Informatia Bucureştiului, aprilie 1968 (Anul 15, nr. 4549-4574)

1968-04-01 / nr. 4549

INFORMA­TIA artă-literatură-ştiinţă Adaptarea la marile progrese ale ştiinţei contemporane în ansamblul măsurilor privind dezvoltarea şcolii un loc de maximă Însemnătate 11 ocupă perfecţionarea conţinutului invăţămintului de cultu­ră generală, proces complex care se materializează în elaborarea planuri­lor de învăţămînt, a programelor şi manualelor şcolare considerate în u­­nitatea şi interdependenţa lor dia­lectică. Una din trăsăturile caracteristice ale soluţiilor preconizate în Studiu, constă în faptul că ele nu implică restructurări adinei ale conţinutului Invăţămintului, ci numai perfecţiona­rea în continuare a planurilor, pro­gramelor şi manualelor şcolare. Pe calea rezolvării, pe baze strict ştiinţifice, a acestor probleme o mare importanţă o are sporirea sarcinilor ce revin Institutului de ştiinţe pedago­gice. Aceasta asigură condiţii ca noi­le planuri şi programe şcolare să fie elaborate pe baza unor studii, cerce­tări şi experimente, astfel încît să se ridice la nivelul celor mai bune rea­lizări existente pe plan mondial. Pen­tru înfăptuirea acestui deziderat aş sugera ca prin elaborarea planurilor şi programelor şcolare să se asigure învăţămintului de cultură generală stabilitatea atât de necesară unei munci de profunzime, de înaltă cali­tate, de ţinută ştiinţifică. Experienţa a demonstrat că schimbările operate de la an la an, departe de a asigura punerea de acord a planurilor şi pro­gramelor cu noile cuceriri ale ştiin­ţei şi culturii, au reflectat o concep­ţie pompieristică, ineficientă. Perfecţionarea conţinutului învăţă­­mîntului presupune, într-adevăr, ca o cerinţă esenţială, adaptarea lui la marile progrese ale ştiinţei contem­porane. După calculele ştiinţifice e­­fectuate pe plan mondial se apreciază că în prezent în decurs de 8-10 ani volumul cunoştinţelor acumulate de omenire se dublează, in deceniile ur­mătoare acest ritm urmînd a fi con­siderabil depăşit. A apărut deci, in mod obiectiv, problema raportului în­tre progresul ştiinţei şi invăţămint. La noi ca şi in alte părţi, se caută soluţiile cele mai adecvate pentru re­flectarea in planurile şi programele şcolare a nivelului actual al ştiinţei. In contextul acestor căutări există însă tendinţa, practic irealizabilă, de a include în program, pe cît posibil, toate cunoştinţele acumulate în fie­care moment de ştiinţa universală. Este timpul să se înţeleagă că după o asemenea concepţie ar însemna să se angajeze învăţămîntul într-o cursă dinainte pierdută, ale cărei consecinţe ar fi nu numai instabilitatea, dar şi supraîncărcarea programelor şi, im­plicit, a elevilor. Noi, cei care lucrăm în mod efectiv în şcoli, am simţit sub toate aspectele urmările acestei con­cepţii. Actualele programe şi manuale sunt în cele mai multe cazuri exage­rat de încărcate. An de an, din in­tenţia şi uneori chiar sub pretextul perfecţionării, au fost adăugate noi capitole, noi noţiuni, fără a se avea în vedere particularităţile de vîrstă ale elevilor şi înseşi particularităţile procesului de învăţămînt ca proces de cunoaştere care trebuie conceput de la simplu la complex, de la un grad de dificultate la altul mai mare. ..de la ÎN DEZBATERE: DEZVOLTAREA ÎNVĂŢ­ĂMÎNTULUI fenomen la esenţă şi de la o esenţă mai puţin profundă la alta mai pro­fundă“ cum se exprima V. I. Lenin. Propun ca în elaborarea noilor pro­grame să se renunţe la maniera aşa­­zis enciclopedică de alcătuire a aces­tora şi să se procedeze selectiv. Să includem în programe numai elemen­tele esenţiale, grupîndu-le în jurul unor idei fundamentale pe baza căro­ra elevii să poată cuprinde şi înţe­lege mai uşor diversitatea fenomene­lor. Realizind cu maximum de gri­jă latura informaţională a invăţămîn­­tului, nu trebuie scăpată din vedere valoarea lui formativă. După părerea noastră, programele trebuie să sta­bilească nu numai volumul de cu­noştinţe care trebuie transmis elevi­lor ci, în indisolubilă legătură cu a­­ceste cunoştinţe, să conţină şi preci­zarea valenţelor lor educative. Iată de ce, în elaborarea programelor trebuie să avem în vedere necesitatea de a dezvolta capacităţile intelectuale ale elevilor, de a le forma un mod rigu­ros de gândire logică, de a le forma deprinderi de muncă independentă care să-i ajute să folosească în cele mai diverse împrejurări pe care le vor întîlni în viaţă cunoştinţele asimi­late în procesul de învăţămînt. Acţiunea de determinare ştiinţifică a volumului şi caracterului cunoştin­ţelor, priceperilor şi deprinderilor a căror formare să fie urmărită în ca­drul fiecărui obiect de studiu se cere a fi însoţită de o eliminare atentă a amănuntelor neesenţiale, a materia­lului depăşit de progresele ştiinţei, a unor date şi cifre care nu prezintă importanţă deosebită pentru pregăti­rea elevilor. Să ţinem seama că în condiţiile actualei explozii informaţio­nale elevii au multiple căi de acces spre asemenea materiale în afara procesului de învăţămînt, în emisiu­nile de radio şi televiziune, în presă şi publicaţii de specialitate, în dic­ţionare de profil şi enciclopedii etc. în aceeaşi ordine de idei se impu­ne, mai ales pentru programele și manualele destinate claselor liceale, înlăturarea cu grijă a elementelor descriptive care în majoritatea cazu­rilor au devenit atit de aglomerate incit au impus elevilor un stil de muncă învechit, bazat nu pe gindire în primul rînd, ci pe memorarea me­canică. Practica şcolară a arătat că una din cele mai eficiente modalităţi de evi­tare a supraîncărcării o constituie eliminarea repetărilor în studiul unor discipline. După cum se ştie, în mo­mentul de faţă, planurile de învăţă­­mânt şi programele şcolare sunt ela­borate în majoritatea cazurilor pe baza principiului predării concentri­ce a materiei, deşi nu lipsesc nici anumite elemente ale principiului predării lineare. în acest sens, aş su­gera ca viitoarele planuri şi programe şcolare să fie elaborate pe baza con­siderării concentrice şi lineare a con­ţinutului invăţămintului, în unitatea lor dialectică. După părerea noastră, o mare în­semnătate pentru realizarea unor programe de înaltă calitate ar avea-o publicarea şi punerea lor in dezbate­rea cadrelor didactice, cercetătorilor, medicilor etc. pe o anumită treaptă a experimentării, astfel incit în forma lor definitivă ele să constituie rezul­­tatul unei largi contribuţii colective a tuturor celor interesaţi în perfecţio­narea invăţămintului nostru. Prof. I. Dragu directorul liceului „Ion Necul­­ce“, cercetător principal la In­stitutul de ştiinţe pedagogice in perspectivă la Institutul „G. Călinescu“ Sub egida Academiei, cu directa contribuţie a colectivului de cerce­tători de la Institutul de istorie şi teorie lite­rară „G. Călinescu”, se elaborează, In colabo­rare cu cadre din în­văţămîntul superior, tratatul de importanţă naţională „Istoria lite­raturii române“. Cel de al doilea volum, sub redacţia prof. univ. dr. docent Al. Dima, ur­mează să vadă lumina tiparului , în lunile care urmează. Continuă elaborarea următoare­lor două tomuri din monumentala lucrare: vol. III, sub redacţia prof. univ. dr. docent Şerban Cioculescu, şi vol. IV, al cărui redac­tor responsabil este prof. univ. Jean Uves­­cu. Colectivul institutu­lui elaborează, de ase­menea, o „istorie a romanului românesc” (între 1­900—1­918), o se­rie de studii referitoa­re la revistele şi cu­rentele din sec. XIX, altele privind îndeo­sebi relaţiile literatu­rii române cu celelal­te literaturi, sau valo­rificarea artistică a fol­clorului în creaţia u­­nor poeţi de talia lui Lucian Blaga, Ion Bar­bu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat etc. A fost predat Edi­turii Academiei şi se află în lucru un volum de „Momente din istoria literaturii române“, sub redacţia lui Ovidiu Papadima. Intr-o fază înaintată de pregătire se află şi vol. II din seria de „Documente şi manus­crise literare“ (sub re­dacţia lui Paul Cor­­nea şi Elenei Pini), conţinînd texte, aproa­pe în exclusivitate ine­dite, aflate mai ales în arhiva institutului, pre­cum şi culegerea de „Studii de literatură comparată“ (redactor : M. Novicov), care cu­prinde comunicările ţi­nute la prima Confe­rinţă naţională de lite­ratură comparată şi cele prezentate de de­legaţia română la Con­gresul Asociaţiei inter­naţionale de literatură comparată care s-a ţi­nut la Belgrad în cursul anului trecut. Institutul contribuie şi la organizarea Aso­ciaţiei naţionale de li­teratură comparată, al cărui principal centru de lucru va fi aici, ur­­mărindu-se — printre altele — intensificarea contribuţiei româneşti la elaborarea Tratatu­lui de istorie a litera­turii europene, în co­misia de redactare a­­flîndu-se şi un repre­zentant al ţării noastre (Al. Dima). Au fost iniţiate, de asemenea, şedinţe pe­riodice deschise ale institutului, în care se discută probleme controversate (curen­tele literare, ediţiile critice, noile metode de cercetare şi interpre­tare a creaţiei artisti­ce etc.), în cadrul se­riei de „Mărturii lite­rare“ (imprimate pe bandă, pentru fonoteca institutului) participă prestigioşi reprezen­tanţi ai artei cuvântu­lui. SCAMATORII CINEMATOGRAFICE... „în cît timp terminali un Ulm ?" „De obicei, îl dau gata în 34 de zi­le.— răspundea, in 1965,­ regi­zorul vest-german Kurt Holtman. Ci bine, se pare că Hocus-Pocus e un film pe care „l-a dat gata" cu ade­vărat. Același Holtman, care a binemeri­tat cu ,,Copiii minune", cu cele două Acidulate pelicule „Spessart“, măgu­leşte de astă dată un dramaturg de bulevard, Kurt Goetz. Nu cunoaştem „HOCUS-POCUS“ — producţie a studiourilor vest-germane de Kurt Hoffman cu HEINZ RÜH­­MAN şi LISELOTTE PULVER, textul comediei convertită în scena­riu, dar spectatorul observă cu u­­șurință că, presupusa convertire, s-a oficiat fără prea mari eforturi. Fil­mul pare mucava mai degrabă decit peliculă, și asta nu din pricina exce­lentului decor stilizat. Subiectul cam­uzat — cu înzestratul artist, de as­tă dată pictor, nevoit să recurgă la o mistificare pentru a se impune sno­bismului obtuz—demarează promiță­tor. Sugerind mereu spectatorului că e cazul să zimbească complice, au­torii îl introduc brusc in atmosfera febrilă a descoperirii unui mare pic­tor „post-mortem" chiar dacă pin­­zele, scăpate in unghiul aparatului de filmat, ne avertizează ele Insele că e vorba de un renghi zdravăn, sub toate as­pectele... Nostima sa sofie — Liselotte Pulver — e bănuită de omor, pre­ședintele tribunalului care o judecă este vi­zitat de o..., ei da, din nou o fantomă ! — Pro­cesul caricaturizat cu vădită plăcere (o piatră aruncată in grădina filmelor-proces) are răs­turnări „senzaţionale“, — iată cîteva elemente minuite cu iuţeală şi aservite unui dialog rit­mat, suficiente ca spec­tatorul să-şi dea adeziu­nea la farsă. Spre sfirşit, lucrurile se poticnesc, filmul — pină aici cu veleităţi de satiră — eşuează pe ţărmuri stră­­ine, acţiunea însăşi cochetează cu echivocul inutil. Să-i dăm insă cezarului ce i se cuvine, şi cezarul este — de astă da­tă — Heinz Rithman, pionul numărul unu in scamatoria cinematografică a lui Holiman ■, un pion care a inteles period in ce măsură regizorul avea nevoie de serioase servicii actori­ceşti pentru a obţine, — din nou in culori, dar de astă dată numai cu iu­ţeala de mină — zîmbete... intr-un cuvint : Hocus-pocus I Timofei Ursu INFORMAŢII MÎINE, la ora 19, la Casa de cultură a tineretului din sectorul 8 (bd. Bucureştii Noi, nr. 48), are loc o expunere a muzeografului prof. Dinuţă Gheorghe : „Muzeul satului — tezaur de artă populară româ­nească". Expunerea va fi însoţită de proiecţii cu diapozitive, şi urmată de filmul documentar „Muzeul satului". COMITETUL municipal Bucureşti al U.T.C. organizează mîine, ora 18, la magazinul „Muzica" din calea Victoriei nr. 41, o seară de muzică cu tema „Poezia şi muzica in liedul românesc". Prezintă muzicologul­ Grigore Constantinescu. Participă Iolanda Mărcu­­lescu, Sînziana Pop, Doru Popovici, Liviu Glodeanu, Bogdan Antonescu. O emisiune pleacă alta vine oaspeţi noi la T.V. : „Din cro­nica vieţii ostăşeşti“, o emisiune de duminică dimineaţă al cărui cuprins e definit chiar de titlu, urmărind specificul activităţii ce­lor cărora li se adresează. Am privit imagini de reportaj, mo­mente artistice, un pluton de ostaşi-poeţi, specialişti nu numai în cadenţele de marş ci şi în cele din poezie, scene de lupte reconstituite şi cuvîntul cald al generalului Iacob Teclu. Să a­­mintim numele realizatorilor : Ion Costea şi Stelian Dragnea. Pentru mîine, marţi, sîntem invitaţi la o nouă emisiune anunţată deo­camdată enigmatic : TTT. Pe ră­bojul performanţelor vrem să o trecem de astă dată pe Rodica Tăpălagă în monologul (tradus şi adaptat de Mihai Lazăr) ce sugerează „activitatea« unei ac­triţe în pauza unei premiere. Rodica Tăpălagă a compus un spectacol-recital, desfăşurînd e­­vantaiul unei multitudini de ipos­taze, de atitudini, toate surprinse cu farmec şi un umor cu totul personal. Tot Magazinul ill, a avut excelenta idee de a-l in­vita pe straşnicul clown-actor care e Enghibarov în studiou, şi el ne-a oferit cu totul alte numere decît acelea aplaudate în arena circului. Artistul sovietic a adaptat de astă dată pantomima la procedeele comicului grotesc şi operaţia a reuşit cu „brio“. Poetul Romulus Vulpescu coche­tează cu cea de a „7-a artă” — şi i-am urmărit interesante ima­gini de călătorie, încercînd să realizeze „1 aprilie« de Caragia­­le, experimentul a avut în Mihai Stan un interpret de astă dată neinspirat ; textul a fost pulve­rizat într-o expunere monoton lineară, deci fără haz, lipsind din context tocmai... Caragiale. S-a terminat „Cosmin« (care a a­­doptat deci formula trilogiei an­tice, cu ceva mai multe peripe­ţii, care mai reuşite, care mai naive. Oare mai continuă ? Nu s-a spus nimic , „Varietăţii© de 1 aprilie“ s-au remarcat de astă dată prin îngrijită ţinută muzi­cală (Elena Cernei alături de Ma­rina Voica, Denise Constantines­­cu, Sergiu Cioiu), prin totala lipsă de legătură cu titlul (în ciuda eforturilor spiritual filan­tropice ale Stelei Popescu) şi printr-un inspirat şi fantezist de­cor „op“. Colea Răutu a găsit şi alte melodii vechi ceva mai... noi pe care le-a interpretat tot cu un vechi patos actoricesc. A. P. Prezenţe artistice româneşti peste hotare Recent, Ludovic Spiess a apărut pe scena Operei din Viena într-un Ludovic Spiess LA VIENA spectacol cu „Aida“, alături de Felicia Weathers (Aida), Grace Hoff­man (Amneris), Piero Cappucciili (Amonasto). Subliniind calitatea excepţională a spectacolului, cronicarii apreciază şi remarcabila realizare artistică a cîntăreţului nostru. „Vocea lui Ludovic Spiess merită elogii în ceea ce priveşte volumul, timbrul şi forţă pătrunzătoare a acutelor , se scrie în KURIER. Spiess posedă, de asemenea, o solidă tehnică vocală este suveran în frazare, cu o pregnantă forţă dramatică. A fost un puternic şi expresiv Radames, omagiat cu entuziasm de publicul vienez“. Iar croni­carul de la EXPRESS, după ce evidenţiază calităţile vocale şi scenice ale lui Spiess, notează în încheiere : „Rar mi-a fost dat să ascult o „Celeste Aida" cîntată atit de cultivat şi cu o gradaţie plină de efecte". In prezent, Ludovic Spiess întreprinde un turneu în Franţa, Elveţia, R.F.G., Austria, unde este programat în spectacole cu „Aida“, „Tosca“, „Samson şi Dal­ia“. Teodora Lucaciu ÎN BELGIA „L'Opéra de Wallonie“, Teodora Lucaciu a cucerit nu numai stima spectatorilor, ci şi elogiile cronica­rilor. Sub titlul „O excelentă reluare a Boemei“, citim printre altele în LA DERNIERE HEURE : „Teodora Lucaciu, specializată în rolul Mimi e înzestrată cu o remarcabilă sensi­bilitate muzicală... jocul ei este deo­sebit de emoţionant“. „...Teodora Lucaciu a fost o tulburătoare Mimi — remarcă cronicarul de la LA WALLONIE — evidenţiind o voce amplă, o mare sensibilitate vocală şi scenică, dînd personajului farme­cul cerut“. MARINA KRILOVICI a plecat pentru o serie de concerte în Dane­marca şi R.F.G. In continuarea tur­neului ei, va apărea ca solistă în­tr-un concert al orchestrei simfo­nice din Montreal (Canada). SERGIU ŞTEFANSKI şi RODICA SIMION urmează să apară pe scena Operei din Sofia într-un spectacol cu „Giselle“, în care deţin rolurile principale. EMIL SIMON a fost invitat să dirijeze un concert al orchestrei simfonice din Reims (Franţa). Cu prilejul unor spectacole cu „Boema“, organizate de compania • Surprize la 03 şi 05 Datorită măsurilor luate de Direcţia de telecomunicaţii a municipiului Bucu­reşti nu se vor mai semnala greutăţi în folosirea serviciului 03 de informaţii , în sensul că la simpla formare a nu­mărului, operatoarele vor satisface prompt toate solicitările. In acelaşi timp 05 (prestaţii speciale) îşi lărgeşte gama de servicii la 20. Se vor putea efectua şi comenzi d© apeluri telefonice între orele 5 şi 7. • Serviciu special la S.G.L. După exemplul PECO care va in­troduce în sezonul turistic un „ser­viciu de politeţe“, şi la S.G.L. se va înfiinţa un „serviciu de amabilitate“. Perfect cunoscători ai dispoziţiilor in vigoare funcţionarii acestui serviciu vor întîmpina solicitanţii, îi vor con­duce la biroul care se ocupă de pro­blemele respective, ajutînd publicul totodată să-și completeze cererile, formularele etc. în toate holurile vor fi montate scaune, bănci, iar pentru bătrîni, bolnavi și gravide, se vor re­zerva fotolii. Prin măsurile hotărîte luate în ultimul timp de Direcţia comercială a municipiului Bucureşti, operaţia de Inventariere a mărfurilor din magazi­ne se efectuează, în pre­zent, în condiţii de maximă operativitate. Inventarul a durat o singură zi Cităm, pentru exempli­ficare, şi cazul merceriei de pe str. Aviator Beller, unitate care — ținind seama de nevoile cu­rente de aprovizionare a populației cu diferite ar­ticole (mărunte, dar ab­solut necesare !) — a fost inventariată în timpul record de o zi. •Ritmicitate perfecta pe numeroase linii I.T.B. După cum se vede și în fotografie, în plină oră de vîrf, pe linia 87 — una din liniile I.T.B. care pînă ieri era foarte aglomerată și unde ritmicitatea era flagrant încălcată (ca şi pe alte linii, de altfel, 35, 32, 94, 90 etc.) se poate călă­tori stînd chiar şi pe scaun... Ni s-a explicat că aceasta este rodul dispariţiei cazurilor de indisciplină şi a defecţiunilor tehnice survenite pe trasee.­­ Numeroşi cetăţeni ne sesizează că restaurantul de la eta­jul magazinului de prezentare a produselor lactate (calea Victoriei, colţ cu bd. Republicii), este în permanenţă supra­solicitat de către consumatori, producîndu-se chiar busculade la intrarea în local. Se propune introducerea numerelor de ordine şi folosirea unor cadre bine pregătite în dirijarea circulaţiei. tiril. . Întreprinderile de construcţii contribuie efectiv la curăţenia oraşului Primăvara în curs ne permite să tragem unele concluzii îmbucurătoare şi în ce priveşte grija pe care întreprinderile de construcţii o acordă curăţeniei şi salubrităţii Capitalei. Prezenţi pe diferite artere şi urmărind în mod special contribuţia şantierelor de construcţii la aspectul îngrijit al oraşului nostru, putem afirma că n-am văzut nici măcar o singură maşină care să-şi marcheze trecerea — aşa cum se întîmpla pină nu de mult — cu fire de nisip, var, mortar şi alte materiale. Subliniem, în acest sens, meritele şi contribuţia interven­ţiilor Direcţiei generale de construcţii montaj. • Directorul în­treprinderii „Ţesă­­toriile reunite" nu putea lua măsuri pentru extinderea zonei de deservire la ţesătoria de pluş, pentru faptul că a pierdut stu­diul întocmit anul trecut, în octom­brie, de către co­lectivul de organi­zare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Astăzi diminea­ţă, la orele 9,13, a­­cest studiu a fost găsit sub mapa de pe birou. Ca ur­mare, la ţesătoria de pluş va putea spori productivita­tea muncii cu 25 la sută.­ ­ Pentru automobilişti Cooperativa „Automecanica“ a hotărît ca începînd de azi, toţi po­sesorii de automobile ale căror maşini in­tră în reparaţie la uni­tăţile sale să primească o fişă în care se va trece numele mecani­cului (tinichigiului, electricianului, vopsitorului) care va (sau vor) efectua reparaţia, şi termenul de eliberare a maşinii. Orice întirzie­­re se impută cooperatorilor, scă­­zîndu-i se şi cite 1 la sută pe zi din suma ce trebuie achitată de client. Dacă întârzierea e mai mare de o săptămînă se va aplica o amendă şi şefului de unitate. Dacă trece de două săptămîni va fi imputată şi inginerului şef. Dacă trece de trei săptămîni... dar nu, pină la pre­şedinte se speră că nu se va mai ajunge în condiţiile acestea. ­ Operativitate la „Nufărul Cunoscut“ întreprindere de indus­trie locală „Nufărul“ şi-a spălat păca­tele ! Ea execută comenzile cetăţeni­lor (de spălare a lenjeriei, curăţarea costumelor etc.) în maximum 3 zile, fără aşteptări la predarea şi eliberarea obiectelor. fcfo Cîteva vizite (Urmare din pag. I) pentru el avem suc de portocale... Vinul casei ? Probabil că n-aţi băut uri pahar de vin la noi... Şi bere, desigur. Sus servim şi bere după critica dv. constructivă care ne-a ajutat atit în munca noastră... (am plecat degrabă, mai exact spus, luat pe sus, eu, soţia, copilul şi soacra). N-am să povestesc cum a fost, în orice caz, aşa cum spunea omul, critica îl ajutase. Nici tu că sus nu servim bere, nici că vinul casei semăna cu cel de la bodega din coif, nici că în restauran­tele noastre poţi bea numai băuturi alcoolice, nimic din toate astea. Ba, la plecare, am luat în sacoşe şi cîteva sticle de tămîioasă la kilo­gram, să-ţi lingi cerul gurii nu alta. Acasă, altă surpriză. Locuiesc la etajul VI (nu, liftul merge, cînd­ nu merge, merg eu în locul lui, mă rog) şi de­ jos pînă sus un şir indian de halate albe, iar pe palierul meu un cetăţean pe care-l mai văzusem purta o pancartă : „Coop. Igiena. Echipa de deservire la domiciliu". A fost sufi­cient să bag cheia în broască şi am fost trecut pe o bandă rulantă vie, eu, soţia, copilul, din care tîrziu am scăpat ras, tuns şi frezat, de­şi era mai mare dragul să-l vezi pe ăl mic, care împlineşte mîine cinci luni, cu ce tunsoare plas­tică se fudulea. M-am zorit şi eu spre oglindă. Şi cînd să mă văd, se făcuse de-ntîi aprilie. . Doar 6 contravenienţi !. ..! . In fiecare din dumini­cile lunii februarie, numă­rul pietonilor care au în­călcat legile de circulaţie s-a ridicat la sute. Ieri, o excepţie : doar 6 cetăţeni au săvîrşit contravenţii de acest fel. Şi aceştia erau din provincie. Nota bene. Reîntorşi azi dimi­neaţa de la Petroşeni, fotbaliştii rapidişti au luat parte la o con­sfătuire organizată de RAPID ŢINTEŞTE TITLUL DE CAMPIOANĂ LA FOTBAL urgentă de conducerea clubului, în cadrul căreia s-a luat în dis­cuţie o interesantă propunere a unuia dintre înfocaţii supor­teri ai echipei giuleş­­tene. Această propune­re, a cărei aplicare nu necesită măsuri organizatorice şi ma­teriale prea complica­te (ci, mai ales, anu­mite eforturi supli­mentare din partea jucătorilor — accep­tate, de altfel cu en­tuziasm, de către a­­ceştia), oferă Rapi­dului certitudinea cu­ceririi şi în acest an a titlului de cam­pioană.­ ­ Inaugurare Teatrul Giuleşti care a intrat de curînd în reparaţii îşi va putea ridica astăzi cortina graţie faptului că lu­crările au fost termi­nate cu mult înaintea termenelor contrac­tuale. Spectacolul de astă-seară este închi­nat tuturor celor care au contribuit la reali­zarea operativă a lu­crărilor. După aproape un an de intense re­novări şi amenajări interioare, azi di­mineaţă s-a redeschis Librăria „M. Emi­­nescu“, din bd. Republicii nr. 5. După cum se vede şi in fotografie, primii vizitatori i-au şi trecut pragul, dornici să consulte ultimele apariţii editoriale primite în cursul dimineţii. • O iniţiativă a Filarmonicii FILARMONICA informează că a inaugurat seria de recitaluri ce vor fi susţinute de către interpreta săi de frunte in casele de cultură din Capitală. ( n.r. Deoarece orchestrele Radioteleviziunii şi Cinematografiei, Opera Română, şi-au exprimat inten­ţii similare, suntem de părere că o coordonare atentă a manifestărilor se impune din partea Comitetului de cul­tură şi artă al municipiului Bucu­reşti). MEMENTO • teatru FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMI­TA (Ileana Iliescu, Gh. Cotovelea, Cris­tina Hamei, Gabriela Danovschi, Leni Dacian, Dan Moise. Dirijor : C. Trăiles­­cu) — Opera Română, tel. 16.48.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Ion Stoian, Adriana Codreanu, Lucia Roic, Valii Nicu­­lescu. Dirijor : C. Rădulescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. BALTAGUL (Olga Tudorache, Dumitru Furdui, Victor Rebengiuc) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. LOVITURA (Dorin Varga, Nucu Pău­­nescu, sandu Sticlaru, Sanda Băncilă) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. FEMEI SINGURE (Liliana Tomescu, Maria Gheorghiu-Săniuță, Gilda Marines­­cu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Stu­dio, bd. Magheru 20, ora 20. MARTORII SE SUPRIMA (S. Mihăiles­­cu-Brăila, Tamara Buciuceanu-Botez) — prezintă Teatrul Giulești în sala Studio a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“, ora 19.30. MICUL INFERN (prezintă Teatrul „Al. Davilla“ din Piteşti) — în sala Comedia a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“, ora 20. RĂZBOIUL CU TROIA NU SE FACE — Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale”, tel. 15.72.59, ora 20. ADAM ŞI EVA LA REVISTA (Dorina Drăghici, Aida Moga, Mişu Popescu, Gh. Papanicola) — Teatrul de estradă „Ion Vasilescu“, tel. 16.30.33, ora 19.30. SPECTACOL EXTRAORDINAR PRE­ZENTAT DE ARTIŞTI ROMANI — Cir­cul de stat, tel. 11.01.20, orele 16 şi 20. RECITAL DE LIEDURI — Sala mică a Palatului, ora 20. c­inema l'K h:\l­b-Kt BELA — (film pentru ecran panoramic) — Patria (11.86.25) — 10, 12.30, 16.15, 18.45, 21.15. TOM ȘI JERRY — Doina (16.35.38) — 9, 10.30, 12, 13.30, 16, 18.15, 20.30. DOCTORUL FUMADOARE — Central (14.12.24) — 9 11.15, 13.30, 15.45, 18. 20.30. NOAPTEA NUNŢII IN PLOAIE — Ca­pitol (16.29.17) — 0, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21 . Arta (21.31.86) — 8.45—15.45 in con­tinuare, 18.15, 20.30. AM INTILNIT ŢIGANI FERICITI — Union (13.49.04) — 15.30, 18. 20.30 . Dru­mul Sării (31.28.13) — 15. 17.30, 20. O LUME NEBUNA, NEBUNA, NEBU­NA — Mioriţa (14.27.14) — 9.30, 13, 16.30, 19.45 . Lira (31.71.71) — 16, 19.30. CEI ŞAPTE SAMURAI — Flacăra (21.35.40) — 15, 17.45, 20.30. UN BARBAT şi O FEMEIE — Progre­sul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.30. EU, EU, EU... SI CEILALTI — Republi­ca (11.03.72) — 9, 11.30, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15 . Sala Palatului (15.73.72) — 17.30, 20.30. POST SEZON — Unirea (17.10.21) — 15.15, 17.45 20.15. 101 DALMAȚIENI — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.30. RAPIREA FECIOARELOR — București (15.61.54) — 9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21. Feroviar (16.22.73) — 8.45, 11, 13.15, 15.30, 17.45, 20 ; Excelsior (18.10.88) — 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Gloria (22.44 01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. SFlNTUL LA PÎNDA — Lumina (16.23.35) — 9.15, 11,30, 13.45, 16, 18.30, 20.45 ; Giulesti (17.55.46) — 10, 15.30, 18, 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. LUMEA COMICA A LUI HAROLD LLOYD — Cinemateca (13.92.72) — 10, 12.30, 16.30; DIGUL — FLORI PENTRU LITORAL — CIND FRUMOSUL ESTE UTIL — REPORTAJ PRIN TARA BIRSEI — PEPITE - TREI POVEŞTI DE DRA­GOSTE — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 în continuare. HOCUS-POCUS — Victoria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. CU TOATA VITEZA, ÎNAINTE! — Gri- Viţa (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. VALETUL DE PICA — înfrăţirea în­tre popoare (17.31.64) — 10. 16, 18.15, 20.30. LEUL AFRICAN — Dacia (16.26.10) — 9—17 in continuare, 19. 21 . Aurora (35.04.66) — 9.30, 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30. CĂUTAŢI IDOLUL — Buzeşti (15.62.79) — 15.30, 18, 20.30. SECERIŞUL ROŞU — Cringaşi (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. EROII DE LA TELEMARK — Bucegi (17.05.47) — 9.15, 12, 15, 17.45, 20.30 . Flo­­reasca (33.29.71) — 10, 12.30, 15, 18, 20.30. DOUA BILETE LA MATINEU — To­mis (21.49.46) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. ÎNCERCUIREA — Vitan (21.39.82) — 15.30, 18, 20.30. MUZICANTUL — Popular (35.15.17) — 15.30, 18, 20.30. ÎMPUSCATURI PE PORTATIV — Munca (21.50.97) — 16, 18, 20 . Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, 20.30. UN IDIOT LA PARIS — Mosilor (12.52.93) — 15.30, 18, 20.30. DIMINETI DE IARNA — Cosmos (35.19.15) — 16, 18, 20. INNORARE TRECĂTOARE — Viito­rul (11.48 03) — 15.30, 18, 20.30. MOARTEA DUPĂ CORTINA — Feren­tari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.30. BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — Volga (11.91.26) — 9.30—14 în continuare, 16.15 18.30, 20.45. PENTRU CITIVA DOLARI IN PLUS — Luceafărul (15.87.67) — 9.15, 12, 15.15, 18, 20.45 ; Festival (15.63.84) — 9. 12, 15, 18, 21 ; Modern (23.71.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21. DE TREI ori BUCUREŞTI - Pacea (31.32.52) — 16, 18. 20. Această selecţie a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film consultat săptămînal, din care fac parte : Călin Căliman (Con­temporanul), Valerian Sava (Cinema), Eugen Atanasiu (România liberă), Mag­da Mihăilescu (Flacăra), Tudor Caranfil (Informaţia Bucureştiului).

Next