Informatia Bucureştiului, noiembrie 1968 (Anul 16, nr. 4731-4756)

1968-11-01 / nr. 4731

ai I I I I I I I I I I I­I traseul normal De la I.T.B. suntem­ informaţi că începînd din ziua de 3 noiembrie a.c., linia de autobuze 36, care a fost deviată din cauza lucrărilor de mo­dernizare a bd. Păcii, îşi reia tra­seul normal în ambele sensuri pe bd. Păcii. Cu această ocazie linia se prelungeşte pe str. Apusului pina la complexul comercial, unde auto­buzele vor întoarce. . In cursul zilei de azi, în cadrul Lunii preparatelor culinare, în restau­rantele bucureştene s-au­­ deschis expo­ziţii de artă culi­nară. O surpriză plăcută: „Gambri­nus“ oferă consu­matorilor circa 80 sortimente de pre­parate culinare, din­tre care 15 specia­lităţi pe bază de vînat (iepure, că­prioară etc.), pre­cum şi purcei de lapte. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 4 grade. Timpul de mîine , probabil Vremea se menţine frumoa­să şi continuă să se încălzească. Cerul va fi mai mult se­nin. Sine în general slab. Temperatura minimă 5—­7 grade, iar maxima 23—25 de grade. 8K, de autobuze 36 işi reia­ u în Capitală, începînd de azi, se deschid şi numeroase expoziţii de prezentare a prăjiturilor şi torturi­lor de către marile cofetării şi labo­ratoare. în fotografie un aspect din laboratorul T L.C.R.-2 din bd. Mă­­răşeşti, de unde noi sortimente de prăjituri vor fi livrate unităţilor. Pe şantierul „Hanul lui Manuc“ lucrările de restau­rare sunt in plină desfăşurare. In fotografie vedem o imagine din activitatea echipei de dulgheri condusă de Carol Kerester. Se lucrează la montarea conso­lelor pentru acoperiș. In vederea păstrării unei tente de vechime și a stilului de epocă, sunt refolosite ma­terialele rezultate din demolarea clădirii.­­ APROPO DL Vrăbii GHEORGHE DINU Duceţi-vă intr-o dimineaţă, sau pe înserat, peste drum de şantierul noului Teatru Naţio­nal şi aşezaţi-vă la o masă a restaurantului Dunărea cu o simplă halbă şi veţi asista la un concert pe cit de natural, pe atît mai tulburător. Fără dirijor, fără partituri dar de o desăvîrşită perfecţiune. Este vacarmul melodic bi­diurn al vrăbiilor. Este ciorovăiala lor — mici primadone de colora­tură, disputa lor de ciripituri tocate. Păsările numai cînd sînt în pericol chrîie. Cînd îşi văd de treburile lor cotidiene — cintă. Ce gînguresc ? Pentru noi este o desfătare, dar pentru ele discuţie unanimă despre viaţa lor de fiecare zi, despre foamea lor, astîmpărată în ma­ratonul lor zilnic, despre dra­gostea lor — nepăsătoare la discuţiile de cele mai multe ori anoste ale băutorilor de spu­me amare, la stridenţele frine­lor şi fişîitul roţilor miilor de automobile care gonesc dede­subtul lor, la tulburătoarele lu­mini ale bulevardului. Vrăbiile îşi văd de treaba lor. Trăiesc cîntind.. Dacă şi-au umplut guşiţele cu puţintică hrană, cu stropul de apă — le ajunge ! Se întorc la disputa lor de claviaturi în hol, la concer­tul lor în cei doi pomi din faţa restaurantului cu mesele încă aşezate afară din pronia acestei toamne de miere şi de foşnete care-ţi inundă auzul cu paiete sonore. (Continuare în pag. a 2-a) • întâlnire cu cititorii în cadrul „Zilei scriitorului**, astăzi la ora 19, la Librăria „M. Eminescu“, are loc întîlni­­rea publicului cu scriitorul Ioan Chirilă, cu prilejul apariţiei cărţii sale „Glasul roţilor de tren“. Prezintă preşedintele Clubului sportiv Rapid. LOCURI LA ODIHNĂ ŞI TRATAMENT PENTRU TRIMESTRUL 1/1969 La Filialele O.N.T. din bd. Republicii nr. 4 şi 63 au fost puse in vîn­­zare locuri la odihnă şi tratament pentru trimestrul I al anului 1969. La odihnă se găsesc, locuri în staţiunile : Sinaia, Buşteni, Predeal, Sovata, Tuşnad, Borsec şi Păltiniş. Pentru tratament în staţiunile: Olă­neşti, Călimăneşti, Căciulata, Eforie Nord, Basna, Govora, Ocna Sibiu, Sovata, Pucioasa, Victoria-1 Mai, Sîngeorz, Buziaş, Sinaia, Tuşnad, Vatra Dornei şi Borsec. CONSFĂTUIRE DE STOMATOLOGIE PE TEMA Metode moderne in tehnica dentară Mine dimineaţă, la ora 8, în sala de festi­vităţi a Clubului sin­dicatelor sanitare din bd. Republicii 21, vor începe lucrările unei consfătuiri de tehnică dentară. Participă teh­nicieni dentari din unităţile stomatologice ale municipiului şi din ţară. Dintre lucrările ce vor fi prezentate amin­tim: „Rolul tehnicia­nului dentar în dez­voltarea practicii sto­matologice“ (prof. dr. docent E. Costa şi dr. I. Gali), „Regimul de polimerizare şi in­fluenţa acestuia asu­pra proprietăţilor acri­­latului“ (ing. Tr. Bi­­volaru, dr. Iacob Sa­­raga, şi extern Cris­tian Crainic), „Criterii de ancorare a protezei parţiale mobile” (Seve­­rian Straton), „Teh­nica executării încrus­­taţiei metalice ca ele­ment de agregare* (Ioana Cristescu şi Gabriela Roşu), „Prin­cipii şi tehnici în exe­cutarea punților tur­nate din crom-cobalt" (Ion Covaci și Gh. Surcă) etc. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI­­ Nr. 4731 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 noiembrie 1968 SE PREGĂTESC 8500000 de de felicitări Anul nou Am mai rupt O­­Ud­e un calendar. Pini la Anul nou mai sunt doar 60 de zile. In acest timp fiecare va pre­găti surprize plăcute celor apropiaţi. In ajutor ne vin, mai devreme, decit in alţi ani, şi australele pregătite de artiştii plastici şi graficieni, de lucrătorii sec­torului poştal. Anul acesta Oficiul spe­cial de distribuire a timbrului pregă­teşte­­ 500 000 cărţi poştale şi pliante, realizate în condiţii grafice şi artistice mai bune decit în anii precedenţi. Primul set, format din 16 cărţi poş­tale color, înfăţişează o suită de ima­gini din folclorul poporului nostru — fotografii originale, montaje de păpuşi etc., într-un tiraj de 3 500 000 bucăţi. Pînă acum au fi fost tipărite şi di­fuzate direcţiilor de poştă şi telecomu­nicaţii judeţene 1 600 000 de bucăţi. Pentru oraşul Bucureşti au fost re­partizate 100 000. Restul urmează a fi repartizate în cursul acestei luni. Un alt set, format din imagini rea­lizate în peniţăl şi acuarelă, se afla sub tipar: ___ 4 000 000 bucăţi. Vor fi imprimate şi circa 1 000 000 pliante­­ cu viniete şi fotografii color, în plicuri, cu peisaje de iarnă. Acestea vor fi difuzate în prima decadă a lunii în curs. Se află în pregătire și numeroase noi ti­puri de telegrame de lux. 996­IROLACUL“ /­in cerc vicios Profesorul inginer chimist George Rădulescu, membru al Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din Republica Socialistă România, este autor al mai multor inovaţii şi invenţii : detector electric pentru anunţarea gaze­lor, dispozitiv de fixare a electrozilor la autobuze etc., etc. Ultima din serie — „Girolacul", are însă o istorie lungă și zbuciu­mată, care nu a fost elucidată nici azi... S­alariat al serviciului tehnolog-șef din cadrul Ministerului Industriei Alimentare, inginerul G. Rădu­lescu experimentează o nouă metodă de etanșare a sticlelor. Inovaţia — care aducea o economie antecalculată de aproape 6 milioane lei anual — este acceptată spre aplicarea şi extinderea ei în toate întreprinderile Vinalcool, însă bucuria autorului a fost de scurtă du­rată ! Aceiaşi oameni care hotărîseră superioritatea „rondelelor de carton im­pregnate cu o soluţie elastică şi nein­flamabilă preparată’ din material indi­gen“, decid, ulterior, respingerea inova­ţiei.­­Măsura aceasta a avut dedesubtu­rile ei, iar la vremea cuvenită miliţia economică a făcut lumină, iar „Informa­ţia Bucureştiului“ — care intervenise cu articolul „Coautori“ — a primit asi­gurări că „Direcţia tehnică va restudia inovaţia nr. 8“, dar acestor promisiuni nu li s-au dat curs). Şi anii au trecut... ■n 1965, ing. G. Rădulescu depune la Oficiul de stat pentru invenţii, spre brevetare (cu titlurile „Email lac incolor pentru con­servarea lucrărilor de artă”, „Email lac pentru acoperirea materialelor metalice şi nemetalice“), dosarele 5155 şi 5141 Bătrînul „Girolac“ cedase terenul .,ne­poţilor“ ! Noul produs prezintă o seamă de proprietăţi deosebite : — nu se di­zolvă în baze, eter, benzină, apă sărată, este stabil în intervalul de temperaturi între plus 120 şi minus 80 de grade ; îşi menţine elasticitatea şi flexibilita­tea; uscarea se face rapid în 15—30 mi­nute... Aplicat pe oase fosile, piese mu­­zeologice, mumii, le întăreşte şi le îm­piedică alterarea. Nu este toxic şi nu este exploziv. Se poate aplica, la tem­peratură normală, chiar pe piese rugi­nite (Aceste recomandări sunt extrase din dosarul de brevet, şi din revista „Ştiinţă şi tehnică“ din 9 septembrie­ 1967). în plus, experienţele făcute în di­ferite întreprinderi (de către autor) in­dică superioritatea noului produs — confirmată de aprecierile Institutului de arheologie al Academiei, întreprinderii „Arta mobilei“, întreprinderii „Electro-bobinaj“, a Fabricii de marmeladă Topo­­loveni şi ale colecţionarilor de tablouri. Dar, „Girolac“-junior nu obţine bre­vet și drept de industrializare. Argu­mentele contra ? 1. Produsul nu cores­punde STAS­ 3421/52. 2. Produsele de acetat de celuloză (provenită din im­port), fabricate în întreprinderea „Co­lor“, s-au dovedit necorespunzătoare higroscopicităţii. 3. Deşeurile propuse ca materie primă vor avea grad dife­rit de îmbătrînire şi nu vor garanta calitatea constantă a lacurilor (!?). 4. In sfîrşit, emailul nu poate fi utilizat în conservarea lucrărilor de artă pentru că... inginerul G. Rădulescu nu este membru al Fondului plastic (!!!). Asigur, complexitatea, varietatea problemelor înregistrate la Ofi­ciul de stat pentru invenţii, spre a fi rezolvate, fac imposibilă existența unui aparat propriu de veri­ficare. Aşadar, e pe deplin justificat faptul că pentru a fi decisă soarta Girdlacului, s-a apelat la un for specia­lizat, cum este Ministerul Industriei Chimice. Nu se poate contesta bună­voinţa Direcţiei tehnice din Ministerul­­industriei acceptat să­cerceteze şi să sondeze posibilităţile unui produs recomandat ca nou. Dar cum a acţionat bunăvoinţa, se cuvine să vorbim ceva mai mult... Dintr-un început vom arăta că, deşi au fost obţinute în baza unor incontes­tabile documentări, argumentele aduse în defavoarea Girdlacului nu depăşesc limitele unor ipoteze. In nota explicativă se comunică experienţa întreprinderii „Color“ privind fabricarea produselor pe bază de acetat obţinut din import, tră­­gîndu-se concluzia că Girolacul se va comporta identic (!). Dar analiza a de­monstrat că girolacul rezistă la apă ! După aceea, se ştie, orice noutate nea­gă ceea ce este depăşit. Or, emailul nou a fost respins pentru că nu se încadra intr-un STAS foarte vechi­­ (Rebel, însă, Girdlacul a început să se încadreze în STAS-ul modificat în 1966 şi nimeni nu garantează că nu va fi etanş unui STAS în 1970). Lăsînd la o parte fap­tul că această respingere, reprezintă o nedelicateţe faţă de munca unui om care ani de zile s-a străduit să realizeze ceva, ne apare cu totul paradoxală ex­pedierea acestui proiect numai în baza unor argumente de bibliotecă. Mai ales Roxana Costache (Continuare în pag. a 3-a) I D In imaginile de mai sus vă prezentăm două dintre ilustratele­ felicitare, puse la dispoziţia populaţiei pentru transmiterea urărilor pentru Anul nou Urme ale unei mari contrabande O Pasagerul cu pălăria mare # „Surprizele" unei percheziţii cu încărcătură m­o­de­l cisternă preţ A ÎNCEPUT, or­ganelor vamale de la aeroportul din Tokio nu li s-a părut nimic sus­pect la pasagerul care îşi întindea de­zinvolt bagajul spre control. Unul din miile de călători ce descind zilnic în ca­pitala Japoniei fie ca turişti, fie che­maţi de obligaţii de serviciu­ înalt, bine legat, îmbrăcat cu un pardesiu de bu­rete. Ceea ce con­trasta puţin cu res­tul înfăţişării era o pălărie mare, cu bo­ruri largi, pe care omul aflat în faţa agenţilor vamali o purta trasă pe cea­fă. După îndeplini­rea formalităţilor, pasagerul şi-a luat fără grabă geaman­tanul imitaţie de piele şi s-a îndrep­tat spre ieşire. In acel moment, unul amare agenţii poli­ţiei vamale şi-a a­­runcat privirea asu­pra călătorului ce se îndepărta. Ob­servată din spate, pălăria acestuia era exagerat de umfla­tă. Faptul l-a intri­gat pe agent. Poftit din nou la ghişeul vămii pasagerul sus­pect a fost rugat să se descopere. Intîm­­pinînd împotrivire, agentul s-a văzut nevoit să procedeze la percheziţionarea călătorului. P­RIMA descoperi­re i-a confirmat întru totul bănu­ielile. Pălăria pasa­gerului era căptușită cu o placă de aur în (Continuare in pag. a 1-a) ULTIMELE STISI SPORTIVE ® La Bruxelles s-a desfăşurat întîlni­­rea internaţională amicală de handbal (masculin) dintre echipa Belgiei şi se­lecţionata secundă a R.F. a Germaniei. Victoria a revenit handbaliştilor vest­­germani cu scorul de 29—15 (16—9).­­ La Oslo s-a disputat primul meci dintre echipele Lyn Oslo şi Norrkoeping, contînd pentru turul LT al competiţiei europene de fotbal „Cupa cupelor“, vic­toria a revenit fotbaliştilor norvegieni cu scorul de 2-0 (1-0). Returul acestei întîlniri va avea loc la 17 noiembrie la Norrkoeping. Fabrica de nasturi București produce zilnic peste 1 milion de articole specifice. In fotografie­­ vedere de ansamblu din moderna hală de prelu­crare a nasturilor Capodopera nu cade din cer TRAIAN ŞELMARU Promovarea dramaturgiei originale pe scenele teatrelor — am mai afir­mat-o — rămîne şi în acest an pro­blema nr. 1. Dacă revin azi, o fac pentru că ne aflăm la începutul lui noiembrie, cînd primul val al pre­mierelor actualei stagiuni a trecut- Au fost multe şi de tot felul : Uci­gaş fără simbrie, Becket, Dansul morfii, Ingrijitorul, Meteorul, Oraşul nostru, Melodie varşoviană, Frumoa­sa duminică de septembrie, Ion. Nu cred să-mi fi scăpat vreuna, dar, oricum, asta n-are importanţă. Deşi nu s-a petrecut, artisticeşte vorbind, nici un eveniment prea important, cîteva spectacole sunt vizibile cu sa­tisfacţie pentru public (prin valoa­rea textelor, prin interpretare, prin originalitatea montării). La­­ capătul acestui prim val, ceva sare în ochi : stagiunea s-a deschis cu un reper­toriu foarte, ca să zic aşa, de im­port. Piesa originală ? E înscrisă în repertoriu, „vom începe (sau am în­ceput) repetiţiile", „mai lucrăm cu autorul", şi ca să nu exagerez, n-am să afirm că o să ne apuce vara tot aşteptîndu-l pe Godot, dar nu ştiu dacă aşa cum merge treaba, vom avea măcar pînă la sfîrşitul aces­tui an surpriza unei noi premiere româneşti. Mărturisesc că faptul e, pentru mine cel puţin, de neînţeles. Majori­tatea pieselor programate pe sce­nele teatrelor bucureştene au fost publicate fie în revista Teatrul fie în alte reviste. Aşa stau lucrurile cu Croitorii cei mari din Valahia, cu Săptămîna patimilor, cu Iertarea, cu Un scurt program de bossanove, cu Magie interzisă, cu Cezar, măscări­ciul piraţilor. De altfel Iertarea, Croitorii şi Cezar au şi fost jucate pe scenele teatrelor din Arad, Petro­­şeni, Sibiu şi Sf. Gheorghe, acesta din urmă venind şi într-un turneu în Capitală. Atitudinea teatrelor din ţară care au pregătit pentru deschiderea sta­giunii piese originale noi e fără doar şi poate meritorie. Unele fac chiar eforturi deosebite în această privinţă, invitînd în reprezentaţie capete de afiş bucureştene, cum s-a întîmplat la Petroşeni, unde Voievo­dului din Croitorii cei mari din Va­lahia i-a dat pentru prima oară viaţă scenică un actor ca Septimiu Sever. Prezenţa unui asemenea in­terpret în distribuţie a ridicat sim­ţitor nivelul spectacolului pus în (Continuare in pag. a 2-a) Obligaţi­u !­m să repare ce a stricat! In imobilul din calea Dudeşti nr. 90 au lo­cuit, în linişte şi bună pace, nouă familii. Pînă în ziua cînd (era cu vreo zece ani în urmă) nu se mai ştie cui i-a venit ideea să transforme subsolul imobilului în... depozit pentru legume. Zis şi făcut, cu aprobarea fostului sfat popular al raionului Tudor Vladimirescu. Şi, tot de atunci — uşor de înţeles — liniştea loca­tarilor a pierit fără urmă. Le-au răpit-o camioanele de tonaj greu, care (fie zi, fie noapte) veneau să în­carce ori să descarce marfă. Dar iată că o scrisoa­re sosită la redacţie ne aduce la cunoştinţă că actualul beneficiar al subsolului — I.L.F. a sectorului 4 — a dis­trus nu numai liniştea oamenilor. Curtea a juns numai şanţuri şi hîrtoape ; pavajul e complet deteriorat, la fel instalaţia de cana­lizare. Cişmeaua e şi ea stricată... Pînă şi poarta masivă de me­tal, de la stradă, a fost doborîtă ! In curte se poate intra acum ca în cîmp. Şi nici asta nu e totul. Intr-o noap­te (în luna februarie a anului trecut ) un camion a lovit şi a dărîmat peretele unei locuinţe dinspre curte. S-au­­ distrus, astfel, o cameră şi o marchi­ză, care nu au fost reparate nici pînă în ziua de astăzi. Molo­zul şi zidurile în rui­nă au rămas pe loc, neatinse. Pare de neconceput că aseme­nea fapte nu au avut, pînă acum, nici o ur­mare, cu atît mai mult cu cit este vorba de bunuri ale statului. Şi, totuşi, aşa este ! Aflăm cu uimire că nu s-a deranjat ni­meni să repare locu­inţa, deşi situaţia a fost semnalată Consi­liului popular al sec­torului 4. Şi mai uimi­tor este că nu s-a de­ranjat nimeni nici să descopere cine este şo­ferul vinovat (deşi n-ar fi fost greu, din mo­ment ce se ştie că lucrează la I.L.F.­­­4) ca să fie obligat să suporte consecințele legale ale faptei sale. Să mai spunem pe unde au umblat oa­menii, sesizînd situația intolerabilă în care au E. Bodnariuc E. Chiuaru (Continuare în pag. a 3-a) O SCARA DE AVION GARNISITA CU AUR, ARGINT ŞI BRONZ ! în faţă, două mari laureate ale atletismu­lui feminin mondial : Lia Manoliu (în dreap­ta) şi Viorica Viscopo­­lecuiu... în spatele lor, se disting Ionel Drimbă, Mihaela Peneş, Ion Ma­nea etc. După cum se vede, la sosirea olim­picilor au venit nu­meroşi „suporteri", care le-au făcut, ieri, celor mai buni dintre olim­picii noştri, o caldă ma­nifestaţie de simpatie. . Intre 7 și 9­­ noiembrie itt va avea loc - ------------------------­| Congresul­­ naţional­­ de farmacie S reşitul va găzdui o nouă şi importantă manifestare din domeniul ştiinţelor me­dicale. Este vorba de Congresul naţional de farmacie, organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale — Societatea de farma­cie. — Este a treia manifestare şti­­inţifico-profesională de acest gen care are loc după 1944 — ne spune prof. dr. GH. CIOGO­­LEA, preşedintele comitetului de organizare a congresului. In ul­timii ani, datorită condiţiilor deosebit de favorabile create de partid şi guvern, industria de medicamente din ţara noastră s-a dezvoltat în permanenţă, s-a extins reţeaua de unităţi, a spo­rit numărul cadrelor de specia­litate cu o calificare superioară. Toate acestea au dus la afirma­rea sectorului farmaceutic din punct de vedere ştiinţific atît pe plan intern, cit şi peste hotare. I. B. (Continuare In pag. a 3-a) „Troleibuzul e defect­ la ITB. Cobor­âţi, vă rog!“ 11 la sută dintre troleibuze se poticnesc pe traseu Inerenţă sau indolenţă ? Ceva despre „elas­ticitatea­" operativi­tăţii şi calităţii Cinci sute de mii. Acesta este numă­rul bucureştenilor care apelează zilnic la serviciile celor 375 de troleibuze exis­tente în circulaţie. Am efectuat recent un sondaj, pentru a vedea în ce mă­sură asigură I.T.B. o cerinţă majoră a călătorilor : ritmicitatea transportului. 80 la sută dintre călătorii chestionaţi ne-au atras atenţia asupra unuia şi a­­celuiaşi neajuns pe care-l socotesc drept o maladie cronică : dereglarea fluxului normal al circulaţiei din cauza troleibu­zelor oprite şi „trase pe dreapta“, cu captatorii daţi jos. Este vorba despre aşa-num­itele „căderi pe traseu“ datorate unor defecţiuni. Diferitele organe ale I.T.B. (serviciul circulaţiei, controlori, şoferi, conducerea Gospodăriei de transport electric) cu care am discutat despre acest neajuns au încercat să ne convingă că numă­rul de imobilizări ale troleibuzelor pe traseu s-a redus în ultimul timp, nemai­­constituind o problemă acută. Aşa sâ fie ? Apelînd la datele statistice nu am putut subscrie la o asemenea părere. Pentru că, în prezent, media „căderilor pe traseu“ se ridică pînă la 8 și chiar 11 la sută din parcul circulant. Mai concret, aproximativ 30 de troleibuze se defectează zilnic, ceea ce înseamnă că mii de cetăţeni sunt invitaţi să... co­boare — pentru transbordare — înainte de a ajunge la destinaţie şi că altor mii care aşteaptă în staţii li se răpesc minute preţioase. Intr-o singură zi, la 29 octombrie, 16 troleibuze de la acelaşi depou — ,,Şo­seaua Nordului“ — şi-au „abandonat“ pasagerii. Motivele ? Cinci încasatori nu s-au prezentat la serviciu, iar la trolei­buze au... rămas defecte pe traseu. Să precizăm că şase dintre acestea erau de pe o singură linie (90) şi că timpul cît au absentat din circulaţie a însumat opt ore şi 50 de minute. Aşadar, 88 de mi­nute de staţionare pentru fiecare ve­hicul ! Să fi fost nişte defecţiuni grave, care au necesitat atît de mult timp pen­tru remediere ? Nicidecum. In foarte multe cazuri a fost vorba de nişte de­fecţiuni banale, cu precădere... pene de cauciuc. In mod normal, pentru a schimba o roată — incluzînd şi timpul necesar pentru deplasarea maşinii de depanare — nu ar trebui să treacă mai mult de o jumătate de oră. Iată însă că, în ziua respectivă, turul 18 de pe linia 90 a stat imobilizat din cauza acestei defecţiuni mărunte nu mai puţin de... 3,35 ore !! Şi exemplul nu e singular. Intr-o recentă convorbire, inginerul şef al Gospodăriei de transport electric, Ion Opreanu, aprecia că majoritatea „căderilor pe traseu“ se datoresc u­­nor defecte de fabricaţie. De acoro. E­­xistă şi neajunsuri datorate constructo­rilor. Nu le trecem cu vederea. Dar cu prilejul investigaţiei noastre am intilnit defecţiuni de altă natură : frecventele Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 3-a)

Next