Informatia Bucureştiului, noiembrie 1968 (Anul 16, nr. 4731-4756)
1968-11-01 / nr. 4731
ai I I I I I I I I I I II traseul normal De la I.T.B. suntem informaţi că începînd din ziua de 3 noiembrie a.c., linia de autobuze 36, care a fost deviată din cauza lucrărilor de modernizare a bd. Păcii, îşi reia traseul normal în ambele sensuri pe bd. Păcii. Cu această ocazie linia se prelungeşte pe str. Apusului pina la complexul comercial, unde autobuzele vor întoarce. . In cursul zilei de azi, în cadrul Lunii preparatelor culinare, în restaurantele bucureştene s-au deschis expoziţii de artă culinară. O surpriză plăcută: „Gambrinus“ oferă consumatorilor circa 80 sortimente de preparate culinare, dintre care 15 specialităţi pe bază de vînat (iepure, căprioară etc.), precum şi purcei de lapte. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 4 grade. Timpul de mîine , probabil Vremea se menţine frumoasă şi continuă să se încălzească. Cerul va fi mai mult senin. Sine în general slab. Temperatura minimă 5—7 grade, iar maxima 23—25 de grade. 8K, de autobuze 36 işi reia u în Capitală, începînd de azi, se deschid şi numeroase expoziţii de prezentare a prăjiturilor şi torturilor de către marile cofetării şi laboratoare. în fotografie un aspect din laboratorul T L.C.R.-2 din bd. Mărăşeşti, de unde noi sortimente de prăjituri vor fi livrate unităţilor. Pe şantierul „Hanul lui Manuc“ lucrările de restaurare sunt in plină desfăşurare. In fotografie vedem o imagine din activitatea echipei de dulgheri condusă de Carol Kerester. Se lucrează la montarea consolelor pentru acoperiș. In vederea păstrării unei tente de vechime și a stilului de epocă, sunt refolosite materialele rezultate din demolarea clădirii. APROPO DL Vrăbii GHEORGHE DINU Duceţi-vă intr-o dimineaţă, sau pe înserat, peste drum de şantierul noului Teatru Naţional şi aşezaţi-vă la o masă a restaurantului Dunărea cu o simplă halbă şi veţi asista la un concert pe cit de natural, pe atît mai tulburător. Fără dirijor, fără partituri dar de o desăvîrşită perfecţiune. Este vacarmul melodic bidiurn al vrăbiilor. Este ciorovăiala lor — mici primadone de coloratură, disputa lor de ciripituri tocate. Păsările numai cînd sînt în pericol chrîie. Cînd îşi văd de treburile lor cotidiene — cintă. Ce gînguresc ? Pentru noi este o desfătare, dar pentru ele discuţie unanimă despre viaţa lor de fiecare zi, despre foamea lor, astîmpărată în maratonul lor zilnic, despre dragostea lor — nepăsătoare la discuţiile de cele mai multe ori anoste ale băutorilor de spume amare, la stridenţele frinelor şi fişîitul roţilor miilor de automobile care gonesc dedesubtul lor, la tulburătoarele lumini ale bulevardului. Vrăbiile îşi văd de treaba lor. Trăiesc cîntind.. Dacă şi-au umplut guşiţele cu puţintică hrană, cu stropul de apă — le ajunge ! Se întorc la disputa lor de claviaturi în hol, la concertul lor în cei doi pomi din faţa restaurantului cu mesele încă aşezate afară din pronia acestei toamne de miere şi de foşnete care-ţi inundă auzul cu paiete sonore. (Continuare în pag. a 2-a) • întâlnire cu cititorii în cadrul „Zilei scriitorului**, astăzi la ora 19, la Librăria „M. Eminescu“, are loc întîlnirea publicului cu scriitorul Ioan Chirilă, cu prilejul apariţiei cărţii sale „Glasul roţilor de tren“. Prezintă preşedintele Clubului sportiv Rapid. LOCURI LA ODIHNĂ ŞI TRATAMENT PENTRU TRIMESTRUL 1/1969 La Filialele O.N.T. din bd. Republicii nr. 4 şi 63 au fost puse in vînzare locuri la odihnă şi tratament pentru trimestrul I al anului 1969. La odihnă se găsesc, locuri în staţiunile : Sinaia, Buşteni, Predeal, Sovata, Tuşnad, Borsec şi Păltiniş. Pentru tratament în staţiunile: Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata, Eforie Nord, Basna, Govora, Ocna Sibiu, Sovata, Pucioasa, Victoria-1 Mai, Sîngeorz, Buziaş, Sinaia, Tuşnad, Vatra Dornei şi Borsec. CONSFĂTUIRE DE STOMATOLOGIE PE TEMA Metode moderne in tehnica dentară Mine dimineaţă, la ora 8, în sala de festivităţi a Clubului sindicatelor sanitare din bd. Republicii 21, vor începe lucrările unei consfătuiri de tehnică dentară. Participă tehnicieni dentari din unităţile stomatologice ale municipiului şi din ţară. Dintre lucrările ce vor fi prezentate amintim: „Rolul tehnicianului dentar în dezvoltarea practicii stomatologice“ (prof. dr. docent E. Costa şi dr. I. Gali), „Regimul de polimerizare şi influenţa acestuia asupra proprietăţilor acrilatului“ (ing. Tr. Bivolaru, dr. Iacob Saraga, şi extern Cristian Crainic), „Criterii de ancorare a protezei parţiale mobile” (Severian Straton), „Tehnica executării încrustaţiei metalice ca element de agregare* (Ioana Cristescu şi Gabriela Roşu), „Principii şi tehnici în executarea punților turnate din crom-cobalt" (Ion Covaci și Gh. Surcă) etc. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI Nr. 4731 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 noiembrie 1968 SE PREGĂTESC 8500000 de de felicitări Anul nou Am mai rupt OUde un calendar. Pini la Anul nou mai sunt doar 60 de zile. In acest timp fiecare va pregăti surprize plăcute celor apropiaţi. In ajutor ne vin, mai devreme, decit in alţi ani, şi australele pregătite de artiştii plastici şi graficieni, de lucrătorii sectorului poştal. Anul acesta Oficiul special de distribuire a timbrului pregăteşte 500 000 cărţi poştale şi pliante, realizate în condiţii grafice şi artistice mai bune decit în anii precedenţi. Primul set, format din 16 cărţi poştale color, înfăţişează o suită de imagini din folclorul poporului nostru — fotografii originale, montaje de păpuşi etc., într-un tiraj de 3 500 000 bucăţi. Pînă acum au fi fost tipărite şi difuzate direcţiilor de poştă şi telecomunicaţii judeţene 1 600 000 de bucăţi. Pentru oraşul Bucureşti au fost repartizate 100 000. Restul urmează a fi repartizate în cursul acestei luni. Un alt set, format din imagini realizate în peniţăl şi acuarelă, se afla sub tipar: ___ 4 000 000 bucăţi. Vor fi imprimate şi circa 1 000 000 pliante cu viniete şi fotografii color, în plicuri, cu peisaje de iarnă. Acestea vor fi difuzate în prima decadă a lunii în curs. Se află în pregătire și numeroase noi tipuri de telegrame de lux. 996IROLACUL“ /in cerc vicios Profesorul inginer chimist George Rădulescu, membru al Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din Republica Socialistă România, este autor al mai multor inovaţii şi invenţii : detector electric pentru anunţarea gazelor, dispozitiv de fixare a electrozilor la autobuze etc., etc. Ultima din serie — „Girolacul", are însă o istorie lungă și zbuciumată, care nu a fost elucidată nici azi... Salariat al serviciului tehnolog-șef din cadrul Ministerului Industriei Alimentare, inginerul G. Rădulescu experimentează o nouă metodă de etanșare a sticlelor. Inovaţia — care aducea o economie antecalculată de aproape 6 milioane lei anual — este acceptată spre aplicarea şi extinderea ei în toate întreprinderile Vinalcool, însă bucuria autorului a fost de scurtă durată ! Aceiaşi oameni care hotărîseră superioritatea „rondelelor de carton impregnate cu o soluţie elastică şi neinflamabilă preparată’ din material indigen“, decid, ulterior, respingerea inovaţiei.Măsura aceasta a avut dedesubturile ei, iar la vremea cuvenită miliţia economică a făcut lumină, iar „Informaţia Bucureştiului“ — care intervenise cu articolul „Coautori“ — a primit asigurări că „Direcţia tehnică va restudia inovaţia nr. 8“, dar acestor promisiuni nu li s-au dat curs). Şi anii au trecut... ■n 1965, ing. G. Rădulescu depune la Oficiul de stat pentru invenţii, spre brevetare (cu titlurile „Email lac incolor pentru conservarea lucrărilor de artă”, „Email lac pentru acoperirea materialelor metalice şi nemetalice“), dosarele 5155 şi 5141 Bătrînul „Girolac“ cedase terenul .,nepoţilor“ ! Noul produs prezintă o seamă de proprietăţi deosebite : — nu se dizolvă în baze, eter, benzină, apă sărată, este stabil în intervalul de temperaturi între plus 120 şi minus 80 de grade ; îşi menţine elasticitatea şi flexibilitatea; uscarea se face rapid în 15—30 minute... Aplicat pe oase fosile, piese muzeologice, mumii, le întăreşte şi le împiedică alterarea. Nu este toxic şi nu este exploziv. Se poate aplica, la temperatură normală, chiar pe piese ruginite (Aceste recomandări sunt extrase din dosarul de brevet, şi din revista „Ştiinţă şi tehnică“ din 9 septembrie 1967). în plus, experienţele făcute în diferite întreprinderi (de către autor) indică superioritatea noului produs — confirmată de aprecierile Institutului de arheologie al Academiei, întreprinderii „Arta mobilei“, întreprinderii „Electro-bobinaj“, a Fabricii de marmeladă Topoloveni şi ale colecţionarilor de tablouri. Dar, „Girolac“-junior nu obţine brevet și drept de industrializare. Argumentele contra ? 1. Produsul nu corespunde STAS 3421/52. 2. Produsele de acetat de celuloză (provenită din import), fabricate în întreprinderea „Color“, s-au dovedit necorespunzătoare higroscopicităţii. 3. Deşeurile propuse ca materie primă vor avea grad diferit de îmbătrînire şi nu vor garanta calitatea constantă a lacurilor (!?). 4. In sfîrşit, emailul nu poate fi utilizat în conservarea lucrărilor de artă pentru că... inginerul G. Rădulescu nu este membru al Fondului plastic (!!!). Asigur, complexitatea, varietatea problemelor înregistrate la Oficiul de stat pentru invenţii, spre a fi rezolvate, fac imposibilă existența unui aparat propriu de verificare. Aşadar, e pe deplin justificat faptul că pentru a fi decisă soarta Girdlacului, s-a apelat la un for specializat, cum este Ministerul Industriei Chimice. Nu se poate contesta bunăvoinţa Direcţiei tehnice din Ministerulindustriei acceptat săcerceteze şi să sondeze posibilităţile unui produs recomandat ca nou. Dar cum a acţionat bunăvoinţa, se cuvine să vorbim ceva mai mult... Dintr-un început vom arăta că, deşi au fost obţinute în baza unor incontestabile documentări, argumentele aduse în defavoarea Girdlacului nu depăşesc limitele unor ipoteze. In nota explicativă se comunică experienţa întreprinderii „Color“ privind fabricarea produselor pe bază de acetat obţinut din import, trăgîndu-se concluzia că Girolacul se va comporta identic (!). Dar analiza a demonstrat că girolacul rezistă la apă ! După aceea, se ştie, orice noutate neagă ceea ce este depăşit. Or, emailul nou a fost respins pentru că nu se încadra intr-un STAS foarte vechi (Rebel, însă, Girdlacul a început să se încadreze în STAS-ul modificat în 1966 şi nimeni nu garantează că nu va fi etanş unui STAS în 1970). Lăsînd la o parte faptul că această respingere, reprezintă o nedelicateţe faţă de munca unui om care ani de zile s-a străduit să realizeze ceva, ne apare cu totul paradoxală expedierea acestui proiect numai în baza unor argumente de bibliotecă. Mai ales Roxana Costache (Continuare în pag. a 3-a) I D In imaginile de mai sus vă prezentăm două dintre ilustratele felicitare, puse la dispoziţia populaţiei pentru transmiterea urărilor pentru Anul nou Urme ale unei mari contrabande O Pasagerul cu pălăria mare # „Surprizele" unei percheziţii cu încărcătură model cisternă preţ A ÎNCEPUT, organelor vamale de la aeroportul din Tokio nu li s-a părut nimic suspect la pasagerul care îşi întindea dezinvolt bagajul spre control. Unul din miile de călători ce descind zilnic în capitala Japoniei fie ca turişti, fie chemaţi de obligaţii de serviciu înalt, bine legat, îmbrăcat cu un pardesiu de burete. Ceea ce contrasta puţin cu restul înfăţişării era o pălărie mare, cu boruri largi, pe care omul aflat în faţa agenţilor vamali o purta trasă pe ceafă. După îndeplinirea formalităţilor, pasagerul şi-a luat fără grabă geamantanul imitaţie de piele şi s-a îndreptat spre ieşire. In acel moment, unul amare agenţii poliţiei vamale şi-a aruncat privirea asupra călătorului ce se îndepărta. Observată din spate, pălăria acestuia era exagerat de umflată. Faptul l-a intrigat pe agent. Poftit din nou la ghişeul vămii pasagerul suspect a fost rugat să se descopere. Intîmpinînd împotrivire, agentul s-a văzut nevoit să procedeze la percheziţionarea călătorului. PRIMA descoperire i-a confirmat întru totul bănuielile. Pălăria pasagerului era căptușită cu o placă de aur în (Continuare in pag. a 1-a) ULTIMELE STISI SPORTIVE ® La Bruxelles s-a desfăşurat întîlnirea internaţională amicală de handbal (masculin) dintre echipa Belgiei şi selecţionata secundă a R.F. a Germaniei. Victoria a revenit handbaliştilor vestgermani cu scorul de 29—15 (16—9). La Oslo s-a disputat primul meci dintre echipele Lyn Oslo şi Norrkoeping, contînd pentru turul LT al competiţiei europene de fotbal „Cupa cupelor“, victoria a revenit fotbaliştilor norvegieni cu scorul de 2-0 (1-0). Returul acestei întîlniri va avea loc la 17 noiembrie la Norrkoeping. Fabrica de nasturi București produce zilnic peste 1 milion de articole specifice. In fotografie vedere de ansamblu din moderna hală de prelucrare a nasturilor Capodopera nu cade din cer TRAIAN ŞELMARU Promovarea dramaturgiei originale pe scenele teatrelor — am mai afirmat-o — rămîne şi în acest an problema nr. 1. Dacă revin azi, o fac pentru că ne aflăm la începutul lui noiembrie, cînd primul val al premierelor actualei stagiuni a trecut- Au fost multe şi de tot felul : Ucigaş fără simbrie, Becket, Dansul morfii, Ingrijitorul, Meteorul, Oraşul nostru, Melodie varşoviană, Frumoasa duminică de septembrie, Ion. Nu cred să-mi fi scăpat vreuna, dar, oricum, asta n-are importanţă. Deşi nu s-a petrecut, artisticeşte vorbind, nici un eveniment prea important, cîteva spectacole sunt vizibile cu satisfacţie pentru public (prin valoarea textelor, prin interpretare, prin originalitatea montării). La capătul acestui prim val, ceva sare în ochi : stagiunea s-a deschis cu un repertoriu foarte, ca să zic aşa, de import. Piesa originală ? E înscrisă în repertoriu, „vom începe (sau am început) repetiţiile", „mai lucrăm cu autorul", şi ca să nu exagerez, n-am să afirm că o să ne apuce vara tot aşteptîndu-l pe Godot, dar nu ştiu dacă aşa cum merge treaba, vom avea măcar pînă la sfîrşitul acestui an surpriza unei noi premiere româneşti. Mărturisesc că faptul e, pentru mine cel puţin, de neînţeles. Majoritatea pieselor programate pe scenele teatrelor bucureştene au fost publicate fie în revista Teatrul fie în alte reviste. Aşa stau lucrurile cu Croitorii cei mari din Valahia, cu Săptămîna patimilor, cu Iertarea, cu Un scurt program de bossanove, cu Magie interzisă, cu Cezar, măscăriciul piraţilor. De altfel Iertarea, Croitorii şi Cezar au şi fost jucate pe scenele teatrelor din Arad, Petroşeni, Sibiu şi Sf. Gheorghe, acesta din urmă venind şi într-un turneu în Capitală. Atitudinea teatrelor din ţară care au pregătit pentru deschiderea stagiunii piese originale noi e fără doar şi poate meritorie. Unele fac chiar eforturi deosebite în această privinţă, invitînd în reprezentaţie capete de afiş bucureştene, cum s-a întîmplat la Petroşeni, unde Voievodului din Croitorii cei mari din Valahia i-a dat pentru prima oară viaţă scenică un actor ca Septimiu Sever. Prezenţa unui asemenea interpret în distribuţie a ridicat simţitor nivelul spectacolului pus în (Continuare in pag. a 2-a) Obligaţiu !m să repare ce a stricat! In imobilul din calea Dudeşti nr. 90 au locuit, în linişte şi bună pace, nouă familii. Pînă în ziua cînd (era cu vreo zece ani în urmă) nu se mai ştie cui i-a venit ideea să transforme subsolul imobilului în... depozit pentru legume. Zis şi făcut, cu aprobarea fostului sfat popular al raionului Tudor Vladimirescu. Şi, tot de atunci — uşor de înţeles — liniştea locatarilor a pierit fără urmă. Le-au răpit-o camioanele de tonaj greu, care (fie zi, fie noapte) veneau să încarce ori să descarce marfă. Dar iată că o scrisoare sosită la redacţie ne aduce la cunoştinţă că actualul beneficiar al subsolului — I.L.F. a sectorului 4 — a distrus nu numai liniştea oamenilor. Curtea a juns numai şanţuri şi hîrtoape ; pavajul e complet deteriorat, la fel instalaţia de canalizare. Cişmeaua e şi ea stricată... Pînă şi poarta masivă de metal, de la stradă, a fost doborîtă ! In curte se poate intra acum ca în cîmp. Şi nici asta nu e totul. Intr-o noapte (în luna februarie a anului trecut ) un camion a lovit şi a dărîmat peretele unei locuinţe dinspre curte. S-au distrus, astfel, o cameră şi o marchiză, care nu au fost reparate nici pînă în ziua de astăzi. Molozul şi zidurile în ruină au rămas pe loc, neatinse. Pare de neconceput că asemenea fapte nu au avut, pînă acum, nici o urmare, cu atît mai mult cu cit este vorba de bunuri ale statului. Şi, totuşi, aşa este ! Aflăm cu uimire că nu s-a deranjat nimeni să repare locuinţa, deşi situaţia a fost semnalată Consiliului popular al sectorului 4. Şi mai uimitor este că nu s-a deranjat nimeni nici să descopere cine este şoferul vinovat (deşi n-ar fi fost greu, din moment ce se ştie că lucrează la I.L.F.4) ca să fie obligat să suporte consecințele legale ale faptei sale. Să mai spunem pe unde au umblat oamenii, sesizînd situația intolerabilă în care au E. Bodnariuc E. Chiuaru (Continuare în pag. a 3-a) O SCARA DE AVION GARNISITA CU AUR, ARGINT ŞI BRONZ ! în faţă, două mari laureate ale atletismului feminin mondial : Lia Manoliu (în dreapta) şi Viorica Viscopolecuiu... în spatele lor, se disting Ionel Drimbă, Mihaela Peneş, Ion Manea etc. După cum se vede, la sosirea olimpicilor au venit numeroşi „suporteri", care le-au făcut, ieri, celor mai buni dintre olimpicii noştri, o caldă manifestaţie de simpatie. . Intre 7 și 9 noiembrie itt va avea loc - ------------------------| Congresul naţional de farmacie S reşitul va găzdui o nouă şi importantă manifestare din domeniul ştiinţelor medicale. Este vorba de Congresul naţional de farmacie, organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale — Societatea de farmacie. — Este a treia manifestare ştiinţifico-profesională de acest gen care are loc după 1944 — ne spune prof. dr. GH. CIOGOLEA, preşedintele comitetului de organizare a congresului. In ultimii ani, datorită condiţiilor deosebit de favorabile create de partid şi guvern, industria de medicamente din ţara noastră s-a dezvoltat în permanenţă, s-a extins reţeaua de unităţi, a sporit numărul cadrelor de specialitate cu o calificare superioară. Toate acestea au dus la afirmarea sectorului farmaceutic din punct de vedere ştiinţific atît pe plan intern, cit şi peste hotare. I. B. (Continuare In pag. a 3-a) „Troleibuzul e defect la ITB. Coborâţi, vă rog!“ 11 la sută dintre troleibuze se poticnesc pe traseu Inerenţă sau indolenţă ? Ceva despre „elasticitatea" operativităţii şi calităţii Cinci sute de mii. Acesta este numărul bucureştenilor care apelează zilnic la serviciile celor 375 de troleibuze existente în circulaţie. Am efectuat recent un sondaj, pentru a vedea în ce măsură asigură I.T.B. o cerinţă majoră a călătorilor : ritmicitatea transportului. 80 la sută dintre călătorii chestionaţi ne-au atras atenţia asupra unuia şi aceluiaşi neajuns pe care-l socotesc drept o maladie cronică : dereglarea fluxului normal al circulaţiei din cauza troleibuzelor oprite şi „trase pe dreapta“, cu captatorii daţi jos. Este vorba despre aşa-numitele „căderi pe traseu“ datorate unor defecţiuni. Diferitele organe ale I.T.B. (serviciul circulaţiei, controlori, şoferi, conducerea Gospodăriei de transport electric) cu care am discutat despre acest neajuns au încercat să ne convingă că numărul de imobilizări ale troleibuzelor pe traseu s-a redus în ultimul timp, nemaiconstituind o problemă acută. Aşa sâ fie ? Apelînd la datele statistice nu am putut subscrie la o asemenea părere. Pentru că, în prezent, media „căderilor pe traseu“ se ridică pînă la 8 și chiar 11 la sută din parcul circulant. Mai concret, aproximativ 30 de troleibuze se defectează zilnic, ceea ce înseamnă că mii de cetăţeni sunt invitaţi să... coboare — pentru transbordare — înainte de a ajunge la destinaţie şi că altor mii care aşteaptă în staţii li se răpesc minute preţioase. Intr-o singură zi, la 29 octombrie, 16 troleibuze de la acelaşi depou — ,,Şoseaua Nordului“ — şi-au „abandonat“ pasagerii. Motivele ? Cinci încasatori nu s-au prezentat la serviciu, iar la troleibuze au... rămas defecte pe traseu. Să precizăm că şase dintre acestea erau de pe o singură linie (90) şi că timpul cît au absentat din circulaţie a însumat opt ore şi 50 de minute. Aşadar, 88 de minute de staţionare pentru fiecare vehicul ! Să fi fost nişte defecţiuni grave, care au necesitat atît de mult timp pentru remediere ? Nicidecum. In foarte multe cazuri a fost vorba de nişte defecţiuni banale, cu precădere... pene de cauciuc. In mod normal, pentru a schimba o roată — incluzînd şi timpul necesar pentru deplasarea maşinii de depanare — nu ar trebui să treacă mai mult de o jumătate de oră. Iată însă că, în ziua respectivă, turul 18 de pe linia 90 a stat imobilizat din cauza acestei defecţiuni mărunte nu mai puţin de... 3,35 ore !! Şi exemplul nu e singular. Intr-o recentă convorbire, inginerul şef al Gospodăriei de transport electric, Ion Opreanu, aprecia că majoritatea „căderilor pe traseu“ se datoresc unor defecte de fabricaţie. De acoro. Există şi neajunsuri datorate constructorilor. Nu le trecem cu vederea. Dar cu prilejul investigaţiei noastre am intilnit defecţiuni de altă natură : frecventele Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 3-a)