Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)

1968-10-14 / nr. 4715

Unele măsuri privind Sistematizarea şi delimitarea vetrelor de sat pentru localităţile suburbane • CARTIERE ORĂŞENEŞTI CU DENSITĂŢI SPORITE ŞI REGIM ÎNALT DE CONSTRUCŢII • LU­CRĂRI EDILITARE CORESPUNZĂ­TOARE LOCALITATI CU CA­RACTER ORĂŞENESC • LOCALI­TĂŢI CU CARACTER PREDOMI­NANT AGRICOL Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a analizat, recent, activitatea desfăşu­rată pe linia determinării principii­lor de sistematizare şi delimitare a vetrelor de sat pentru localităţile suburbane ale municipiului Bucureşti, în legătură cu această problemă l-am rugat pe tov. VASILE DRĂGO­­IESCU, secretarul comitetului execu­tiv, să ne relateze unele amănunte. Călăuzindu-se după principiile de bază aprobate de conducerea partidului şi statului cu privire la îmbunătăţirea or­ganizării administrativ-teritoriale a Ro­mâniei şi sistematizarea localităţilor ru­rale, Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. şi Comitetul executiv al Consi­liului popular al municipiului Bucureşti au stabilit măsurile necesare asigurării dezvoltării aşezărilor suburbane din jurul oraşului, conform unor schiţe de sistematizare, care să menţină tradiţiile specifice şi să introducă în acelaşi timp elemente de concepţie modernă în or­ganizarea urbanistică a localităţilor. La elaborarea propunerilor de siste­matizare a comunelor suburbane, s-a avut şi urmează a se avea in vedere : creşterea concentrării populaţiei rurale, asigurarea unei densităţi mărite în ve­tre, realizarea unui volu­m de dotări so­­cial-culturale, precum şi a unor lucrări edilitare corespunzătoare, reducerea su­prafeţelor ocupate necorespunzător şi redarea in circuitul agricol a suprafeţe­lor de teren rezultate etc. S-au avut de asemenea în vedere studiile efectuate şi cele în curs de elaborare şi definiti­vare de către judeţul Ilfov pentru co­munele limitrofe municipiului Bucu­reşti, care indică de asemenea dezvol­tări importante a unor localităţi situate pe citeva din principalele axe de circu­laţie : spre nord-vest, pe axa Mogoşoaia — Buftea — Crevedia ; spre nord-est pe axa Voluntari — Ştefăneşti, Căldăruşani, Fierbinţi iar spre sud pe axa Jilava — 30 Decembrie — Copăceni­­— Comana. In aceste condiţii ar urma ca localitățile 1. Bălan (Continuare în pag. a 2-a) EXCURSIILE SÂPTĂMINII La sfîrşitul acestei săptămîni, bucureş­­tenii pot pleca în excursie, pentru o zi şi jumătate cu trenul pe Valea Prahovei, (cazarea în cabanele din masivele Bucegi, Piatra Mare, Piatra Craiului şi Ciucaş) şi cu autocarele (cazarea in vile şi ho­teluri). Pentru o zi se organizează ex­cursii cu autocarele pe Valea Prahovei, la Poiana Braşov, Bran şi Curtea de Argeş. La cerere, pentru colective orga­­­nizate, studenţi sau elevi se organizează excursii şi pe alte itinerare, înscrierile, la sediile agenţiei O.N.T. din calea Vic­toriei 100 şi bd. Republicii 08. INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVI­­ Nr. 4715 | 4 PAGINI 30 BANI | Luni 14 octombrie 1968 ! Lucrările pe şantierul Teatrului naţional „Ion Luca Caragiale" înaintează un ritm susţinut. La clădirile corpului anexă, spre exemplu, se toarnă betoanele la structura de rezistenţă a ultimului nivel. In fotografie , un aspect din timpul lucrărilor de pe acest şantier. La I. C. S. I. M. există o concepţie ciudată despre responsabilitate De curînd a avut loc o şedinţă de lucru la care erau de faţă 14 (patrusprezece) persoane reprezen­­tînd proiectantul general, construc­torul şi beneficiarul unui impor­tant obiectiv industrial : noua fa­brică de alice pentru sablaj, din ca­drul Uzinei de radiatoare, echipa­ment metalic, obiecte şi armături sanitare. De la început se cuvine să pre­cizăm că la şedinţă ,erau prezente cadre de răspundere din institu­ţiile şi întreprinderile care au concurat la realizarea noului o­­biectiv. Un director general din M.I.C.M., directorul general şi un inginer şef de la U.R.E.M.O.A.S., un şef de proiect de la I.P.C.M., directorul tehnic al I.C.S.I.M. Bucureşti ca şi alţi specialişti con­structori. Tema discuţiei ? Finisa­rea sau refacerea unor lucrări, completarea unor omisiuni, astfel încît probele tehnologice să poată decurge în bune condiţiuni, iar fabrica să poată intra în cel mai scurt timp în funcţiune cu întrea­ga capacitate. Am reţinut cîteva fragmente din discuţiile purtate pe care le redăm pentru că ni se par semnificative prin ele însele: „...turnurile de răcire inclusiv ca­nalizarea să fie grabnic termina­te...“. „...canalizarea drumurilor in par­tea de nord a fabricii să fie re­făcută...". „...să se monteze prizele electrice pentru sudură...". _ „...să se realizeze cele două sor­buri pentru puțuri...". „...să se realizeze proiectul de execuţie pentru un laborator şi un grup social pentru maiştri...“. „...să se­ monteze ventilatoarele axiale pe acoperişul fabricii...“. Alături de toţi cei prezenţi la şedinţă am notat şi noi pe scurt aspectele discutate şi datele sta­bilite pentru rezolvarea neajunsu­rilor. Trebuie să arătăm că angajamen­tul constructorilor de la I.C.S.­ M. a fost să rezolve majoritatea pro­blemelor în cîteva zile. Ne-au provocat, totuși, nedumeri­re următoarele fapte : • De ce multe din măruntele ne­ajunsuri ce pot fi rezolvate în cite­­va zile n-au fost înlăturate de I.C.S.I M. din proprie iniţiativă încă înainte de predarea lucrării pentru probe tehnologice, astfel ca acestea să nu fie stînjenite ? • De ce problemele care fac o­­biectul unor asemenea întîlniri, la care participă, după cum am vă­zut, cadre cu munci de răspundere şi deci dispunînd de competenţă în rezolvarea anomaliilor, nu sînt în­registrate intr-un proces verbal care să fie semnat de reprezentanţii tu­turor părţilor, astfel încît la expi­rarea termenelor stabilite să se poată face un bilanţ pornind de la date reale... ? Am pus aceste întrebări avînd în vedere şi cîteva „aspecte de amă­nunt“ ale desfăşurării şedinţei. Ast­fel­ am aflat că „problema reali­zării celor două sorburi pentru pu­ţuri, ca şi altele, se tot discută în şedinţe asemănătoare din luna mai, dar obiectivele nu s-au realizat". Al doilea aspect se referă la fap­tul că unul dintre punctele discu­tate a rămas în suspensie. Este vorba de faptul că „deocamdată prizele electrice pentru sudură nu vor putea fi realizate întrucît lip­sesc... prizele". Ion Ilieș (Continuare în pag. a 3-a) Timpul s a răcit, dar unele locuinţe nu au asigurată încălzirea. DE CE? Vremea rece s-a instalat. Caloriferele şi sobele au început să func­ţioneze. Totuşi, deşi ne aflăm la mijlocul toamnei, cînd pregătirile în vederea iernii trebuiau de mult încheiate, in unele locuinţe este frig. Responsabilii punctelor de agrement aparţinind I. C. A. R., au luat măt­­sura să menţină, în continuare, la dispo­ziţia publicului, bărci cu rame pe latu­rile Cişmigiu, Libertăţii, 23 August, Buf­tea, Mogoşoaia, Snagov şi Herăstrău. Pe ultimele două lacuri circulă şi va­poraşe. Bucureştenii au apreciat-o ieri, ca atare (după cum se vede şi în foto­grafie). • Vineri 18 octombrie, în amfiteatrul Catedrei de histologie, a Facultăţii de medicină, vor avea loc lucrările unui simpozion, organizat de U.S.S.M. — so­cietatea de histochimie şi citochimie, cu tema „Histochimia sistemului nervos“. Fără a trece cu vederea efortu­rile făcute pentru asigurarea căl­durii în imobile, trebuie să subli­niem acele deficienţe care au înce­put să-şi arate colţii. Astfel, unele întreprinderi de administraţie loca­­tivă abia acum au făcut comenzi la I.C.R. pentru înlocuirea sobelor defecte. I.A.L. sector 4 a introdus cererea de lucru, pentru 18 bucăți, la 8 octombrie, iar pentru reface­rea a 35 de sobe în sectorul 5 s-a cerut ca lucrarea să fie efectuată între 25 octombrie — 30 noiembrie a.c. Am cerut lămuriri. Ni s-a răspuns că sobele vechi pot fi încă utilizate. Reparaţia lor nu-i o problemă , lu­crările durează numai o zi. Să ad­mitem că, teoretic, termenul acesta va fi respectat (deşi am avut, nu o dată, prilejul, în anii precedenţi, să semnalăm şi termene mult mai lungi) şi să presupunem că cetăţea­nului X îi vine rîndul la 28 noiem­brie cînd termometrul poate arăta — 10 grade. De ce să stea în ger o familie întreagă în perioada lucră­rilor ? Am aflat, cu stupoare, că de vină ar fi cetăţenii, care insistă să li se repare acoperişul sau soba doar cînd văd cum le plouă pe pereţi şi li se umple casa de fum. Ca şi cum toţi locatarii ar fi trebuit să fie spe­cialişti. Or, e firesc ca ei să ia cunoştinţă de o defecţiune abia după cunoaşterea efectelor ei. Ce fac, însă, specialiştii, adică I.A.L.-urile ? Aşteaptă de asemenea, ploile şi vremea rece !... De ce susţinem aceasta ? Deoarece, după cum recunoaşte tov. Eremia Petre, inginer şef la I.A.L. sectorul 4, nu există o lucrare-inventar a fon­dului locativ, din care să rezulte starea instalaţiilor, a acoperişurilor, evidenţa reparaţiilor etc. In condi­ţiile actuale este posibil ca o sobă să fie refăcută după 2—3 ani (deşi termenul de folosinţă este de 8 ani), reparaţiile făcîndu-se mai mult la cererea făcută uneori cu exces de zel a locatarilor şi nu după necesi­tăţi efective. Anomaliilor de acest gen li se adaugă şi altele, datorită furnizo­rilor de combustibil. Am fost infor­maţi că la imobilele de pe str. Ope­retei nr. 2 şi 4, I.D.G.R. amină efec­tuarea racordului la instalaţia de combustibil. De ce ? Ni s-a explicat că racordarea se va realiza... după ce va fi terminată instalaţia inte­rioară la imobilul de la nr. 1, de peste drum. Acolo, însă, efectuarea instalaţiei nici nu a început mă­car... Ce vină au celelalte două clă­diri şi cei ce lucrează în ele, dacă nu au coincis termenele de realiza­re a instalaţiilor ? ! Uneori imobilele nu sunt încălzite din alte motive. In ziua de 5 oe- Aurel Radu (Continuare în pag. a 3-a) 3i£Piies3B!!mrras*s*ji APROPO DL LOGICĂ ! OCTAV PANCU-IAȘI £ gică (ţin minte cum, un meloman pătimaş, îşi 5 alerga degetele lungi pe lem- 5 nul catedrei, continuînd pro- 5 babil o fugă începută pe cla­­£ viatura de fildeş a pianului de £ acasă) mă notase cu un doi £ minus pentru faptul că, tot 5 într-o zi de toamnă ca asta, £ am avut impertinenţa să-i ser- S vesc drept exemplu de contra­­£ dicţie aparentă situaţia de a £ fi prezent şi în acelaşi timp £ absent, ilustrînd-o cu propria £ sa persoană care se afla nu­­£ mai aparent în clasă, practic £ găsindu-se intr-un fotoliu al £ unei săli de concert... •­ Nici n-am ştiut cit de bine — îmi va prinde cocoşatul acela 5 de doi precedat de cratima u- 5 nui minus ! Datorită lui, lecţia 2 despre contradicţia aparentă 2 o mai ţin minte şi azi. Rîndu­­jj rile de faţă se vor o dovadă. » ■« In aparenţă, nu poţi fi pre­­zent undeva fiind absent. £ Şi totuşi... £ Intri pe la opt şi un sfert, £ opt şi douăzeci într-un maga­­£ zin care se deschide la opt. £ Vînzătorul e prezent. Vreau £ să spun că trupul său se află £ acolo unde funcţia şi orarul u­£ (Continuare în pag. a 2-a) % 1 Cînd „Mister Big“ intervine • Din culisele campaniei electorale din S.U.A. # Crezul generalului Curtiss Lemay Ziarul „New York Times“ fă­­cea recent observaţia că George Wallace, cel d­e-al treilea can­didat la preşedinţia S.U.A„ a făcut să explodeze o „bombă atomică încă înainte de a fi ajuns la funcţia supremă", a­­tunci cînd a anunţat că gene­ralul Curtiss Lemay va candi­da alături de el pentru funcţia de vicepreşedinte CARTEA DE VIZITĂ A GENERALULUI Fost timp de zece ani şef de stat major al forţelor aeriene a­mericane, generalul Curtiss Lemay şi-a câştigat reputaţia de neinvi­diat a unui maniac atomic. Felul cum administraţia Johnson con­ducea războiul din Vietnam nu-l mulţumea. McNamara a fost ca­lificat de el ca „molîu“ ; preşe­dintele Kennedy fusese pentru el „o cîrpă“ — toate acestea, pentru că „se tem în mod cu totul ne­justificat de arma atomică“. A fost (Continuare In pag. a l-a) S. Galeriu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Programul Cabinetului Comitetului municipal de partid Bucureşti — pe perioada 14-19 octombrie — UNIVERSITATEA SERALA Secţia economie „ Anul I, miercuri 16 oct., ora 17,30 in amfiteatrul „ Titulescu“ al Facultăţii de drept : „Economia politică, ştiinţă socială", expune conf. univ. H. Niculescu. 9 Anul III, miercuri, 16 oct., ora 17,30, in aula Fa­cultăţii de drept : „Dezvoltarea planică, lege economică a socialismului“- ex­pune conf. univ. Gh. Tănase. STUDIUL INDIVIDUAL Secţia istorie, vineri 18 oct., ora 17,30, toate temele, in amfiteatrul „N. Ti­tulescu“ al Facultăţii de drept . „Probleme actuale ale vieţii internaţionale“, expune Eugen Preda, ziarist. CURSURI SPECIALE Cursul pentru cadrele din comitetele de direcţie din comerţ, miercuri, 16 oct., ora 17,30, la sediul cabinetului: „Comitetele de direcţie, organe de conducere colectivă”, expune conf. univ. Alexandru Sobaru, prim adjunct al ministrului comerţului interior. r I I­I I­I­I I I I I I I I­­ I­I­I i­i I I II I I I I I­­­I COMERŢUL DISPUNE DE CANTITĂŢI ÎNSEMNATE DE ANTENE PENTRU TELEVIZOARE • CE TREBUIE SA CUNOASCĂ TE­LESPECTATORII • O PROPUNERE PE ADRESA M.C.I. SI A DIRECŢIEI GE­NERALE COMERCIALE • PROGRAM DE LUCRU PERMANENT LA UNI­TĂŢILE DE MONTAT ANTENE ALE COOPERATIVEI RADIO-PROGRES După cum se ştie, nu­ toţi posesorii de televizoare pot viziona transmisiile de pe ambele canale cu antene instalate pentru­­ recepţionarea­­ emisiunilor cana­lului 2. Pentru a se realiza acest lucru este nevoie şi de o antenă anexă, îm­preună cu un filtru separator, înainte de a face modificările necesare la an­tena actuală posesorii de televizoare trebuie să apeleze la serviciile unui spe­ R. Groapa (Continuare in pag. a 3-a) I­I A 1 Hi fi­ na­li De la I.C.A.R. întreprinderea canal apă-Bucu­­reşti ne informează că acţiunea de tratare cu clor a conductelor publice de alimentare cu apă din zona Floreasca (str. Barbu Vă­­cărescu — porţiunea dintre stră­zile Rossini şi Verdi — străzile Rossini, Donizetti, Bach, Verdi, şi calea Floreasca — porţiunea dintre străzile Donizetti şi Ceai­­kovski) anunţată pentru ziua de 15 octombrie, SE VA DESFĂ­ŞURĂ INCEPIND DIN ZIUA DE 16 OCTOMBRIE ORA 8 PINA IN 17 OCTOMBRIE ORA 8. In acest interval apa furni­zată nu este potabilă. Apa de la reţea se poate folosi doar pentru Instalaţiile sanitare. Pen­tru asigurarea apei de băut, I.C.A.R. va pune la dispoziţia populaţiei, in punctele mai im­portante ale zonei, cisterne cu apă potabilă. • EXPOZIŢII­­IE TIPĂRITURI ŞI PICTURĂ • In incinta librăriei „M. Emi­­nescu“, din bd. Republicii nr. 5, are loc, mîine la ora 12, vernisa­jul Expoziţiei de carte a edituri­lor academiilor cehoslovacă şi slovacă de ştiinţe. Ea va rămîne deschisă pînă la 22 octombrie. • Tot mîine, la ora 18, în sala Galeriilor de artă din str. Mihai Vodă nr. 21, se deschide expoziţia de pictură a cunoscutului artist plastic Dan Băjenaru. • Şi Şcoala generală nr. 28, din Aleea Circului, adăposteşte o expoziţie. Ea aparţine artiştilor Sandu Petrea, Jean-Tudor Popa, Pandele Borină. REVISTĂ FOLCLORICĂ Azi, la ora 20, Teatrul de es­tradă ,,Ion Vasilescu" prezintă in premieră revista folclorică de Hari Negrin și Ciupi Rădu­lescu, intitulată Hanul melodiilor populare. Prelucrările muzicale se datoresc lui Constantin Ar­­vinte. Coregrafia : Dumitru Teo­dor Vasilescu. Sub bagheta diri­jorului Stelian Ghiocel şi condu­cerea regizorală a lui Hari Ne­grin, în decorurile realizate de Sorin Popa, vor evolua un mare număr de cîntăreţi, actori şi dan­satori, printre care : Tita Barbu­lescu, Tita Ştefan, Ciupi Rădu­­lescu, Veronica Strugaru, Meda Frinculescu şi Emilia Petrescu . Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală a­­nunţă că, marţi 15 octombrie ora 18, are loc constituirea asociaţiei de clădire pentru contractanţii de apartamente din blocul 34 A (Ti­tan), iar la ora 19, în aceeaşi zi, pentru contractanţii de apartamen­te din blocul din str. M. Emi­­nescu 128—130. „ Uniunea cooperativelor meş­teşugăreşti din municipiul Bucu­reşti a organizat începînd din această lună o nouă activitate în ramura blănuri : în unităţile de deservire specializate se primesc comenzi pentru curăţirea tuturor felurilor de blănuri. Buletin meteorologic­­ INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în București, temperatura aerului a fost de 10 grade. Timpul probabil de mîine . Vre­mea va fi călduroasă și în gene­ral frumoasă. Cer variabil, mai mult senin noaptea. A vrnt, slab pină la potrivit din sectorul su­dic. Temperatura minimă 8—10 grade, iar maxima 22—24 grade. Pent­ru 16, 17, 18 octombrie . Vreme în general frumoasă şi călduroasă trai ales la începutul intervalului. Ieri dimineaţă, în sala Pa­latului, a avut loc festivitatea de deschidere a noului an de învăţămint 1968—1969, a Uni­versităţii populare. In fotografie un moment din timpul spectacolului fol­cloric prezentat cu acest prilej. I­­ I î ...— i I ___________________________I I­I CONCURSUL DE HALTERE La prima categorie a decis greutatea... Concursul de haltere a debutat cu disputa competitorilor la categoria cocoș. ...Confruntarea se apropia de sfârșit. Maghiarul Imre Földy conducea destul de clar și începuse să jubileze, s-a bucu­rat Insă prea devreme, pentru că, la ul­(Continuare în pag. a 4-a) După ce am asistat sîmbătă la gran­dioasa festivitate de deschidere a celei de a 19-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară, festivitate care a prilejuit o amplă manifestare a gustului poporului mexi­can pentru spectacol de artă decorativă,­­ am revenit şi duminică pe Estadio Universitario. Ne-am petrecut aici aproape întreaga zi urmărind primele întreceri ale concursului de atletism — acest cap de afiş al jocurilor chiar dacă ieri a fost programată o singură finală : cursa de 10 000 metri plat. In rest, doar serii eliminatorii şi calificări, dar de un nivel atit de ridicat încît nu era de mi­rare că tribunele cu 80 000 de locuri ale stadionului erau in mare măsură ocu­pate. Să amintim doar de faptul că în cele două tururi eliminatorii ale cursei de 100 metri plat bărbaţi, recordul olim­pic de 10,0 sec. a fost de trei ori egalat (de două ori de către corecordmenul mondial, americanul Charles Greene şi o dată de cubanezul Ramirez), iar cifra de 10,1 a apărut de nu mai puţin de 9 ori pe imensa tabelă de marcaj electro­nică a stadionului. Tot în seriile preli­minare la 400 metri garduri, americanul Ron Whitney a îmbunătăţit cu 3 zecimi de secundă recordul olimpic din 1960 a lui Davies (49,0). După cum era de aş­teptat, Randy Matson a realizat un nou record olimpic în calificările la greutate cu 20,68 metri, probă in finala căreia vor evolua 11 concurenţi cu performanţe peste 18,90 metri. Dintre aceştia, lipseşte fostul reportmen european, maghiarul Vilmos Varju căruia i-au lipsit exact 4 cm pentru calificare. Printre surprizele calificărilor trebuie să menţionăm per­formanţele insuficiente ale cîtorva renu­mite săritoare in lungime, care nu au putut trece norma (destul de pretenţi­oasă, de altfel) 6,35 m; poloneza Irena Kirszenstein cea mai bună performeră (Continuare în pag. a 4-a) PRIMUL CLASAMENT PE MEDALII Kenya — 1 de aur ; Iran — 1 _ de aur; Etiopia — 1 de ar­gint Ungaria — 1 de argint; Tunisia — 1 de bronz; Polo­nia — 1 de bronz. Z­iua întii — ziua aprinderii flă­cării — ne-a o­­ferit o singură cursă: aceea a Enriquetei Basilio. Urmărindu-i desăvirşita graţie, mai aproape de poe­zie decit de efort, şi acordindu-i medalia neoficială a simpa­tiei unanime, o jumă­tate de miliard de te­lespectatori au binecu­­vintat imaginea care, de la mii şi mii de kilometri, ne parve­­nea, nedeformată, fi­delă, dramatică. Alti­tudinea şi teama de altitudine găsiseră o INTERESUL PENTRU ECLIPSEAZĂ RESTUL Trimisul nostru special la J. D., CONSTANTIN DIAMANTOPOL, ne transmite prin telefon de la Ciudad de Mexico: primă infirmare în fulguranta ascensiune a celor 90 de trepte. E drept, trebuiau aş­teptate şi cronome­§! A FOST ZIUA A DOUA... trele... Şi a fost ziua a doua... Suta de me­tri parcursă în nu­mai 10 secunde părea că a intrat în ordinea firească a lucrurilor (şi n-am mai regretat acel 9,94 rotunjit în­spre 10, pentru că, nu-i aşa, ne-am spus că şi mîine e o zi). Au urmat apoi cele 49 de secunde de la 400 m. garduri băr­baţi, care pulverizau cu anticipaţie, din se­rii, vechiul record de pe stadionul Meiji din Tokio. — Dar la 10 000 de metri ? — ne întreabă vocea bunului „raiso­­neur". S-au pierdut DOREL DORIAN (Continuare in pag. a 4-a) A TLETISM DISCIPLINELOR cel A început turneul de box Va­si­le Antoni­u— mai bun boxer al galei Corespondentul agenţiei France Presse, comentind reuniunea inaugurală de box, consideră că cel mai bun pugilist al zilei de ieri a fost, fără îndoială, ro­mânul Vasile Amoniu. Reprezentantul nostru a evoluat in compania lui Doug Ernest (Camerun). Punîndu-şi în va­loare loviturile sale puternice și mai ales croşeurile sale de stingă, Antoniu l-a trimis de două ori la podea pe Er­nest, dovedind o netă superioritate. Tri­­miţîndu-l pentru a treia oară la podea eră a cîştigat prin k.o. în prima re­­priză, înscriindu-se ca unul dintre prin­(Continuare în pag. a 4-a)

Next