Informatia Bucureştiului, iulie 1968 (Anul 15, nr. 4625-4647)

1968-07-22 / nr. 4643

In pregătire pedagogic aflat că un colectiv de cerce­tători lucrează la elaborarea unei lu­crări de sinteză pentru pedagogia ro­mânească. Vă rugăm să ne spuneţi ce v-a determinat să concepeţi o ase­menea lucrare, care va fi utilitatea ei şi căror categorii de cititori va fi adresată ? Dicţionarul pregătit la institutul nostru­ se înscrie în seria acelor lucrări fundamentale — tratate, enciclopedii, lexicoane, dicţionare — cerute de în­săşi dezvoltarea pedagogiei ca ştiinţă. Este nevoie de o permanentă acţiune ştiinţifică — şi nu numai în domeniul pedagogiei — de clarificare şi clasifi­care a cunoştinţelor. Ca în orice ra­mură de activitate, şi în pedagogie se simte nevoia unei terminologii de spe­cialitate bine puse la punct, care să reflecte în mod just stadiul actual de dezvoltare. O serie de noţiuni şi con­cepte au suferit prefaceri de-a lungul utilizării lor, altele au primit sensuri în plus faţă de stadii mai vechi de fo­losire, în fine, terminologia pedagogică s-a­ îmbogăţit cu un număr relativ mare de termeni care reflectă, evident, aspecte noi ale realităţii studiate. Utilitatea lucrării în pregătire re­zultă din acest aspect al necesităţii ei, de care am vorbit mai înainte ; ea re­zultă, de asemenea, din cerinţa pregă­tirii la un nivel mai înalt a cadrelor didactice, precum şi din nevoile de in­formare şi de documentare a acelora care prin activitatea sau preocupările lor sunt interesaţi de probleme ale pedagogiei şi educaţiei (părinţi, acti­vişti culturali etc.). — Care este specificul dicţionarului, ca lucrare de pedagogie, şi ce con­cepţie a stat la baza elaborării lui ? — El va avea proporţii relativ re­duse : circa 8—9 000 de cuvinte-titlu. Noţiunile definite — descriptiv sau lo­gic — sunt selecţionate după anumite criterii : frecvenţa respectivei noţiuni sau categorii pedagogice in publicaţii de specialitate, amploarea discuţiilor ce se poartă în jurul ei în şcoli şi în alte­­ instituţii de cultură şi învăţămînt ele. Se vor include in lucrare atit cate­gorii ale pedagogiei generale, cit şi ale unor didactice speciale, în măsura în care acestea necesită o interpretare mai largă, fireşte în limitele unor ac­cepţii pedagogice. în afara definiţiilor, articolele de dicţionar vor cuprinde, cînd va fi ca­ „Dicţionarul românesc" sub citate din pedagogi români şi străini, precum şi din opere ale anti­chităţii sau din lucrări apărute recent, cu scopul de a sublinia importanţa ca­tegoriei definite, de a da indicaţii asu­­pr­a complexităţii aspectelor în care se foloseşte, precum şi de a contribui la evitarea unei eventuale aridităţi a lu­crării. Pe lingă definiţie şi citate, arti­colul respectiv va cuprinde, în unele situaţii, şi etimologia cuvintului-titlu. Termenii vor fi clasaţi­ în ordine strict alfabetică ; de asemenea, pentru îm­bogăţirea posibilităţilor de referinţă ale lucrării, se va folosi sistemul de trimitere între cuvinte. — Ce ne puteţi spune în legătură cu unele aspecte ale muncii concrete la dicţionar ? — Lucrarea este pregătită de un nu­­măr mare de cercetători şi cadre di­dactice din întreaga ţară (aproximativ 100). Există un secretariat ştiinţific, un colectiv de coordonare şi un număr de aproximativ 80 de autori împărţiţi pe colective de lucru. Un autor poate participa la mai multe colective. Este cazul să subliniez faptul că elaborarea dicţionarului este o muncă suplimen­tară a colectivului de autori de care aminteam, în afara obligaţiilor lor profesionale. — In ce stadiu de elaborare se află şi cind credeţi că va putea fi oferit cititorilor ? — Pregătirea dicţionarului se efec­tuează în trei etape. Prima — cea în care ne aflăm — este etapa organiza­torică, cea mai anevoioasă, şi pe care dorim s-o încheiem, cu succes, in toamna anului în curs. în acest prim stadiu a fost conturat colectivul de autori care au venit cu propuneri de termeni ce urmează a fi incluşi în dicţionar. Din peste 20 000 de propu­neri au fost selecţionate circa 9 000, selecţie care va conduce la întocmirea listei generale definitive de cuvinte. Tot în această etapă se realizează şi diviziunea activităţii prin repartizarea termenilor pe autori. în următoarea etapă, vor fi elaborate definiţiile pe baza unor îndrumări din partea secre­tariatului ştiinţific al dicţionarului. In aceeaşi etapă urmează recepţia şi con­trolul propunerilor de definiţii, efec­tuate de colectivul de redactori ai dic­ţionarului. Această operaţie va asigura unitatea punctelor de vedere şi va permite trecerea la ultima etapă, cea a rectificărilor şi perfecţionărilor, mun­ca aceasta fiind efectuată de redactori în colaborare cu unii dintre autori. Ne propunem ca această activitate să se încheie in 1970. După care spe­răm să putem începe o lucrare mai vastă — un Dicţionar pedagogic enci­clopedic, în mai multe volume — care va conţine nu numai definiţii, citate şi etimologii, dar şi evoluţia semantică a categoriilor esenţiale, instituţiile şco­lare din trecut şi actuale din diferite sisteme de învăţămînt din lume, date biografice şi momente importante din activitatea unor pedagogi români şi străini. Interviu realizat de Costin Bratu Interviu cu conf. univ. dr. G. VĂIDEANU, directorul Institutului de ştiinţe pedagogice SE DESTRAMĂ MIRAJUL! Mă tot întreb ce anume ar mai putea descoperi inedit, în Piramida zeului Soare, fie şi amatorul cel mai înverşunat al genului ? Ştim dinainte că nu bătălia pentru legendara comoară a aztecilor nu va ieşi nimeni biruitor, că — aşa cum este prescris în re­gula jocului — în clipa în care vor fi atinse, aurul şi nestematele zeului Soare se vor prăbuşi în a­­dîncuri pentru totdeauna, tîrînd după ele» şi pe oamenii care au cutezat­ să înfrunte blestemul di­vin. După cum ştim că eroul prin­cipal — în cazul de faţă doctorul Sternau — va ieşi biruitor din toate încercările, oricît de aspre şi fără perspectivă ar părea. In lipsă de, altceva, fantezia realiza­torilor se iroseşte în pros­pectarea de mijloace noi de tortură şi ucidere. Sînt des­coperite astfel un soi de miriapod din oţel care sfîrtecă trupul unei femei fatale, o pană cu vîrf în­veninat, asigurînd sucom­barea în deplin confort într-un răstimp de zece se­cunde, cratere de vulcani care clocotesc de lavă şi atracţii diverse ale piro­­tehniei moderne. Cam asta e de văzut, nou, în Piramida zeului Soare, dacă facem abstracţie de cî­teva răsărituri purpurii, filmate ad­mirabil de către Siegfried Hold. Adevărul este că filmul lui Ro­bert Siodmak este cam pauper. Deşi pretinde că se petrece în timpul lui Juarez, atmosfera furtunoasă a epocii hotărîtoare pentru viața Me­xicului nu e evocată decit formal, prin intermediul dialogului. Preocu­parea regizorului s-a îndreptat mai curînd spre pitorescul vestigiilor ci­vilizaţiei aztecilor, dar şi acest lu­cru prin mijloace scenice conven­ţionale, lipsite de veridic, mirosind cît de colo a mucava. Distribuţia, ceva mai îngrijită de­cit la alte producţii de acelaşi ca­libru, aduce în compania cîtorva actriţe deosebit de prezentabile, pe Lex Barker şi Gérard Barray. Dacă primul îşi continuă prototipul de „cavaler al dreptăţii“, cel de-al doi­lea apare într-un rol deosebit de acelea romantice cu care ne obiş­nuise stereotipul vedetei. Barray în­făţişează de astă dată portretul unui aristocrat corupt, amestec jovial de „fiis­ă papa" şi escroc de talie in­ternaţională. Deşi o face şi de astă dată fără strălucire — pentru că acest Barray, am mai spus-o, ni se pare un excelent acrobat dar un actor mai mult decît mediocru — nu putem să nu apreciem încerca­rea de a-i oferi o nouă fizionomie psihologică și o şansă de manifestare in plus. în rest însă, întîlnim în Piramida zeului Soare tot ceea ce ştiusem dinainte : schema obişnuită a copiei-western, comoară vînată de cei răi, apărată de cei buni, indienii guralivi, răzbunarea metafizică a divinităţii. * E ciudat cît de bine izbutesc fil­mele din această categorie să des­trame mirajul pe care ni-l lăsaseră, în copilărie, fasciculele romanelor lui Karl May... T. Caranfil Piramida zeului Soare Coproducţie franco-vest­­--------------------------------­germană realizată de Ro­bert Siodmak după un ro­man de Kari May. In dis­tribuție : Lex Barker, Ge­­ rard Barray, Michele Gi­­rardon si Ralf Walter. Săptamina aceasta ce e nou MOTORUL IONIC CU MERCUR. In Anglia a fost pus la punct un notor ionic care folo­sește ca mijloc de pro­pulsie vaporii de mercur. El a fost deja experimentat pe o ra­chetă. Motorul seamă­nă din punct de vedere constructiv cu un tub electronic de radio (dar fără învelișul de sticlă fiindcă funcţionează în vidul cosmic); vaporii trecînd de-a lungul unui catod încălzit sunt parţial ionizaţi şi pot fi apoi acceleraţi la viteze foarte mari cu ajutorul unei grile cu sarcină pozitivă. Moto­rul ionic realizează o forţă de propulsie foarte mică, numai cî­teva grame, dar o poate exercita un timp îndelungat, e uşor de reglat, cîntâreşte puţin şi poate fi folosit cu succes pentru manevra­rea navelor cosmice pe orbite. CELULOID NE­­INFLAMABIL. Cel mai vechi material plastic, celuloidul, are totuşi defectul de a se defor­ma uşor, înmuindu-se chiar la 80 de grade C. El e şi foarte inflama­bil. Recent, în R.F.G. a fost produs un celu­loid care nu ia foc, poate fi tăiat, ştanţat, frezat, şlefuit etc. Pro­­fitîndu-se de capacita­tea sa practic nelimi­tată de a fi colorat în cele mai variate nuan­ţe, unică de altfel în gama maselor plastice, se suprapun numeroase folii de culori diferite, ce sunt apoi presate în­tr-un bloc din care se cojesc straturi de fur­nir, obţinîndu-se peste 8 000 de varietăţi. ALU­MINIU IN LOC DE CUPRU IN TRANS­FORMATOARE. In Ja­ponia au fost construi­te transformatoare în care folii de aluminiu înlocuiesc sîrma de cu­pru. învelişul instala­ţiei este de asemenea alcătuit din aluminiu în loc de fier sau oţel. TELEFONIE PE BAZA DE LUMI­NA — Pe şantierele de construcţii din Anglia se foloseşte un sistem de telefonie fără fir bazat nu pe unde ■adio, ci pe un fascicul de lumină nodulată care poate transmite vor- Direa, în linie dreaptă pînă la 1.6 cm. Un filtru cu infraroşii face raza invizibilă, permiţînd funcţionarea şi in condiţii atmosferice nefavorabile. SIRENA CONTRA CEŢEI. In Polonia a fost construită o sirenă cu ultra­sunete care deschide drumul navelor ce circulă pe ceaţă. Ea se bazează p© faptul că oscilaţiile de o anumită amplitudine şi frecvenţă provoacă conden­sarea particulelor de ceaţă, urmată de precipitarea lor sub forma de Ploaie, se asigură dispersarea cetii pinâ la o distanţă de 400 metri. POLONIA este a patra ţară din Europa, după Franţa, Austria şi R.F.G., care a început prot­usia unui regulator al creşterii plantelor, dar pe un brevet viginal, C.c.v El este eficace mai ales la gnu, care, după o doza de 1,1 kg,ha îşi reduce net lungimea paiului, ceea ce îi protejează împotriva căderii la pămint și îi micșorează nevoile de apă. teatru COMICI VESTIŢI AI REVISTEI : N. Stroe — prezintă Teatrul ,,C. Tănase", la Grădina Boema, ora 20. VARIETĂŢI FOLCLORICE — prezintă Ansamblul Periniţa in sala Savoy a Teatrului „C. Tănase», ora 19. SPECTACOL DE CIRC — prezintă Cir­cul naţional cehoslovac Fraga — pe te­renul din calea Griviţei, vizavi de Po­dul Grant, ora 20. Cine fuge după două canale... E tot mai dificil să urmăreşti pro­gramele, cu noua performanţă înregistrată de studioul nostru : prezenţa a trei seri „duble“, şi, to­tuşi, trebuie să vizionezi constant un număr record de emisiuni , lumini, străluciri izbucnesc acolo cînd nici nu te aştepţi, iar deseori emisiunile­­vedetă (din program) decepţionează. Urmărim astfel mereu emisiuni lite­rare, discuţii, dialoguri, etc. Dar, un model al genului ne-a­ oferit prezen­ţa poetului Miron Radu Paraschives­­cu, care şi-a dezvăluit aspecte ale z­anei sale poetice. Rareori am simţit poezia atît de pregnant la „ea acasă”, în faţa obiectivului oficia poetul, sensibil şi ironic, transmiţîndu-ne fiorul emoţional ca în pragul unui spectacol, a fost un monolog liric, captivant care ne-a amintit că poe­tul Miron Radu Parasch­ivescu este şi autorul unor piese de teatru pe care tot televiziunea le-ar putea înfăţişa. Păcat că „Teleenciclopedia“, totdea­una bogată în modalităţi de ilustrare, nu a găsit un program mai complet legat de „Cînticele ţigăneşti“. Ne-am mai întâlnit, indirect, cu încă un poet pe micul ecran , Virgil Caria­­nopol, realizatorul unui moment „An­ton Pann« , poetul a compus o sce­netă — pretext pentru a ilustra cî­­teva personaje şi mai ales minunatele cîntece (bine interpretate) şi cugetă­rile pline de înţelepciune ale „fiului Pepelei«. Pentru elevi se remarcă o constantă preocupare în ceea ce priveşte emi­siunile pregătitoare legate de progra­mul şcolar. N-ar strica poate să se găsească şi unele formule mai origi­nale, mai atractive deci, prin care să se facă mai lesne asimilabilă pre­legerea şi în timpul vacanţei, dincolo de clasica tablă, cretă, bănci... Cîţiva colegi cronicari au atras a­­tenţia asupra faptului că în programe există deseori capitole mai intere­sante tocmai pe canalul care nu poate fi recepţionat de toate televi­zoarele. O seamă de scrisori ne atrag atenţia asupra aceleiaşi probleme. Aseară, am fost chiar martorii unui fapt paradoxal. Pe un canal s-a transmis filmul aşa-zis de aventuri „Testamentul incaşului” (o peliculă frizînd ridicolul prin lipsa de gust artistic); privitorii celuilalt canal au avut surpriza de a vedea la termina­rea programului respectiv şi ultima parte a filmului, fără nici o explica­ţie. Nu e mai puţin adevărat că te­lespectatorii pot deseori bănui că tocm­ai ceea ce nu văd ei este mai interesant ; dincolo de aceasta ar tre­bui totuşi să se ţină seama — even­tual prin investigaţii, şi televiziunea a anunţat că realizează asemenea ac­ţiuni, dar n-am aflat concluziile­­ de acest deziderat. Fiind vorba de prezenţa mai multor programe simultane, auto­rul acestor rînduri a avut prile­jul nu de mult, ca într-un mare oraş din străinătate să aibă în faţă un televizor cu patru canale şi deci patru programe simultane. Fiecare dintre cele patru pro­grame ni s-a părut pe rînd a fi cel mai interesant, şi astfel, cu ajutorul butoanelor, trecmnd în zbor de la un program la altul n-am... văzut golul de la meciul de fotbal, finalul şi deci vinova­tul într-un film poliţist, şi am prins numai căderea cortinei la un spectacol. Oricum trebuie cam­ şi discernămînt pentru a alege între o comedie de Marivaux şi­­ un film de aventuri. Altfel pierzi poantele comediei şi gloanţele fil­mului... • A. P. SECVENŢA VARIETĂŢI Intre manifestările­­acestei stagiuni estivale (destul de sărace) spectaco­lul ansamblului „Periniţa“, din sala Savoy a Teatrului „C. Tănase“, re­prezintă o oază de frumuseţe şi prospeţime, pentru bucureşteanul rămas să se lupte cu canicula. Re- FOLCLORICE pertoriul de cîntece şi dansuri va­riat al ansamblului include atit jocuri din Munţii Apuseni, Oaş sau cimpia munteană, cit şi melodii populare în interpretarea unor so­lişti vocali ca Maria Pietraru, Ana Piuaru, Aurel Ioniţă şi a orchestrei conduse de dirijorul Ştefan Octavian Ciutac. Meritorie în spectacol este evita­rea unei excesive stilizări, mai ales în cazul unor dansuri cum e cel al „Căluşului“, cu scopul păstrării au­tenticităţii gestului; sunt remarcabile, în acelaşi timp, supleţea şi vioiciu­nea dansatorilor. Elena Chiose, in­­tr-un trio coregrafic, evoluează în dansul „Cînd doi se ceartă, al treilea câştigă" şi „Nuntă din Oaş", cu mul­tă graţie şi exteriorizează printr-o gestică sugestivă o întreagă gamă de sentimente. Apariţia alaiului fastuos al „Căluşarilor“, intr-o fluturare de panglici multicolore şi în melodia cu sublinieri ritmate de zurgălăii opin­cilor e o demonstraţie a frumuseţii portului şi dansului popular. Pose­sorul medaliei de aur de la Festiva­lul folcloric­­ internaţional din Tu­nisia, un virtuos al spectacolului, Radu Simion, însufleţeşte cu mă­iestrie naiul şi evocă întreaga frumu­sețe melodică a cîntecului „Ciocîr­­liei", iar solistul Ion Lăceanu, inter­pret sensibil la tradiţionalul fluier romanesc, la solz şi cimpoi, incintă pe ascultător. Cu excepţia unor mici scăderi, ce constau mai ales intr-o pigmentare excesivă cu strigături a jocurilor, spectacolul reprezintă în ansamblu o reușită. Odette Vlad cinema PREMIERE VIVA MARIA — Patria (11.86.25) — 9, 11.30, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15. MINUNILE DOAMNEI VENUS — ci­nemascop — Luceafărul (15.87.67) — 9, 11.15, 13.30, 16.15, 18.30, 20.45. INTRE NOI — Capitol (16.29.17) — 10, 12.15, 14.30, 16.45, 19. 17.30 PENTRU NOI, FEMEILE 18.00 ACTUALITATEA INDUS­TRIALA. * 18.30 Curs de limba franceză (reluarea lecţiei a 2-a). 19.00 ŞOIMII — emisiune pentru tineret. Alpiniada de vară a tine­retului. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteoro­logic. 20.00 TREPTE SPRE VIITOR. „ORIZONTURI“. 20.20 TELE-UNIVERSITATEA. ISTORIA CIVILIZAŢIILOR. Civi­lizaţia egipteană (III) : Arta. 21.00 FILM ARTISTIC : ROBII — o producţie a studiourilor en­gleze. 22.40 VACANŢA PE PORTATIV. 23.00 Film documentar : Imagini poloneze. 23.15 TELEJURNALUL DE NOAPTE. Festina lente (Urmare din pag. I) vară pentru cadrele didactice din Capi­tală. Propunerea­ s-a bucurat de atenţie şi o întreprindere de alimentaţie publică şi-a oferit imediat serviciile, în sensul că era dispusă să se ocupe serios de trea­ba aceasta, prin ba­rul de zi „Cireşica", aflat în vecinătate. Pe de altă parte, însuşi directorul clu­bului a salutat iniţia­tiva, comunicîndu-ne prin telefon că a înaintat, în această privinţă, un memo­riu forului tutelar. Nu mai trebuia de­cit o aprobare, o simplă aprobare, şi dorinţa celor zece mii de slujitori ai catedrelor şcolare bucureştene de a avea şi ei, pe lingă club, ca atîtea uniuni profesionale, un loc agreabil de întîlni­­re şi de recreare ar fi devenit faptă. Dar aprobarea n-a venit. Întîi s-a spus că spaţiul, respectiv ar fi mai adecvat pentru o grădină-ci­­nematograf. Apoi, la ideea de mai sus, s-a adăugat că în incinta grădinii ar putea fi­­amenajat un chioşc alimentar, nu cu bere, mici şi alune, ci cu suc, cio­colată şi fondante. Că fondantele nu prea au căutare pe caniculă, că o frip­tură şi o baterie de vin la gheaţă sunt preferabile ciocolatei stropită cu suc, asta ar fi o altă poveste, întrebarea e ce s-a ales din propunerea iniţială ? A trecut o vară, o să mai trea­că una, sugestiile s-au înmulţit, dar practic, de făcut nu s-a făcut nimic. Ba nu, exagerez... Deunăzi, am văzut la poar­tă un Indicator pe care scria : „Aten­ţiune, garaj !"... Am intrat în curte. Cîteva maşini i zăceau la umbra groasă a ie­derii, toropite parcă şi ele de căldură’. Asta să fie oare so­luţia cea mai bună ? Personal, am crezut că după 14—15 luni de aşteptare va fi luată o măsură cît de cît rezonabilă. Dar tergiversarea (sau lipsa de operativita­te, cum vreţi să-i spuneţi) s-a răzbu­nat. In sfîrşit, ştiţi cum e cu surprizele. Prima şochează, ce­lelalte sunt suportate mai uşor. Probabil că în curtea clubului se va amenaja şi un atelier de reparaţii auto. N-ar fi exclus să se prevadă şi două-trei rampe pen­tru spălatul şi gre­­satul maşinilor. în ce ne priveşte, nu ne rămîne decit să aflăm subtila legă­tură care există în­tre un club al cadre­lor didactice şi un garaj auto. Va fi greu, ştiu, dar nu mă îndoiesc că cei în drept vor risipi naiva noastră nedumerire. Şi asta, sper, cu mai multă operativitate... In pană la răspântie " (Urmare din pag. I) Iată, insă, că omul rămas în pană in mijlocul străzii a mai căpătat un spectator. De data aceasta, unul fă­ră predispoziţie la solilocvii. Aproa­pe fără a se opri din mers, a coborit pe partea carosabilă a străzii şi s-a îndreptat spre triciclu. Singurul sur­prins am fost eu. Căci invalidul l-a intimpinat cu fireasca bucurie a o­­mului care are cui să-şi destăinuie o încurcătură. A urmat un scurt dia­log şi o hotărire rapidă. Posesorul năbădăiosului vehicul s-a instalat pe scaunul său, iar necunoscutul d­in­tr-o impecabilă ţinută duminicală, —• a început să împingă tricidul fără a se sinchisi de maşinile care tre­ceau în goană pe alături sau de e­­ventualul sarcasm al pietonilor snobi. Aşa au străbătut marea răspintie — modest şi, totuşi, impunător cor­tegiu cu două personaje principale, urmate de departe de al treilea, fi­gurant neştiut, subsemnatul. Cind au depăşit piaţa, motorul de motocicletă şi-a amintit cum ii func­ţionează pistonul şi articulaţiile. Ve­hiculul a început să asculte de co­menzi şi a pornit in viteză, lăsind celui de la ghidon doar timpul unei mişcări din cap, în semn de mul­țumire. După cîteva clipe, tricidul a dispărut. Pe necunoscutul care săvîrşise a­­tit de firesc și de prompt gestul ele­mentarei asistenţe l-am ajuns, insă, din urmă și l-am oprit. — Fă felicit! Am văzut totul . M-a privit mirat. Nu știa că, felicitîndu-l pe el, îmi adresam, totodată, mie, o ironică mustrare... In parcul Herăstrău, pavilioanele expoziţiei A şi B, puteţi vizita ex­poziţia de gravură a pictorului po­lonez JAN HAWRYLKIEWICZ, cu­­prinzînd lucrări ce prezintă peisaje citadine din Bucureşti şi Varşovia (orele de vizitare, zilnic 10—19). S­­ituate în imediata a­­propiere a cartierelor oraşului, în preajma, unor întreprinderi indus­triale de importanţă repu­blicană (unele dintre aces­tea avîndu-şi sediul chiar pe teritoriul lor), comunele suburbane ale municipiu­lui Bucu­reşti se integrează, practic, în acelaşi univers spiritual cu restul Capita­lei. Rămînerile în urmă, mai ales în domeniul cul­tural-artistic, ţin, în bună măsură, mai mult de men­talitatea „de periferie“, a unor cadre din acest do­meniu, decît de existenţa factorilor obiectivi : la a­­dăpostul mult invocatei depărtări de centru îşi dau mîna, adeseori, rutina cu diletantismul, comoditatea cu lipsa spiritului de ini­ţiativă. Nu numai căminele cul­turale, dar chiar şi biblio­tecile publice îşi revendică „favoarea­ de a fi catalo­gate drept instituţii pur... rurale, deşi, de multe ori, doar o simplă barieră de cale ferată le desparte de similarele lor din cartie­rele bucureştene ! Iată de ce, pornind de la faptul că ponderea lo­cuitorilor antrenaţi direct în agricultură este foarte mică — mai ales în Mogo­­şoaia, Chitila, Voluntari, Pantelimon — un deziderat actual este acela de a se studia şi definitiva profi­lul fiecărei biblioteci co­munale în parte. Cu atît mai mult, cu cît într-o serie de localităţi există şi cîte una (Măgurele), două (Pantelimon, Popeşti-Leor­­deni, Bragadiru) sau chiar trei (Chitila) biblioteci sin­dicale, plus cele ale lice­elor sau şcolilor generale. Profilarea e cu atît mai necesară, cu cît şochează, în multe cazuri, o dispro­porţie nejustificată între diferitele compartimente ale fondului de cărţi. Ra­portate la numărul de lo­cuitori ai comunelor bună­oară titlurile de beletris­tică (dintre care multe sunt învechite) dau o imagine destul de precară asupra satisfacerii nevoilor­­ de lectură ale cetăţenilor de aici. In schimb, se găsesc lucrări care nu au nici o contingenţă cu specificul comunei, mai ales, la bi­bliotecile din Voluntari, Popeşti-Leordeni, Măgu­rele ş.a. In toate bibliotecile de altfel, există mult balast de cărţi depăşite din punct de vedere ştiinţific, datînd din anii 1954—1960. Cui mai pot ele folosi, în eventua­litatea că ar mai fi împru­mutate de cineva, la re-­­comandările — nerecoman­­dabile ! — ale bibliotecari­lor ? Situaţia aceasta îşi are o explicaţie şi în mo­dul defectuos, neritmic în care se face aprovizionarea de la colectură. Sunt unele biblioteci — bunăoară, cele din Braga­diru, Glina, Otopeni, Vo­luntari, Chitila — unde se mai află cărţi neclasificate, neştampilate, fără indica­toare de raft sau divizio­nare ; volumele nu sînt aşezate alfabetic, în cadrul grupelor, decît la bele­tristică. Cît priveşte cata­loagele, se poate vorbi de existenţa lor doar la Chiajna, Pantelimon, Oto­peni, Popeşti-Leordeni. La Dobroieşti, unde e o bi­bliotecară cu studii supe­rioare de specialitate, în­tocmirea lor se află în stadiul unor nobile inten­ţii... Nici recuperarea cărţilor, împrumutate din patrimo­niul obştesc al biblioteci­lor, nu este urmărită cu grija corespunzătoare. Aşa se explică situaţia din Glina, Jilava, Dobroieşti, Chitila, Voluntari, Măgu­rele, unde există între cîteva sute şi o mie de vo­lume nerestituite din anii 1962—1967. Uneori chiar bi­bliotecarii, în goană după cititori cu orice preţ, con­tribuie la dispersarea arti­ficială a tipăriturilor, îm­­prumutînd, de obicei co­piilor, cărţi în contul pă­rinţilor, fraţilor sau suro­rilor, bunicilor chiar ! Nu-i de mirare să,­in multe cazuri, frecvenţa ci­titorilor este redusă , de la 2—3, la 3—10 pe zi. Sunt ore întregi în care nu trece nimeni pragul aces­tor locaşuri de cultură. Şi nu numai în lunile de vară... Ce fac biblioteca­rele în acest răstimp ? Pentru că aşa-zisele ac­ţiuni de masă cu cartea, înecate în formalism şi lipsă de atractivitate, ţin de domeniul amintirilor ! Iată cîteva motive seri­oase de reflecţie pentru activiştii Comitetului mu­nicipal de cultură şi artă. Şi, mai ales, de acţiune, în vederea remedierii ra­pide a carenţelor sem­nalate. 1. Butnaru MOTIVE DE REFLECŢIE: Bibliotecile din . . v '...». 1 comunele suburbane Recoltatul... medicamentelor (Urmare din pag. I) deprinderii de plante medicinale- Bucureşti au intrat în producţie numeroase utilaje noi. De pildă, re­cent au terminat probele tehnolo­gice două noi maşini pentru tăiat plante (frunze, tulpini, rădăcini) la granulaţia cerută de beneficiar, în­­­­regul proces tehnologic este auto­matizat. Nu de mult a intrat în fa­bricaţie şi o nouă maşină pentru pastilat „Digitalis". O noutate o constituie şi instalaţia modernă pentru dozat şi ambalat diverse ceaiuri în pungi filtru. Astfel vom putea livra flori de muşeţel şi tei, foi de mentă, măceşe (feischnit) în pliculeţe de hîrtie filtru, pentru o porţie sau două de ceai. Capacita­tea instalaţiei este de circa 9 000 de pliculeţe pe oră. D­intre produsele deosebite ofe­rite consumatorilor de către întreprindere menţionăm ta­bletele de digitală „Digitalis“ com­primate, medicament indicat în in­suficienţa cardiacă, „Energovitalul“ şi „Floritenul“. „Energovitalul“ este un produs sub formă de comprimat obţinut din lăptişor de matcă liofi­lizat. Pe lingă vitaminele B1, Bo, B4 şi PP, acesta conţine circa 20 de aminoacizi diferiţi, numeroase mi­nerale necesare organismului ca: magneziu, fosfor, potasiu, sulf, cal­ciu, fier, cupru, brom, iod etc. Este indicat ca tonic în regenerarea ce­lulelor, stimulent alimentar, ca re­gulator al arderilor din corp etc. A fost studiată şi o formulă pen­tru un nou ceai, contra colitei. Reţeta a fost dată spre apro­bare organelor de resort ale Minis­terului Sănătăţii. Există certitudini că din noua recoltă de plante me­dicinale va fi pregătit şi noul pro­dus. PRIETENELE — Central (14.12.24) — 9. 11,15, 13.30, 16, 18.30, 21. AVENTURIERII — cinemascop — Fero­viar (16.22.73) — 8.15, 10.30, 12.45, 15, 17.30, 20 . Excelsior (18.10.88) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.45, 21 . Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 16.30, 19, 21.15 ; Arenele Libertății (23.71.01) — 20.30. CEI ȘAPTE SAMURAI — Munca (21.50.97) — 15, 17.30, 20. EDDIE CHAPMAN, AGENT SECRET — Lumina (16.23.35) — 8.30 — 15.45 în con­tinuare, 18.30, 21. UN TAXI PENTRU TOBRUK — cine­mascop — Cosmos (35.19.13)­­— 15.30, 18, 20.30. EL­DORADO — Ferentari (23.17.50) —­ 15.30, 18, 20.30. FREDDY, LOVESTE TU INTII ! — Co­­troceni (13.82.56) — 15.30, 18, 20.30. GECAR — cinemascop — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 18,­­18.15, 20.30. SFINTUL LA PINDA — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30. DE NOAPTE, BĂIEȚI­­ — cinemascop — Lira (31.71.71) — 15.30, 18; grădină — 20.30. DOUA BILETE LA MATINEU — cine­mascop — Pacea (31.32.52) -­ 15.45, 18, 20.15. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — cine­­mascop — Republica (11.03.72) — 9, 11.30. ......... . . „aSlfat. . .. . .... _ 14, 16.15, 18.45, 21.15 ; București (15.61.54) — 14, 16.30, 19, 21.15 ; Circul de stat (11.01.20) — 10, 13, 15.30, 18, 20.30 ; Stadio­nul Dinamo (11.03.72) — 20.30 ; Grădina Doina (16.35.38) — 20.30. DUELUL LUNG — cinemascop — Fes­tival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30 . 21 ; grădină — 20.30 ; Expoziția (18.10.88) — 20.30­; Cinemateca (13.92.72) — 10, 12, 14, 16.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. STUDIU DESPRE FEMEI — Giulesti (17.55.46) — 15.30, 18. 20.30 ; Arta (21.31.86) — 9 —,15.45 în continuare, 18.15 ; grădină — 20.30 ; Parcul Herăstrău (16.22.73) — 20.30, TAFFY ȘI VINATORUL — Victoria (16.28.79) — 8.45, 11, 13.15, 15.45, 18.15, 21 ; Grivița (17.08.58) — 9, 11,15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45 ; Grădina Capitol (16.29.17) — 20.30, MONDO­CANE — cinemascop — Tim­puri Noi (15.61.10) — 9 — 21 în conti­nuare. BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — cinemascop — înfrățirea între popoare (17.31.64) — 10, 15.30, 17.45, 20. UN DOLAR GĂURIT — cinemascop — Dacia (16.26.10) — 8 — 16.30 în conti­nuare, 18.45, 21 . Progresul (23.94.10) — 11.30, 15.30, 18. Progresul-parc (23.94.10) — 20.30. inima nebuna... nebună de le­gat — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18; gră­dină — 20.30. ÎMPUŞCĂTURĂ — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. OBSESIA — Unirea (17.10.21) — 15.30, 18 ; grădină — 20.30. ALEGERE DE ASASINI — Bucegi (17.05.47) -1­­)L 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21 ; grădină — 20.30 ; Aurora (35.04.66) — 9.30, 10.45, 13, 15.15, 17.30, 20 ; grădină — 20.30; Tomis (21.49.46) — 9 — 15.45 în conti­nuare, 18.15; — grădină 20.30. JENIA, JENICIKA ȘI KATIUȘA — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.30. BOMBA DE LA ORA 18 Şl 18 — Vitán (21.39.82) — 15.30, 18, 20.15. VICONTELE PLĂTEŞTE POLIŢA — cinemascop — Mioriţa (14.27.14) — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45 ; Volga (11.91.26) — 9 — 15.30 în continuare, 18, 20.30. NEBUNUL DIN LABORATORUL NR. 1 — Fioreasca (33.29.71) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. PASAREA TIMPURIE — Drumul Săra (31.28.13) — 15. 17.30. 20. ZOLTÁN KARPATHY — cinemascop — Popular (35.15.17) — 15.30. 18. 20.30. PENTRU UN PUMN DE DOLARI — cinemascop — Grădina Vitan (21.39.82) — 20.30. ZILE DE VARA — Progresul (23.91.10) — 20.30. PRIN KURDISTANUL SĂLBATIC — cinemascop — Moșilor (12.52.93) — 13.30, 13 ; grădină — 20.30 ; Rahova (23.91.00) — 15.30, 13; grăunți­­— 20.30.

Next