Informatia Bucureştiului, martie 1968 (Anul 15, nr. 4523-4548)
1968-03-01 / nr. 4523
Um Muzică de cameră Cvartetul „Cantabile" ■ Recentul concert al Cvartetului „Cantabile** — aflat în cel de al treilea an de activitate — demonstrează efortul susţinut al unor tineri artişti, de a se afirma printr-o formaţie cu profil personal. După concerte ce au cuprins cu precădere repertoriul romantic şi contemporan, ultimul program a fost dedicat în exclusivitate muzicii clasice vieneze. Creaţia celor trei mari clasici, Haydn, Mozart, Beethoven, reprezentînd marcante etape şi în muzica pentru cvartet, oferă largi posibilităţi interpreţilor, atît ca studiu al stilului, cît şi ca omogenizare a sonorităţilor. Reţinem din Cvartetul op. 76 nr. 4 („Răsăritul soarelui“), de Haydn, luminozitatea primei părţi, dar mai ales discreţia Adagioului. în partitura mozartiană (Cvartetul în Re major, K.V. 575) cei patru interpreţi au subliniat mersul polifonic al vocilor, nobleţea cantilenei. Interpretativ, cel mai închegat ni s-a părut insă Cvartetul op. 59 nr. 2 („Razumovsky“), de Beethoven, unde gîndirea simfonică a maestrului a dominat fluxul discursului, pe întreg ciclul. Desigur, în abordarea unor partituri atît de dificile tehnic şi stilistic (dificultate sporită petrcă de larga accesibilitate a muzicii) mai sînt multe probleme a căror rezolvare nu poate fi obţinută de la început. Căci nu este suficient talentul şi munca imensă de care dau dovadă cei patru interpreţi — Lucian Rogalski, Helmuth Schneider, Otto Roth, Tiberiu Ungureanu. Ca şi la alte formaţii, se impune în pregătirea lor posibilitatea specializării în cadrul unor cursuri de perfecţionare. Acesta ar fi, credem, elementul hotărâtor în consacrarea acestor tineri şi entuziaşti artişti, care îşi dăruiesc cu abnegaţie talentul pentru a face cunoscute frumuseţile nepieritoare ale muzicii. Grigore Constantinescu s,Balul mărţişorului“ Mîine, la ora 19, Casa de cultură a tineretului din bd. Bucureştii Noi nr. 48 organizează un „Bal al mărţişorului“; vor cînta orchestrele „Dixy ’67“, „Discipolii“ şi soliştii Lily Hulaesi, Luminiţa Dobrescu, Tudor Nevlacek, Dorin Atanasiu şi Marin Teicu , momente vesele cu Nae Lăzărescu, Constantin Rotar şi Nucu Petrescu. Vor avea loc concursuri dotate cu premii în mărţişoare, tombolă. Formaţia de dansuri moderne a Casei de cultură va prezenta spectacolul „Mărţişor, mărţişor". O trupă de actori repetă o piesă despre Ioana d’Arc. (De altfel, titlul original al lucrării nu este „Miracolul“ ci „Ioana din Lorena“). După ce regizorul dă ultimele indicaţii actorilor, după ce se sting luminile din sală şi se aprind reflectoarele de pe scenă, după ce se aduc elementele de decor și obiectele de recuzită, începe povestea atît de cunoscută și totuși întotdeauna atît de revelatoare a fecioarei din Orleans. Dramaturgul american Maxwell Anderson (1888— 1959) respectă în general datele biografice ale eroinei, de la plecarea ei din satul natal pînă la arderea pe rug. Noutatea lucrării, care o distinge de celelalte opere consacrate aceluiași subiect, o constituie tehnica pirandelliană a teatrului în teatru. Relatarea celebrei legende alternează mereu cu interludiile în care directorul de scenă discută cu actorii, exact ca la o repetiţie, în care se fac aprecieri cu privire la situaţia teatrului american postbelic (piesa a fost scrisă în anul 1946). Dialogul acesta profesional, împreună cu modul în care se narează viaţa Ioanei, dezvăluie substratul să-i spunem moral, al piesei autor11^ ev°că eroismul şi înaltele calităţi etice ale Ioanei pentru a sublinia, prin contrast, laşitatea, acceptarea compromisurilor, tranzacţiile comerciale meschine care caracterizează teatrul de pe Broadway. Şi nu numai teatrul, ci întreaga ambianţă social-economică respectivă. Deşi piesa e, fără îndoială, abil construită iar intenţiile autorului sînt lăudabile, „Miracolul“ nu iese totuşi din rîndul lucrărilor de serie, care şi-au avut poate succesul lor în momentul premierei, dar care rămîn deficitare pe un plan mai înalt artistic şi filozofic. (Dacă dramaturgul ar fi dorit să scrie doar o piesă de divertisment, observaţiile noastre, evident, n-ar mai avea nici un sens, dar nici gravitatea subiectului şi nici structura lucrării nu ne lasă să întrevedem o asemenea intenţie). Dacă pentru Pirandello renunţarea la iluzia scenică, teatrul în teatru din „Şase personaje în căutarea unui autor" de pildă înseamnă modalitatea substanţială a relevării antagonismului artă-existenţă în dimensiunile lui tragice, pentru Anderson aceasta este o simplă tehnică dramatică exterioară. Ea a fost adoptată pentru a vehicula opiniile curente ale autorului sau, cum spune criticul american John Gassner, „erupţiile sale intelectualiste". In ceea ce priveşte configurarea propriu-zisă a personajului istoric, scriitorul american e net depăşit de contemporanii săi care au reinventat povestea Ioanei d’Arc. „Miracolul“ n-are nici umorul subtil al lui Shaw, nici sarcasmul polemic al lui Brecht, nici lirismul grav al lui Anouilh. Atît cît i-a permis textul (fluent tradus de Alf Adania), George Rafael a făcut un spectacol bun. în ciuda lungimii ei, reprezentaţia are ritm, tensiune, numeroasele personaje sunt precis conturate. Din cioburile rolului Ioanei, Ileana Predescu făureşte un personaj viabil, care afirmă încă o dată calităţile complexe ale actriţei şi aici, in primul rînd, virtuţile ei de tragediană modernă. O secundează, sobru şi eficace, o vastă distribuţie pe care, din păcate, n-o putem cita în întregime. Sub trăsăturile directorului de scenă, Dorin Varga, venit nu de mult de la Iaşi, este junele prim cu farmec de care teatrul bucureş- teatru „ DJ. Nottara " MIRACOLUL de MAXWELL ANDERSON Jean avea nevoie. Am descoperit umorul lui Ion Siminie (regizorul tehnic) şi l-am redescoperit pe cel al lui Sandu Sticlaru (Durand). Din categoria compoziţiilor interesant realizate fac parte interpretările lui Ion Punea (Dauphinul), Val. Săndulescu (poetul curţii), Al. Ciprian (episcopul fanatic) şi George Sion (arhiepiscopul de Reims). Dunois şi La Hire, ofiţerii fideli fecioarei, au fost jucaţi la o temperatură convingătoare de către Radu Dunăreanu şi Dan Nicolae. N-am înţeles însă de ce toţi aceşti actori, care meritau preţuirea publicului, s-au grăbit să plece în seara premierei, lăsînd-o doar pe interpreta principală să culeagă aplauzele spectatorilor. Din respect pentru ea sau din lipsă de respect faţă de noi ? M. Radnev Din cauza îmbolnăvirii unei actriţe, Teatrul „C. I. Nottara” înlocuieşte spectacolele cu piesa Miracolul (Ioana din lorena) de Maxwell Anderson, în felul următor : sîmbătă 2 martie, ora 19.30 se va juca Acest animal ciudat, iar marţi 5 martie, ora 19.30 — Lovitura. Biletele vîndute rămîn valabile pentru spectacolele reprezentate la data respectivă. A Din cioburile unui rol, Ileana Predescu făurește un personaj viabil... LA BUCUREŞTI, PREGĂTIRI PENTRU Cel de al 12-lea simpozion european de poliomielită ŞTIINTA ZI DE ZI Succesele repurtate de specialiştii români în tratarea poliomielitei, precum şi contribuţia adusa de clinicienii din ţara noastră la activitatea „Asociaţiei europene pentru studiul poliomielitei şi al bolilor înrudite" au determinat ca adunarea generală a asociaţiei să hotărască ca cel de al 12-lea Simpozion european de poliomielită să aibă loc la Bucureşti In septembrie 1968. In dorinţa de a da unele amănunte cititorilor noştri despre această manifestare ne-am adresat profesorului dr. doc. N. CAJAL, membru corespondent al Academiei, directorul Institutului de inframicrobiologie „ştefan S. Nicolau“, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei europene, secretar general al Comitetului naţional de organizare a simpozionului. Cel de al 12-lea Simpozion european de poliomielită îşi va desfăşura lucrările la Bucureşti între 22—25 septembrie a.c. în localul Facultăţii de medicină. Pentru pregătirea sa a fost alcătuit un comitet naţional, prezidat de acad. prof. Al. Itădulescu, comitet ce cuprinde valoroşi specialişti din ţara noastră, cu realizări importante în domeniul poliomielitei şi al bolilor înrudite, infecţionişti, inframicrobiologi, epidemiologi, ortopedişti. Se vor aborda numeroase aspecte privind virusurile poliomielitice în special şi enterovirusurile în general, situaţia epidemiologică actuală a poliomielitei, problemele sanitare şi sociale ale vaccinării arftipoliomielitice, ale producţiei de vaccinuri antipoliomielitice, ale tratamentului şi reabilitării foştilor bolnavi. In toate aceste domenii, specialiștii români din Institutele de specialitate, din clinici, Inspectorate sanitare vor participa cu rapoarte, corapoarte sau comunicări. k. I CRONICA I ! TELESPECTATORILOR ! Iniţiativa Transfocatorului de a ne prezenta fapta celor doi copii (salvarea unui om rănit de pe terasament) a fost bună. Insă de ce emisiunea a încercat să scoată efecte şi din piatră seacă, suprasolicitînd înţelesurile unei fapte fireşti, umane ? „Oricine ar fi fost în locul nostru ar fi făcut la fel“, spuneau copiii, simplu, aşa cum spun copiii. (Mihai M. Dărăscu, str. Presei 2). „Poşta televiziunii“ este o emisiune aşteptată cu mult interes ; ea acordă însă o pondere egală atît problemelor de fond (cum ar fi frecvenţa programelor de operetă), cît şi celor de amănunt (datele bioITM grafice ale unei cîntăreţe). Uneori importanţa acordată acestor două categorii de probleme H este de-a dreptul inversată. H (Petre Găucă, str. Virgiliu 17). Aş dori ca filmele de desene animate să nu mai fie oprite la mijloc pentru a face loc altui program; eu şi cunoscuţii mei apreciem desenele animate (bune) foarte mult. Şi aşa, le regret raritatea. (Nica Stan, str. Ştirbei Vodă). Consider că filmele cu Bette Davis i-au convins de-acum pe deplin pe telespectatori de marile posibilităţi de interpretare ale actriţei. (Florica Radu, str. Macului 60). Aş dori să vizionez mai des piese de teatru scurte, cu subiect luat din actualitate. Chiar dacă numele autorilor este încă nou. (Vasile Farcău, Intrarea Bravurii 3). rusă 17 gfl Curs de limba (lecţia a 5-a). 17.58 Sumarul zilei. 18.00 Sporturi de iarnă practicate pe Valea Prahovei. 18.20 Buletinul circulaţiei rutiere. 18.30 Pentru cei mici. A.B.C. — De ce ? 19.00 Pentru tineretul şcolar. Balade şi legende. „Corbea haiducul“ de Călin Gruia. Regia : Tatiana Sireteanu. 19 30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. Muzeele lumii . Ermitaj. 20.30 Ecran literar. 21.00 Reflector. 21.15 Film artistic: îndrăgostiţii de pe pachebotul „France". Campionatul mondial de patinaj artistic. Proba de figuri libere — Transmisiune de la nebărbaţi, neva. 24.00 Telejurnalul de noapte. ■Kiuuninn m 1 20.00 2235" § i 1 N m ta m i Consideraţiile de faţă au la bază principiile generale expuse în Studiul privind dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală. Ele rezultă din necesitatea asigurării condiţiilor optime de pregătire, în scopuri teoretice şi practice, a tineretului nostru. Revoluţia ştiinţifică şi tehnică actuală ne obligă să cercetăm mai aprofundat perspectivele dezvoltării liceelor de cultură generală. I. Referitor la STRUCTURA PE SECŢII, cred că acestea ar putea avea cîte două subsecţii nominalizate astfel : 1. secţia reală cu subsecţiile : a) fizico-matematică, b) biochimie ; 2. secţia umanistă cu subsecţiile : a) modernă, b) clasică. In legătură cu subsecţia modernă merită reţinută precizarea că se va pune accent pe studiul literaturii române, filozofiei şi limbilor străine. Se surprinde că nici acum nu se recunoaşte importanţa cunoaşterii limbii române (a gramaticii româneşti) pentru formarea exprimării orale şi scrise şi pentru studiul ştiinţific al celorlalte limbi moderne. Nu ştiu cum s-ar putea învăţa o limbă străină fără cunoaşterea gramaticii limbii materne... Preconizam, cîndva, ca gramatica limbii române să fie obiect de studiu pentru ambele secţii. De data aceasta, avem de-a face cu eliminarea ei şi de la secţia umanistă. Socotim că este numai o omisiune (regretabilă !)... II. In legătură cu PLANURILE DE INVATAMÎNT, se menţionează că la limba şi literatura română se vor preda capitole noi şi anume: stilistică literară, analiză şi compoziţie literară. Dacă pentru analiză şi compoziţie literară studentul (viitorul profesor) audiază un curs de teorie a literaturii, în facultăţile cu profil filologic, în ce priveşte stilistica literară (şi lingvistica) aceasta nu figurează ca obiect în planurile de învăţămînt ale facultăţilor. Trebuie corelate planurile celor două forme de învăţămînt, urmînd să se introducă, pentru studenţi, un curs de stilistică. Se ştie că, în trecut, preocuparea pentru studiul limbii române a fost destul de bună. Ea se concretiza în existenţa unor capitole de istorie a limbii române (noţiuni de gramatică istorică, originea limbii, structura, influenţele, formarea românei literare, structura dialectală a limbii, stilurile etc.) în manualele din ultimele clase de liceu (cu ponderea mai mare în fosta clasă a VIII-a de liceu teoretic). Pentru asigurarea unei pregătiri generale, socotim că buna tradiţie n-ar trebui înlăturată pînă la bacalaureat. III. In privinţa EXAMENULUI DE BACALAUREAT sunt necesare unele observaţii. _ se precizează că, alături de istoria patriei, va fi obiect de examen la toate secţiile şi limba română. Ar trebui să se arate dacă e vorba de limba romeână, adică de gramatica limbii române sau de literatura română. Altfel, rămîne de neînţeles cum ar avea loc o probă (şi scrisă !) de gramatică la bacalaureat atîta vreme cît, în liceu, elevii nu o studiază (şi nu ştim de ce ?). Pe de altă parte, nu sîntem de acord ca profesorii comisiei să fie din şcolile de la care provin candidaţii. Mă tem că gradul de subiectivism ar dăuna profund obiectivităţii. Şi, practic, vor putea funcţiona comisii cu preşedinţi din învăţămîntul superior (numai profesori şi conferenţiari) la fiecare liceu ? Sistemul pe centre ni se pare mai indicat. IV. Referitor la PERSONALUL DIDACTIC, menţinerea noţiunii de „perfecţionare“ mi se pare un decalc depăşit sau, în orice caz impropriu. Pentru medici, există un institut de specializare, nu de perfecţionare. Cine ar putea crede că s-a perfecţionat prin urmarea unor cursuri sau prin trecerea tuturor gradelor de învăţămînt? Aşadar, e mai nimerită formularea: specializarea personalului didactic. Consider că specializarea la nivel post-universitar este cea mai indicată. Ea trebuie să fie obligatorie şi să premeargă obţinerea gradelor de învăţămînt. Examenele de grad să cuprindă o inspecţie specială cu un specialist în pedagogie şi cu un membru specialist în disciplina pentru care se cere gradul, ambii din învăţămîntul universitar, o lucrare ştiinţifică originală şi un colocviu de specialitate. In felul acesta va spori preocuparea pentru ridicarea nivelului pregătirii ştiinţifice şi metodice a cadrelor didactice, pentru cercetări ştiinţifice. V. In sfîrşit, mă bucur că se revine la tradiţia bună a AUTORILOR DE MANUALE. Elaborarea mai multor manuale pentru aceeaşi disciplină, de autori diferiţi, pe baza aceleiaşi programe, va îngădui o selecţie competentă, obiectivă, făcută de masa personalului didactic din întreaga ţară, şi, deci, manuale mai bune şi mai multe. Şcoala noastră are nevoie de manuale corespunzătoare şi de cadre didactice competente, pentru a forma tineri bine pregătiţi de care societatea noastră nouă are atîta nevoie. In acest context se înscriu însemnările mele de mai sus. Gh. Poate lungi Facultatea de filologie Universitatea București In dezbatere •• •__________ Dezvoltarea învâtâmîntului PLEDOARIE PENTRU SPECIALIZARE teatru LUCIA DI LAMMERMOOR (Dan Iordăchescu, Niculina Mirea, Cornel Fînăţeanu. Dirijor : C. Trăilescu) — Opera Română, tel. 16.48.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Constanţa Cîmpeanu. Dirijor : C. Rădulescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. HEIDELBERGUL DE ALTADATA (Ilinca Tomoroveanu, Florin Piersic, Chiril Economu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30 TOPAZE (Gr. Vasiliu Birlic, Ion Finteşteanu, Toma Dimitriu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale", sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. TROILUS ŞI CRESIDA (Florin Scărlătescu, sanda Toma, Iurie Darie) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. AMINTIREA A DOUA DIMINEŢI DE LUNI (Ştefan Ciobotăraşu, Ion Marinescu, Const. Codrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20 . IULIUS CEZAR (Ştefan Iordache, Victor Rebengiuc, Emmerich Schäffer) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", tel. 14.60.60, ora 20. COMEDIE PE ÎNTUNERIC (Adrian Georgescu, Mariela Petrescu, Marius Pepinci — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. Henric IV (George Constantin, Eugenia Rădulescu, Constantin Brezeanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. CÎND LUNA E ALBASTRA (Melania Cîrje, Ion Punea, Vasile Lucian) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20 MARTORII SE SUPRIMA (Ștefan Mihăilescu-Brăila, Tamara Buciuceanu-Botez) — prezintă Teatrul Giuleşti în sala Teatrului evreiesc, ora 19.30. HOŢII (Sanda Maria-Dandu, Alexandru Repan, George Bănică) — Teatrul „Barbu Delavrancea“, tel. 12.94.23, ora 19.30. O NOAPTE FURTUNOASA — Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“, tel. 15.72.59, ora 20. IARMAROCUL PITICULUI CLIP — Teatrul Ţăndărică, sala din cal. Victoriei 50, tel. 15.23.77, ora 17. O fetiţa CAUTA UN CINTEC (prezintă Teatrul de păpuşi din Constanţa) — în sala Academiei 28—30, orele 15 şi 17 SCANDAL LA BOEMA (Gică Petrescu, Cristian Popescu) — Teatrul „C. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. VARIETĂŢI '68 (Stela Popescu, Luigi Ionescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. MAGISTRALA TINEREŢII — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. CONCERT SIMFONIC. Dirijor Massimo Freccia (Italia) — Ateneul Român, ora 20 ANSAMBLUL CIRCULUI MARE DIN MOSCOVA — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. PREMIERE BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — Republica (11.03.72) — 9. 11.30, 14, 16.15, 18.45, 21.15 ; Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. AM INTILNIT ȚIGANI FERICIȚI — Luceafărul (1587.67) — 9. 11,15, 13.30, 18, 18.30, 20.45; Central (14.12.24) — 9. 11, 13, 15, 17, 19, 21; sala Palatului (15.73.72) — 17.30, 20.30. Premierele săptăminii viitoare Car n e t "de c i ne SF I N TU L LA PÎNDA — producţie franceză. Un Simone Templer comic, realizat de Christian-Jaque, autorul unor memorabile comedii aventuroase între care Babette pleacă la război, Gentlemanul din Cocody şi mai ales Fanfan la Tulipe, în rolurile principale : neobositul Jean Marais şi ingenua Daniaic Evenou. MUZICANTUL — coproducţie bulgaroamericană realizată de Mandy Brown. Este vorba de ecranizarea unui basm după Wilhelm Hauff, în maniera seducătoare a unui „musical“, gen în care excelează cineaştii americani. Un fel de „Tom degeţelul“, pigmentat cu cîntece şi dansuri şi interpretat de Emmet Kelly, Burt Stratford, Katie Dunn şi talentatul „copil minune” al ecranului bulgar, Oleg Kovacev, pe care spectatorii noştri l-au admirat în filmele Cavalerul fără zale şi Cea mai lungă noapte. NU UITAŢI... GARA LUGOVAIA — producţie Lenfilm. O poveste de dragoste din anii războiului, evocată de doi tineri regizori sovietici: Nikita Kurihin şi Leonid Menaker. In distribuţie: Alia Cernova şi Gheorghi Iumatov, cunoscut din filmele Primul reportaj şi Tinereţea părinţilor. Cum au fost descoperiţi interpreţii... Cu prilejul premierei bucureştene a producţiei iuugoslave Am întîlnit ţigani fericiţi. Capitala a fost vizitată de doi membri ai echipei care a realizat filmul: Cirin Mihajlo, secund al regizorului Petrovic şi interpreta principală Gordana Jovanovic. Cei doi oaspeţi au răspuns la întrebările noastre cu privire la originala biografie a filmului... — La început - ne-a spus Cirin Mihajlo — a fost scenariul regizorului Petrovic. Regizorul a peregrinat mult, prin ţară, cântîndu-şi interpreţii, fiindcă era convins că-i va descoperi numai în mediul pe care dorea să-l sondeze. Şi a avut dreptate, deoarece în marea lor majoritate interpreţii filmului au fost descoperiţi, într-adevăr, pe teren. Dificultăţile au început, evident, după ce actorii neprofesionişti au fost, în sfîrşit, selecţionaţi. Era o experienţă cu totul inedită : cum să lucrezi cu ei ? Regizorul le-a acordat deplină libertate în ce priveşte textul. Actorului i se descria scena, şi el trebuia sa descopere singur resursele de expresie şi uneori chiar replica pe care o simţea, ca fiind cea mai potrivită. De altfel, am remarcat imediat că interpreţii şi-au regăsit repede siguranţa de sine, s-au aclimatizat şi au descoperit la rîndul lor că trăiseră ei înşişi multe din scenele pe care ar fi trebuit acum să le joace. Alături de noi, Gordana Jovanovic, o frumuseţe brună şi sălbatică de 16 ani — 14 avea în timpul turnării filmului — urmăreşte cu atenţie convorbirea. O rugăm să ne povestească cum a ajuns pe platou. — Saşa (adică regizorul Petrovic) m-a remarcat la Vrşeţ, acolo unde locuiam. Cînd au venit prima oară să mă cheme, nici n-am vrut să discut cu cei de la cinematografie. A doua oară, am refuzat să le spun numele. A treia oară n-am avut ce face, i-am spus, dar am refuzat angajamentul. Şi abia a patra oară, obosită de insistenţe, am devenit actriţă de film — rîde Gordana. —• Iar a cincea oară — completează Cirin Mihajlo — s-a petrecut acum două zile cînd, la însărcinarea lui Aleksandar Petrovic am întrebat-o pe Gordana dacă primește să filmeze în viitorul film al acestuia, și ea mi-a răspuns fără nici o rezervă : Da ! — Despre ce este vorba în viitorul film al lui Petrovic ? — Va fi un film inspirat tot din viaţa satelor, dar care va avea în rolul principal pe Jeanne Moreau. — Alături de Bekim Fehmiu, interpretul lui Bora ? — Nu . După succesul din „Am întîlnit ţigani fericiţi“, Fehmiu a semnat un contract pe şapte ani cu marele producător italian de Laurentiis şi joacă în filmele acestuia... Imagine din filmul „Muzicantul“. CE E MIKLÓS JANCSO, autorul filmului „Sărmanii flăcăi», a turnat recent, în coproducţie cu studiourile Mosfilm, filmul Stelele şi soldaţii. JAMES MASON Interpretează rolul lui Franz-Joseph în filmul Mayerling, realizat, după un roman de Norman Linsey, de regizorul Michael Powell. AKIRA KUROSAWA descrie din punct de vedere japonez atacul de la Pearl Harbour. In cadrul aceluiaşi film — coproducţie Japonia—S.U.A. — punctul de vedere american va fi reprezentat printr-un episod semnat de regizorul Richard Fletcher. Titlul filmului : Tora-Tora. CLAUDE RICH apare în noul film al lui Alain Resnais Te iubesc — Te iubesc și — alături de Jeanne Moreau — în Mireasa era un negru de Francois Truffaut. Programarea filmelor CU. Primim de la cititorul nostru Ștefan Georgescu din str. Bravilor nr. 11 : „Cu începere de la 11 ianuarie a.c. se aducea, prin presă, la cunoştinţa publicului cinefil că în curînd vor rula pe ecranul cinematografului „Patria“ din Capitală, seriile III şi IV ale filmului „Război şi pace“. In sfîrşit, după o îndelungată pauză, cei competenţi s-au gîndit că a sosit vremea să ne prezinte şi ultimele serii ale filmului. Şi ca să ne reamintim primele serii, s-a luat măsura binevenită a reluării lor la unele cinematografe. S-a început de la 10 ianuarie a.c. mai întîi cu seria I, iar după o săptămînă putea fi vizionat filmul după dorinţă ori numai o serie, ori ambele serii pentru ca la 17 ianuarie a.c. să fie prezentate şi seriile III şi IV pe ecranul panoramic al cinematografului „Patria“. Dar cit timp au rămas pe afiş ultimele două serii ? Exact 13 zile ! De ce numai atîta ? E greu de răspuns. Poate că s-a socotit că în acest interval, destul de scurt, au avut posibilitatea să-l vizioneze toţi cei care doreau (deşi — aşa cum aţi scris la rubrica dvs. — nu toată lumea e dispusă să urmărească două serii o dată, pe ecran panoramic). Cum se explică totuşi faptul că primele două serii rulează, fără întrerupere, de atîta vreme ? Să fie mai căutate decît ultimele doua serii tetralogiei ? pentru ca cinefilii să seseriu cititorii guste din plin un film atît de căutat, ar trebui să se asigure şi o continuitate în prezentarea celor patru serii. De ce atîtea filme slabe rulează în mod insistent pe ecrane, deşi nu sînt nici gustate şi nici solicitate, în vreme ce cu altele care înseamnă totodată şi fapte de cultură , difuzorii noştri de film se poartă vitreg ? Poate că e vremea să se acorde o mai mare atenţie în programările filmelor în mai multe serii. Altfel“... N.R. : Considerăm observaţia corespondentului nostru cu totul justificată. Intr-adevăr primele două serii ale filmului Război şi pace ţin — în reluare — afişul, de cîteva săptâmîni, fără ca noile contingente de spectatori — zeci de mii la număr — să fi avut posibilitatea să urmărească şi restul tetralogiei. Asta ne reaminteşte şi de absenţa de pe ecrane, a filmului Bily mincinosul, care continuă să fie regretabil de resimţită de cei care n-au reuşit să-l vadă la cinematograful „Central“. Patru critici îşi confruntă opiniile Calificativele sunt cuprinse între:®®®*®. (cota maximă) şi 9. (limita .îminîmărs selecţia noastră zilnică find alcătuită pe baza .ftcesteLconsultări săptămînal& AM ÎNTÎLNIT ŢIGANI FERICIŢI DIMINEŢI DE IARNĂ BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU ® ® 9 9 • • Călin Căliman Valerian Sava M. Mihăilescu T. Caranfil (Contemporanul] (Cinema) (Flacăra) (Int. Buc.) ••••• • ••• ••••• • • • * 9 99 99 0• DIMINETI DE IARNA “ Lumina (16.23.35) — 9.30 — 16.30 în continuare, 18.45. 20.4*. O LUME NEBUNA, NEBUNA, NEBUNA — Patria (11.86.25) — 9.30, 13, 16.30. 20; București (15.61.54) — 9. 12.30, 16.30. 20. UN BARBAT SI O FEMEIE — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30; Volga (11.91.26) — 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.30, 21 . Aurora (35.04.66) — 9, 11.15, 13.30, 15,45, 18, 20.20. CEI ȘAPTE SAMURAI — Victoria (16.28.79) — 9.30. 13, 16.30, 20. RĂZBOI ȘI PACE (seria I și II) — Lira (31.71.71) — 15. 19.30 . Viitorul (11.48.03) — 15. 19.30. CAPCANA — Tomis (21.49.46) — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30 . Flamura (23.07.40) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30. JOCURI neschimbate — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20.30. ROMANŢA PENTRU TROMPETA — Munca (21.50.97) — 15.30, 18, 20.30. O SUTA UNU DALMAŢIENI — înfrăţirea între popoare (17.31.64) — 14. 16, 18.15, 20.30. Afirmaţia că nu se poate realiza un film fără o idee ar putea părea banală. Şi totuşi cîte filme, sau cîte aşazise filme au defilat pe ecranele sălilor de amatori fără să se fi sprijinit pe această bază esenţială, elementară chiar. Ce credem în cazul acesta ? O searbădă perindare de imagini fără suită, uneori foarte frumoasă, dar fără nici o legătură cu cele care au precedat sau cu cele care urmează. Trebuie să luptăm împotriva acestei stări de lucruri care porneşte cel mai adesea de la o simplă lene, de la lipsa de imaginaţie. ...S-a spus adeseori că principalul handicap al amatorismului CjbccţetCeineelubului Ideea în filmul de amatori cinematografic este lipsa ideii. Ideea — să precizăm — ideea cinematografică, se află pretutindeni în jurul nostru, pe stradă, in mijlocul ocupaţiilor noastre cotidiene, a dorinţelor, a visurilor, a necazurilor şi bucuriilor noastre. Ideea se află în anecdota amuzantă sau tragică, în făptui divers banal sau surprinzător pe care-l citim în coloanele ziarelor sau ale revistelor. Ideea se află în romanul, în nuvela, în povestirea, in cintecul chiar, ascultat într-o seară la radio. Şi apoi ideea se află în noi, trăieşte în stare latentă în imaginaţia noastră. Dacă o cultivaţi, dacă o îndrăgiţi, într-o zi ea se va naşte pentru că aţi creat-o. Şi pentru că aţi creat-o ea Vă va apărea fără îndoială cea mai reuşită. In tot cazul, fiţi convinşi că în materie de cinema ideea nu are limite. Dar de îndată ce vă veţi apuca s-o realizaţi, limitele vor apărea în modul de a o realiza. Va trebui deci sa se opereze o alegere severă printre toate ideile şi subiectele care ar putea sta la baza unui film. Nu va trebui să ne mulţumim cu a găsi o idee, ci va trebui mai ales să ne punem întrebarea : cum o voi realiza ? Voi avea mijloacele practice de a o duce la bun sfîrşit, iar cultura mea cinematografică va fi suficientă pentru a o desăvîrşi ? Iată de ce este foarte indicat să nu vedem de la început lucrurile prea în mare, ci cunoscindu-ne propriile limite, să debutăm, în subiecte simple, la indemîna noastră, şi al căror interes poate fi la fel de valabil. (Extras din lucrarea „Le Cinema d’amateur pas à pas“ scoasă de editura franceză Prisma). CIRCUL DE STAT ANUNŢA în zilele de 4, 5 şi 15 martie a.c. orele 20 In sala Circului Bucureşti 3 SPECTACOLE EXTRAORDINARE PREZENTATE DE Dirijori: Van Dung, Nguyen Hien Conducerea artistică: Ugu Yen Hoai Director artistic : Ngo Ngoc Yeng Biletele se găsesc la casele circului: STAPIN PE SINE ; PLEDOARIE PENTRU BOX ; STADIONUL VA AŞTEAPTĂ ; FILE DIN ISTORIA SPORTULUI . GUSTAV FACE CURA DE SLĂBIRE — Timpuri Noi (15.61.10) — de la 9—21 în continuare. EXISTA INCA SCLAVE — Capitol (16.29.17) - 9.15. 11.30 13.45, 12. 18.30, 20.45. LORDUL DIN ALEXA NNER PLATZ — Doina (16.35.38) — 12. 15.30. 18, 20.30. VALETUL DE PICA — Feroviar (16.22.73) — 8.30, 10.45, 33, 15.30, 17.45. 20 Excelsior (18.10.88) - 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45 . 21 | Gloria (22.44.01) — 9. 11,15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. ÎMPUSCATURI PE PORTATIV - Grivița (17 08.58) — 9. 11.15, 13.30, 10, 18.15, 20.30 . Melodia (12.06.88) - 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Modern (23.71.01) - 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45. ÎNCERCUIREA — Dacia (16.26.10) — 8.30— 14.30 în continuare. 16.30, 18.45. 21 . Mioriţa (14.27.14) — 9.30, 11.30, 13.30 16, 18.15, 20.30. DE TREI ORI BUCUREȘTI - Bucegi (17.05.47) - 9. 11.15, 13.30, 16 18 15. 20 30. UN NABAB MAGHIAR - Drumul Sării (31.28.13) - 15. 17.30. 20. CAUTATI IDOLUL - Ciulesti (17.55.46) — 10. 15.30, 18. 20.30 . Arta (21.31.86) — 9.30— 15.45 în continuare, 18. 20.15. ESCROC FARA VOIE — Cotroceni (13.62.56) - 15.30 16. 20.30. MARTIN SOLDAT — Pacea (31.32.52) — 15.30. 18. 20.30. CARETA VERDE — Floreasca (33.29.71) — 9 11.15. 13.30 1B. 18.15. 20.45. CERUL ÎNCEPE LA ETAJUL III — Mosilor (12.53 92) - 15.30 18. 20.30. INNORARE TRECĂTOARE - Popular (35.15.17) - 15.30. 18. 20.30. SERVUS, VERA * — Crîngasi (17.38.81) — 15.30. 18 20.30. O FATA FERICITA — Cosmos (35.19.15) — 14.30.. 16.30, 18.30. 20.30. REÎNTOARCEREA LUI SUR COUP — Flacăra (21 35 40) - 15.30 18. 20.30 MOARTEA DUPĂ CORTINA Rahova (23.91.00) - 15.30 18. 20.30. CÎND CU NU EȘTI - Progresul (23.94.10) - 15 30 18. 20 30 COMISARUL MAIGRET SE ÎNFURIE — Cinemateca (13.92.72) — 10 12.30. 16.30. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC - Unirea (17.10 21) - 16. 18.15. 20 30. CORIGENTA DOMNULUI PROFESOR - Vitan (21.39.82) - 15.30. 18. 20.30. Această selecţie a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film consultat sâptămînal.