Informatia Bucureştiului, martie 1968 (Anul 15, nr. 4523-4548)

1968-03-01 / nr. 4523

Um Muzică de cameră Cvartetul „Cantabile" ■ Recentul concert al Cvartetului „Cantabile** — aflat în cel de al treilea an de activitate — demonstrează efor­tul susţinut al unor tineri artişti, de a se afirma printr-o formaţie cu profil personal. După concerte ce au cuprins cu precădere repertoriul romantic şi contemporan, ultimul program a fost dedicat în exclusivitate muzicii clasice vieneze. Creaţia celor trei mari clasici, Haydn, Mozart, Beethoven, reprezen­­tînd marcante etape şi în muzica pen­tru cvartet, oferă largi posibilităţi in­terpreţilor, atît ca studiu al stilului, cît şi ca omogenizare a sonorităţilor. Reţinem din Cvartetul op. 76 nr. 4 („Răsăritul soarelui“), de Haydn, lumi­nozitatea primei părţi, dar mai ales discreţia Adagioului. în partitura mo­­zartiană (Cvartetul în Re major, K.V. 575) cei patru interpreţi au subliniat mersul polifonic al vocilor, nobleţea cantilenei. Interpretativ, cel mai în­chegat ni s-a părut insă Cvartetul op. 59 nr. 2 („Razumovsky“), de Beethoven, unde gîndirea simfonică a maestrului a dominat fluxul discursului, pe întreg ciclul. Desigur, în abordarea unor par­tituri atît de dificile tehnic şi stilistic (dificultate sporită petrcă de larga ac­cesibilitate a muzicii) mai sînt multe probleme a căror rezolvare nu poate fi obţinută de la început. Căci nu este suficient talentul şi munca imensă de care dau dovadă cei patru interpreţi — Lucian Rogalski, Helmuth Schnei­der, Otto Roth, Tiberiu Ungureanu. Ca şi la alte formaţii, se impune în pregă­tirea lor posibilitatea specializării în cadrul unor cursuri de perfecţionare. Acesta ar fi, credem, elementul hotă­râtor în consacrarea acestor tineri şi entuziaşti artişti, care îşi dăruiesc cu abnegaţie talentul pentru a face cu­noscute frumuseţile nepieritoare ale muzicii. Grigore Constantinescu s,Balul mărţişorului“ Mîine, la ora 19, Casa de cultură a tineretului din bd. Bucureştii Noi nr. 48 organizează un „Bal al măr­ţişorului“; vor cînta orchestrele „Di­­xy ’67“, „Discipolii“ şi soliştii Lily Hulaesi, Luminiţa Dobrescu, Tudor Nevlacek, Dorin Atanasiu şi Marin Teicu , momente vesele cu Nae Lă­­zărescu, Constantin Rotar şi Nucu Petrescu. Vor avea loc concursuri dotate cu premii în mărţişoare, tom­bolă. Formaţia de dansuri moderne a Casei de cultură va prezenta spec­tacolul „Mărţişor, mărţişor". O trupă de actori repetă o piesă despre Ioana d’Arc. (De altfel, titlul original al lucrării nu este „Miracolul“ ci „Ioana din Lo­­rena“). După ce regizorul dă ulti­mele indicaţii actorilor, după ce se sting luminile din sală şi se a­­prind reflectoarele de pe scenă, după ce se aduc elementele de de­cor și obiectele de recuzită, începe povestea atît de cunoscută și totuși întotdeauna atît de revelatoare a fecioarei din Orleans. Dramaturgul american Maxwell Anderson (1888— 1959) respectă în general datele bio­grafice ale eroinei, de la plecarea ei din satul natal pînă la arderea pe rug. Noutatea lucrării, care o distinge de celelalte opere consa­crate aceluiași subiect, o constituie tehnica pi­­randelliană a teatrului în teatru. Relatarea celebrei le­gende alternează mereu cu interludiile în care directorul de scenă dis­cută cu actorii, exact ca la o repetiţie, în care se fac aprecieri cu pri­vire la situaţia teatru­lui american postbelic (piesa a fost scrisă în anul 1946). Dialogul ace­sta profesional, împreu­nă cu modul în care se narează viaţa Ioanei,­­ dezvăluie substratul să-i spunem moral, al piesei­­ au­tor11^ ev°că eroismul şi înaltele calităţi etice ale Ioanei pentru a sublinia, prin contrast, laşitatea, ac­ceptarea compromisurilor, tranzac­ţiile comerciale meschine care ca­racterizează teatrul de pe Broad­way. Şi nu numai teatrul, ci întrea­ga ambianţă social-economică res­pectivă. Deşi piesa e, fără îndoială, abil construită iar intenţiile autorului sînt lăudabile, „Miracolul“ nu iese totuşi din rîndul lucrărilor de se­rie, care şi-au avut poate succesul lor în momentul premierei, dar care rămîn deficitare pe un plan mai înalt artistic şi filozofic. (Dacă dra­maturgul ar fi dorit să scrie doar o piesă de divertisment, observa­ţiile noastre, evident, n-ar mai avea nici un sens, dar nici gravi­tatea subiectului şi nici structura lucrării nu ne lasă să întrevedem o asemenea intenţie). Dacă pentru Pirandello renunţa­rea la iluzia scenică, teatrul în teatru din „Şase personaje în cău­tarea unui autor" de pildă înseam­nă modalitatea substanţială a rele­vării antagonismului artă-existen­ţă în dimensiunile lui tragice, pentru Anderson aceasta este o simplă teh­nică dramatică exterioară. Ea a fost adoptată pentru a vehicula opiniile curente ale autorului sau, cum spu­ne criticul american John Gassner, „erupţiile sale intelectualiste". In ceea ce priveşte configurarea pro­­priu-zisă a personajului istoric, scriitorul american e net depăşit de contemporanii săi care au reinven­­tat povestea Ioanei d’Arc. „Miraco­lul“ n-are nici umorul subtil al lui Shaw, nici sarcasmul polemic al lui Brecht, nici lirismul grav al lui Anouilh. Atît cît i-a permis textul (fluent tradus de Alf Adania), George Ra­fael a făcut un spectacol bun. în ciuda lungimii ei, reprezentaţia are ritm, tensiune, numeroasele perso­naje sunt precis conturate. Din cio­burile rolului Ioanei, Ileana Pre­­descu făureşte un personaj viabil, care afirmă încă o dată calităţile complexe ale actriţei şi aici, in pri­mul rînd, virtuţile ei de tragediană modernă. O secundează, sobru şi eficace, o vastă distribuţie pe care, din păcate, n-o putem cita în în­tregime. Sub trăsăturile directoru­lui de scenă, Dorin Varga, venit nu de mult de la Iaşi, este junele prim cu farmec de care teatrul bucureş- teatru­ „ DJ. Nottara " MIRACOLUL de MAXWELL ANDERSON Jean avea nevoie. Am descoperit umorul lui Ion Siminie (regizorul tehnic) şi l-am redescoperit pe cel al lui Sandu Sticlaru (Durand). Din categoria compoziţiilor interesant realizate fac parte interpretările lui Ion Punea (Dauphinul), Val. Săn­­dulescu (poetul curţii), Al. Ciprian (episcopul fanatic) şi George Sion (arhiepiscopul de Reims). Dunois şi La Hire, ofiţerii fideli fecioarei, au fost jucaţi la o temperatură con­vingătoare de către Radu Dunărea­­nu şi Dan Nicolae. N-am înţeles însă de ce toţi aceşti actori, care meritau preţuirea pu­blicului, s-au grăbit să plece în seara premierei, lăsînd-o doar pe interpreta principală să culeagă a­­plauzele spectatorilor. Din respect pentru ea sau din lipsă de respect faţă de noi ? M. Radnev Din cauza îmbolnăvirii unei actriţe, Teatrul „C. I. Nottara” înlocuieşte spectacolele cu pie­sa Miracolul (Ioana din l­orena) de Maxwell Anderson, în felul următor : sîmbătă 2 martie, ora 19.30 se va juca Acest animal ciu­dat, iar marţi 5 martie, ora 19.30 — Lovitura. Biletele vîndute ră­mîn valabile pentru spectacolele reprezentate la data respectivă.­ ­A Din cioburile unui rol, Ileana Predescu făurește un personaj viabil... LA BUCUREŞTI, PREGĂTIRI PENTRU Cel de al 12-lea simpozion european de poliomielită ŞTIINTA ZI DE ZI S­uccesele repurtate de spe­cialiştii români în tratarea poliomielitei, precum şi contribuţia adusa de clinicienii din ţara noastră la activitatea „Asociaţiei europene pentru stu­diul poliomielitei şi al bolilor în­rudite" au determinat ca adunarea generală a asociaţiei să hotărască ca cel de al 12-lea Simpozion eu­ropean de poliomielită să aibă loc la Bucureşti In septembrie 1968. In dorinţa de a da unele amănun­te cititorilor noştri despre aceas­tă manifestare ne-am adresat profesorului dr. doc. N. CAJAL, membru corespondent al Acade­miei, directorul Institutului de inframicrobiologie „ştefan S. Ni­colau“, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei europene, secretar general al Comitetului naţional de organizare a simpozionului.­­ Cel de al 12-lea Simpozion european de poliomielită îşi va desfăşura lucrările la Bucureşti între 22—25 septembrie a.c. în lo­calul Facultăţii de medicină. Pentru pregătirea sa a fost alcă­tuit un comitet naţional, prezi­dat de acad. prof. Al. Itădulescu, comitet ce cuprinde valoroşi spe­cialişti din ţara noastră, cu rea­lizări importante în domeniul po­liomielitei şi al bolilor înrudite, infecţionişti, inframicrobiologi, e­­pidemiologi, ortopedişti. Se vor aborda numeroase aspec­te privind virusurile poliomielitice în special şi enterovirusurile în general, situaţia epidemiologică actuală a poliomielitei, proble­mele sanitare şi sociale ale vac­cinării arftipoliomielitice, ale pro­ducţiei de vaccinuri antipoliomie­litice, ale tratamentului şi reabilitării foştilor bolnavi. In toate aceste domenii, specialiștii ro­mâni din Institutele de specialitate, din clinici, Inspectorate sanitare vor parti­cipa cu rapoarte, corapoarte sau comu­nicări. k. I CRONICA I ! TELESPECTATORILOR ! Iniţiativa Transfocatorului de a ne prezenta fapta celor doi copii (salvarea unui om ră­nit de pe terasament) a fost bună. Insă de ce emisiunea a încercat să scoată efecte şi din piatră seacă, suprasolicitînd în­ţelesurile unei fapte fireşti, u­­mane ? „Oricine ar fi fost în locul nostru ar fi făcut la fel“, spuneau copiii, simplu, aşa cum spun copiii. (Mihai M. Dărăscu, str. Presei 2). „Poşta televiziunii“ este o emisiune aşteptată cu mult in­teres ; ea acordă însă o ponde­re egală atît problemelor de fond (cum ar fi frecvenţa pro­gramelor de operetă), cît şi celor de amănunt (datele bio­ITM grafice ale unei cîntăreţe). U­­­­neori importanţa acordată aces­­­t­­or două categorii de probleme H este de-a dreptul inversată. H (Petre Găucă, str. Virgil­iu 17). Aş dori ca filmele de desene animate să nu mai fie oprite la mijloc pentru a face loc al­tui program; eu şi cunoscuţii mei apreciem desenele anima­te (bune) foarte mult. Şi aşa, le regret raritatea. (Nica Stan, str. Ştirbei Vodă­­). Consider că filmele cu Bette Davis i-au convins de-acum pe deplin pe telespectatori de ma­rile posibilităţi de interpretare ale actriţei. (Florica Radu, str. Macului 60). Aş dori să vizionez mai des piese de teatru scurte, cu su­biect luat din actualitate. Chiar dacă numele autorilor este încă nou. (Vasile Farcău, Intrarea Bravurii 3). rusă 17 gfl Curs de limba (lecţia a 5-a). 17.58 Sumarul zilei. 18.00 Spor­turi de iarnă practicate pe Valea Prahovei. 18.20 Buletinul circula­ţiei rutiere. 18.30 Pentru cei mici. A.B.C. — De ce ? 19.00 Pentru ti­neretul şcolar. Balade şi legende. „Corbea haiducul“ de Călin Gruia. Regia : Tatiana Sireteanu. 19 30 Telejurnalul de seară. 19.50 Bule­tinul meteorologic. Publicitate. Muzeele lumii . Ermi­taj. 20.30 Ecran literar. 21.00 Reflec­tor. 21.15 Film artistic: îndrăgos­tiţii de pe pachebotul „France". Campionatul mondial de patinaj artistic. Pro­ba de figuri libere — Transmisiune de la ne­bărbaţi, ne­va. 24.00 Telejurnalul de noapte. ■Kiuuninn m 1 20.00 2235" § i 1 N­ m ta m i­ C­onsideraţiile de faţă au la bază principiile genera­le expuse în Studiul privind dezvoltarea în­­văţămîntului de cultură generală. Ele rezultă din necesitatea asigurării condiţiilor optime de pregătire, în scopuri teo­retice şi practice, a ti­neretului nostru. Revo­luţia ştiinţifică şi tehni­că actuală ne obligă să cercetăm mai aprofun­dat perspectivele dez­voltării liceelor de cul­tură generală. I. Referitor la STRUC­TURA PE SECŢII, cred că acestea ar putea avea cîte două subsecţii no­minalizate astfel : 1. secţia reală cu subsec­­ţiile : a) fizico-matema­­tică, b) biochimie ; 2. secţia umanistă cu sub­­secţiile : a) modernă, b) clasică. In legătură cu subsecţia modernă meri­tă reţinută precizarea că se va pune accent pe studiul literaturii româ­ne, filozofiei şi limbilor străine. Se surprinde că nici acum nu se recu­noaşte importanţa cu­noaşterii limbii române (a gramaticii româneşti) pentru formarea expri­mării orale şi scrise şi pentru studiul ştiinţific al celorlalte limbi mo­derne. Nu ştiu cum s-ar putea învăţa o limbă străină fără cunoaşterea gramaticii limbii mater­ne... Preconizam, cîndva, ca gramatica limbii ro­mâne să fie obiect de studiu pentru ambele secţii. De data aceasta, avem de-a face cu eli­minarea ei şi de la sec­ţia umanistă. Socotim că este numai o omisi­une (regretabilă !)... II. In legătură cu PLANURILE DE INVA­­TAMÎNT, se menţionea­ză că la limba şi litera­tura română se vor pre­da capitole noi şi anu­me: stilistică literară, a­­naliză şi compoziţie li­terară. Dacă pentru a­­naliză şi compoziţie li­terară studentul (viito­rul profesor) audiază un curs de teorie a lite­raturii, în facultăţile cu profil filologic, în ce priveşte stilistica litera­ră (şi lingvistica) a­­ceasta nu figurează ca obiect în planurile de învăţămînt ale facultă­ţilor. Trebuie corelate planurile celor două for­me de învăţămînt, ur­­mînd să se introducă, pentru studenţi, un curs de stilistică. Se ştie că, în trecut, preocuparea pentru stu­diul limbii române a fost destul de bună. Ea se concretiza în existen­ţa unor capitole de is­torie a limbii române (noţiuni de gramatică istorică, originea limbii, structura, influenţele, formarea românei lite­rare, structura dialecta­lă a limbii, stilurile etc.) în manualele din ultimele clase de liceu (cu ponderea mai mare în fosta clasă a VIII-a de liceu teoretic). Pen­tru asigurarea unei pre­gătiri generale, socotim că buna tradiţie n-ar trebui înlăturată pînă la bacalaureat. III. In privinţa EXA­MENULUI DE BACA­LAUREAT sunt necesa­re unele observaţii. _ se precizează că, alături de istoria patriei, va fi o­­biect de examen la toate secţiile şi limba română. Ar trebui să se arate dacă e vorba de limba romeână, adică de gramatica limbii româ­ne sau de literatura ro­mână. Altfel, rămîne de neînţeles cum ar avea loc o probă (şi scrisă !) de gramatică la baca­laureat atîta vreme cît, în liceu, elevii nu o stu­diază (şi nu ştim de ce ?). Pe de altă parte, nu sîntem de acord ca profesorii comisiei să fie din şcolile de la care provin candidaţii. Mă tem că gradul de su­biectivism ar dăuna profund obiectivităţii. Şi, practic, vor putea funcţiona comisii cu preşedinţi din învăţă­mîntul superior (numai profesori şi conferen­ţiari) la fiecare liceu ? Sistemul pe centre ni se pare mai indicat. IV. Referitor la PER­SONALUL DIDACTIC, menţinerea noţiunii de „perfecţionare“ mi se pare un decalc depăşit sau, în orice caz im­propriu. Pentru medici, există un institut de specializare, nu de per­fecţionare. Cine ar putea crede că s-a perfecţio­nat prin urmarea u­­nor cursuri sau prin trecerea tuturor grade­lor de învăţămînt? Aşa­­dar, e mai nimerită formularea: specializa­rea personalului didac­tic. Consider că specia­lizarea la nivel post-u­­niversitar este cea mai indicată. Ea trebuie să fie obligatorie şi să premeargă obţi­nerea gradelor de în­văţămînt. Examenele de grad să cuprindă o inspecţie specială cu un specialist în pedagogie şi cu un membru spe­cialist în disciplina pen­tru care se cere gradul, ambii din învăţămîntul universitar, o lucrare ştiinţifică originală şi un colocviu de specialitate. In felul acesta va spori preocuparea pentru ri­dicarea nivelului pregă­tirii ştiinţifice şi meto­dice a cadrelor didacti­ce, pentru cercetări şti­inţifice. V. In sfîrşit, mă bucur că se revine la tradi­ţia bună a AUTORILOR DE MANUALE. Elabo­rarea mai multor ma­nuale pentru aceeaşi disciplină, de autori di­feriţi, pe baza aceleiaşi programe, va îngădui o selecţie competentă, o­­biectivă, făcută de masa personalului didactic din întreaga ţară, şi, deci, manuale mai bune şi mai multe. Şcoala noastră are nevoie de manuale corespunzătoa­re şi de cadre didactice competente, pentru a forma tineri bine pre­gătiţi de care societatea noastră nouă are atîta nevoie. In acest context se în­scriu însemnările mele de mai sus. Gh. Poate lungi Facultatea de filologie Universitatea București In dezbatere ••­­ •__________ Dezvoltarea învâtâmîntului PLEDOARIE PENTRU SPECIALIZARE teatru LUCIA DI LAMMERMOOR (Dan Iordă­­chescu, Niculina Mirea, Cornel Fînăţea­­nu. Dirijor : C. Trăilescu) — Opera Ro­mână, tel. 16.48.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Ion Dacian, Cleopa­tra Melidoneanu, Constanţa Cîmpeanu. Dirijor : C. Rădulescu) — Teatrul de ope­retă, tel. 14.80.11, ora 19.30. HEIDELBERGUL DE ALTADATA (I­­linca Tomoroveanu, Florin Piersic, Chi­ril Economu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30 TOPAZE (Gr. Vasiliu­ Birlic, Ion Fin­­teşteanu, Toma Dimitriu) — Teatrul na­ţional „I. L. Caragiale", sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. TROILUS ŞI CRESIDA (Florin Scăr­­lătescu, sanda Toma, Iurie Darie) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. AMINTIREA A DOUA DIMINEŢI DE LUNI (Ştefan Ciobotăraşu, Ion Marines­­cu, Const. Codrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20 . IULIUS CEZAR (Ştefan Iordache, Vic­tor Rebengiuc, Emmerich Schäffer) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", tel. 14.60.60, ora 20. COMEDIE PE ÎNTUNERIC (Adrian Georgescu, Mariela Petrescu, Marius Pepinci — Teatrul „Lucia Sturdza Bu­landra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. Henric IV (George Constantin, Eugenia Rădulescu, Constantin Brezeanu) — Tea­trul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. CÎND LUNA E ALBASTRA (Melania Cîrje, Ion Punea, Vasile Lucian) — Tea­trul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20 MARTORII SE SUPRIMA (Ștefan Mi­­hăilescu-Brăila, Tamara Buciuceanu-Botez) — prezintă Teatrul Giuleşti în sala Teatrului evreiesc, ora 19.30. HOŢII (Sanda Maria-Dandu, Alexan­dru Repan, George Bănică) — Teatrul „Barbu Delavrancea“, tel. 12.94.23, ora 19.30. O NOAPTE FURTUNOASA — Studioul Institutului de artă teatrală şi cinema­tografică „I. L. Caragiale“, tel. 15.72.59, ora 20. IARMAROCUL PITICULUI CLIP — Teatrul Ţăndărică, sala din cal. Victo­riei 50, tel. 15.23.77, ora 17. O fetiţa CAUTA UN CINTEC (pre­zintă Teatrul de păpuşi din Constanţa) — în sala Academiei 28—30, orele 15 şi 17 SCANDAL LA BOEMA (Gică Petrescu, Cristian Popescu) — Teatrul „C. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. VARIETĂŢI '68 (Stela Popescu, Luigi Ionescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. MAGISTRALA TINEREŢII — Ansam­blul artistic al Uniunii Generale a Sin­dicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. CONCERT SIMFONIC. Dirijor­­ Mas­simo Freccia (Italia) — Ateneul Român, ora 20 ANSAMBLUL CIRCULUI MARE DIN MOSCOVA — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 20. PREMIERE BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — Republica (11.03.72) — 9. 11.30, 14, 16.15, 18.45, 21.15 ; Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. AM INTILNIT ȚIGANI FERICIȚI — Luceafărul (15­87.67) — 9. 11,15, 13.30, 18, 18.30, 20.45; Central (14.12.24) — 9. 11, 13, 15, 17, 19, 21; sala Palatului (15.73.72) — 17.30, 20.30. Premierele săptăminii viitoare Car n e t "d­­e c i ne SF I N T­U L LA PÎNDA — producţie franceză. Un Simo­ne Templer comic, realizat de Chris­­tian-Jaque, autorul unor memorabile comedii aventuroase între care Babette pleacă la război, Gen­tlemanul din Cocody şi mai ales Fan­­fan la Tulipe, în rolurile principale : neobositul Jean Marais şi ingenua Da­niaic Evenou. MUZICANTUL — coproducţie bulgaro­­americană realizată de Mandy Brown. Este vorba de ecranizarea unui basm după Wilhelm Hauff, în maniera se­ducătoare a unui „musical“, gen în care excelează cineaştii americani. Un fel de „Tom degeţelul“, pigmentat cu cîn­­tece şi dansuri şi interpretat de Emmet Kelly, Burt Stratford, Katie Dunn şi talentatul „copil minune” al ecranului bulgar, Oleg Kovacev, pe care specta­torii noştri l-au admirat în filmele Ca­valerul fără zale şi Cea mai lungă noapte. NU UITAŢI... GARA LUGOVAIA — producţie Lenfilm. O poveste de dra­goste din anii războiului, evocată de doi tineri regizori sovietici: Nikita Kurihin şi Leonid Menaker. In distribuţie: Alia Cernova şi Gheorghi Iumatov, cunoscut din filmele Primul reportaj şi Tinere­ţea părinţilor. Cum au fost descoperiţi interpreţii... Cu prilejul premierei bucureştene a producţiei iuugoslave Am întîlnit ţi­gani fericiţi. Capitala a fost vizitată de doi membri ai echipei care a realizat fil­mul: Cirin Mihajlo, secund al regizorului Petrovic şi interpreta principală Gor­­dana Jovanovic. Cei doi oaspeţi au răspuns la în­trebările noastre cu privire la originala biografie a fil­mului... — La început -­ ne-a spus Cirin Mihajlo — a fost scenariul regizorului Petrovic. Regizorul a pere­grinat mult, prin ţară, cân­­tîndu-şi interpreţii, fiind­că era convins că-i va des­coperi numai în mediul pe care dorea să-l sondeze. Şi a avut dreptate, deoare­ce în marea lor majoritate interpreţii filmului au fost descoperiţi, într-ade­­văr, pe teren. Dificultăţile au început, evident, după ce actorii neprofesionişti au fost, în sfîrşit, selecţio­naţi. Era o experienţă cu totul inedită : cum să lu­crezi cu ei ? Regizorul le-a acordat deplină libertate în ce priveşte textul. Ac­torului i se descria scena, şi el trebuia sa descopere singur resursele de expre­sie şi uneori chiar replica pe care o simţea, ca fiind cea mai potrivită. De altfel, am remarcat imediat că interpreţii şi-au regăsit re­pede siguranţa de sine, s-au aclimatizat şi au des­coperit la rîndul lor că trăiseră ei înşişi multe din scenele pe care ar fi tre­buit acum să le joace. Alături de noi, Gordana Jovanovic, o frumuseţe brună şi sălbatică de 16 ani — 14 avea în timpul turnării filmului — urmă­reşte cu atenţie convorbi­rea. O rugăm să ne po­vestească cum a ajuns pe platou. — Saşa (adică regizorul Petrovic) m-a remarcat la Vrşeţ, acolo unde locuiam. Cînd au venit prima oară să mă cheme, nici n-am vrut să discut cu cei de la cinematografie. A doua oară, am refuzat să le spun numele. A treia oară n-am avut ce face, i-am spus, dar am refuzat angajamen­tul. Şi abia a patra oară, obosită de insistenţe, am devenit actriţă de film — rîde Gordana. —• Iar a cincea oară — completează Cirin Mihajlo — s-a petrecut acum două zile cînd, la însărcinarea lui Aleksandar Petrovic am întrebat-o pe Gordana dacă primește să filmeze în vii­torul film al acestuia, și ea mi-a răspuns fără nici o rezervă : Da ! — Despre ce este vorba în viitorul film al lui Pe­trovic ? — Va fi un film inspirat tot din viaţa satelor, dar care va avea în rolul prin­cipal pe Jeanne Moreau. — Alături de Bekim Feh­­miu, interpretul lui Bora ? — Nu . După succesul din „Am întîlnit ţigani fe­riciţi“, Fehmiu a semnat un contract pe şapte ani cu marele producător italian de Laurentiis şi joacă în filmele acestuia... Imagine din filmul „Muzicantul“. CE E MIKLÓS JANCSO, autorul filmului „Sărmanii flăcăi», a turnat recent, în copro­ducţie cu studiourile Mosfilm, filmul Stelele şi soldaţii. JAMES MASON Interpretează rolul lui Franz-Joseph în filmul Mayerling, rea­lizat, după un roman de Norman Linsey, de regizorul Michael Powell. AKIRA KUROSAWA descrie din punct de vedere japonez atacul de la Pearl Harbour. In cadrul aceluiaşi film — coproducţie Japonia—S.U.A. — punctul de vedere american va fi reprezentat printr-un episod semnat de regizorul Richard Fletcher. Titlul filmului : Tora-Tora. CLAUDE RICH apare în noul film al lui Alain Resnais Te iubesc — Te iubesc și — alături de Jeanne Moreau — în Mireasa era un negru de Francois Truffaut. Programarea filmelor CU. Primim de la cititorul nostru Ștefan Georgescu din str. Bravilor nr. 11 : „Cu începere de la 11 ianuarie a.c. se adu­cea, prin presă, la cunoştinţa publi­cului cinefil că în curînd vor rula pe ecranul cinematografului „Patria“ din Capitală, seriile III şi IV ale fil­mului „Război şi pace“. In sfîrşit, după o îndelungată pauză, cei compe­tenţi s-au gîndit că a sosit vremea să ne prezinte şi ultimele serii ale filmului. Şi ca să ne reamintim primele serii, s-a luat măsura binevenită a reluării lor la unele cinematografe. S-a început de la 10 ianuarie a.c. mai întîi cu seria I, iar după o săptămînă putea fi vizionat filmul după dorinţă ori numai o serie, ori ambele serii pentru ca la 17 ianuarie a.c. să fie prezentate şi seriile III şi IV pe ecranul panoramic al cinematografului „Patria“. Dar cit timp au rămas pe afiş ulti­mele două serii ? Exact 13 zile ! De ce nu­mai atîta ? E greu de răspuns. Poate că s-a socotit că în acest inter­val, destul de scurt, au avut posibili­tatea să-l vizioneze toţi cei care doreau (deşi — aşa cum aţi scris la rubrica dvs. — nu toată lumea e dispusă să urmărească două serii o dată, pe ecran panoramic). Cum se explică totuşi fap­tul că primele două serii rulează, fără întrerupere, de atîta vreme ? Să fie mai căutate decît ultimele doua serii tetralogiei ? pentru ca cinefilii să s­e­seriu cititorii guste din plin un film atît de căutat, ar trebui să se asigure şi o continui­tate în prezentarea celor patru serii. De ce atîtea filme slabe rulează în mod insistent pe ecrane, deşi nu sînt nici gustate şi nici solicitate, în vreme ce cu altele care înseamnă totodată şi fapte de cultură , difuzorii noştri de film se poartă vitreg ? Poate că e vremea să se acorde o mai mare atenţie în programările filmelor în mai multe serii. Altfel“... N.R. : Considerăm observaţia cores­pondentului nostru cu totul justificată. Intr-adevăr primele două serii ale fil­mului Război şi pace ţin — în reluare — afişul, de cîteva săptâmîni, fără ca noile contingente de spectatori — zeci de mii la număr — să fi avut posibili­tatea să urmărească şi restul tetralo­giei. Asta ne reaminteşte şi de absenţa de pe ecrane, a filmului Bily minci­nosul, care continuă să fie regretabil de resimţită de cei care n-au reuşit să-l vadă la cinematograful „Central“. Patru critici îşi confruntă opiniile Calificativele sunt cuprinse între:®®®*®. (cota maximă) şi 9. (limita .îminîmărs selecţia noastră zilnică find alcătuită pe baza .ftcesteLcon­sultări săptămînal& AM ÎNTÎLNIT ŢIGANI FERICIŢI DIMINEŢI DE IARNĂ BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU ® ® 9 9 • • Călin Căliman Valerian Sava M. Mihăilescu T. Caranfil (Contemporanul] (Cinema) (Flacăra) (Int. Buc.) ••••• • ••• ••••• • • • * 9 99 99 0• DIMINETI DE IARNA “ Lumina (16.23.35) — 9.30 —­ 16.30 în continuare, 18.45. 20.4*. O LUME NEBUNA, NEBUNA, NEBU­NA — Patria (11.86.25) — 9.30, 13, 16.30. 20; București (15.61.54) — 9. 12.30, 16.30. 20. UN BARBAT SI O FEMEIE — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30; Volga (11.91.26) — 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.30, 21 . Aurora (35.04.66) — 9, 11.15, 13.30, 15,45, 18, 20.20. CEI ȘAPTE SAMURAI — Victoria (16.28.79) — 9.30. 13, 16.30, 20. RĂZBOI ȘI PACE (seria I și II) — Lira (31.71.71) — 15. 19.30 . Viitorul (11.48.03) — 15. 19.30. CAPCANA — Tomis (21.49.46) — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30 . Flamura (23.07.40) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30. JOCURI neschimbate — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20.30. ROMANŢA PENTRU TROMPETA — Munca (21.50.97) — 15.30, 18, 20.30. O SUTA UNU DALMAŢIENI — înfră­ţirea între popoare (17.31.64) — 14. 16, 18.15, 20.30. A­firmaţia că nu se poate realiza un film fără o idee ar putea părea banală. Şi totuşi cîte filme, sau cîte aşa­­zise filme au defilat pe ecra­nele sălilor de amatori fără să se fi sprijinit pe această bază esenţială, elementară chiar. Ce credem în cazul acesta ? O sear­bădă perindare de imagini făr­ă suită, uneori foarte frumoasă, dar fără nici o legătură cu cele care au precedat sau cu cele care urmează. Trebuie să luptăm împotriva acestei stări de lucruri care por­neşte cel mai adesea de la o simplă lene, de la lipsa de imaginaţie. ...S-a spus adeseori că princi­palul handicap al amatorismului CjbccţetC­eineelubului Ideea în filmul de amatori cinematografic este lipsa ideii. Ideea — să precizăm — ideea cinematografică, se află pretu­tindeni în jurul nostru, pe stra­dă, in mijlocul ocupaţiilor noastre cotidiene, a dorinţelor, a visurilor, a necazurilor şi bu­curiilor noastre. Ideea se află în anecdota amuzantă sau tra­gică, în făptui divers banal sau surprinzător pe care-l citim în coloanele ziarelor sau ale reviste­lor. Ideea se află în romanul, în nuvela, în povestirea, in cin­­­tecul chiar, ascultat într-o seară la radio. Şi apoi ideea se află în noi, trăieşte în stare latentă în imaginaţia noastră. Dacă o cultivaţi, dacă o îndrăgiţi, într-o zi ea se va naşte pentru că aţi creat-o. Şi pentru că aţi creat-o ea Vă va apărea fără îndoială cea mai reuşită. In tot cazul, fiţi convinşi că în materie de cinema ideea nu are limite. Dar de îndată ce vă veţi apuca s-o realizaţi, limitele vor apărea în modul de a o realiza. Va trebui deci sa se opereze o alegere severă printre toate ideile şi subiectele care ar putea sta la baza unui film. Nu va trebui să ne mulţumim cu a găsi o idee, ci va trebui mai ales să ne punem întrebarea : cum o voi realiza ? Voi avea mijloacele practice de a o duce la bun sfîrşit, iar cultura mea cinematografică va fi suficientă pentru a o desăvîrşi ? Iată de ce este foarte indicat să nu vedem de la început lucrurile prea în mare, ci cunos­­cindu-ne propriile limite, să de­butăm, în subiecte simple, la indemîna noastră, şi al căror interes poate fi la fel de va­labil. (Extras din lucrarea „Le Ci­nema d’amateur pas à pas“ scoa­să de editura franceză Prisma). CIRCUL DE STAT ANUNŢA în zilele de 4, 5 şi 15 martie a.c. orele 20 In sala Circului Bucureşti 3 SPECTACOLE EXTRAORDINARE PREZENTATE DE Dirijori: Van Dung, Nguyen Hien Conducerea artistică: Ugu Yen Hoai Director artistic : Ngo Ngoc Yeng Biletele se găsesc la casele cir­cului: STAPIN PE SINE ; PLEDOARIE PEN­TRU BOX ; STADIONUL VA AŞTEAP­TĂ ; FILE DIN ISTORIA SPORTULUI . GUSTAV FACE CURA DE SLĂBIRE — Timpuri Noi (15.61.10) — de la 9—21 în continuare. EXISTA INCA SCLAVE — Capitol (16.29.17) - 9.15. 11.30 13.45, 12. 18.30, 20.45. LORDUL DIN ALEXA NN­­ER PLATZ — Doina (16.35.38) — 12. 15.30. 18, 20.30. VALETUL DE PICA — Feroviar (16.22.73) — 8.30, 10.45, 33, 15.30, 17.45. 20­­ Excelsior (18.10.88) - 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45 . 21 | Gloria (22.44.01) — 9. 11,15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. ÎMPUSCATURI PE PORTATIV - Gri­­vița (17 08.58) — 9. 11.15, 13.30, 10, 18.15, 20.30 . Melodia (12.06.88) - 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Modern (23.71.01) - 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45. ÎNCERCUIREA — Dacia (16.26.10) — 8.30— 14.30 în continuare. 16.30, 18.45. 21 . Mioriţa (14.27.14) — 9.30, 11.30, 13.30 16, 18.15, 20.30. DE TREI ORI BUCUREȘTI - Bucegi (17.05.47) - 9. 11.15, 13.30, 16 18 15. 20 30. UN NABAB MAGHIAR - Drumul Să­rii (31.28.13) - 15. 17.30. 20. CAUTATI IDOLUL - Ciulesti (17.55.46) — 10. 15.30, 18. 20.30 . Arta (21.31.86) — 9.30— 15.45 în continuare, 18. 20.15. ESCROC FARA VOIE — Cotroceni (13.62.56) - 15.30 16. 20.30. MARTIN SOL­DAT — Pacea (31.32.52) — 15.30. 18. 20.30. CARETA VERDE — Floreasca (33.29.71) — 9 11.15. 13.30 1B. 18.15. 20.45. CERUL ÎNCEPE LA ETAJUL III — Mosilor (12.53 92) - 15.30 18. 20.30. INNORARE TRECĂTOARE - Popular (35.15.17) - 15.30. 18. 20.30. SERVUS, VERA * — Crîngasi (17.38.81) — 15.30. 18 20.30. O FATA FERICITA — Cosmos (35.19.15) — 14.30.. 16.30, 18.30. 20.30. REÎNTOARCEREA LUI SUR COUP — Flacăra (21 35 40) - 15.30 18. 20.30 MOARTEA DUPĂ CORTINA Rahova (23.91.00) - 15.30 18. 20.30. CÎND CU NU EȘTI - Progresul (23.94.10) - 15 30 18. 20 30 COMISARUL MAIGRET SE ÎNFURIE — Cinemateca (13.92.72) — 10 12.30. 16.30. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTU­LUI SĂLBATIC - Unirea (17.10 21) - 16. 18.15. 20 30. CORIGENTA DOMNULUI PROFESOR - Vitan (21.39.82) - 15.30. 18. 20.30. Această selecţie a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film consultat sâptămînal.

Next