Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)
1968-10-14 / nr. 4715
Unele măsuri privind Sistematizarea şi delimitarea vetrelor de sat pentru localităţile suburbane • CARTIERE ORĂŞENEŞTI CU DENSITĂŢI SPORITE ŞI REGIM ÎNALT DE CONSTRUCŢII • LUCRĂRI EDILITARE CORESPUNZĂTOARE LOCALITATI CU CARACTER ORĂŞENESC • LOCALITĂŢI CU CARACTER PREDOMINANT AGRICOL Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a analizat, recent, activitatea desfăşurată pe linia determinării principiilor de sistematizare şi delimitare a vetrelor de sat pentru localităţile suburbane ale municipiului Bucureşti, în legătură cu această problemă l-am rugat pe tov. VASILE DRĂGOIESCU, secretarul comitetului executiv, să ne relateze unele amănunte. Călăuzindu-se după principiile de bază aprobate de conducerea partidului şi statului cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale, Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. şi Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti au stabilit măsurile necesare asigurării dezvoltării aşezărilor suburbane din jurul oraşului, conform unor schiţe de sistematizare, care să menţină tradiţiile specifice şi să introducă în acelaşi timp elemente de concepţie modernă în organizarea urbanistică a localităţilor. La elaborarea propunerilor de sistematizare a comunelor suburbane, s-a avut şi urmează a se avea in vedere : creşterea concentrării populaţiei rurale, asigurarea unei densităţi mărite în vetre, realizarea unui volum de dotări social-culturale, precum şi a unor lucrări edilitare corespunzătoare, reducerea suprafeţelor ocupate necorespunzător şi redarea in circuitul agricol a suprafeţelor de teren rezultate etc. S-au avut de asemenea în vedere studiile efectuate şi cele în curs de elaborare şi definitivare de către judeţul Ilfov pentru comunele limitrofe municipiului Bucureşti, care indică de asemenea dezvoltări importante a unor localităţi situate pe citeva din principalele axe de circulaţie : spre nord-vest, pe axa Mogoşoaia — Buftea — Crevedia ; spre nord-est pe axa Voluntari — Ştefăneşti, Căldăruşani, Fierbinţi iar spre sud pe axa Jilava — 30 Decembrie — Copăceni— Comana. In aceste condiţii ar urma ca localitățile 1. Bălan (Continuare în pag. a 2-a) EXCURSIILE SÂPTĂMINII La sfîrşitul acestei săptămîni, bucureştenii pot pleca în excursie, pentru o zi şi jumătate cu trenul pe Valea Prahovei, (cazarea în cabanele din masivele Bucegi, Piatra Mare, Piatra Craiului şi Ciucaş) şi cu autocarele (cazarea in vile şi hoteluri). Pentru o zi se organizează excursii cu autocarele pe Valea Prahovei, la Poiana Braşov, Bran şi Curtea de Argeş. La cerere, pentru colective organizate, studenţi sau elevi se organizează excursii şi pe alte itinerare, înscrierile, la sediile agenţiei O.N.T. din calea Victoriei 100 şi bd. Republicii 08. INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVI Nr. 4715 | 4 PAGINI 30 BANI | Luni 14 octombrie 1968 ! Lucrările pe şantierul Teatrului naţional „Ion Luca Caragiale" înaintează un ritm susţinut. La clădirile corpului anexă, spre exemplu, se toarnă betoanele la structura de rezistenţă a ultimului nivel. In fotografie , un aspect din timpul lucrărilor de pe acest şantier. La I. C. S. I. M. există o concepţie ciudată despre responsabilitate De curînd a avut loc o şedinţă de lucru la care erau de faţă 14 (patrusprezece) persoane reprezentînd proiectantul general, constructorul şi beneficiarul unui important obiectiv industrial : noua fabrică de alice pentru sablaj, din cadrul Uzinei de radiatoare, echipament metalic, obiecte şi armături sanitare. De la început se cuvine să precizăm că la şedinţă ,erau prezente cadre de răspundere din instituţiile şi întreprinderile care au concurat la realizarea noului obiectiv. Un director general din M.I.C.M., directorul general şi un inginer şef de la U.R.E.M.O.A.S., un şef de proiect de la I.P.C.M., directorul tehnic al I.C.S.I.M. Bucureşti ca şi alţi specialişti constructori. Tema discuţiei ? Finisarea sau refacerea unor lucrări, completarea unor omisiuni, astfel încît probele tehnologice să poată decurge în bune condiţiuni, iar fabrica să poată intra în cel mai scurt timp în funcţiune cu întreaga capacitate. Am reţinut cîteva fragmente din discuţiile purtate pe care le redăm pentru că ni se par semnificative prin ele însele: „...turnurile de răcire inclusiv canalizarea să fie grabnic terminate...“. „...canalizarea drumurilor in partea de nord a fabricii să fie refăcută...". „...să se monteze prizele electrice pentru sudură...". _ „...să se realizeze cele două sorburi pentru puțuri...". „...să se realizeze proiectul de execuţie pentru un laborator şi un grup social pentru maiştri...“. „...să se monteze ventilatoarele axiale pe acoperişul fabricii...“. Alături de toţi cei prezenţi la şedinţă am notat şi noi pe scurt aspectele discutate şi datele stabilite pentru rezolvarea neajunsurilor. Trebuie să arătăm că angajamentul constructorilor de la I.C.S. M. a fost să rezolve majoritatea problemelor în cîteva zile. Ne-au provocat, totuși, nedumerire următoarele fapte : • De ce multe din măruntele neajunsuri ce pot fi rezolvate în citeva zile n-au fost înlăturate de I.C.S.I M. din proprie iniţiativă încă înainte de predarea lucrării pentru probe tehnologice, astfel ca acestea să nu fie stînjenite ? • De ce problemele care fac obiectul unor asemenea întîlniri, la care participă, după cum am văzut, cadre cu munci de răspundere şi deci dispunînd de competenţă în rezolvarea anomaliilor, nu sînt înregistrate intr-un proces verbal care să fie semnat de reprezentanţii tuturor părţilor, astfel încît la expirarea termenelor stabilite să se poată face un bilanţ pornind de la date reale... ? Am pus aceste întrebări avînd în vedere şi cîteva „aspecte de amănunt“ ale desfăşurării şedinţei. Astfel am aflat că „problema realizării celor două sorburi pentru puţuri, ca şi altele, se tot discută în şedinţe asemănătoare din luna mai, dar obiectivele nu s-au realizat". Al doilea aspect se referă la faptul că unul dintre punctele discutate a rămas în suspensie. Este vorba de faptul că „deocamdată prizele electrice pentru sudură nu vor putea fi realizate întrucît lipsesc... prizele". Ion Ilieș (Continuare în pag. a 3-a) Timpul s a răcit, dar unele locuinţe nu au asigurată încălzirea. DE CE? Vremea rece s-a instalat. Caloriferele şi sobele au început să funcţioneze. Totuşi, deşi ne aflăm la mijlocul toamnei, cînd pregătirile în vederea iernii trebuiau de mult încheiate, in unele locuinţe este frig. Responsabilii punctelor de agrement aparţinind I. C. A. R., au luat mătsura să menţină, în continuare, la dispoziţia publicului, bărci cu rame pe laturile Cişmigiu, Libertăţii, 23 August, Buftea, Mogoşoaia, Snagov şi Herăstrău. Pe ultimele două lacuri circulă şi vaporaşe. Bucureştenii au apreciat-o ieri, ca atare (după cum se vede şi în fotografie). • Vineri 18 octombrie, în amfiteatrul Catedrei de histologie, a Facultăţii de medicină, vor avea loc lucrările unui simpozion, organizat de U.S.S.M. — societatea de histochimie şi citochimie, cu tema „Histochimia sistemului nervos“. Fără a trece cu vederea eforturile făcute pentru asigurarea căldurii în imobile, trebuie să subliniem acele deficienţe care au început să-şi arate colţii. Astfel, unele întreprinderi de administraţie locativă abia acum au făcut comenzi la I.C.R. pentru înlocuirea sobelor defecte. I.A.L. sector 4 a introdus cererea de lucru, pentru 18 bucăți, la 8 octombrie, iar pentru refacerea a 35 de sobe în sectorul 5 s-a cerut ca lucrarea să fie efectuată între 25 octombrie — 30 noiembrie a.c. Am cerut lămuriri. Ni s-a răspuns că sobele vechi pot fi încă utilizate. Reparaţia lor nu-i o problemă , lucrările durează numai o zi. Să admitem că, teoretic, termenul acesta va fi respectat (deşi am avut, nu o dată, prilejul, în anii precedenţi, să semnalăm şi termene mult mai lungi) şi să presupunem că cetăţeanului X îi vine rîndul la 28 noiembrie cînd termometrul poate arăta — 10 grade. De ce să stea în ger o familie întreagă în perioada lucrărilor ? Am aflat, cu stupoare, că de vină ar fi cetăţenii, care insistă să li se repare acoperişul sau soba doar cînd văd cum le plouă pe pereţi şi li se umple casa de fum. Ca şi cum toţi locatarii ar fi trebuit să fie specialişti. Or, e firesc ca ei să ia cunoştinţă de o defecţiune abia după cunoaşterea efectelor ei. Ce fac, însă, specialiştii, adică I.A.L.-urile ? Aşteaptă de asemenea, ploile şi vremea rece !... De ce susţinem aceasta ? Deoarece, după cum recunoaşte tov. Eremia Petre, inginer şef la I.A.L. sectorul 4, nu există o lucrare-inventar a fondului locativ, din care să rezulte starea instalaţiilor, a acoperişurilor, evidenţa reparaţiilor etc. In condiţiile actuale este posibil ca o sobă să fie refăcută după 2—3 ani (deşi termenul de folosinţă este de 8 ani), reparaţiile făcîndu-se mai mult la cererea făcută uneori cu exces de zel a locatarilor şi nu după necesităţi efective. Anomaliilor de acest gen li se adaugă şi altele, datorită furnizorilor de combustibil. Am fost informaţi că la imobilele de pe str. Operetei nr. 2 şi 4, I.D.G.R. amină efectuarea racordului la instalaţia de combustibil. De ce ? Ni s-a explicat că racordarea se va realiza... după ce va fi terminată instalaţia interioară la imobilul de la nr. 1, de peste drum. Acolo, însă, efectuarea instalaţiei nici nu a început măcar... Ce vină au celelalte două clădiri şi cei ce lucrează în ele, dacă nu au coincis termenele de realizare a instalaţiilor ? ! Uneori imobilele nu sunt încălzite din alte motive. In ziua de 5 oe- Aurel Radu (Continuare în pag. a 3-a) 3i£Piies3B!!mrras*s*ji APROPO DL LOGICĂ ! OCTAV PANCU-IAȘI £ gică (ţin minte cum, un meloman pătimaş, îşi 5 alerga degetele lungi pe lem- 5 nul catedrei, continuînd pro- 5 babil o fugă începută pe cla£ viatura de fildeş a pianului de £ acasă) mă notase cu un doi £ minus pentru faptul că, tot 5 într-o zi de toamnă ca asta, £ am avut impertinenţa să-i ser- S vesc drept exemplu de contra£ dicţie aparentă situaţia de a £ fi prezent şi în acelaşi timp £ absent, ilustrînd-o cu propria £ sa persoană care se afla nu£ mai aparent în clasă, practic £ găsindu-se intr-un fotoliu al £ unei săli de concert... • Nici n-am ştiut cit de bine — îmi va prinde cocoşatul acela 5 de doi precedat de cratima u- 5 nui minus ! Datorită lui, lecţia 2 despre contradicţia aparentă 2 o mai ţin minte şi azi. Rîndujj rile de faţă se vor o dovadă. » ■« In aparenţă, nu poţi fi prezent undeva fiind absent. £ Şi totuşi... £ Intri pe la opt şi un sfert, £ opt şi douăzeci într-un maga£ zin care se deschide la opt. £ Vînzătorul e prezent. Vreau £ să spun că trupul său se află £ acolo unde funcţia şi orarul u£ (Continuare în pag. a 2-a) % 1 Cînd „Mister Big“ intervine • Din culisele campaniei electorale din S.U.A. # Crezul generalului Curtiss Lemay Ziarul „New York Times“ făcea recent observaţia că George Wallace, cel de-al treilea candidat la preşedinţia S.U.A„ a făcut să explodeze o „bombă atomică încă înainte de a fi ajuns la funcţia supremă", atunci cînd a anunţat că generalul Curtiss Lemay va candida alături de el pentru funcţia de vicepreşedinte CARTEA DE VIZITĂ A GENERALULUI Fost timp de zece ani şef de stat major al forţelor aeriene americane, generalul Curtiss Lemay şi-a câştigat reputaţia de neinvidiat a unui maniac atomic. Felul cum administraţia Johnson conducea războiul din Vietnam nu-l mulţumea. McNamara a fost calificat de el ca „molîu“ ; preşedintele Kennedy fusese pentru el „o cîrpă“ — toate acestea, pentru că „se tem în mod cu totul nejustificat de arma atomică“. A fost (Continuare In pag. a l-a) S. Galeriu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Programul Cabinetului Comitetului municipal de partid Bucureşti — pe perioada 14-19 octombrie — UNIVERSITATEA SERALA Secţia economie „ Anul I, miercuri 16 oct., ora 17,30 in amfiteatrul „ Titulescu“ al Facultăţii de drept : „Economia politică, ştiinţă socială", expune conf. univ. H. Niculescu. 9 Anul III, miercuri, 16 oct., ora 17,30, in aula Facultăţii de drept : „Dezvoltarea planică, lege economică a socialismului“- expune conf. univ. Gh. Tănase. STUDIUL INDIVIDUAL Secţia istorie, vineri 18 oct., ora 17,30, toate temele, in amfiteatrul „N. Titulescu“ al Facultăţii de drept . „Probleme actuale ale vieţii internaţionale“, expune Eugen Preda, ziarist. CURSURI SPECIALE Cursul pentru cadrele din comitetele de direcţie din comerţ, miercuri, 16 oct., ora 17,30, la sediul cabinetului: „Comitetele de direcţie, organe de conducere colectivă”, expune conf. univ. Alexandru Sobaru, prim adjunct al ministrului comerţului interior. r I II III I I I I I I I III ii I I II I I I I II COMERŢUL DISPUNE DE CANTITĂŢI ÎNSEMNATE DE ANTENE PENTRU TELEVIZOARE • CE TREBUIE SA CUNOASCĂ TELESPECTATORII • O PROPUNERE PE ADRESA M.C.I. SI A DIRECŢIEI GENERALE COMERCIALE • PROGRAM DE LUCRU PERMANENT LA UNITĂŢILE DE MONTAT ANTENE ALE COOPERATIVEI RADIO-PROGRES După cum se ştie, nu toţi posesorii de televizoare pot viziona transmisiile de pe ambele canale cu antene instalate pentru recepţionarea emisiunilor canalului 2. Pentru a se realiza acest lucru este nevoie şi de o antenă anexă, împreună cu un filtru separator, înainte de a face modificările necesare la antena actuală posesorii de televizoare trebuie să apeleze la serviciile unui spe R. Groapa (Continuare in pag. a 3-a) II A 1 Hi fi nali De la I.C.A.R. întreprinderea canal apă-Bucureşti ne informează că acţiunea de tratare cu clor a conductelor publice de alimentare cu apă din zona Floreasca (str. Barbu Văcărescu — porţiunea dintre străzile Rossini şi Verdi — străzile Rossini, Donizetti, Bach, Verdi, şi calea Floreasca — porţiunea dintre străzile Donizetti şi Ceaikovski) anunţată pentru ziua de 15 octombrie, SE VA DESFĂŞURĂ INCEPIND DIN ZIUA DE 16 OCTOMBRIE ORA 8 PINA IN 17 OCTOMBRIE ORA 8. In acest interval apa furnizată nu este potabilă. Apa de la reţea se poate folosi doar pentru Instalaţiile sanitare. Pentru asigurarea apei de băut, I.C.A.R. va pune la dispoziţia populaţiei, in punctele mai importante ale zonei, cisterne cu apă potabilă. • EXPOZIŢIIIE TIPĂRITURI ŞI PICTURĂ • In incinta librăriei „M. Eminescu“, din bd. Republicii nr. 5, are loc, mîine la ora 12, vernisajul Expoziţiei de carte a editurilor academiilor cehoslovacă şi slovacă de ştiinţe. Ea va rămîne deschisă pînă la 22 octombrie. • Tot mîine, la ora 18, în sala Galeriilor de artă din str. Mihai Vodă nr. 21, se deschide expoziţia de pictură a cunoscutului artist plastic Dan Băjenaru. • Şi Şcoala generală nr. 28, din Aleea Circului, adăposteşte o expoziţie. Ea aparţine artiştilor Sandu Petrea, Jean-Tudor Popa, Pandele Borină. REVISTĂ FOLCLORICĂ Azi, la ora 20, Teatrul de estradă ,,Ion Vasilescu" prezintă in premieră revista folclorică de Hari Negrin și Ciupi Rădulescu, intitulată Hanul melodiilor populare. Prelucrările muzicale se datoresc lui Constantin Arvinte. Coregrafia : Dumitru Teodor Vasilescu. Sub bagheta dirijorului Stelian Ghiocel şi conducerea regizorală a lui Hari Negrin, în decorurile realizate de Sorin Popa, vor evolua un mare număr de cîntăreţi, actori şi dansatori, printre care : Tita Barbulescu, Tita Ştefan, Ciupi Rădulescu, Veronica Strugaru, Meda Frinculescu şi Emilia Petrescu . Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală anunţă că, marţi 15 octombrie ora 18, are loc constituirea asociaţiei de clădire pentru contractanţii de apartamente din blocul 34 A (Titan), iar la ora 19, în aceeaşi zi, pentru contractanţii de apartamente din blocul din str. M. Eminescu 128—130. „ Uniunea cooperativelor meşteşugăreşti din municipiul Bucureşti a organizat începînd din această lună o nouă activitate în ramura blănuri : în unităţile de deservire specializate se primesc comenzi pentru curăţirea tuturor felurilor de blănuri. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în București, temperatura aerului a fost de 10 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea va fi călduroasă și în general frumoasă. Cer variabil, mai mult senin noaptea. A vrnt, slab pină la potrivit din sectorul sudic. Temperatura minimă 8—10 grade, iar maxima 22—24 grade. Pentru 16, 17, 18 octombrie . Vreme în general frumoasă şi călduroasă trai ales la începutul intervalului. Ieri dimineaţă, în sala Palatului, a avut loc festivitatea de deschidere a noului an de învăţămint 1968—1969, a Universităţii populare. In fotografie un moment din timpul spectacolului folcloric prezentat cu acest prilej. I I î ...— i I ___________________________I II CONCURSUL DE HALTERE La prima categorie a decis greutatea... Concursul de haltere a debutat cu disputa competitorilor la categoria cocoș. ...Confruntarea se apropia de sfârșit. Maghiarul Imre Földy conducea destul de clar și începuse să jubileze, s-a bucurat Insă prea devreme, pentru că, la ul(Continuare în pag. a 4-a) După ce am asistat sîmbătă la grandioasa festivitate de deschidere a celei de a 19-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară, festivitate care a prilejuit o amplă manifestare a gustului poporului mexican pentru spectacol de artă decorativă, am revenit şi duminică pe Estadio Universitario. Ne-am petrecut aici aproape întreaga zi urmărind primele întreceri ale concursului de atletism — acest cap de afiş al jocurilor chiar dacă ieri a fost programată o singură finală : cursa de 10 000 metri plat. In rest, doar serii eliminatorii şi calificări, dar de un nivel atit de ridicat încît nu era de mirare că tribunele cu 80 000 de locuri ale stadionului erau in mare măsură ocupate. Să amintim doar de faptul că în cele două tururi eliminatorii ale cursei de 100 metri plat bărbaţi, recordul olimpic de 10,0 sec. a fost de trei ori egalat (de două ori de către corecordmenul mondial, americanul Charles Greene şi o dată de cubanezul Ramirez), iar cifra de 10,1 a apărut de nu mai puţin de 9 ori pe imensa tabelă de marcaj electronică a stadionului. Tot în seriile preliminare la 400 metri garduri, americanul Ron Whitney a îmbunătăţit cu 3 zecimi de secundă recordul olimpic din 1960 a lui Davies (49,0). După cum era de aşteptat, Randy Matson a realizat un nou record olimpic în calificările la greutate cu 20,68 metri, probă in finala căreia vor evolua 11 concurenţi cu performanţe peste 18,90 metri. Dintre aceştia, lipseşte fostul reportmen european, maghiarul Vilmos Varju căruia i-au lipsit exact 4 cm pentru calificare. Printre surprizele calificărilor trebuie să menţionăm performanţele insuficiente ale cîtorva renumite săritoare in lungime, care nu au putut trece norma (destul de pretenţioasă, de altfel) 6,35 m; poloneza Irena Kirszenstein cea mai bună performeră (Continuare în pag. a 4-a) PRIMUL CLASAMENT PE MEDALII Kenya — 1 de aur ; Iran — 1 _ de aur; Etiopia — 1 de argint Ungaria — 1 de argint; Tunisia — 1 de bronz; Polonia — 1 de bronz. Ziua întii — ziua aprinderii flăcării — ne-a oferit o singură cursă: aceea a Enriquetei Basilio. Urmărindu-i desăvirşita graţie, mai aproape de poezie decit de efort, şi acordindu-i medalia neoficială a simpatiei unanime, o jumătate de miliard de telespectatori au binecuvintat imaginea care, de la mii şi mii de kilometri, ne parvenea, nedeformată, fidelă, dramatică. Altitudinea şi teama de altitudine găsiseră o INTERESUL PENTRU ECLIPSEAZĂ RESTUL Trimisul nostru special la J. D., CONSTANTIN DIAMANTOPOL, ne transmite prin telefon de la Ciudad de Mexico: primă infirmare în fulguranta ascensiune a celor 90 de trepte. E drept, trebuiau aşteptate şi cronome§! A FOST ZIUA A DOUA... trele... Şi a fost ziua a doua... Suta de metri parcursă în numai 10 secunde părea că a intrat în ordinea firească a lucrurilor (şi n-am mai regretat acel 9,94 rotunjit înspre 10, pentru că, nu-i aşa, ne-am spus că şi mîine e o zi). Au urmat apoi cele 49 de secunde de la 400 m. garduri bărbaţi, care pulverizau cu anticipaţie, din serii, vechiul record de pe stadionul Meiji din Tokio. — Dar la 10 000 de metri ? — ne întreabă vocea bunului „raisoneur". S-au pierdut DOREL DORIAN (Continuare in pag. a 4-a) A TLETISM DISCIPLINELOR cel A început turneul de box Vasile Antoniu— mai bun boxer al galei Corespondentul agenţiei France Presse, comentind reuniunea inaugurală de box, consideră că cel mai bun pugilist al zilei de ieri a fost, fără îndoială, românul Vasile Amoniu. Reprezentantul nostru a evoluat in compania lui Doug Ernest (Camerun). Punîndu-şi în valoare loviturile sale puternice și mai ales croşeurile sale de stingă, Antoniu l-a trimis de două ori la podea pe Ernest, dovedind o netă superioritate. Trimiţîndu-l pentru a treia oară la podea eră a cîştigat prin k.o. în prima repriză, înscriindu-se ca unul dintre prin(Continuare în pag. a 4-a)