Informatia Bucureştiului, iulie 1968 (Anul 15, nr. 4625-4647)
1968-07-22 / nr. 4643
In pregătire pedagogic aflat că un colectiv de cercetători lucrează la elaborarea unei lucrări de sinteză pentru pedagogia românească. Vă rugăm să ne spuneţi ce v-a determinat să concepeţi o asemenea lucrare, care va fi utilitatea ei şi căror categorii de cititori va fi adresată ? Dicţionarul pregătit la institutul nostru se înscrie în seria acelor lucrări fundamentale — tratate, enciclopedii, lexicoane, dicţionare — cerute de însăşi dezvoltarea pedagogiei ca ştiinţă. Este nevoie de o permanentă acţiune ştiinţifică — şi nu numai în domeniul pedagogiei — de clarificare şi clasificare a cunoştinţelor. Ca în orice ramură de activitate, şi în pedagogie se simte nevoia unei terminologii de specialitate bine puse la punct, care să reflecte în mod just stadiul actual de dezvoltare. O serie de noţiuni şi concepte au suferit prefaceri de-a lungul utilizării lor, altele au primit sensuri în plus faţă de stadii mai vechi de folosire, în fine, terminologia pedagogică s-a îmbogăţit cu un număr relativ mare de termeni care reflectă, evident, aspecte noi ale realităţii studiate. Utilitatea lucrării în pregătire rezultă din acest aspect al necesităţii ei, de care am vorbit mai înainte ; ea rezultă, de asemenea, din cerinţa pregătirii la un nivel mai înalt a cadrelor didactice, precum şi din nevoile de informare şi de documentare a acelora care prin activitatea sau preocupările lor sunt interesaţi de probleme ale pedagogiei şi educaţiei (părinţi, activişti culturali etc.). — Care este specificul dicţionarului, ca lucrare de pedagogie, şi ce concepţie a stat la baza elaborării lui ? — El va avea proporţii relativ reduse : circa 8—9 000 de cuvinte-titlu. Noţiunile definite — descriptiv sau logic — sunt selecţionate după anumite criterii : frecvenţa respectivei noţiuni sau categorii pedagogice in publicaţii de specialitate, amploarea discuţiilor ce se poartă în jurul ei în şcoli şi în alte instituţii de cultură şi învăţămînt ele. Se vor include in lucrare atit categorii ale pedagogiei generale, cit şi ale unor didactice speciale, în măsura în care acestea necesită o interpretare mai largă, fireşte în limitele unor accepţii pedagogice. în afara definiţiilor, articolele de dicţionar vor cuprinde, cînd va fi ca „Dicţionarul românesc" sub citate din pedagogi români şi străini, precum şi din opere ale antichităţii sau din lucrări apărute recent, cu scopul de a sublinia importanţa categoriei definite, de a da indicaţii asupra complexităţii aspectelor în care se foloseşte, precum şi de a contribui la evitarea unei eventuale aridităţi a lucrării. Pe lingă definiţie şi citate, articolul respectiv va cuprinde, în unele situaţii, şi etimologia cuvintului-titlu. Termenii vor fi clasaţi în ordine strict alfabetică ; de asemenea, pentru îmbogăţirea posibilităţilor de referinţă ale lucrării, se va folosi sistemul de trimitere între cuvinte. — Ce ne puteţi spune în legătură cu unele aspecte ale muncii concrete la dicţionar ? — Lucrarea este pregătită de un număr mare de cercetători şi cadre didactice din întreaga ţară (aproximativ 100). Există un secretariat ştiinţific, un colectiv de coordonare şi un număr de aproximativ 80 de autori împărţiţi pe colective de lucru. Un autor poate participa la mai multe colective. Este cazul să subliniez faptul că elaborarea dicţionarului este o muncă suplimentară a colectivului de autori de care aminteam, în afara obligaţiilor lor profesionale. — In ce stadiu de elaborare se află şi cind credeţi că va putea fi oferit cititorilor ? — Pregătirea dicţionarului se efectuează în trei etape. Prima — cea în care ne aflăm — este etapa organizatorică, cea mai anevoioasă, şi pe care dorim s-o încheiem, cu succes, in toamna anului în curs. în acest prim stadiu a fost conturat colectivul de autori care au venit cu propuneri de termeni ce urmează a fi incluşi în dicţionar. Din peste 20 000 de propuneri au fost selecţionate circa 9 000, selecţie care va conduce la întocmirea listei generale definitive de cuvinte. Tot în această etapă se realizează şi diviziunea activităţii prin repartizarea termenilor pe autori. în următoarea etapă, vor fi elaborate definiţiile pe baza unor îndrumări din partea secretariatului ştiinţific al dicţionarului. In aceeaşi etapă urmează recepţia şi controlul propunerilor de definiţii, efectuate de colectivul de redactori ai dicţionarului. Această operaţie va asigura unitatea punctelor de vedere şi va permite trecerea la ultima etapă, cea a rectificărilor şi perfecţionărilor, munca aceasta fiind efectuată de redactori în colaborare cu unii dintre autori. Ne propunem ca această activitate să se încheie in 1970. După care sperăm să putem începe o lucrare mai vastă — un Dicţionar pedagogic enciclopedic, în mai multe volume — care va conţine nu numai definiţii, citate şi etimologii, dar şi evoluţia semantică a categoriilor esenţiale, instituţiile şcolare din trecut şi actuale din diferite sisteme de învăţămînt din lume, date biografice şi momente importante din activitatea unor pedagogi români şi străini. Interviu realizat de Costin Bratu Interviu cu conf. univ. dr. G. VĂIDEANU, directorul Institutului de ştiinţe pedagogice SE DESTRAMĂ MIRAJUL! Mă tot întreb ce anume ar mai putea descoperi inedit, în Piramida zeului Soare, fie şi amatorul cel mai înverşunat al genului ? Ştim dinainte că nu bătălia pentru legendara comoară a aztecilor nu va ieşi nimeni biruitor, că — aşa cum este prescris în regula jocului — în clipa în care vor fi atinse, aurul şi nestematele zeului Soare se vor prăbuşi în adîncuri pentru totdeauna, tîrînd după ele» şi pe oamenii care au cutezat să înfrunte blestemul divin. După cum ştim că eroul principal — în cazul de faţă doctorul Sternau — va ieşi biruitor din toate încercările, oricît de aspre şi fără perspectivă ar părea. In lipsă de, altceva, fantezia realizatorilor se iroseşte în prospectarea de mijloace noi de tortură şi ucidere. Sînt descoperite astfel un soi de miriapod din oţel care sfîrtecă trupul unei femei fatale, o pană cu vîrf înveninat, asigurînd sucombarea în deplin confort într-un răstimp de zece secunde, cratere de vulcani care clocotesc de lavă şi atracţii diverse ale pirotehniei moderne. Cam asta e de văzut, nou, în Piramida zeului Soare, dacă facem abstracţie de cîteva răsărituri purpurii, filmate admirabil de către Siegfried Hold. Adevărul este că filmul lui Robert Siodmak este cam pauper. Deşi pretinde că se petrece în timpul lui Juarez, atmosfera furtunoasă a epocii hotărîtoare pentru viața Mexicului nu e evocată decit formal, prin intermediul dialogului. Preocuparea regizorului s-a îndreptat mai curînd spre pitorescul vestigiilor civilizaţiei aztecilor, dar şi acest lucru prin mijloace scenice convenţionale, lipsite de veridic, mirosind cît de colo a mucava. Distribuţia, ceva mai îngrijită decit la alte producţii de acelaşi calibru, aduce în compania cîtorva actriţe deosebit de prezentabile, pe Lex Barker şi Gérard Barray. Dacă primul îşi continuă prototipul de „cavaler al dreptăţii“, cel de-al doilea apare într-un rol deosebit de acelea romantice cu care ne obişnuise stereotipul vedetei. Barray înfăţişează de astă dată portretul unui aristocrat corupt, amestec jovial de „fiisă papa" şi escroc de talie internaţională. Deşi o face şi de astă dată fără strălucire — pentru că acest Barray, am mai spus-o, ni se pare un excelent acrobat dar un actor mai mult decît mediocru — nu putem să nu apreciem încercarea de a-i oferi o nouă fizionomie psihologică și o şansă de manifestare in plus. în rest însă, întîlnim în Piramida zeului Soare tot ceea ce ştiusem dinainte : schema obişnuită a copiei-western, comoară vînată de cei răi, apărată de cei buni, indienii guralivi, răzbunarea metafizică a divinităţii. * E ciudat cît de bine izbutesc filmele din această categorie să destrame mirajul pe care ni-l lăsaseră, în copilărie, fasciculele romanelor lui Karl May... T. Caranfil Piramida zeului Soare Coproducţie franco-vest--------------------------------germană realizată de Robert Siodmak după un roman de Kari May. In distribuție : Lex Barker, Ge rard Barray, Michele Girardon si Ralf Walter. Săptamina aceasta ce e nou MOTORUL IONIC CU MERCUR. In Anglia a fost pus la punct un notor ionic care folosește ca mijloc de propulsie vaporii de mercur. El a fost deja experimentat pe o rachetă. Motorul seamănă din punct de vedere constructiv cu un tub electronic de radio (dar fără învelișul de sticlă fiindcă funcţionează în vidul cosmic); vaporii trecînd de-a lungul unui catod încălzit sunt parţial ionizaţi şi pot fi apoi acceleraţi la viteze foarte mari cu ajutorul unei grile cu sarcină pozitivă. Motorul ionic realizează o forţă de propulsie foarte mică, numai cîteva grame, dar o poate exercita un timp îndelungat, e uşor de reglat, cîntâreşte puţin şi poate fi folosit cu succes pentru manevrarea navelor cosmice pe orbite. CELULOID NEINFLAMABIL. Cel mai vechi material plastic, celuloidul, are totuşi defectul de a se deforma uşor, înmuindu-se chiar la 80 de grade C. El e şi foarte inflamabil. Recent, în R.F.G. a fost produs un celuloid care nu ia foc, poate fi tăiat, ştanţat, frezat, şlefuit etc. Profitîndu-se de capacitatea sa practic nelimitată de a fi colorat în cele mai variate nuanţe, unică de altfel în gama maselor plastice, se suprapun numeroase folii de culori diferite, ce sunt apoi presate într-un bloc din care se cojesc straturi de furnir, obţinîndu-se peste 8 000 de varietăţi. ALUMINIU IN LOC DE CUPRU IN TRANSFORMATOARE. In Japonia au fost construite transformatoare în care folii de aluminiu înlocuiesc sîrma de cupru. învelişul instalaţiei este de asemenea alcătuit din aluminiu în loc de fier sau oţel. TELEFONIE PE BAZA DE LUMINA — Pe şantierele de construcţii din Anglia se foloseşte un sistem de telefonie fără fir bazat nu pe unde ■adio, ci pe un fascicul de lumină nodulată care poate transmite vor- Direa, în linie dreaptă pînă la 1.6 cm. Un filtru cu infraroşii face raza invizibilă, permiţînd funcţionarea şi in condiţii atmosferice nefavorabile. SIRENA CONTRA CEŢEI. In Polonia a fost construită o sirenă cu ultrasunete care deschide drumul navelor ce circulă pe ceaţă. Ea se bazează p© faptul că oscilaţiile de o anumită amplitudine şi frecvenţă provoacă condensarea particulelor de ceaţă, urmată de precipitarea lor sub forma de Ploaie, se asigură dispersarea cetii pinâ la o distanţă de 400 metri. POLONIA este a patra ţară din Europa, după Franţa, Austria şi R.F.G., care a început protusia unui regulator al creşterii plantelor, dar pe un brevet viginal, C.c.v El este eficace mai ales la gnu, care, după o doza de 1,1 kg,ha îşi reduce net lungimea paiului, ceea ce îi protejează împotriva căderii la pămint și îi micșorează nevoile de apă. teatru COMICI VESTIŢI AI REVISTEI : N. Stroe — prezintă Teatrul ,,C. Tănase", la Grădina Boema, ora 20. VARIETĂŢI FOLCLORICE — prezintă Ansamblul Periniţa in sala Savoy a Teatrului „C. Tănase», ora 19. SPECTACOL DE CIRC — prezintă Circul naţional cehoslovac Fraga — pe terenul din calea Griviţei, vizavi de Podul Grant, ora 20. Cine fuge după două canale... E tot mai dificil să urmăreşti programele, cu noua performanţă înregistrată de studioul nostru : prezenţa a trei seri „duble“, şi, totuşi, trebuie să vizionezi constant un număr record de emisiuni , lumini, străluciri izbucnesc acolo cînd nici nu te aştepţi, iar deseori emisiunilevedetă (din program) decepţionează. Urmărim astfel mereu emisiuni literare, discuţii, dialoguri, etc. Dar, un model al genului ne-a oferit prezenţa poetului Miron Radu Paraschivescu, care şi-a dezvăluit aspecte ale zanei sale poetice. Rareori am simţit poezia atît de pregnant la „ea acasă”, în faţa obiectivului oficia poetul, sensibil şi ironic, transmiţîndu-ne fiorul emoţional ca în pragul unui spectacol, a fost un monolog liric, captivant care ne-a amintit că poetul Miron Radu Paraschivescu este şi autorul unor piese de teatru pe care tot televiziunea le-ar putea înfăţişa. Păcat că „Teleenciclopedia“, totdeauna bogată în modalităţi de ilustrare, nu a găsit un program mai complet legat de „Cînticele ţigăneşti“. Ne-am mai întâlnit, indirect, cu încă un poet pe micul ecran , Virgil Carianopol, realizatorul unui moment „Anton Pann« , poetul a compus o scenetă — pretext pentru a ilustra cîteva personaje şi mai ales minunatele cîntece (bine interpretate) şi cugetările pline de înţelepciune ale „fiului Pepelei«. Pentru elevi se remarcă o constantă preocupare în ceea ce priveşte emisiunile pregătitoare legate de programul şcolar. N-ar strica poate să se găsească şi unele formule mai originale, mai atractive deci, prin care să se facă mai lesne asimilabilă prelegerea şi în timpul vacanţei, dincolo de clasica tablă, cretă, bănci... Cîţiva colegi cronicari au atras atenţia asupra faptului că în programe există deseori capitole mai interesante tocmai pe canalul care nu poate fi recepţionat de toate televizoarele. O seamă de scrisori ne atrag atenţia asupra aceleiaşi probleme. Aseară, am fost chiar martorii unui fapt paradoxal. Pe un canal s-a transmis filmul aşa-zis de aventuri „Testamentul incaşului” (o peliculă frizînd ridicolul prin lipsa de gust artistic); privitorii celuilalt canal au avut surpriza de a vedea la terminarea programului respectiv şi ultima parte a filmului, fără nici o explicaţie. Nu e mai puţin adevărat că telespectatorii pot deseori bănui că tocmai ceea ce nu văd ei este mai interesant ; dincolo de aceasta ar trebui totuşi să se ţină seama — eventual prin investigaţii, şi televiziunea a anunţat că realizează asemenea acţiuni, dar n-am aflat concluziile de acest deziderat. Fiind vorba de prezenţa mai multor programe simultane, autorul acestor rînduri a avut prilejul nu de mult, ca într-un mare oraş din străinătate să aibă în faţă un televizor cu patru canale şi deci patru programe simultane. Fiecare dintre cele patru programe ni s-a părut pe rînd a fi cel mai interesant, şi astfel, cu ajutorul butoanelor, trecmnd în zbor de la un program la altul n-am... văzut golul de la meciul de fotbal, finalul şi deci vinovatul într-un film poliţist, şi am prins numai căderea cortinei la un spectacol. Oricum trebuie cam şi discernămînt pentru a alege între o comedie de Marivaux şi un film de aventuri. Altfel pierzi poantele comediei şi gloanţele filmului... • A. P. SECVENŢA VARIETĂŢI Intre manifestărileacestei stagiuni estivale (destul de sărace) spectacolul ansamblului „Periniţa“, din sala Savoy a Teatrului „C. Tănase“, reprezintă o oază de frumuseţe şi prospeţime, pentru bucureşteanul rămas să se lupte cu canicula. Re- FOLCLORICE pertoriul de cîntece şi dansuri variat al ansamblului include atit jocuri din Munţii Apuseni, Oaş sau cimpia munteană, cit şi melodii populare în interpretarea unor solişti vocali ca Maria Pietraru, Ana Piuaru, Aurel Ioniţă şi a orchestrei conduse de dirijorul Ştefan Octavian Ciutac. Meritorie în spectacol este evitarea unei excesive stilizări, mai ales în cazul unor dansuri cum e cel al „Căluşului“, cu scopul păstrării autenticităţii gestului; sunt remarcabile, în acelaşi timp, supleţea şi vioiciunea dansatorilor. Elena Chiose, intr-un trio coregrafic, evoluează în dansul „Cînd doi se ceartă, al treilea câştigă" şi „Nuntă din Oaş", cu multă graţie şi exteriorizează printr-o gestică sugestivă o întreagă gamă de sentimente. Apariţia alaiului fastuos al „Căluşarilor“, intr-o fluturare de panglici multicolore şi în melodia cu sublinieri ritmate de zurgălăii opincilor e o demonstraţie a frumuseţii portului şi dansului popular. Posesorul medaliei de aur de la Festivalul folcloric internaţional din Tunisia, un virtuos al spectacolului, Radu Simion, însufleţeşte cu măiestrie naiul şi evocă întreaga frumusețe melodică a cîntecului „Ciocîrliei", iar solistul Ion Lăceanu, interpret sensibil la tradiţionalul fluier romanesc, la solz şi cimpoi, incintă pe ascultător. Cu excepţia unor mici scăderi, ce constau mai ales intr-o pigmentare excesivă cu strigături a jocurilor, spectacolul reprezintă în ansamblu o reușită. Odette Vlad cinema PREMIERE VIVA MARIA — Patria (11.86.25) — 9, 11.30, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15. MINUNILE DOAMNEI VENUS — cinemascop — Luceafărul (15.87.67) — 9, 11.15, 13.30, 16.15, 18.30, 20.45. INTRE NOI — Capitol (16.29.17) — 10, 12.15, 14.30, 16.45, 19. 17.30 PENTRU NOI, FEMEILE 18.00 ACTUALITATEA INDUSTRIALA. * 18.30 Curs de limba franceză (reluarea lecţiei a 2-a). 19.00 ŞOIMII — emisiune pentru tineret. Alpiniada de vară a tineretului. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteorologic. 20.00 TREPTE SPRE VIITOR. „ORIZONTURI“. 20.20 TELE-UNIVERSITATEA. ISTORIA CIVILIZAŢIILOR. Civilizaţia egipteană (III) : Arta. 21.00 FILM ARTISTIC : ROBII — o producţie a studiourilor engleze. 22.40 VACANŢA PE PORTATIV. 23.00 Film documentar : Imagini poloneze. 23.15 TELEJURNALUL DE NOAPTE. Festina lente (Urmare din pag. I) vară pentru cadrele didactice din Capitală. Propunerea s-a bucurat de atenţie şi o întreprindere de alimentaţie publică şi-a oferit imediat serviciile, în sensul că era dispusă să se ocupe serios de treaba aceasta, prin barul de zi „Cireşica", aflat în vecinătate. Pe de altă parte, însuşi directorul clubului a salutat iniţiativa, comunicîndu-ne prin telefon că a înaintat, în această privinţă, un memoriu forului tutelar. Nu mai trebuia decit o aprobare, o simplă aprobare, şi dorinţa celor zece mii de slujitori ai catedrelor şcolare bucureştene de a avea şi ei, pe lingă club, ca atîtea uniuni profesionale, un loc agreabil de întîlnire şi de recreare ar fi devenit faptă. Dar aprobarea n-a venit. Întîi s-a spus că spaţiul, respectiv ar fi mai adecvat pentru o grădină-cinematograf. Apoi, la ideea de mai sus, s-a adăugat că în incinta grădinii ar putea fiamenajat un chioşc alimentar, nu cu bere, mici şi alune, ci cu suc, ciocolată şi fondante. Că fondantele nu prea au căutare pe caniculă, că o friptură şi o baterie de vin la gheaţă sunt preferabile ciocolatei stropită cu suc, asta ar fi o altă poveste, întrebarea e ce s-a ales din propunerea iniţială ? A trecut o vară, o să mai treacă una, sugestiile s-au înmulţit, dar practic, de făcut nu s-a făcut nimic. Ba nu, exagerez... Deunăzi, am văzut la poartă un Indicator pe care scria : „Atenţiune, garaj !"... Am intrat în curte. Cîteva maşini i zăceau la umbra groasă a iederii, toropite parcă şi ele de căldură’. Asta să fie oare soluţia cea mai bună ? Personal, am crezut că după 14—15 luni de aşteptare va fi luată o măsură cît de cît rezonabilă. Dar tergiversarea (sau lipsa de operativitate, cum vreţi să-i spuneţi) s-a răzbunat. In sfîrşit, ştiţi cum e cu surprizele. Prima şochează, celelalte sunt suportate mai uşor. Probabil că în curtea clubului se va amenaja şi un atelier de reparaţii auto. N-ar fi exclus să se prevadă şi două-trei rampe pentru spălatul şi gresatul maşinilor. în ce ne priveşte, nu ne rămîne decit să aflăm subtila legătură care există între un club al cadrelor didactice şi un garaj auto. Va fi greu, ştiu, dar nu mă îndoiesc că cei în drept vor risipi naiva noastră nedumerire. Şi asta, sper, cu mai multă operativitate... In pană la răspântie " (Urmare din pag. I) Iată, insă, că omul rămas în pană in mijlocul străzii a mai căpătat un spectator. De data aceasta, unul fără predispoziţie la solilocvii. Aproape fără a se opri din mers, a coborit pe partea carosabilă a străzii şi s-a îndreptat spre triciclu. Singurul surprins am fost eu. Căci invalidul l-a intimpinat cu fireasca bucurie a omului care are cui să-şi destăinuie o încurcătură. A urmat un scurt dialog şi o hotărire rapidă. Posesorul năbădăiosului vehicul s-a instalat pe scaunul său, iar necunoscutul dintr-o impecabilă ţinută duminicală, —• a început să împingă tricidul fără a se sinchisi de maşinile care treceau în goană pe alături sau de eventualul sarcasm al pietonilor snobi. Aşa au străbătut marea răspintie — modest şi, totuşi, impunător cortegiu cu două personaje principale, urmate de departe de al treilea, figurant neştiut, subsemnatul. Cind au depăşit piaţa, motorul de motocicletă şi-a amintit cum ii funcţionează pistonul şi articulaţiile. Vehiculul a început să asculte de comenzi şi a pornit in viteză, lăsind celui de la ghidon doar timpul unei mişcări din cap, în semn de mulțumire. După cîteva clipe, tricidul a dispărut. Pe necunoscutul care săvîrşise atit de firesc și de prompt gestul elementarei asistenţe l-am ajuns, insă, din urmă și l-am oprit. — Fă felicit! Am văzut totul . M-a privit mirat. Nu știa că, felicitîndu-l pe el, îmi adresam, totodată, mie, o ironică mustrare... In parcul Herăstrău, pavilioanele expoziţiei A şi B, puteţi vizita expoziţia de gravură a pictorului polonez JAN HAWRYLKIEWICZ, cuprinzînd lucrări ce prezintă peisaje citadine din Bucureşti şi Varşovia (orele de vizitare, zilnic 10—19). Situate în imediata apropiere a cartierelor oraşului, în preajma, unor întreprinderi industriale de importanţă republicană (unele dintre acestea avîndu-şi sediul chiar pe teritoriul lor), comunele suburbane ale municipiului Bucureşti se integrează, practic, în acelaşi univers spiritual cu restul Capitalei. Rămînerile în urmă, mai ales în domeniul cultural-artistic, ţin, în bună măsură, mai mult de mentalitatea „de periferie“, a unor cadre din acest domeniu, decît de existenţa factorilor obiectivi : la adăpostul mult invocatei depărtări de centru îşi dau mîna, adeseori, rutina cu diletantismul, comoditatea cu lipsa spiritului de iniţiativă. Nu numai căminele culturale, dar chiar şi bibliotecile publice îşi revendică „favoarea de a fi catalogate drept instituţii pur... rurale, deşi, de multe ori, doar o simplă barieră de cale ferată le desparte de similarele lor din cartierele bucureştene ! Iată de ce, pornind de la faptul că ponderea locuitorilor antrenaţi direct în agricultură este foarte mică — mai ales în Mogoşoaia, Chitila, Voluntari, Pantelimon — un deziderat actual este acela de a se studia şi definitiva profilul fiecărei biblioteci comunale în parte. Cu atît mai mult, cu cît într-o serie de localităţi există şi cîte una (Măgurele), două (Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru) sau chiar trei (Chitila) biblioteci sindicale, plus cele ale liceelor sau şcolilor generale. Profilarea e cu atît mai necesară, cu cît şochează, în multe cazuri, o disproporţie nejustificată între diferitele compartimente ale fondului de cărţi. Raportate la numărul de locuitori ai comunelor bunăoară titlurile de beletristică (dintre care multe sunt învechite) dau o imagine destul de precară asupra satisfacerii nevoilor de lectură ale cetăţenilor de aici. In schimb, se găsesc lucrări care nu au nici o contingenţă cu specificul comunei, mai ales, la bibliotecile din Voluntari, Popeşti-Leordeni, Măgurele ş.a. In toate bibliotecile de altfel, există mult balast de cărţi depăşite din punct de vedere ştiinţific, datînd din anii 1954—1960. Cui mai pot ele folosi, în eventualitatea că ar mai fi împrumutate de cineva, la re-comandările — nerecomandabile ! — ale bibliotecarilor ? Situaţia aceasta îşi are o explicaţie şi în modul defectuos, neritmic în care se face aprovizionarea de la colectură. Sunt unele biblioteci — bunăoară, cele din Bragadiru, Glina, Otopeni, Voluntari, Chitila — unde se mai află cărţi neclasificate, neştampilate, fără indicatoare de raft sau divizionare ; volumele nu sînt aşezate alfabetic, în cadrul grupelor, decît la beletristică. Cît priveşte cataloagele, se poate vorbi de existenţa lor doar la Chiajna, Pantelimon, Otopeni, Popeşti-Leordeni. La Dobroieşti, unde e o bibliotecară cu studii superioare de specialitate, întocmirea lor se află în stadiul unor nobile intenţii... Nici recuperarea cărţilor, împrumutate din patrimoniul obştesc al bibliotecilor, nu este urmărită cu grija corespunzătoare. Aşa se explică situaţia din Glina, Jilava, Dobroieşti, Chitila, Voluntari, Măgurele, unde există între cîteva sute şi o mie de volume nerestituite din anii 1962—1967. Uneori chiar bibliotecarii, în goană după cititori cu orice preţ, contribuie la dispersarea artificială a tipăriturilor, împrumutînd, de obicei copiilor, cărţi în contul părinţilor, fraţilor sau surorilor, bunicilor chiar ! Nu-i de mirare să,in multe cazuri, frecvenţa cititorilor este redusă , de la 2—3, la 3—10 pe zi. Sunt ore întregi în care nu trece nimeni pragul acestor locaşuri de cultură. Şi nu numai în lunile de vară... Ce fac bibliotecarele în acest răstimp ? Pentru că aşa-zisele acţiuni de masă cu cartea, înecate în formalism şi lipsă de atractivitate, ţin de domeniul amintirilor ! Iată cîteva motive serioase de reflecţie pentru activiştii Comitetului municipal de cultură şi artă. Şi, mai ales, de acţiune, în vederea remedierii rapide a carenţelor semnalate. 1. Butnaru MOTIVE DE REFLECŢIE: Bibliotecile din . . v '...». 1 comunele suburbane Recoltatul... medicamentelor (Urmare din pag. I) deprinderii de plante medicinale- Bucureşti au intrat în producţie numeroase utilaje noi. De pildă, recent au terminat probele tehnologice două noi maşini pentru tăiat plante (frunze, tulpini, rădăcini) la granulaţia cerută de beneficiar, înregul proces tehnologic este automatizat. Nu de mult a intrat în fabricaţie şi o nouă maşină pentru pastilat „Digitalis". O noutate o constituie şi instalaţia modernă pentru dozat şi ambalat diverse ceaiuri în pungi filtru. Astfel vom putea livra flori de muşeţel şi tei, foi de mentă, măceşe (feischnit) în pliculeţe de hîrtie filtru, pentru o porţie sau două de ceai. Capacitatea instalaţiei este de circa 9 000 de pliculeţe pe oră. Dintre produsele deosebite oferite consumatorilor de către întreprindere menţionăm tabletele de digitală „Digitalis“ comprimate, medicament indicat în insuficienţa cardiacă, „Energovitalul“ şi „Floritenul“. „Energovitalul“ este un produs sub formă de comprimat obţinut din lăptişor de matcă liofilizat. Pe lingă vitaminele B1, Bo, B4 şi PP, acesta conţine circa 20 de aminoacizi diferiţi, numeroase minerale necesare organismului ca: magneziu, fosfor, potasiu, sulf, calciu, fier, cupru, brom, iod etc. Este indicat ca tonic în regenerarea celulelor, stimulent alimentar, ca regulator al arderilor din corp etc. A fost studiată şi o formulă pentru un nou ceai, contra colitei. Reţeta a fost dată spre aprobare organelor de resort ale Ministerului Sănătăţii. Există certitudini că din noua recoltă de plante medicinale va fi pregătit şi noul produs. PRIETENELE — Central (14.12.24) — 9. 11,15, 13.30, 16, 18.30, 21. AVENTURIERII — cinemascop — Feroviar (16.22.73) — 8.15, 10.30, 12.45, 15, 17.30, 20 . Excelsior (18.10.88) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.45, 21 . Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 16.30, 19, 21.15 ; Arenele Libertății (23.71.01) — 20.30. CEI ȘAPTE SAMURAI — Munca (21.50.97) — 15, 17.30, 20. EDDIE CHAPMAN, AGENT SECRET — Lumina (16.23.35) — 8.30 — 15.45 în continuare, 18.30, 21. UN TAXI PENTRU TOBRUK — cinemascop — Cosmos (35.19.13)— 15.30, 18, 20.30. ELDORADO — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.30. FREDDY, LOVESTE TU INTII ! — Cotroceni (13.82.56) — 15.30, 18, 20.30. GECAR — cinemascop — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 18,18.15, 20.30. SFINTUL LA PINDA — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30. DE NOAPTE, BĂIEȚI — cinemascop — Lira (31.71.71) — 15.30, 18; grădină — 20.30. DOUA BILETE LA MATINEU — cinemascop — Pacea (31.32.52) - 15.45, 18, 20.15. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — cinemascop — Republica (11.03.72) — 9, 11.30. ......... . . „aSlfat. . .. . .... _ 14, 16.15, 18.45, 21.15 ; București (15.61.54) — 14, 16.30, 19, 21.15 ; Circul de stat (11.01.20) — 10, 13, 15.30, 18, 20.30 ; Stadionul Dinamo (11.03.72) — 20.30 ; Grădina Doina (16.35.38) — 20.30. DUELUL LUNG — cinemascop — Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30 . 21 ; grădină — 20.30 ; Expoziția (18.10.88) — 20.30; Cinemateca (13.92.72) — 10, 12, 14, 16.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. STUDIU DESPRE FEMEI — Giulesti (17.55.46) — 15.30, 18. 20.30 ; Arta (21.31.86) — 9 —,15.45 în continuare, 18.15 ; grădină — 20.30 ; Parcul Herăstrău (16.22.73) — 20.30, TAFFY ȘI VINATORUL — Victoria (16.28.79) — 8.45, 11, 13.15, 15.45, 18.15, 21 ; Grivița (17.08.58) — 9, 11,15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45 ; Grădina Capitol (16.29.17) — 20.30, MONDOCANE — cinemascop — Timpuri Noi (15.61.10) — 9 — 21 în continuare. BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — cinemascop — înfrățirea între popoare (17.31.64) — 10, 15.30, 17.45, 20. UN DOLAR GĂURIT — cinemascop — Dacia (16.26.10) — 8 — 16.30 în continuare, 18.45, 21 . Progresul (23.94.10) — 11.30, 15.30, 18. Progresul-parc (23.94.10) — 20.30. inima nebuna... nebună de legat — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18; grădină — 20.30. ÎMPUŞCĂTURĂ — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. OBSESIA — Unirea (17.10.21) — 15.30, 18 ; grădină — 20.30. ALEGERE DE ASASINI — Bucegi (17.05.47) -1)L 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21 ; grădină — 20.30 ; Aurora (35.04.66) — 9.30, 10.45, 13, 15.15, 17.30, 20 ; grădină — 20.30; Tomis (21.49.46) — 9 — 15.45 în continuare, 18.15; — grădină 20.30. JENIA, JENICIKA ȘI KATIUȘA — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.30. BOMBA DE LA ORA 18 Şl 18 — Vitán (21.39.82) — 15.30, 18, 20.15. VICONTELE PLĂTEŞTE POLIŢA — cinemascop — Mioriţa (14.27.14) — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45 ; Volga (11.91.26) — 9 — 15.30 în continuare, 18, 20.30. NEBUNUL DIN LABORATORUL NR. 1 — Fioreasca (33.29.71) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. PASAREA TIMPURIE — Drumul Săra (31.28.13) — 15. 17.30. 20. ZOLTÁN KARPATHY — cinemascop — Popular (35.15.17) — 15.30. 18. 20.30. PENTRU UN PUMN DE DOLARI — cinemascop — Grădina Vitan (21.39.82) — 20.30. ZILE DE VARA — Progresul (23.91.10) — 20.30. PRIN KURDISTANUL SĂLBATIC — cinemascop — Moșilor (12.52.93) — 13.30, 13 ; grădină — 20.30 ; Rahova (23.91.00) — 15.30, 13; grăunți— 20.30.