRU ELEVII LICEULUI „MIHAI VITEAZUL“ — Sala mică a Palatului, ora 20. SELECŢIUNI DE IARNA — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 19.30, cinema PREMIERE DE TREI ORI BUCURESTI — Republica (11 03.72) — 9.30, 11.45, 14, 16.30, 18.45, 21 : CAPCANA - Patria 111.66 25) - 9. 11 30. 14, 16.30. 19 21.15: Festival (15 63 84) - 8.30 11, 13.30 16, 18.30, 21 : Sala Palatului (15.73.72) — 17.15, 20.15. ÎNCERCUIREA - Victoria (16.28.79) — 9. 11.15, 13 30. 16, 18.30, 20.45. RĂZBOI ȘI PACE (seria I şi II) - Fe­roviar (16.22.73) — 9.30, 14, 18.30. Excelsior (18.10 88) — 9.30, 14, 18.30. UN BARBAT ȘI O FEMEIE — Capitol (16 29 17) —­­ 13. 11.30, 13.45, 16, 18.30, 21. DRAGOSTEA UNEI BLONDE - Lu­mina (16 23.35) - 9.15—16.30 In continuare. 16.45. 20.45. Mosilor (12,52 83) — 15.30 18. 20 30 OCOLUL — Cringasi (17.38.81) — 15.1 9. 18. 20.15. O­BILIT MINCINOSUL — Central (14.12.24) — 9. II, 13.15. 15.45. 18.15. 20.45 SPARTACUS (ambele serii) — Grivita (17.08.58) — 9 12.30, 16. 20. O SUTA UNU DALMATIENI — Union (13.49.04) — 14.30, 16.30, 18.30, 20.30 . Aurora (35.04.66) — 9, 11.15, 13.30, 18. 18.15. 20.30 ZOSIA — Buzesti (15.62.79) — 15.30 18. 20.30. ROMANȚA PENTRU TROMPETA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20.30. JOCURI NESCHIMBATE — Bucegi (17.05.47) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.15 20.30. UN TAXI PENTRU TOBRUK — Flacăra (21.35.40) — 15.30. 18 20.30 VULCANUL INTERZIS - GATEALA CAPULUI — ATENȚIE — TREZIREA — Timpuri Noi (15.61.10) — de la 9—31 in continuara FEMEIA ZILEI — Cinemateca (13.92.72) — 10. 12.30. CĂUTAȚI IDOLUL — Luceafărul (15.87.67) — 9, 11.15, 13.30, 10,15, 18 30. 20.45. Bucureşti (15.61.54) — 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21. CÎND TU NU eşti - Doina (16.35.38) — 11.30 13.45, 16, 18,15, 20.30 LOANA — Progresul (23.94.10) - 15.30, 18, 20.30. ESCROC FARA VOIE — Giuleşti (17.55.48) — 15.30, 18, 20.30; Miorița (14.27.14) — 9.30, 11.45. 14. 16.15. 18.80 . 20.45; Volga (1191.26) — 10—14 In continuare, 16.15. 18.30. 20.45. MARTIN SOLDAT — înfrățirea Intre popoare (17­31.64) — 10.30 16. 18.15 20.30. REGINA ZĂPEZII — Pacea (31.32.52) — 16. 18. 20. UN NABAB MAGHIAR — Gloria (22.44.01) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Modern (23.71.01) - 9. 11.15, 13.30, 16 18.30 20 45. MARELE RESTAURANT — Unirea (17.10.21) — 16. 18.15. 20.30 SERVUS, VERA 1 — Tomis (21.49.46) - 9—16 in continuare, 18.15. 20.80; Flamura (23 07.40) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15. 20 30. ZECE NEGRI MITITEI - Vitan (21.39 82) — 15.30. 18. 20.30. LORDUL DIN ALEXANDERPLATZ - Popular (35 15.17) — 15 30. 18. 20.30­F­A N T O M A S CONTRA SCOTLAND YARD — Munca (21.50.97) - 14. 16 15 18.15. 20.30. CEA MAI LUNGA NOAPTE — Viitorul (11.48.03) — 15.30. 18. 20.30. CINE VA DESCHIDE USA 7 - Colen­tina (35.07.09) - 18 18. 20; O FATA FERICITA — Floreasta (33.29.71) — 9. 11.15. 13.30, 16. 18.15, 20 30; Cotroceni (13.62 56) - 14.30. 16 30. 18 30 20.30. DOSARUL XII - Rahova (23 91.00) -15.30. 18, 20 30; Lira (31.71.71) - 15.30. 18. 20.30. REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF — Drumul Sări) (31.28.13) — 15. 17 30. 20. CORIGENȚA DOMNULUI PROFESOR — Arta (21.31 86) — 9.30, 11.30, 13.30, 15 30, 18.15, 20.30; Melodia (12.06 88) - 9. 11 15. 13.30, 16, 18.30, 20.43 CONTELE. BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — Dacia (16.26.10) — 8—14.15 — în continuare, 16.30, 18.45, 21 ; Cosraos (35.19.15) — 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. Această selecţie a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film consultat săptămînal. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI ÎN LEGĂTURĂ CU NOUA LEGE PRIVIND CONCEDIUL DE ODIHNĂ AL ANGAJAŢILOR Numeroşi cititori ne-au cerut une­le lămuriri în legătură cu noua lege privind concediul de odihnă al an­gajaților publicată în presă la 28 decembrie 1967. întrebare : Dacă angajaților care au beneficiat in ultimele 12 luni pre­mergătoare acordării concediului de odihnă, de concedii fără plată de 40—50 zile (din alte motive decît re­ducerea temporară a activităţii uni­tăţii) li se reduce concediul de odih­nă pe anul în curs. Răspuns, în conformitate cu ari 9 al legii privind concediul de odihnă al angajaţilor, pentru cei care au beneficiat în ultimele 12 luni pre­mergătoare acordării concediului de odihnă, de concedii fără plată a că­ror durată însumată depăşeşte 1 10 zile, concediul de odihnă va fi redus proporţional cu timpul care depăşeşte această durată (dispoziţia respectivă nu se aplică în cazul în care con­­cediile fără plată au fost acordate datorită reducerii temporare a acti­­vităţii unităţii). Legea adaugă că la aplicarea acestei reduceri se vor lua în considerare numai perioadele de cite 30 zile. De exemplu, pentru cei care au fost în concediu fără plată (din alte cauze decît reducerea temporară a activităţii unităţii) 59 zile în ultimele 12 luni premergătoare acordării conce­diului de odihnă, acest concediu nu se reduce. Dacă au fost în concediu fără plată 60 -89 zile, concediul de odihnă se reduce cu 1/12; dacă au fost în concediu fără plată 90—119 zile, concediul de odihnă se reduce cu 1/6 etc. întrebare : Dacă pensionarilor înca­drați în muncă li se acordă același concediu — (durata de 15—24 zile lu­crătoare în raport cu vechimea) ca și celorlalţi angajaţi. Răspuns. Noua lege privind con­cediul de odihnă al angajaţilor nu face nici o excepţie de nici o na­tură pentru angajaţii pensionari (in­diferent de felul pensiei şi indiferent dacă pe perioada cît sînt salariaţi cumulează sau nu, în total sau în parte, pensia cu salariul). Ca atare, dacă un pensionar pen­tru limită de vîrstă cu vechime de 25 ani este reîncadrat în muncă, pe anul 1968 în condiţiile noii legi i se cuvine un concediu de 24 zile lucrătoare (plus, dacă e cazul, su­plimentele de concediu pentru condi­ţii deosebite de muncă, ori funcţii de conducere etc.) chiar dacă după pensionare are o vechime în muncă de numai 2 ani, cu condiţia ca la data acordării concediului să aibă o vechime neîntreruptă de cel puțin 11 luni. • Lumini de frină în trepte au fost produse pornindu-se de la ideea măririi suprafeţei de sem­nalizare proporţional cu Intensi­tatea frînării. Suprafaţa de sem­nalizare este împărţită în cîteva segmente ce se aprind pe rînd. • In Moscova există 11 00o de taxiuri dintre care în orele de vtrf sunt în circulaţie cel puţin 9 000. In oraş exista 206 de staţii de taxiuri ; peste 100 dintre aces­­tea posedă posturi telefonice de apel. Pină în 1970 numărul taxiu­­rilor din Moscova va ajunge la 15 000. o nouă formă de deser­vire care se extinde o reprezintă taxiurile de linte — microbuze cu traseu fix ce pot transporta pînă la 10 persoane, pe distanțe de pînă la 5 km. • Autoflex Beta Timer este un dispozitiv care calculează exact viteza vehiculului care se apropie de stopul respectiv, stabilind dacă mai este posibilă frînarea. Dacă rezultă că frînarea nu mai este posibilă și ar fi necesar ca vehi­culul să circule pe culoarea gal­benă a semaforului, dispozitivul Împiedică schimbarea comenzii.

Next