Informatia Bucureştiului, aprilie 1968 (Anul 15, nr. 4549-4574)
1968-04-01 / nr. 4549
INFORMATIA artă-literatură-ştiinţă Adaptarea la marile progrese ale ştiinţei contemporane în ansamblul măsurilor privind dezvoltarea şcolii un loc de maximă Însemnătate 11 ocupă perfecţionarea conţinutului invăţămintului de cultură generală, proces complex care se materializează în elaborarea planurilor de învăţămînt, a programelor şi manualelor şcolare considerate în unitatea şi interdependenţa lor dialectică. Una din trăsăturile caracteristice ale soluţiilor preconizate în Studiu, constă în faptul că ele nu implică restructurări adinei ale conţinutului Invăţămintului, ci numai perfecţionarea în continuare a planurilor, programelor şi manualelor şcolare. Pe calea rezolvării, pe baze strict ştiinţifice, a acestor probleme o mare importanţă o are sporirea sarcinilor ce revin Institutului de ştiinţe pedagogice. Aceasta asigură condiţii ca noile planuri şi programe şcolare să fie elaborate pe baza unor studii, cercetări şi experimente, astfel încît să se ridice la nivelul celor mai bune realizări existente pe plan mondial. Pentru înfăptuirea acestui deziderat aş sugera ca prin elaborarea planurilor şi programelor şcolare să se asigure învăţămintului de cultură generală stabilitatea atât de necesară unei munci de profunzime, de înaltă calitate, de ţinută ştiinţifică. Experienţa a demonstrat că schimbările operate de la an la an, departe de a asigura punerea de acord a planurilor şi programelor cu noile cuceriri ale ştiinţei şi culturii, au reflectat o concepţie pompieristică, ineficientă. Perfecţionarea conţinutului învăţămîntului presupune, într-adevăr, ca o cerinţă esenţială, adaptarea lui la marile progrese ale ştiinţei contemporane. După calculele ştiinţifice efectuate pe plan mondial se apreciază că în prezent în decurs de 8-10 ani volumul cunoştinţelor acumulate de omenire se dublează, in deceniile următoare acest ritm urmînd a fi considerabil depăşit. A apărut deci, in mod obiectiv, problema raportului între progresul ştiinţei şi invăţămint. La noi ca şi in alte părţi, se caută soluţiile cele mai adecvate pentru reflectarea in planurile şi programele şcolare a nivelului actual al ştiinţei. In contextul acestor căutări există însă tendinţa, practic irealizabilă, de a include în program, pe cît posibil, toate cunoştinţele acumulate în fiecare moment de ştiinţa universală. Este timpul să se înţeleagă că după o asemenea concepţie ar însemna să se angajeze învăţămîntul într-o cursă dinainte pierdută, ale cărei consecinţe ar fi nu numai instabilitatea, dar şi supraîncărcarea programelor şi, implicit, a elevilor. Noi, cei care lucrăm în mod efectiv în şcoli, am simţit sub toate aspectele urmările acestei concepţii. Actualele programe şi manuale sunt în cele mai multe cazuri exagerat de încărcate. An de an, din intenţia şi uneori chiar sub pretextul perfecţionării, au fost adăugate noi capitole, noi noţiuni, fără a se avea în vedere particularităţile de vîrstă ale elevilor şi înseşi particularităţile procesului de învăţămînt ca proces de cunoaştere care trebuie conceput de la simplu la complex, de la un grad de dificultate la altul mai mare. ..de la ÎN DEZBATERE: DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI fenomen la esenţă şi de la o esenţă mai puţin profundă la alta mai profundă“ cum se exprima V. I. Lenin. Propun ca în elaborarea noilor programe să se renunţe la maniera aşazis enciclopedică de alcătuire a acestora şi să se procedeze selectiv. Să includem în programe numai elementele esenţiale, grupîndu-le în jurul unor idei fundamentale pe baza cărora elevii să poată cuprinde şi înţelege mai uşor diversitatea fenomenelor. Realizind cu maximum de grijă latura informaţională a invăţămîntului, nu trebuie scăpată din vedere valoarea lui formativă. După părerea noastră, programele trebuie să stabilească nu numai volumul de cunoştinţe care trebuie transmis elevilor ci, în indisolubilă legătură cu aceste cunoştinţe, să conţină şi precizarea valenţelor lor educative. Iată de ce, în elaborarea programelor trebuie să avem în vedere necesitatea de a dezvolta capacităţile intelectuale ale elevilor, de a le forma un mod riguros de gândire logică, de a le forma deprinderi de muncă independentă care să-i ajute să folosească în cele mai diverse împrejurări pe care le vor întîlni în viaţă cunoştinţele asimilate în procesul de învăţămînt. Acţiunea de determinare ştiinţifică a volumului şi caracterului cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor a căror formare să fie urmărită în cadrul fiecărui obiect de studiu se cere a fi însoţită de o eliminare atentă a amănuntelor neesenţiale, a materialului depăşit de progresele ştiinţei, a unor date şi cifre care nu prezintă importanţă deosebită pentru pregătirea elevilor. Să ţinem seama că în condiţiile actualei explozii informaţionale elevii au multiple căi de acces spre asemenea materiale în afara procesului de învăţămînt, în emisiunile de radio şi televiziune, în presă şi publicaţii de specialitate, în dicţionare de profil şi enciclopedii etc. în aceeaşi ordine de idei se impune, mai ales pentru programele și manualele destinate claselor liceale, înlăturarea cu grijă a elementelor descriptive care în majoritatea cazurilor au devenit atit de aglomerate incit au impus elevilor un stil de muncă învechit, bazat nu pe gindire în primul rînd, ci pe memorarea mecanică. Practica şcolară a arătat că una din cele mai eficiente modalităţi de evitare a supraîncărcării o constituie eliminarea repetărilor în studiul unor discipline. După cum se ştie, în momentul de faţă, planurile de învăţământ şi programele şcolare sunt elaborate în majoritatea cazurilor pe baza principiului predării concentrice a materiei, deşi nu lipsesc nici anumite elemente ale principiului predării lineare. în acest sens, aş sugera ca viitoarele planuri şi programe şcolare să fie elaborate pe baza considerării concentrice şi lineare a conţinutului invăţămintului, în unitatea lor dialectică. După părerea noastră, o mare însemnătate pentru realizarea unor programe de înaltă calitate ar avea-o publicarea şi punerea lor in dezbaterea cadrelor didactice, cercetătorilor, medicilor etc. pe o anumită treaptă a experimentării, astfel incit în forma lor definitivă ele să constituie rezultatul unei largi contribuţii colective a tuturor celor interesaţi în perfecţionarea invăţămintului nostru. Prof. I. Dragu directorul liceului „Ion Neculce“, cercetător principal la Institutul de ştiinţe pedagogice in perspectivă la Institutul „G. Călinescu“ Sub egida Academiei, cu directa contribuţie a colectivului de cercetători de la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu”, se elaborează, In colaborare cu cadre din învăţămîntul superior, tratatul de importanţă naţională „Istoria literaturii române“. Cel de al doilea volum, sub redacţia prof. univ. dr. docent Al. Dima, urmează să vadă lumina tiparului , în lunile care urmează. Continuă elaborarea următoarelor două tomuri din monumentala lucrare: vol. III, sub redacţia prof. univ. dr. docent Şerban Cioculescu, şi vol. IV, al cărui redactor responsabil este prof. univ. Jean Uvescu. Colectivul institutului elaborează, de asemenea, o „istorie a romanului românesc” (între 1900—1918), o serie de studii referitoare la revistele şi curentele din sec. XIX, altele privind îndeosebi relaţiile literaturii române cu celelalte literaturi, sau valorificarea artistică a folclorului în creaţia unor poeţi de talia lui Lucian Blaga, Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat etc. A fost predat Editurii Academiei şi se află în lucru un volum de „Momente din istoria literaturii române“, sub redacţia lui Ovidiu Papadima. Intr-o fază înaintată de pregătire se află şi vol. II din seria de „Documente şi manuscrise literare“ (sub redacţia lui Paul Cornea şi Elenei Pini), conţinînd texte, aproape în exclusivitate inedite, aflate mai ales în arhiva institutului, precum şi culegerea de „Studii de literatură comparată“ (redactor : M. Novicov), care cuprinde comunicările ţinute la prima Conferinţă naţională de literatură comparată şi cele prezentate de delegaţia română la Congresul Asociaţiei internaţionale de literatură comparată care s-a ţinut la Belgrad în cursul anului trecut. Institutul contribuie şi la organizarea Asociaţiei naţionale de literatură comparată, al cărui principal centru de lucru va fi aici, urmărindu-se — printre altele — intensificarea contribuţiei româneşti la elaborarea Tratatului de istorie a literaturii europene, în comisia de redactare aflîndu-se şi un reprezentant al ţării noastre (Al. Dima). Au fost iniţiate, de asemenea, şedinţe periodice deschise ale institutului, în care se discută probleme controversate (curentele literare, ediţiile critice, noile metode de cercetare şi interpretare a creaţiei artistice etc.), în cadrul seriei de „Mărturii literare“ (imprimate pe bandă, pentru fonoteca institutului) participă prestigioşi reprezentanţi ai artei cuvântului. SCAMATORII CINEMATOGRAFICE... „în cît timp terminali un Ulm ?" „De obicei, îl dau gata în 34 de zile.— răspundea, in 1965, regizorul vest-german Kurt Holtman. Ci bine, se pare că Hocus-Pocus e un film pe care „l-a dat gata" cu adevărat. Același Holtman, care a binemeritat cu ,,Copiii minune", cu cele două Acidulate pelicule „Spessart“, măguleşte de astă dată un dramaturg de bulevard, Kurt Goetz. Nu cunoaştem „HOCUS-POCUS“ — producţie a studiourilor vest-germane de Kurt Hoffman cu HEINZ RÜHMAN şi LISELOTTE PULVER, textul comediei convertită în scenariu, dar spectatorul observă cu ușurință că, presupusa convertire, s-a oficiat fără prea mari eforturi. Filmul pare mucava mai degrabă decit peliculă, și asta nu din pricina excelentului decor stilizat. Subiectul camuzat — cu înzestratul artist, de astă dată pictor, nevoit să recurgă la o mistificare pentru a se impune snobismului obtuz—demarează promițător. Sugerind mereu spectatorului că e cazul să zimbească complice, autorii îl introduc brusc in atmosfera febrilă a descoperirii unui mare pictor „post-mortem" chiar dacă pinzele, scăpate in unghiul aparatului de filmat, ne avertizează ele Insele că e vorba de un renghi zdravăn, sub toate aspectele... Nostima sa sofie — Liselotte Pulver — e bănuită de omor, președintele tribunalului care o judecă este vizitat de o..., ei da, din nou o fantomă ! — Procesul caricaturizat cu vădită plăcere (o piatră aruncată in grădina filmelor-proces) are răsturnări „senzaţionale“, — iată cîteva elemente minuite cu iuţeală şi aservite unui dialog ritmat, suficiente ca spectatorul să-şi dea adeziunea la farsă. Spre sfirşit, lucrurile se poticnesc, filmul — pină aici cu veleităţi de satiră — eşuează pe ţărmuri străine, acţiunea însăşi cochetează cu echivocul inutil. Să-i dăm insă cezarului ce i se cuvine, şi cezarul este — de astă dată — Heinz Rithman, pionul numărul unu in scamatoria cinematografică a lui Holiman ■, un pion care a inteles period in ce măsură regizorul avea nevoie de serioase servicii actoriceşti pentru a obţine, — din nou in culori, dar de astă dată numai cu iuţeala de mină — zîmbete... intr-un cuvint : Hocus-pocus I Timofei Ursu INFORMAŢII MÎINE, la ora 19, la Casa de cultură a tineretului din sectorul 8 (bd. Bucureştii Noi, nr. 48), are loc o expunere a muzeografului prof. Dinuţă Gheorghe : „Muzeul satului — tezaur de artă populară românească". Expunerea va fi însoţită de proiecţii cu diapozitive, şi urmată de filmul documentar „Muzeul satului". COMITETUL municipal Bucureşti al U.T.C. organizează mîine, ora 18, la magazinul „Muzica" din calea Victoriei nr. 41, o seară de muzică cu tema „Poezia şi muzica in liedul românesc". Prezintă muzicologul Grigore Constantinescu. Participă Iolanda Mărculescu, Sînziana Pop, Doru Popovici, Liviu Glodeanu, Bogdan Antonescu. O emisiune pleacă alta vine oaspeţi noi la T.V. : „Din cronica vieţii ostăşeşti“, o emisiune de duminică dimineaţă al cărui cuprins e definit chiar de titlu, urmărind specificul activităţii celor cărora li se adresează. Am privit imagini de reportaj, momente artistice, un pluton de ostaşi-poeţi, specialişti nu numai în cadenţele de marş ci şi în cele din poezie, scene de lupte reconstituite şi cuvîntul cald al generalului Iacob Teclu. Să amintim numele realizatorilor : Ion Costea şi Stelian Dragnea. Pentru mîine, marţi, sîntem invitaţi la o nouă emisiune anunţată deocamdată enigmatic : TTT. Pe răbojul performanţelor vrem să o trecem de astă dată pe Rodica Tăpălagă în monologul (tradus şi adaptat de Mihai Lazăr) ce sugerează „activitatea« unei actriţe în pauza unei premiere. Rodica Tăpălagă a compus un spectacol-recital, desfăşurînd evantaiul unei multitudini de ipostaze, de atitudini, toate surprinse cu farmec şi un umor cu totul personal. Tot Magazinul ill, a avut excelenta idee de a-l invita pe straşnicul clown-actor care e Enghibarov în studiou, şi el ne-a oferit cu totul alte numere decît acelea aplaudate în arena circului. Artistul sovietic a adaptat de astă dată pantomima la procedeele comicului grotesc şi operaţia a reuşit cu „brio“. Poetul Romulus Vulpescu cochetează cu cea de a „7-a artă” — şi i-am urmărit interesante imagini de călătorie, încercînd să realizeze „1 aprilie« de Caragiale, experimentul a avut în Mihai Stan un interpret de astă dată neinspirat ; textul a fost pulverizat într-o expunere monoton lineară, deci fără haz, lipsind din context tocmai... Caragiale. S-a terminat „Cosmin« (care a adoptat deci formula trilogiei antice, cu ceva mai multe peripeţii, care mai reuşite, care mai naive. Oare mai continuă ? Nu s-a spus nimic , „Varietăţii© de 1 aprilie“ s-au remarcat de astă dată prin îngrijită ţinută muzicală (Elena Cernei alături de Marina Voica, Denise Constantinescu, Sergiu Cioiu), prin totala lipsă de legătură cu titlul (în ciuda eforturilor spiritual filantropice ale Stelei Popescu) şi printr-un inspirat şi fantezist decor „op“. Colea Răutu a găsit şi alte melodii vechi ceva mai... noi pe care le-a interpretat tot cu un vechi patos actoricesc. A. P. Prezenţe artistice româneşti peste hotare Recent, Ludovic Spiess a apărut pe scena Operei din Viena într-un Ludovic Spiess LA VIENA spectacol cu „Aida“, alături de Felicia Weathers (Aida), Grace Hoffman (Amneris), Piero Cappucciili (Amonasto). Subliniind calitatea excepţională a spectacolului, cronicarii apreciază şi remarcabila realizare artistică a cîntăreţului nostru. „Vocea lui Ludovic Spiess merită elogii în ceea ce priveşte volumul, timbrul şi forţă pătrunzătoare a acutelor , se scrie în KURIER. Spiess posedă, de asemenea, o solidă tehnică vocală este suveran în frazare, cu o pregnantă forţă dramatică. A fost un puternic şi expresiv Radames, omagiat cu entuziasm de publicul vienez“. Iar cronicarul de la EXPRESS, după ce evidenţiază calităţile vocale şi scenice ale lui Spiess, notează în încheiere : „Rar mi-a fost dat să ascult o „Celeste Aida" cîntată atit de cultivat şi cu o gradaţie plină de efecte". In prezent, Ludovic Spiess întreprinde un turneu în Franţa, Elveţia, R.F.G., Austria, unde este programat în spectacole cu „Aida“, „Tosca“, „Samson şi Dalia“. Teodora Lucaciu ÎN BELGIA „L'Opéra de Wallonie“, Teodora Lucaciu a cucerit nu numai stima spectatorilor, ci şi elogiile cronicarilor. Sub titlul „O excelentă reluare a Boemei“, citim printre altele în LA DERNIERE HEURE : „Teodora Lucaciu, specializată în rolul Mimi e înzestrată cu o remarcabilă sensibilitate muzicală... jocul ei este deosebit de emoţionant“. „...Teodora Lucaciu a fost o tulburătoare Mimi — remarcă cronicarul de la LA WALLONIE — evidenţiind o voce amplă, o mare sensibilitate vocală şi scenică, dînd personajului farmecul cerut“. MARINA KRILOVICI a plecat pentru o serie de concerte în Danemarca şi R.F.G. In continuarea turneului ei, va apărea ca solistă într-un concert al orchestrei simfonice din Montreal (Canada). SERGIU ŞTEFANSKI şi RODICA SIMION urmează să apară pe scena Operei din Sofia într-un spectacol cu „Giselle“, în care deţin rolurile principale. EMIL SIMON a fost invitat să dirijeze un concert al orchestrei simfonice din Reims (Franţa). Cu prilejul unor spectacole cu „Boema“, organizate de compania • Surprize la 03 şi 05 Datorită măsurilor luate de Direcţia de telecomunicaţii a municipiului Bucureşti nu se vor mai semnala greutăţi în folosirea serviciului 03 de informaţii , în sensul că la simpla formare a numărului, operatoarele vor satisface prompt toate solicitările. In acelaşi timp 05 (prestaţii speciale) îşi lărgeşte gama de servicii la 20. Se vor putea efectua şi comenzi d© apeluri telefonice între orele 5 şi 7. • Serviciu special la S.G.L. După exemplul PECO care va introduce în sezonul turistic un „serviciu de politeţe“, şi la S.G.L. se va înfiinţa un „serviciu de amabilitate“. Perfect cunoscători ai dispoziţiilor in vigoare funcţionarii acestui serviciu vor întîmpina solicitanţii, îi vor conduce la biroul care se ocupă de problemele respective, ajutînd publicul totodată să-și completeze cererile, formularele etc. în toate holurile vor fi montate scaune, bănci, iar pentru bătrîni, bolnavi și gravide, se vor rezerva fotolii. Prin măsurile hotărîte luate în ultimul timp de Direcţia comercială a municipiului Bucureşti, operaţia de Inventariere a mărfurilor din magazine se efectuează, în prezent, în condiţii de maximă operativitate. Inventarul a durat o singură zi Cităm, pentru exemplificare, şi cazul merceriei de pe str. Aviator Beller, unitate care — ținind seama de nevoile curente de aprovizionare a populației cu diferite articole (mărunte, dar absolut necesare !) — a fost inventariată în timpul record de o zi. •Ritmicitate perfecta pe numeroase linii I.T.B. După cum se vede și în fotografie, în plină oră de vîrf, pe linia 87 — una din liniile I.T.B. care pînă ieri era foarte aglomerată și unde ritmicitatea era flagrant încălcată (ca şi pe alte linii, de altfel, 35, 32, 94, 90 etc.) se poate călători stînd chiar şi pe scaun... Ni s-a explicat că aceasta este rodul dispariţiei cazurilor de indisciplină şi a defecţiunilor tehnice survenite pe trasee. Numeroşi cetăţeni ne sesizează că restaurantul de la etajul magazinului de prezentare a produselor lactate (calea Victoriei, colţ cu bd. Republicii), este în permanenţă suprasolicitat de către consumatori, producîndu-se chiar busculade la intrarea în local. Se propune introducerea numerelor de ordine şi folosirea unor cadre bine pregătite în dirijarea circulaţiei. tiril. . Întreprinderile de construcţii contribuie efectiv la curăţenia oraşului Primăvara în curs ne permite să tragem unele concluzii îmbucurătoare şi în ce priveşte grija pe care întreprinderile de construcţii o acordă curăţeniei şi salubrităţii Capitalei. Prezenţi pe diferite artere şi urmărind în mod special contribuţia şantierelor de construcţii la aspectul îngrijit al oraşului nostru, putem afirma că n-am văzut nici măcar o singură maşină care să-şi marcheze trecerea — aşa cum se întîmpla pină nu de mult — cu fire de nisip, var, mortar şi alte materiale. Subliniem, în acest sens, meritele şi contribuţia intervenţiilor Direcţiei generale de construcţii montaj. • Directorul întreprinderii „Ţesătoriile reunite" nu putea lua măsuri pentru extinderea zonei de deservire la ţesătoria de pluş, pentru faptul că a pierdut studiul întocmit anul trecut, în octombrie, de către colectivul de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Astăzi dimineaţă, la orele 9,13, acest studiu a fost găsit sub mapa de pe birou. Ca urmare, la ţesătoria de pluş va putea spori productivitatea muncii cu 25 la sută. Pentru automobilişti Cooperativa „Automecanica“ a hotărît ca începînd de azi, toţi posesorii de automobile ale căror maşini intră în reparaţie la unităţile sale să primească o fişă în care se va trece numele mecanicului (tinichigiului, electricianului, vopsitorului) care va (sau vor) efectua reparaţia, şi termenul de eliberare a maşinii. Orice întirziere se impută cooperatorilor, scăzîndu-i se şi cite 1 la sută pe zi din suma ce trebuie achitată de client. Dacă întârzierea e mai mare de o săptămînă se va aplica o amendă şi şefului de unitate. Dacă trece de două săptămîni va fi imputată şi inginerului şef. Dacă trece de trei săptămîni... dar nu, pină la preşedinte se speră că nu se va mai ajunge în condiţiile acestea. Operativitate la „Nufărul Cunoscut“ întreprindere de industrie locală „Nufărul“ şi-a spălat păcatele ! Ea execută comenzile cetăţenilor (de spălare a lenjeriei, curăţarea costumelor etc.) în maximum 3 zile, fără aşteptări la predarea şi eliberarea obiectelor. fcfo Cîteva vizite (Urmare din pag. I) pentru el avem suc de portocale... Vinul casei ? Probabil că n-aţi băut uri pahar de vin la noi... Şi bere, desigur. Sus servim şi bere după critica dv. constructivă care ne-a ajutat atit în munca noastră... (am plecat degrabă, mai exact spus, luat pe sus, eu, soţia, copilul şi soacra). N-am să povestesc cum a fost, în orice caz, aşa cum spunea omul, critica îl ajutase. Nici tu că sus nu servim bere, nici că vinul casei semăna cu cel de la bodega din coif, nici că în restaurantele noastre poţi bea numai băuturi alcoolice, nimic din toate astea. Ba, la plecare, am luat în sacoşe şi cîteva sticle de tămîioasă la kilogram, să-ţi lingi cerul gurii nu alta. Acasă, altă surpriză. Locuiesc la etajul VI (nu, liftul merge, cînd nu merge, merg eu în locul lui, mă rog) şi de jos pînă sus un şir indian de halate albe, iar pe palierul meu un cetăţean pe care-l mai văzusem purta o pancartă : „Coop. Igiena. Echipa de deservire la domiciliu". A fost suficient să bag cheia în broască şi am fost trecut pe o bandă rulantă vie, eu, soţia, copilul, din care tîrziu am scăpat ras, tuns şi frezat, deşi era mai mare dragul să-l vezi pe ăl mic, care împlineşte mîine cinci luni, cu ce tunsoare plastică se fudulea. M-am zorit şi eu spre oglindă. Şi cînd să mă văd, se făcuse de-ntîi aprilie. . Doar 6 contravenienţi !. ..! . In fiecare din duminicile lunii februarie, numărul pietonilor care au încălcat legile de circulaţie s-a ridicat la sute. Ieri, o excepţie : doar 6 cetăţeni au săvîrşit contravenţii de acest fel. Şi aceştia erau din provincie. Nota bene. Reîntorşi azi dimineaţa de la Petroşeni, fotbaliştii rapidişti au luat parte la o consfătuire organizată de RAPID ŢINTEŞTE TITLUL DE CAMPIOANĂ LA FOTBAL urgentă de conducerea clubului, în cadrul căreia s-a luat în discuţie o interesantă propunere a unuia dintre înfocaţii suporteri ai echipei giuleştene. Această propunere, a cărei aplicare nu necesită măsuri organizatorice şi materiale prea complicate (ci, mai ales, anumite eforturi suplimentare din partea jucătorilor — acceptate, de altfel cu entuziasm, de către aceştia), oferă Rapidului certitudinea cuceririi şi în acest an a titlului de campioană. Inaugurare Teatrul Giuleşti care a intrat de curînd în reparaţii îşi va putea ridica astăzi cortina graţie faptului că lucrările au fost terminate cu mult înaintea termenelor contractuale. Spectacolul de astă-seară este închinat tuturor celor care au contribuit la realizarea operativă a lucrărilor. După aproape un an de intense renovări şi amenajări interioare, azi dimineaţă s-a redeschis Librăria „M. Eminescu“, din bd. Republicii nr. 5. După cum se vede şi in fotografie, primii vizitatori i-au şi trecut pragul, dornici să consulte ultimele apariţii editoriale primite în cursul dimineţii. • O iniţiativă a Filarmonicii FILARMONICA informează că a inaugurat seria de recitaluri ce vor fi susţinute de către interpreta săi de frunte in casele de cultură din Capitală. ( n.r. Deoarece orchestrele Radioteleviziunii şi Cinematografiei, Opera Română, şi-au exprimat intenţii similare, suntem de părere că o coordonare atentă a manifestărilor se impune din partea Comitetului de cultură şi artă al municipiului Bucureşti). MEMENTO • teatru FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITA (Ileana Iliescu, Gh. Cotovelea, Cristina Hamei, Gabriela Danovschi, Leni Dacian, Dan Moise. Dirijor : C. Trăilescu) — Opera Română, tel. 16.48.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Ion Stoian, Adriana Codreanu, Lucia Roic, Valii Niculescu. Dirijor : C. Rădulescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. BALTAGUL (Olga Tudorache, Dumitru Furdui, Victor Rebengiuc) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. LOVITURA (Dorin Varga, Nucu Păunescu, sandu Sticlaru, Sanda Băncilă) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. FEMEI SINGURE (Liliana Tomescu, Maria Gheorghiu-Săniuță, Gilda Marinescu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20. MARTORII SE SUPRIMA (S. Mihăilescu-Brăila, Tamara Buciuceanu-Botez) — prezintă Teatrul Giulești în sala Studio a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“, ora 19.30. MICUL INFERN (prezintă Teatrul „Al. Davilla“ din Piteşti) — în sala Comedia a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“, ora 20. RĂZBOIUL CU TROIA NU SE FACE — Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale”, tel. 15.72.59, ora 20. ADAM ŞI EVA LA REVISTA (Dorina Drăghici, Aida Moga, Mişu Popescu, Gh. Papanicola) — Teatrul de estradă „Ion Vasilescu“, tel. 16.30.33, ora 19.30. SPECTACOL EXTRAORDINAR PREZENTAT DE ARTIŞTI ROMANI — Circul de stat, tel. 11.01.20, orele 16 şi 20. RECITAL DE LIEDURI — Sala mică a Palatului, ora 20. cinema l'K h:\lb-Kt BELA — (film pentru ecran panoramic) — Patria (11.86.25) — 10, 12.30, 16.15, 18.45, 21.15. TOM ȘI JERRY — Doina (16.35.38) — 9, 10.30, 12, 13.30, 16, 18.15, 20.30. DOCTORUL FUMADOARE — Central (14.12.24) — 9 11.15, 13.30, 15.45, 18. 20.30. NOAPTEA NUNŢII IN PLOAIE — Capitol (16.29.17) — 0, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21 . Arta (21.31.86) — 8.45—15.45 in continuare, 18.15, 20.30. AM INTILNIT ŢIGANI FERICITI — Union (13.49.04) — 15.30, 18. 20.30 . Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30, 20. O LUME NEBUNA, NEBUNA, NEBUNA — Mioriţa (14.27.14) — 9.30, 13, 16.30, 19.45 . Lira (31.71.71) — 16, 19.30. CEI ŞAPTE SAMURAI — Flacăra (21.35.40) — 15, 17.45, 20.30. UN BARBAT şi O FEMEIE — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.30. EU, EU, EU... SI CEILALTI — Republica (11.03.72) — 9, 11.30, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15 . Sala Palatului (15.73.72) — 17.30, 20.30. POST SEZON — Unirea (17.10.21) — 15.15, 17.45 20.15. 101 DALMAȚIENI — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.30. RAPIREA FECIOARELOR — București (15.61.54) — 9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21. Feroviar (16.22.73) — 8.45, 11, 13.15, 15.30, 17.45, 20 ; Excelsior (18.10.88) — 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Gloria (22.44 01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. SFlNTUL LA PÎNDA — Lumina (16.23.35) — 9.15, 11,30, 13.45, 16, 18.30, 20.45 ; Giulesti (17.55.46) — 10, 15.30, 18, 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. LUMEA COMICA A LUI HAROLD LLOYD — Cinemateca (13.92.72) — 10, 12.30, 16.30; DIGUL — FLORI PENTRU LITORAL — CIND FRUMOSUL ESTE UTIL — REPORTAJ PRIN TARA BIRSEI — PEPITE - TREI POVEŞTI DE DRAGOSTE — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 în continuare. HOCUS-POCUS — Victoria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. CU TOATA VITEZA, ÎNAINTE! — Gri- Viţa (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. VALETUL DE PICA — înfrăţirea între popoare (17.31.64) — 10. 16, 18.15, 20.30. LEUL AFRICAN — Dacia (16.26.10) — 9—17 in continuare, 19. 21 . Aurora (35.04.66) — 9.30, 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30. CĂUTAŢI IDOLUL — Buzeşti (15.62.79) — 15.30, 18, 20.30. SECERIŞUL ROŞU — Cringaşi (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. EROII DE LA TELEMARK — Bucegi (17.05.47) — 9.15, 12, 15, 17.45, 20.30 . Floreasca (33.29.71) — 10, 12.30, 15, 18, 20.30. DOUA BILETE LA MATINEU — Tomis (21.49.46) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. ÎNCERCUIREA — Vitan (21.39.82) — 15.30, 18, 20.30. MUZICANTUL — Popular (35.15.17) — 15.30, 18, 20.30. ÎMPUSCATURI PE PORTATIV — Munca (21.50.97) — 16, 18, 20 . Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, 20.30. UN IDIOT LA PARIS — Mosilor (12.52.93) — 15.30, 18, 20.30. DIMINETI DE IARNA — Cosmos (35.19.15) — 16, 18, 20. INNORARE TRECĂTOARE — Viitorul (11.48 03) — 15.30, 18, 20.30. MOARTEA DUPĂ CORTINA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.30. BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — Volga (11.91.26) — 9.30—14 în continuare, 16.15 18.30, 20.45. PENTRU CITIVA DOLARI IN PLUS — Luceafărul (15.87.67) — 9.15, 12, 15.15, 18, 20.45 ; Festival (15.63.84) — 9. 12, 15, 18, 21 ; Modern (23.71.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21. DE TREI ori BUCUREŞTI - Pacea (31.32.52) — 16, 18. 20. Această selecţie a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film consultat săptămînal, din care fac parte : Călin Căliman (Contemporanul), Valerian Sava (Cinema), Eugen Atanasiu (România liberă), Magda Mihăilescu (Flacăra), Tudor Caranfil (Informaţia Bucureştiului).