Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)

1968-09-17 / nr. 4692

Anul XVI-Nr. 4692 4 pagini 30 bani Marți 17 sept. 1968INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI -----------— ■— ■ I,. I, I, * ___________ _ PINA ClND IMOBILITATE In valorificarea STOCURILOR SUPRANORMATIVE? - Convorbire cu tov. DUMITRU FUNDĂTURĂ, directorul Oficiului de aprovizionară şi desfacere - Bucureşti In iaria iulie a.c., informam cititorii noştri despre acţiu­nea, — iniţiată de Comitetul municipal de partid Bucureşti — privind repunerea în circuitul econo­mic a materialelor existente în stocuri supranormative la întreprinderile şi in­stituţiile din Capita­lă. Acum, după a­­proape două luni de la începerea acţiunii, am solicitat tov. DU­MITRU FUNDĂTU­RA, directorul Ofi­•— Pînă la data de 3 septembrie ax. — ne-a spus tov. Dumitru Fundătură — s-au primit listele cuprinzind stocurile supranormative de la majoritatea în­treprinderilor şi instituţiilor. Valoarea totală a stocurilor identificate de ma­teriale, care nu pot fi consumate in cursul anului 1968 de către unităţile care se posedă, se ridică la peste 150 milioane Iei. In volumul total al stocu­rilor supranormative prezentate, pomnerea cea mai mare o au piesele de schimb auto, laminatele feroase — profile, table, ţevi oţel — şi materialele chimice (vop­sele, acizi etc.), întreprinderile cu un grad mai mare de complexitate a pro­ducţiei şi o structură a nomenclatorului de produse care se realizează in tot cursul anului — spre exemplu uzinele „Griviţa Roşie“, „Vulcan“, „Metalurgica“ ş.a. — deţin şi un volum mare de stocuri supranormative. Aceasta, deoare­ce aprovizionarea cu materiale nu s-a corelat cu modificările intervenite in procesul de producţie. Nu aş vrea să vorbesc aici despre motivele care au condus, în fiecare caz în parte, la formarea stocurilor supranormative. Acest aspect se cuvine analizat in primul rind de conducerile întreprinderilor, de organele lor tute­lare. În ce ne priveşte, centralizăm a­­cum toate listele de materiale, urmind să facem şi o analiză — fizică şi valo­rică — a structurii Întregului volum de stocuri supranormative. Aceasta ne va da indicaţii cu­­privire la întreprin­derile şi organizaţiile beneficiare, către care trebuie să ne îndreptăm in pri­mul rind atenţia pentru redistribuirea stocurilor. .. După cum aţi arătat, lucrările sint Încă in faza de centralizare. Conform eşalonării etapelor de desfăşurare a acţiunii, trebuia să începeţi pină acum valorificarea materialelor supranorma­­tive. — Intr-adevăr, faţă de graficul sta­bilit iniţial, lucrările au suferit o întîr­­ziere de o lună, situaţie datorată unor Întreprinderi şi instituţii care nu au înţeles să răspundă prompt cerinţelor acestei acţiuni. — Concret, despre ce este vorba ? — Deşi pină la data de 1 august în­treprinderile aveau datoria să ne înain­teze listele cu materialele supranorma­tive, nu toate au respectat acest ter­men. Bunăoară, uzinele „23 August“ şi ICSEVI ne-au trimis listele la 31 au­gust, iar Uzina de reparaţii Dudeşti- Cioplea şi Baza de aprovizionare şi des­facere Telecomunicaţii la 9 septembrie. In plus, unele Întreprinderi ca „Fla­mura Roşie“, „Dîmboviţa“, „Producţia“, „Metaloglobus“, „Steagul roşu“ (între-* prinderea de panificaţie), „Uzina“ de­rect formularele, multe materiale fiind trecute global, fără caracteristici, ceea ce a făcut imposibilă identificarea lor pentru a fi grupate pe sortimente. Deși solicitate în repetate rînduri, nici pînă acum nu am primit completările de care avem nevoie. In plus, conduceri­le unor întreprinderi nu au acordat atenţia cuvenită acestei acţiuni, neco­­municîndu-ne nici pină la această dată volumul supranormativelor pe care le posedă. Majoritatea întreprinderilor care au ignorat această acţiune se află in sectoarele 1, 4 şi 7. Toate greutăţile de care am vorbit au împiedicat executarea operaţiunii de centralizare a datelor privind stocu­­rile de materiale şi deci începerea va­lorificării lor la data preconizată. Convorbire consemnată de A. Pavlovici (Continuare în pag. a 3-a) ctului de aprovizio­nare şi desfacere- Bucureşti (O.A.D.), care răspunde de evidențierea și va­lorificarea materia­lelor supranormati­­ve, să ne vorbească despre stadiul ei. • Aleile, rondurile cu flori şi verdeaţă, lacurile pentru plim­bări de agrement din Parcul Ti­neretului, prind tot mai mult contur. Cînd va fi gata, noul loc de agrement din partea de sud a oraşului va fi unul dintre cele mai frumoase şi mai atractive din Capitală. Multe dintre lucrări se efectuează prin muncă volun­tar-patriotică a tineretului. O APROPO DE... GEORGE SBÂRCEA — Ce bine de tine că n-ai exa­mene . Glasul e moale și tînguitor. Un lament aproape, pe cea mai gra­vă coardă a violinii. Este al u­­neia din fiicele mele. Are 13 ani și se pregătește, de pe acum, pentru examenul de vara viitoa­re din a opta in a noua. O cheamă Tereza, insă fiindcă-i o fire voluntară, care nu primește nimic de-a gata, pretinde tuturor să-i spună Anda. I s-a năzărit ei, așa dintr-o dată, că asta sună mai frumos şi că ar prin­de-o mai bine. Ii privesc ochii mari, luminoşi, calzi in ciuda scînteilor verzi ce se aprind și se sting in ei de la o clipă la alta. —­ Aşadar, Anda — îi spun cu numele personalităţii ei în formare — aşadar, Anda, tu şi cei de virsta ta cred că-i bine de mine şi de alţii de-o seamă cu mine, fiindcă, noi n-am avea exa­mene ? Deoarece mintea ta abia se formează, se împlineşte şi se coace treptat, iţi închipui că noi, cei mari, nu dăm exame­ne. Adevărul este că le dăm zilnic, şi nu in faţa unui singur profesor, nici numai a unei co­misii oarecare, uneori plină de surîs şi bunăvoinţă. Le dăm mereu in faţa întregii lumi în care ne mişcăm, o lume cînd mai mică, cînd mai mare, după îndeletnicirile fiecăruia, iar exa­menele acestea neîntrerupte sunt de o mare seriozitate, foarte grele, foarte temeinice, foarte a­­mânunţite, pentru că le susţinem nu numai în văzul altora, care sunt mulţi şi exigenţi, ci şi în faţa propriei noastre conştiinţe. Conştiinţa asta seamănă, la vîrs­­ta ta, cu o creangă de mo­r, pe care florile au răsărit spu­moase, aeriene, uşoare ca aripile de fluture. Cînd staminele se vor preface în fruct pe ea, creanga va atîrna greu, ca o cumpănă de balanţă, şi balanţa aceasta este examinatorul nos­tru cel mai pretenţios, cel mai aspru, cel mai­­ nevoie de mul­ţumit. Un examinator perma­nent, cuminte şi pătrunzător, de care nu este scăpare şi în faţa căruia toţi ne prezentăm cu fiinţa noastră cea mai adîncă. (Continuare în pag. a 3-a) PROT HTART PTN TOATE ȚĂRILE, UNTȚT-VĂ ! I I Un aspect dict moderna secție a mașinilor circulare de tricotat. Va informăm despre Viitorul amplasament al grădinii zoologice • AMPLASAMENTE PE O SUPRAFAŢA DE 20 HECTARE • NU­MĂRUL EXEMPLARELOR EXPUSE VA CREȘTE LA PESTE 10000 • HARTI ZOOGEOGRAFICE SI PANOURI CU DATE CA­RACTERISTICE DIN VIATA ANIMALELOR Recent s-a stabilit printr-o Hotă­­rîre a Consiliului de Miniştri amena­jarea unei noi grădini zoologice. În legătura cu aceasta am solicitat cî­­teva amănunte tovarăşului DIMITRIE RADU, director ştiinţific al Grădinii zoologice. — Desigur că, in primul rlnd, bucu­­­reştenii vor să cunoască unde va fi viito­rul amplasament : s-a stabilit ca acesta să fie tot in pădurea Băneasa însă intr-urn alt loc decit cel actual. Grădina — ne-a spus interlocutorul nostru *— se va întinde pe o suprafaţă de circa 20 de hectare, cu perspectivă de extindere pină la 35 de hectare. Ea va fi realizată după cele mai moderne principii de or­ganizare. Modul în care vor fi prezentate ani­malele va face, desigur, ca grădina zoolo­gică să fie nu numai un simplu loc de distracţie ci şi o instituţie cultural-edu­cati­vă şi ştiinţifică de unde vi­zitatorii să plece cu un bagaj în plus de cunoştinţe şi obser­vaţii asupra animalelor. O serie de hărţi zoogeografice vor completa la fie­care specie de animale imaginea supra­feţei sau regiunii pe care aceasta o ocupă, în natură, iar printr-o serie de panouri vor fi aduse la cunoştinţa publicu­lui cîteva date succinte, caracteristice din viaţa fiecărui exemplar expus. In cadrul noii grădini zoologice se vor crea posibilităţi şi pentru ţinerea unor confe­rinţe legate de viaţa animalelor sălbatice, cit şi pentru prezentarea unor filme do­cumentare. De asemenea se vor tipări ghiduri, pliante, ilustrate etc. —■ Ce întreprindeţi pentru îmbogăţirea inventarului viu al viitoarei grădini 7 — încă de pe acum am luat legătura cu o serie de grădini zoologice şi case de schimb din numeroase ţări pentru procurarea de noi specii de animale şi păsări. Atit păsările cit şi animalele le vom procura, în special, prin schimburi. In acest sens am şi luat măsuri pentru înmulţirea unor specii care sunt foarte solicitate peste hotare. De menţionat că In noua grădină numărul speciilor va creşte de peste patru ori faţă de cel actual, ajungîndu-se la peste 10 000 de exemplare. tpiu în m­ai Hi Hin­ E m 1 TRICOLANA -o nouă marcă bucureşteană DE CURIND A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE FABRICA „TRICOLANA". AMPLASATA ÎN CARTIERUL DRUMUL TABEREI, NOUA ÎNTREPRIN­DERE, ÎNZESTRATA CU CELE MAI MODERNE UTILAJE, VA PRODUCE ANUAL 6 000 000 BUCĂŢI TRICOTAJE TIP LUNA. Foto-reportaj realizat de Marta Brateş, Nicolae Dumitrescu (Continuare In pag. a 2-a) Străzile sînt iarăşi marto­­­rele afluenţei şi veseliei micilor pietoni. Elevii şi-au reluat drumul coti­dian între casă şi şcoală. Din nou îi întîlnim pe unii alergînd să nu întîr­­zie la cursuri, grabindu-se să ajungă mai repede acasă, la joacă. $3- pr­ilejul- sau- cu sea­fă işi are legile ei­, care nu ţin seama­ de vîrstă. — Şi micii pietoni au de respectat aceleaşi reguli de circulaţie ca şi cei mari —­ observă maiorul D. Piţigoi, de la I.M.M.B. Şi în cazul copiilor o clipă de neatenţie,* traversarea unei străzi in fugă, „pe roşu“, printre maşini, poate fi preambulul unor accidente care sancţionează, cîteodată, dureros, necu­­getarea. Nu de mult, Ilie Gogoşilă, din str. Plut. Petre Ionescu n­r. 18, sectorul 4, împreună cu cîţiva prieteni năz­drăvani s-a agăţat de remorca unui tractor. A alunecat şi a căzut sub roţi. Toate eforturile medicilor au fost za­darnice... Ion Anghel, din str. Cioplani nr. 4, sectorul 7, are 1­­ani, încercând să traverseze în fugă strada, prin faţa unei maşini, a fost surprins şi lovit. Urmarea : o fractură destul de gravă care i-a închis ultimele zile ale vacan­tei intr-­in salon de spital. Şi Angela Caplescu, din­ str.­­Pătuleni nr. 9, sec­torul 6, Mariana Mazilu din str. Viitor nr. 157, Constantin Vlăduţă, din bd. Constructorilor bloc 21, au plătit scump neatenţia lor... Aşadar vieţi abia înmugurite au fost retezat© brutal de roţile unor autove­hicule. Alţi copii au rămas traumati­zaţi pentru mult timp, poate pentru întreaga viaţă. „ Sunt urmări ale necunoaşterii sau nerespectării codului străzii, a reguli­lor de circulaţie. Nu poţi învinui în cazul unor asemenea accidente micile victime, ne spunea deputatul Mihail Nicolae. Copiii sunt la virsta la care trebuie învăţaţi, la virsta la care paşii lor se cer supravegheaţi, îndrumaţi, iar „dascăli“ care să le predea lecţia „cum trebuie circulat pe străzi“ sunt mulţi. Este vorba, în primul rînd, de familie, de părinţii care trebuie să-şi înveţe copiii tocii din primii ani de viaţă cum să traverseze o stradă, cum să se dea jos din tramvai sau din troleibuz. Această lecţie nu trebuie predată şi în­văţată oricum, ca o poezie, acasă, ci în timpul unor plimbări prin oraş, fâ­­cînd apel la puterea de Intuiţie şi de observaţie a copiilor. în ultimii­ ani, circulaţia urbană este din ce în ce mai aglomerată, înşişi adulţii trebuie să dea dovadă de o atenţie sporită, cu atît mai mult copiii. Un rol de seamă în a-i obişnui pe pie­tonii vîrstelor fragede să umble cu grijă pe străzi, să respecte regulile de circulaţie, revine, de la sine înţeles, şcolii. Şi, în acest sens, în ultimii ani am fost martorii unor iniţiative. Ne gîndim la expunerile ţinute în orele de dirigenţie, la invitarea unor ofiţeri de miliţie pentru a le vorbi copiilor. Une­ori însă aceste lecţii îşi ating doar par­ţial scopul. Nu trebuie uitat, insă, că atunci cînd ele se adresează mai ales elevilor din clasele mici, percepţia, în­ţelegerea, sînt strins legate de exempli­ficarea vie, de materialul intuitiv. In cazul unor copii de clasa I, de pildă, este cu totul insuficientă o sim­plă prezentare orală şi aridă (chiar Şi aceasta este privită de unii profesori doar ca o formalitate­ a regulilor de circulaţie, gen „Nu traversaţi strada pe roşu“, „Nu traversaţi decit pe unde sunt marcaje", „Nu treceţi prin faţa auto­buzului oprit în staţie”, chiar dacă lec­ţia este însoţită de demonstraţii pe planşele respective. Mult mai clară şi P. Calapodescu (Continuare In pag. a 3-a) ATENŢIE LA MICUL PIETON! Colocviul internaţional de ecuaţii funcţionale Participanţii la colocviul interna­ţional de ecuaţii funcţionale, orga­nizat de „Gruparea matematicieni­lor de expresie latină“, au partici­pat duminică la excursiile organi­zate in cadrul programului de in­formare asupra vestigiilor culturii greco-romane existente pe teritoriul Dobrogei. Incepind de ieri, sub preşedinţia acad. prof. Nicolae Teodorescu, se desfăşoară la Institutul pedagogic din Constanţa, partea a II-a a lu­crărilor colocviului, in care se dis­cută probleme de perspectivă ale dezvoltării ecuațiilor funcționale, domeniul central al matematicii cu aplicații importante in știință, teh­nică, economie. Lucrările colocviu­lui continuă. FILMELE LUNII OCTOMBRIE... E­ste demn de relevat efortul făcut de Direcţia reţelei cinematogra­fice şi difuzării filmelor de a programa pe ecrane, la numai patru luni de la premiera sa mondiala, ultimul Mare Premiu al Festivalului cinematografic internaţional de la Kar­­lovy-Vary, filmul­­VARA CAPRICIOASA. Spectatorii noştri vor căpăta astfel, posi­bilitatea să aprecieze arta tînărului re­gizor ceh, Jiri Menzel, care şi-a ad­judecat, tot în acest an, un Premiu Oscar. Printre titlurile prestigioase care ne mai atrag atenţia, este şi ecrani­zarea de inspiraţie tolstoiană Anna Karenina, realizată de către Aleksander Zarhi, unul din autorii deveniţi clasici ai ecranului sovietic, pentru filmul De­putatul de Baltica. Rolul jucat odini­oară de Greta Garbo, a fost încredinţat acum Tatianei Samoilova, neuitata pro­tagonistă din Zboară cocorii. Ei îi dă replica, in rolul lui Karenin, Nikolai Grițenko, cunoscut la noi din trilogia inspirată de romanul „Calvarul“ al lui Aleksei Tolstoi. Robert Aldrich, autorul filmului Pasărea Phönix va fi din nou prezent pe ecranele cinematografelor (Continuare în pag. a 2-a) In fiecare zi pieţele oraşului sunt aprovizionate cu mari cantităţi de legume şi fructe din recolta acestui an. în inima Amazoniei se construieşte un hotel sub un clopot de sticlă de 300 metri in diametru 1 . ■ al to M­­­intii, proiectul a fost expus in pavilionul brazilian din Ex­poziţia Mondială de la Mon­treal, anul trecut. El a reţinut însă numai atenţia specialiştilor, pro­fanii care s-au oprit în faţa lui soco­­tindu-l mai curînd ca o ilustraţie la un roman ştiinţifico-fantastic. Îndrăz­neala concepţiei făcea greu de imagi­nat că el urma a fi transpus în viaţă. Dar, pentru a înţelege despre ce este vorba, să presupunem că sîntem in anul 1970, că zburăm într-un avion pe deasupra pădurii amazoniene. A­­vionul este la sfîrşitul cursei, stră­punge stratul de nori, coboară deasu­pra pădurii virgine. Pasagerii, cu pri­virile aţintite pe ferestruici, descope­ră cu emoţie Amazonul, imensul flu­(Continuare în pact. a 4-a) SIN­ i ■iSMüllHifilülIK 1 ­ I­I \\S I­I V începînd cu data de 20 septembrie ax g» JP* Iii La 20 septembrie gty ................— Centrala telefonică „Dacia“ intră în automatul interurban se vor conecta la automatul toter­ru cifra 11 și 51 (Centrala Dacia), să efectueze convorbiri directe cu urban­e numerele de telefon care încep Astfel abonaţii respectivi au posibilitatea — ~--------- - Man_ toate localităţile aflate la automatul Interurban geseta­ra, Trorie Sud, Ploieşti, Braşov şi Bacău). Cu acest prilej se reaminteşte abo­naţilor că de la data respectivă vor avea contoare care vor mar­ca atît convorbirile locale cit şi cele interurbane. Convorbirile Interurbane efectuate prin auto­matul interurban se taxează în funcţie de timp şi distanţă. Ast­fel o convorbire cu Braşovul sau Constanţa se taxează cu 3 lei minutul (echivalentul a 15 con­vorbiri locale), cu Ploieşti, 1 leu minutul (echivalentul a 5 con­vorbiri locale) etc. Convorbirile interurbane efectuate între orele 18 şi 6 beneficiază de o reducere de 49 la sută. In prezent se efectuează lucrări pregătitoare şi pentru conecta­rea la automatul interurban a numerelor care încep cu 31, 22, 61 şi 62 (Centrala sud-est). • Excursiile săptămânii Sî la sfîrşitul acestei săptămîni, în afara obişnuitelor excursii la Curtea de Argeş, Poiana Braşov, Bran şi pe Valea Prahovei, O.N.T. organizează, în continuare, ex­cursii cu specific de toamnă. Ast­fel se poate pleca cu autocarele pentru o zi sau pentru două zile la Ostrov, Valea Călugărească, Băneasa , Adam Klisi şi pe li­toral cu vizitarea localităţilor Is­tria şi Adam Klisi. înscrierile se fac la sediile agenţiei din calea Victoriei 100 şi bd. Republicii 68. In calea Victoriei se mai pri­mesc, pînă vineri 20 septembrie, înscrieri pentru excursiile de la sfîrşitul lunii octombrie şi înce­putul lunii noiembrie în R. P. Ungară — R. S. Cehoslovacă — Austria, cu autocarul pentru 8 zile, şî pentru cele din R. P. Bulgaria — Turcia. Ne vizitează la invitaţia Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice se află în ţara noastră prof. Noboru Hi­gashi, directorul Institutului de virusologie din Kyoto (Japonia). In cursul dimineţii de ieri oaspe­tele a vizitat Institutul de infra­­microbiologie „Dr. Şt. S. Nicolau“, fiind primit de prof. dr. N. Ca­­jal, directorul institutului. După vizită, prof. Higashi a conferen­ţiat, în faţa a numeroşi specia­lişti, despre „Studiul electrono­­microscopic al arboviruşilor în culturi de celule“. în după amiaza aceleiaşi zile, în amfiteatrul in­stitutului a avut loc o masă ro­tundă condusă de oaspete, pe tema : „Folosirea microscopului electronic In virusologie“. • Miercuri, la ora 19, Ta­sala Dalles, are loc o manifestare, pri­lej­uită de aniversarea a 400 de ani de la naşterea marel­ui filozof ita­lian Tomasso Campannella, orga­nizată de Uniunea scriitorilor, C.S.C.A. şi Comisia naţională pen­tru UNESCO. Va vorbi prof. univ. dr. docent Al. Bălăci, vicepreşe­dinte al C.S.C.A., după care ur­mează un film artistic. • Ultimele ştiri sportive 3 1 I I I I I BULETIN • La Helsinki, în meci mas­culin de baschet, Finlanda a în­vins Suedia cu 36—84 (50—38). 4» In concursul de selecţie al atleţilor americani care are loc la South Lake Tahoe, Caruther a cîştigat proba de săritură în înălţime cu 2,21 m. 9 Proba ciclistă pe echipe, 100 km contracronomet­ru, de la Saint Moritz a revenit formaţiei Elve­ţiei cu timpul de 2h 15:38. ft In campionatul unional de fotbal, T.S.K.A. Moscova a ter­minat la egalitate, 2—2, cu Cerno More Odesa. METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLO­GIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aeru­lui a fost de 20 de grade. Timpul probabil de mâine . Vremea se menţine călduroasă dar devine uşor instabilă. Cerul va fi temporar noros. Averse slabe. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 15 și 17 grade, iar maxima între 28 și 30 de grade. N­im 31IIiI3 I1II 1 I1 3 1aII 1 i I­II 31 sai întregul popor îşi manifestă hotărîrea de a urma neabătut politica partidului şi guvernului — Din scrisorile sosite la redacţie — La redacţie continuă să sosească scrisori şi mesaje prin care oamenii muncii din Capitală îşi exprimă adeziunea totală şi Încrederea neţărmurită faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, îndreptată spre înfăptuirea programului de desăvârşire a construcţiei socialiste, spre dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, în interesul păcii şi progresului în lume. „Am urmărit cu mare atenţie şi profundă satisfacţie activitatea des­făşurată de partidul nostru în ultima vreme — ne scrie maistrul mecanic VASILE ZAHIU din Bucureşti, calea Rahovei nr. 47, Declaraţia Marii Adu­nări Naţionale, cea a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale celorlalţi conducători de partid şi de stat exprimă politica înţeleaptă a par­tidului, politică consacrată în întregi­me dezvoltării neîntrerupte a scum­pei noastre patrii, apărării şi întăririi cuceririlor revoluţionare pe care po­porul nostru le-a obţinut cu atîtea sa criticii, cuceriri care îmi sînt şi mie tot atit de scumpe ca şi propria mea viaţă. In acelaşi timp, partidul nostru militează consecvent pentru consoli­darea prieteniei şi colaborării cu toa­te ţările socialiste, pentru dezvolta­rea cooperării şi înţelegerii cu toate popoarele iubitoare de pace şi pro­gres social. Ca om al muncii, ca cetă­ţean al acestei ţări, îmi voi consacra toate forţele înfăptuirii politicii par­tidului şi statului nostru, fericirii şi bunăstării poporului muncitor.* Artista MARGA BARBU, de la Teatrul „C. I. Nottara“ ne scrie : „îmi exprim adeziunea totală şi aprobarea deplină la principiile cuprinse în De­claraţia Marii Adunări Naţionale, în cea a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., la întreaga politică a parti­dului şi statului nostru. Ca om de artă şi cetăţean al României socialiste, nu pot să nu simt şi eu aceeaşi mîn­­drie îndreptăţită pe care o simte în­tregul popor faţă de politica plină de înţelepciune a partidului şi guver­nului nostru. Cu toţii dorim să trăim şi să muncim într-o ţară liberă, in­dependentă şi suverană, să dezvoltăm necontenit relaţiile de prietenie cu toate ţările socialiste, cu toate po­poarele lumii. Cu toţii­ dorim să trăim şi să muncim pentru propăşirea scum­pei noastre patrii, în care să înflo­rească neîncetat economia, ştiinţa, arta şi cultura. Avem un popor minu­nat. Contactul nostru, al oamenilor de artă cu publicul cald, înţelegător al tuturor problemelor epocii in care trăim, îmi întăreşte în permanenţă această convingere. Voi face totul pentru a fi la înălţimea misiunii ce-mi revine în cadrul colectivului din care fac parte, pentru a înfăptui fără pre­get politica partidului nostru." Pensionarul DUMITRU NUŢU din Bucureşti, ne scrie : „îmi exprim în­treaga adeziune la politica internă şi externă a partidului şi guvernului nostru. Sînt convins că destinele pa­triei, ale poporului sînt în mîini sigure şi că sub conducerea partidului nostru vom păşi, an de an, spre noi victorii în construirea socialismului şi co­munismului în România. Recentele documente de partid şi de stat, ca şi cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la care subscriu din toată inima, constituie în acest sens o con­tribuţia de mare însemnătate la întă­rirea prieteniei şi alianţei cu toate ţările sistemului m­ondial socialist, la marea cauză a socialismului şi a pă­cii în lume”. „Lucrez într-o întreprindere bucu­reşteană — ne scrie tovarăşa ELVE­ŢIA CORNĂŢEANU, laborantă la «Tehnica textilă». Fabrica îmi este tot atît de dragă ca şi propria mea casă, iar în mijlocul tovarăşilor cu care­ lucrez mă simt tot atît de bine ca şi în mijlocul propriei mele fami­lii. In ultimii ani fe­rica noastră s-a dezvoltat considerabil. Secţiile şi ate­lierele au fost dotate cu maşini şi uti­laje de înaltă tehnicitate. Datorită acestor condiţii create de partid şi gu­vern, produsele fabricii se bucură de (Continuare în pag. a 4-a)

Next