Informatia Bucureştiului, februarie 1969 (Anul 16, nr. 4809-4832)

1969-02-01 / nr. 4809

CE VOM VIZIONA IN FEBRUARIE? La ora cînd se pregătesc abia afişele ce vor înviora străzile bucu­­reştene cu pete de culoare, cu patetice chemări la întilnirile cu arta, la ora cînd, în repetiţiile de dimineaţă, gesturile actorilor umplu încă golurile din recuzită, iar printre frinturile de decoruri se zăresc pereţii goi ai scenei,, transcriem aici, pentru dv„ cîteva dintre titlurile piese­lor care vă vor împodobi serile lunii care începe azi, cîteva dintre numele celor ce lucrează cu sîrg la desăvîrşirea acestor spectacole, cîte­va dintre opiniile lor. Iată-le : iiiiimmmiiiiiiiiimmv­ iiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiii Spectacol de autor semnat Aurel Baranga Dimineaţă obişnuită de lucru la Tea­trul naţional „I. L. Caragiale“. In sala Stu­dio, duelul replicilor e adesea între­rupt de vocea unui arbitru, mai exigent ca oricând. Căci, de această dată, regizo­rul este una şi aceeaşi persoană cu au­torul piesei care se repetă. O veche şi bună cunoştinţă a publicului , Aurel Baranga, în pauză, solicităm dramatur­gului o declaraţie de avanpremieră. — Cu Travesti, mă întorc după o lun­g­ă absenţă la Teatrul naţional, unde am ebutat acum 20 de ani. Noua mea pie­să, aşa cum lasă să se înţeleagă şi titlul ei, se petrece in lumea teatrului, acolo unde travestiul este un mod de existen­ţă şi de profesie cu totul obişnuit. Piesa Insă nu pule să demonstreze că, în afara travestiului ţinlnd de meserie, a început să circule şi un travesti moral, mai pu­ţin defandabil. Aşa cum spune eroina principală a piesei : „Am adus viaţa în teatru, ceea ce este foarte bine, iată însă că întră teatrul în viaţă, ceea ce este foarte rău“. Cu alte cuvinte, fac un apel la luciditate şi încerc să atrag atenţia asupra acelui pericol în care se pot găsi unii oameni, cînd nu mai ştiu nici ei înşişi cînd joacă teatru şi cînd sînt sinceri. Asigur regia acestei comedii, în cola­borare cu Victor Moldovan, ajutat de un strălucit colectiv in frunte cu Mar­cela Rusu, care sper că nu va mai avea motive să se plingă de rolul încredinţat, fiindcă joacă şi comedie, şi dramă, şi vodevil, şi tragedie şi e, rînd pe rînd, directoarea unui teatru, actriţă, mamă, soţie şi, dincolo de toate acestea, un om complex şi al zilelor noastre. Colec­tivul prezintă pe cei mai buni actori ai primei noastre scene. Dacă nu-i citez pe toţi, o fac pentru ca să nu păcătuiesc prin omisiunea cuiva. Decorurile sunt semnate de M. Tofan, mai inspirat ca oricind. Premiera, în seara zilei de 13 februarie, ca un semn că ne-am eliberat de su­perstiţii. Clasici redescoperiţi După ce, multă vreme, patrimoniul dramaturgiei clasice universale a cam fost dat uitării, brusc, in această sta­ teatral­ ­iune, teatrele şi-au amintit de existen­ţa lui. In consecinţă , Andromaca şi Fe­dra de Racine, Troienele de Euripide, prezente la rampa bucureşteană. Tea­trul „Ion Creangă" a înscris pe avizie­rul de repetiţii un titlu nou : Egmont de Goethe­— Mă feresc de anticipări, cu toate că premiera nu e departe — ne-a de­clarat N. Al. Toscani, regizorul specta­colului. îmi pot preciza doar Intenţiile : un spectacol cu rezonanţe contempora­ne, pe care generozitatea textului nu numai că le permite, dar le şl presupu­ne. în acest sens și-a conceput decoru­rile Paul Bortnovschi — un dispozitiv scenic, in măsură să pună In valoare verbul Iul Goethe. în rolurile principale: Marcel Gingulescu, Sandina Stan, Gheor­­­ghe Vrînceanu, Anca Zamfirescu, Natalia Arsenie, Constantin Lipovan, Gheorghe Gimă şi Ion Pavlescu, deţi­nătorul rolului ti­tular. Mulţi ani actor de frunte al Naţio­nalului craiovean, Ion Pavlescu a dat şi bucureştenilor prilejul să-i aplau­de : bufonul din A 12-a, noapte, lago­siin Othello — două personaje shakes­­peareene cărora le-a conferit inte­resante şi perso­nale Interpretări. Acum se pregăteşte pentru primul rol de anvergură pe scena bucureşteană: — De prisos să vorbesc despre e­­moţiile şi incertitu­dinile care mă în­cearcă. Caut să-i confer lui Egmont mult, cît mai mult omenesc, caut să scot în evidenţă no­bilele sale idealuri etice, caut ca replica să spună ceva, cît mai mult, contemporanilor mei. Caut... şi nu cred că voi sfîrşi vreodată cu cău­tările. Două premiere la Teatrul Mic Preţul, ultima lucrare a dramaturgului american Arthur Miller, şi-a trăit eve­nimentul festiv al premierei mondiale la New York, în seara de 7 februarie 1908. Sosind un an mai tîrziu, premiera bucureşteană are, intr-un fel, semnifi­caţia unei aniversări şi constituie, fără îndoială, o confirmare a calităţilor unei piese care, în numai 12 luni de la debut a descris o amplă şi triumfală traiecto­rie pe marile scene ale lumii — la Vie­­na, la Berlin, la Zürich, pentru Teatrul Mic, înscrierea în re­pertoriu a dramei Preţul reprezintă rea­firmarea unei predilecţii constante : dra­maturgia lui Arthur Mlleri (Să nu uităm că, în stagiunile din urmă, s-au jucat aici, din opera aceluiaşi autor, Amintirea a două dimineţi de luni şi Incident la Vichy). Cea de-a treia piesă de 1 Miller care va prinde viaţă în sala din str. Constantin Miile îşi va datora existenţa scenică regizorului Crin Teodorescu, scenografului Ştefan Hablinski şi unui grup restrins de excelenţi actori : Ion Marinescu, Doina Tuţescu, Tudorel Popa, Gh. Ionescu-Glon. Intîlnirea cu persona­jele lui Miller înseamnă pentru ei nu numai prilejul unor pasionante reali­zări şi împliniri profesionale, ci, totoda­tă, obligaţia de a susţine comparaţia cu o strălucitoare galerie de vedete interna­ţionale (jucînd unul dintre aceste per­sonaje pe scena Burgtheater-ului vienez, Ewald Balser a izbutit să cucerească o importantă distincţie de Interpretare pe anul 1968). Şi, în vreme ce actorii sus-amintiţi îşi pregătesc intrarea în arena turnirului, colegii lor, Leopoldina Bălănuţă, Dumi­tru Furdui, Eugenia Popovici, Mihai Do­­garu, Constantin Dinescu, Elena Pop şi, împreună cu ei, regizorul Ion Cojar, sînt pe sfîrşite cu repetiţiile piesei Ierta­rea de Ion Băieşu­ Ne-am adresat auto­rului cu rugămintea de a ne împărtăşi sentimentele sale faţă în faţă cu nişte eroi zămisliţi de imaginaţia sa şi care, obiectivaţi prin actul transpunerii sce­nice, s-au emancipat în raport cu părin­tele lor, scriitorul. Ca orice părinte, se pare că Ion Băieşu consimte cu greu la această emancipare — căci iată ce ne-a răspuns : — Intr-adevăr, mă tem că peste circa zece zile s-ar putea să aibă loc premie­ra bucureșteană a piesei mele, Iertarea. Spun asta deoarece am văzut cu ochii mei citeva repetiţii. Pe scena semigoală, actorii spuneau cuvinte care cîndva mi-au aparţinut. Ei se priveau cînd cu dragoste, cînd cu ură, cînd cu milă şi se mişcau în jurul unei mobile tulburaţi şi convinşi­ Unul dintre ei a început la un moment dat să ţipe şi să se tăvăleas­că pe jos de durere, în timp ce altul gemea cumplit. Ghemuit într-un foto­liu, undeva prin bezna balconului, cu ghearele înfipte în propria şi păcătoasa mea carne, îmi ziceam : „Doamne, oa­­menii ăştia suferă numai şi numai din cauza mea. Ei sînt nevinovaţi !“. Poate vreţi să ştiţi despre ce e vorba în piesă. Piesa a fost scrisă acum patru ani (pe vremea aceea scriam tot atît de repede şi de uşor, precum de repede şi de uşor vorbesc acum). După cîte îmi aduc aminte în actul întîi era vorba de o urmărire, in actul doi despre o în­­tîlnire, iar în getul trei despre o des­­părţire. Epilog nu are. Piesa începe trist şi se sfîrşeşte tragic. Asta nu înseamnă că spectatorii trebuie musai să plîngă , nu tot ce se întîmplă pe scenă e adevărat ; uneori actorii se mai şi prefac. Adriana Rotaru E. Comarnescu Doi dintre interpreţii comediei Travestii Marcela Rusu şi Matei Alexandru, în atent colocviu cu dramaturgul-regizor Aurel Baranga. Şi totuşi... Aceşti actori, îmbrăcaţi aici in banale haine da stradă, vor Împrumuta, peste puţină vreme, înfăţişarea per­sonajelor dintr-o tragedie celebră : Egmont. MIHAI STOIAN: „REABILITAREA UNUI HAIDUC - PANTEUMOI „în acest roman-anchetă e un joc onoarea, unui om. Realmente, atunci cînid am pornit la investigarea cazului Pantelimon, nu ştiam cu precizie la ce concluzie voi ajunge, pe temeiul ac­telor şi pe cel al faptelor săvîrşite de ei, a fost un simplu tîlhar de co­dru ori un haiduc ? Piesele ,,dosaru­lui" s-au adunat cu migală şi scru­­pulozitate. Desigur, redescoperind fi­gura unui haiduc — în plin secol XX — contemporan cu soţii Curie şi cu Einstein, pe de o parte, contemporan cu formele organizate de luptă împo­triva împilării, pe de altă parte, nu ne putem reţine poate un zlmbet îndu­ioşat şi o uşoară strîngere de inimă acum, la această tardivă întîlnire cu victima unei discreditări nemeritate­­, totuşi, un act de dreptate, faţă de memoria lui, faţă, de onoarea familiei sale, pe care autorul a reuşit s-o gă­sească recent într-un sat îndepărtat și anonim". AL. GRAUR: „Tendinţele actuale ale limbii române“ „Se ştie că limba se schimbă în per­manenţă, ca de alt­fel tot ce e pe lume. Cercetîndu-se situa­ţia actuală a limbii române, se pot con­stata o serie nenu­mărată de schimbări de amănunt. Am în­cercat, în cartea mea, să grupez aceste schimbări în aşa fel incit să extrag ce e esenţial in ele, să degajez liniile pe care se produc. Aces­te linii pot fi întru­­cîtva prevăzute dacă ne referim la evo­luţia lingvistică de pînă acum, pe care o putem cunoaşte mai uşor, deoarece perspectiva istorică ne arată clar ce a fost durabil şi ce a fost efemer în schimbările produse. La rindul lor, con­cluziile trase din si­tuaţia actuală ne a­­jută să prevedem, cel puţin în linii mari, evoluţia viitoa­re“. I M. N. RUSU: UTOPICA „Nu am scris cronică literară ; poate constrins de tradiţia rubricii de re­vistă , poate în perioada tatonărilor. Am scris, (sau am încercat să scriu) o critică literară care să se întilnească cu filozofia, care să dezică impresio­nismul critic ; cu alte cuvinte, o cri­tică literară aşa cum o vedea Lucian Blaga (mai puţin Călinescu) şi cum o întrevăzuse şi realizase Pompiliu Con­­stant­inescu (vezi „Tudor Arghezi“). Am preluat de la aceştia o serie de sugestii structuraliste, mult mai adec­vate fenomenului literar românesc de­cit structuralismul tardiv, de import , un structuralism tehnicizant şi nu fi­lozofic. Şi, în măsura în care creaţia literară s-a dovedit aptă a se con­frunta cu aceste criterii specifice, în măsura în care creaţia însăşi a impus altele, printr-o viziune artistică origi­nală, analizele mele n-au fost cronici literale”. INFORMATIA De-ale cosmonauţilor Zborul in cosmos al Valentinei Tereş­­kova a fost o utilă experienţă pentru ştiinţă, dar şi un act de mare curaj al celebrei aviatoare sovietice. lată, insă, că prima femeie cosmonaut ne rezerva fi o surpriză da ordin... artistic. In co­laborare cu poetul A. Sofronov, Valen­tina Tereskova a scris libretul unei ope­re intitulată „Alfa şi Omega". Şi ca să nu se creadă că vocaţia terestră de scriitoare este o simplă intimplare, ea lucrează in prezent la textul unei alte opere, „Cosmonauţii", pe muzici de V. Muradeki. Evident, reputatul compozitor sovietic nici nu şi-ar fi putut dori un colaborator mai autorizat ! Panait Istrati la Gallimard După „Kira Kiralina“ (apărută in co­lecţia „Livre de poche“), „Ciulinii Bără­ganului” (editată la „Grasset“) şi „Călă­toriile mele” (publicată de editură „Gal­limard”), alte două volume din opera lui Panait Istrati au văzut lumina tipa­rului la Paris. „Povestirile lui Adrian Zograffi“ şi „Tinereţea lui Adrian Zo­­graffi”, sunt prefaţate de Joseph Kessel, care se ocupă pe larg nu de opera scrii­torului român (foarte cunoscută in Fran­ţa), ci de Panait Istrati — omul. Călă­torind din ţară in ţară — remarcă Kessel — nerezistînd aventurii, exaltat sau disperat, îndrăgostit de viaţă sau scandalizat de nedreptăţi şi suferinţe, Panait Istrati realizează în opera sa ceea ce s-ar putea numi „in căutarea timpului pierdut“, retopind cu mare vi­goare artistică propria viaţă, încărcată de legende şi adevăr. Picasso despre Juan- Miró Juan Miró, unul din cele mai repre­zentative peneluri contemporane, a îm­plinit recent 75 de ani. Cu acest prilej, la Barcelona, oraşul său natal, s-a des­chis o expoziţie omagială cu 400 de lu­crări : picturi, sculpturi, bronzuri, ce­ramică, gravuri şi litografii, repartizate cronologic, aceasta deoarece festivitatea marca Si 5tt de aţii de la prima­­ expozi­ţie a artistului spaniol în acelaşi oraş. Unele pînze („Autoportret“, „Dansatoa­re spaniolă“, „Cap de ţăran catalan“ etc.) au fost cerute de Picasso pentru Expoziţia universală din Paris. Gestul autorului „Guernicel“, departe de a fi o simplă amabilitate, confirmă o părere exprimată cu alt prilej . Fascinaţia pîn­­zelor lui Miró — spune Picasso — con­stă în simplitatea, puritatea liniilor care ne poartă de la mit la realitate. O manieră, o ritmică ce amintește de picturile rupestre. POET, CI CERINŢE (Urmare din pag. I) „bărbi“, chiar dacă unii au o oare­care podoabă facială piloasă. Cine ar putea spune că academicianul şi poetul Al. Philippide, profesorul Şerban Cioculescu, poetul Virgil Teodorescu, dramaturgul Paul Eve­­rac, criticii Ion Frunzetti sau Adrian Marino sînt lipsiţi de sen­­sibilitate şi umblă cu foarfecă de tăiat aripi ? — Dar de ce au tăbărît cu toţii peste o anumită poezie, de parcă ar reprezenta cea mai grozavă pri­mejdie publică ? Nu are un poet dreptul să scrie cum socoate de cuviinţă şi să-şi apere crezul poe­tic ? — Sigur că are dreptul, dar şi alţii au dreptul să-l critice, în con­formitate cu opiniile lor literare. Nimeni nu a spus că ermetismul e cea mai grozavă primejdie publică. Ceea ce s-a spus este că astăzi aş­teptăm de la un poet, care îşi simte responsabilitatea artistică şi cetăţe­nească, o poezie aderentă de reali­tăţile noastre. — Dar, în definitiv, dumneata ce vrei de la poeţii criticaţi ? — Eu, păcatele mele, nu vreau nimic. Ei vor de la mine, iubitorul de poezie, să mă las intimidat de poza superbă şi să zic că-mi place ceea ce nu înţeleg, numai pentru a nu fi socotit lipsit de fineţe. Dar, totuşi, dacă mă gîndesc mai bine, şi eu vreau ceva de la ei. In definitiv, ei sînt pe lume ca să mă delecteze pe mine şi nu eu ca să îi admir pe ei. Să nu inversăm servituţile fireşti. — A ! Va să zică, vezi că am dreptate. Vrei­ să îi aserveşti şi să le retezi libertatea de creaţie. — Nu vreau să îi aservesc ! Vreau numai să nu se uite că existăm noi, iubitorii de poezie, şi că dacă un poet năzuieşte să valoreze în planul culturii, nu e suficient să­ se con­stituie împreună cu alţi cîţiva în­tr-un cerc de adulaţie reciprocă. Numai noi, cei ce iubim poezia şi îi­ resimţim necesitatea, străduin­­du-ne continuu să-i sesizăm prospe­ţimea, putem autentifica existenţa lor ca poeţi, prin emoţia noastră sinceră, dacă ei reuşesc s-o declan­şeze. — Am mai auzit asta, de atîtea ori . Dumneata uiţi, se vede, cîţi poeţi autentici n-au fost înţeleşi de contemporani şi numai posteritatea le-a făcut dreptate. — Asta îmi aminteşte de butada unui poet francez. „A scrie pentru posteritate, spunea acesta, este a scrie pentru sugarii de astăzi. De ce aş avea mai multă încredere în ju­decata lor încă neînchegată — se întreba el — decit în cea formată a contemporanilor mei ?“ — Nu se rezolvă o problemă atît de serioasă cu o glumă ! — Gluma îşi are tîlcul ei ! Dar dacă­ vrei să discutăm cu gravitate, pot să-ţi spun că epoca noastră pune într-un fel nou problema gloriei postume Cînd asistăm la accelera­rea ulu­i a progresului cunoştin­ţelor u­e, cînd vedem cu ce vi­teză enormă se schimbă configura­rea universului în înţelegerea ome­nirii, cînd cele mai îndrăzneţe romane-ficţiune sînt depăşite rapid de realitate, ce presupuneri putem noi face oare asupra sensibilităţii artistice a generaţiilor viitoare ? Dacă un poet nu urmăreşte numai admiraţia altor doi, trei, cu speran­ţa de reciprocitate, ci a multor, a cît mai multor iubitori de poezie, cu o educaţie estetică autentică, el tre­buie să conteze pe sensibilitatea contemporanilor lui, nu pe a unor urmaşi ipotetici. Asta, în primul rînd, în al doilea rînd, astăzi pu­blicul este deosebit de receptiv, de deschis pentru poezia autentică. Do­vada o constituie rapiditatea cu care se epuizează cărţile de poezie ce cristalizează artistic năzuinţele, e­­forturile, problematica noastră rea­lă. Visul nu poate fi străin acestei poezii, dar acest vis, cum au expli­cat convingător cei despre care po­meneam, este altceva decît „lucidi­tatea“ onirică, care se vrea străină de realitate. — De ce pui în seama unor oa­meni niște lucruri pe care ei nu Ierau opus ? — Pentru că încerc să descifrez ce se află cu adevărat, poate chiar fără ştirea lor „lucidă“, în implica­ţiile spuselor lor. Sfîrşitul discuției n-am mai apu­cat să-l ascult... „O Elviră autentică“ 28 de concurenţi din Franţa, Argentina, Anglia, Uruguay, Japonia, Italia, Spania, Bulgaria, Romania, Grecia şi multe alte ţâri au participat la cel de-al VI-lea Con­curs internaţional de canto „Francesco Vinas“ de la Barcelona. Românca Aida Aba­­gieff a primit unul din cele două premii II acordate (premiul I nu s-a decernat), întrunind sufragiile unui juriu extrem de exigent. Cântareaţa noastră a interpretat, cu acest prilej, arii din oratorii de Bach şi Haendel, precum şi pagini de mare dificultate tehnică din operele „Paiaţe“ de Leon­cavallo, „Faust” de Gounod, „Don Juan“ de Mozart, „Aida“ de Verdi. După concurs, Aida Abagieff a apărut în spectacolul „Dopa Elvira“, cu care prilej specialiştii din ţara gazdă au apreciat „vocea ei clară şi tehnica foarte bună”. „In sfirşit, am avut prilejul să ascultăm o Elviră autentică !” exclamă cronicarul de la „Irish Indepen­dent“. In sfirşit — am adăuga noi — ar fi timpul ca tinerii artişti, încununaţi de lauri la concursurile internaţionale, să fie invitat­ să apară şi pe scena Operei române ! Rubrică redactată de Cristina Popescu Al ll-lea Festival internaţional de muzică uşoară (Urmare din pag. 1) riguroasă în desfăşurarea programelor. Ca şi în ediţia anterioară, în fiecare seară pe scena Teatrului muzical vor apărea concurenţi, urmaţi de vedete în recitaluri „hors-concours”. Trofeele vor fi aceleaşi, şi competiţia va decurge conform regulamentului verificat şi confirmat în practica primului festival. In consecinţă, fiecare concurent se va prezenta în faţa juriului cu o lucrare românească şi o lucrare din reperto­riul propriu. Spre deosebire de anul trecut, caietul cu lucrări originale a fost alcătuit sub egida Uniunii com­pozitorilor, şi chiar dacă el cuprinde un număr exagerat de piese (80­1), a­­vem impresia că există premisa ca desfăşurarea concursului să prileju­­iască o mai reprezentativă trecere în revistă a creaţiei noastre în diverse interpretări. Cine vor fi concurenţii, deocamdată încă nu se ştie cu exacti­tate. Totuşi, judecind după interesul de care se bucură competiţia de la Braşov în rîndurile multor solişti vo­cali, colaboratori ai televiziunilor străine, sunt de aşteptat surprize plă­cute din partea tinerilor interpreţi a­­matori să se afirme într-o manifestare artistică ce şi-a cîştigat un cert pre­stigiu. In ceea ce priveşte concurenţii români, după prima preselecţie au fost reţinuţi Anda Călugăreanu, Luminiţa Dobrescu, Mihaela Mihai, Aura Urzi­­ceanu, participanţii la competiţie ur­­mînd să fie definitiv desemnaţi după ultimele probe asupra pregătirii lor, ce se va face sub auspiciile Televi­ziunii, în condiţii mult ameliorate faţă de anul trecut , după cum ne asigură organizatorii. Organizatorii ne-au informat şi des­pre artiştii consacraţi care vor evolua în cadrul galelor. Ni se pare fericit inspirată selecţia românească, încre­dinţaţi că Margareta Pîslaru, Doina Badea şi Cornel Fugaru cu formaţia „Sincron“, în excelentă formă în ulti­ma vreme, se vor depăşi pe ei înşişi, furnizînd momente de strălucire artis­tică. Desigur, va fi plăcută reîntîlni­­rea cu Jaques Hustin şi Udo Jurgens, care probabil ne vor oferi ultimele noutăţi din repertoriile lor. Recitalul Juliettei Greco poate fi „clou”-ul Fes­tivalului , recitalurile Gigliolel Cin­­quetti şi Cliff Richard, verificări „pe viu“ a cunoaşterii prin intermediul discurilor. In acest context, presupu­nem că şi ceilalţi cîntăreţi mai puţin cunoscuţi la noi vor oferi surprize bi­nevenite într-un festival de artă, ceea ce ar explica includerea lor pe lista celor invitaţi să contribuie la strălu­cirea serilor de muzică uşoară de la Braşov. Pentru telespectatori, organizatorii preconizează ca în pauzele concertelor să prezinte filme realizate în culisele Festivalului, interviuri cu vedetele etc. O idee bună, fără îndoială, pe care am dori-o materializată operativ pentru a comunica pregnant telespec­tatorilor atmosfera caracteristică, pito­rească chiar, a Festivalului. AZI Programul I 17.30 TELEX T.V. 17.35 Pentru copii . „Detectivi prin... telescop“. Emisiune de Gh. Şcripcă. 18.05 MULT­E DULCE ŞI FRU­MOASA. Emisiune de UmbrS ro­mână. 18.30 Pentru şcolari. „Aplauze pentru colegii noştri“. 19.00 TELEJURNALUL DE SEA­RA. 19.30 2 martie 1969. Din car­netul reporterului. 19.45 Interpret!­țe muzică popu­lară. Mia Barbu şi Traian Ullecan. Acompaniază o formaţie condusă de Nicu Stănescu. 20.00 TELE-ENCICLOPEDIA. 21 fiii Un invitat pe săptă­­mină. MARGARETA PÎSLARU. 21.20 Film serial s SFlNTUL. „Unde sunt banii*. 22.10 „Triplu salt« — varietăţi din lumea circului. 23.00 TELEJURNALUL DE NOAPTE. Programul II 20.00 TELEX T.V. 20.05 Muzică uşoară. Formaţia Horia Ropcea. 20.35 Desene animate. 20.45 Recitalul de slmbătă seara. Gabriela Ijac — vioară şi mexzo­­soprana Mihaela Botez. 21.30 Bis pe 16 mm... • Civiliza­ţia greacă. • Velasquez. 22.15 Roman foileton ; FORSYTE SAGA (XX). MIINE Programul I 8.30 Ora exacta, cum va fi vre­mea 7 Gimnastica de dimineaţă. 8.40 PENTRU COPII ŞI ŞCO­LARI. • Film serial „METEOR XL-5“ , „încărcătură periculoasă“. • La şase paşi de o excursie — emisiune-concurs. 10.00 ORA SATULUI. V T.V. PENTRU SPECIALIȘTII DIN A­­GRICULTURA. 12.00 De strajă Patriei. 12.30 Concert simfonic. 13.20 închiderea emisiunii de di­mineață. 15.30 TELEX T.V. 15.35 Duminică sportivi, Re­trospectivă olimpică Mexico — 1968 (IV). 17.00 MAGAZIN DUMINICAL. Prezintă Mariana Mihuţ şi Ion Besoiu. 19.00 TELEJURNALUL DE SEA­RA. 19.20 1 martie 1969. Monografii contemporane. Oraşul­ regăsit. Constanţa — poartă deschisa spre toate căile maritime ale lumii. 19.10 TELESPORT. 20.00 Cintece şi jocuri populare Interpretate de formaţii clujene. 20.30 Emisiune muzical-distrac­­tivă. 21.00 Film artistic­­ „MARIA CANCELARIA*. 22.25 Varietăţi pe peliculă. 22.50 TELEJURNALUL DE NOAPTE. Programul II 20.00 TELEX T.V. 20.05 Seară de operă. „NORMA* de Vincenzo Bellini. Transmisiune de la Opera din Timişoara. In pauze filme documentare. IETa I I I I B I I I I I I I I I I I I SECVENT I teatru CONCERT SIMFONIC. Dirijor : Charles Dutoit — Elveţia. Solistă : Liana Şer­­bescu, azi ora 20 ; CONCERT PENTRU ELEVI „ROMANTISMUL“. Conferen­ţiar : Nina Turcu, mîine ora 10 30 — Sala Ateneului român. DON CARLOS azi ora 19.30; PRINŢ ŞI cerşetor miine ora 11; cavalleria RUSTICANA şi PAIAŢE miine ora 19.30. — Opera română, tel. 16.48.20. PRINŢESA CIRCULUI azi ora 19.30 (Anton Negoiţescu, Lucia Role, Iancu Groza. Dirijor : Constantin Radulescu) ; MY FAIR LADY mîine ora 10-30 (Ion Dacian, Cleopatra Me­doneanu, George Groner. Dirijor: Liviu Cavassi); ŢARA SURISULUI miine ora 19.30 (Nicolae Tâ­rsul, Valeria Râdulescu, Marica Mun­­teanu. Dirijor : Constantin Râdulescu) Teatrul de operetă, tel. 14.60 11 RECRET azi ora 19.30 (Gh. Cozorici, Damian Crîșmaru); REGINA DE NA­­VARA miine ora 10 (Valeria Gaglalay, Gh. Cozorici, Lazar Vrabie); APUS DE SOARE miine ora 15 (George Calborea­­nu, N. Gr. Bâlânescu, Carmen Stânescu); OAMENI ŞI ŞOARECI miine ora 19.30 (Florin Piersic, Matei Alexandru) — Teatrul naţional „I.L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, TOPAZE azi ora 19.30 (Gr. Vasiliu Bir­lic, Ion Finteşteanu); O femeie­ cu BANI miine ora 10 (Carmen Stânescu, Dem. Râdulescu, Mihai Fotino); PĂRIN­ŢII TERIBILI miine ora 15 (Tanţi Cocea, Irina Râchiţeanu, Geo Barton); CASTI­­LIANA miine ora 19.30 (Rodica Popescu, Damian Crîşmaru, Marian Ciudac) — Teatrul naţional „IX. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53. VICTIMELE DATORIEI azi ora 17.30 (Ştefan Bănică, Virgil Ogâşanu, Gina Patriciu­); LIVADA CU VIŞINI azi ora 20 (Clody Bertola, Ştefan Ciobotâraşu, Nic. Secăreanu); D ALE CARNAVALU­LUI miine ora 10, şi ora 20 (Gr. Vasl­iu Birlic, Tom­a Caragiu, Oct. Cotescu); UN TRAMVAI NUMIT DORINŢA mîine ora 15 (Clody Bertola, Ion Besoiu, Lucia Mara) — Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“, tel. 14.60.60. MELODIE VARŞOVIANA azi ora 20 (Rodica Tapalaga, Aurel Cioranu) ; PHOTO FINISH mîine ora 10 şi ora 20 (Fory Etterle, Ion Caramitru, Ileana Predescu); sfîrşitul pamintulu­i mîine ora 15 (Mihai Mereuţă, Mimi Enă­­ceanu, Elena Caragiu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulambra“, sala Studio, tel. 12 44 16. FRUMOASA DUMINICA DE SEPTEM­BRIE azi ora 19.30 (Eugenia Rădulescu, Constantin Brezeanu, Ştefan Tapalagă); VIJELIE ÎN CRENGILE DE SASSAFRAS mîine ora 16 (Sandu Sticlaru, Marga Barbu, Melania Cirje); O CASA ONO­RABILA mîine ora 15.30 (Nineta Gusti, Nucu Paunescu, Liliana Tomescu); CĂ­LĂTORIE CU SCANDAL mîine ora 19.30 (Nucu Paunescu, Coca Enescu, Ion Si­­minie) — Teatrul „c.l. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02. FEM­EI SINGURE azi ora 20. miine ora 10.30 (Liliana Tomescu, Maria Gheorghiu Săniuţă, Gilda Marinescu); CAFENEAUA CAMELEONILOR mîine ora 16 (Ştefan Radof, Mircea Anghelescu, Victoriţa Do­­bre); CIND LUNA E ALBASTRA mîine ora 20 (Melania Cîrje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) - Teatrul „c. I. Nottara", sala Studio, bd. Magheru nr. 20. ÎNGRIJITORUL azi şi miine ora 20 (Dan Nuţu, Vasile Niţulescu, Nicolae­ Po­m­pie). OFIŢERUL RECRUTOR miine ora 10 30 (Victor Rebengiuc, Ionescu Elon, Irina Petrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88. CURSA DE ŞOARECI azi ora 19.30 (Marga Anghelescu, Iulian Necşulescu, Ileana Cerna); MEŞTERUL MANOLE miine ora 10 şi ora 19.30 (Silviu Stăncu­­lescu, Mariana Mihuţ) — Teatrul Giu­­leşti, tel. 18.04.85. KATHLEEN azi ora 20 (Rodica Man­dache Alex Repan, Eugen Petrescu); ION mir de ora 20 (Mihail stan, Sanda Maria Dandu, Marieta Luca) — Teatrul „B. Delavrancea“, tel. 12.94.23. OROLOGIUL DIN PRAGA azi ora 20 (S. Fischler, Mana Grün, Marieta Neu­mann); UN ŞIRAG DE PERLE miine ora I (Sevilla Pastor, Nuşa Grupp, Bebe Bercovici) ; ÎNŢELEPŢII DIN HELEM mîine ora 20 (S. Fischler, Adrian Lupu, Leonte Eliad) — Teatrul evreiesc, teL 21.36.71. UN LOC HAMAS LIBER azi ora 20. mîine ora 10.30 și ora 20 — prezintă Tea­trul de Nord din Satu Mare, In sala Tea­trului de comedie. ANDROMACA azi ora 18.30 (Sofia Albu, Ion Ilie Ion, Nicolae Simion). REGELE CERE miine ora 10 (Felix Ca­­roly, Gheorghe Gimă, Nicolae Luchian); TOATE PlNZELE SUS ! mîine ora 13 (Ion Lucian, Nicolae Spuderca, Daniela Anencov) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.58. HEDDA GABLER azi ora 19.30: DON QUIJOTE miine ora 19.30 — Studioul Institutului de artă teatrală și cinemato­grafică „I. L. Caragiale”, tel. 15.72.59. SELECŢIUNI *68 azi și miine ora 20 — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00. AVENTURILE LUI PLUM-PLUM azi ora 17. mîine ora 11 — Teatrul Ţăndă­rică, sala din calea Victoriei nr. 50, tel. 15.23.77. A FUGIT UN TREN azi ora 17 ; PUN­GUȚA CU DOI BANI miine ora 11 — Teatrul Țăndărică, sala din strada Aca­demiei nr. 28—30, tel 16.14 92. RECITAL DOINA BADEA azi ora 19.30; CA LA TANASE mîine ora 19.30 —H. Ni­­colaide, Stela Popescu, Nicu Constantin, Al. Lulescu) — Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“, sala Savoy, tel. 15.56.78. VARIETĂŢI PE PORTATIV ax­ Şi miine ora 19.30 (Radu Zaharescu, Furt­­uniţă Lambru, Dan Spătaru, Anca Age­­molu, Mariana Bădoiu) — Teatrul sati­­ric-muzical „c. Tănase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18. RAPSODIA ACROBATICA azi ora 19.30, mîine ora 16 și ora 19.30 — Circul de stat, tel. 11.01.20, premiere RIO BRAVO - Patria (11 80.25) 9.30, 13. 16.30. 20. MICA ROMANIA DE VARA - Capi­tol (16 29 17) - 0 30. 11.30, 13.30. 10, 18.15, 29.30. UN OM PENTRU ETERNITATE - Re­publica (11.03.72) - 9, UJfc 13.43, 13.18, 18.45 , 21.15. NIKOLAI BAUMAN — Lumina (16.23.35) — 9.15-10 in continuare, 16.30, 20.45. Ml­AR­ELE ȘARPE - Luceafărul (15.07.67) - 9. 11.15, 15.30, 16, 18.30, 20.45. Festival (15.63.84) - 8. 11.15, 13.30. 18, 13.30, 20.45. BECRET — Gloria (22.44.01) — 9. 12.30 16, 19.30 . Floreasca (33 29.71) — 9.30, 13.30, 16.45. 20 „AVENTURA — Central (14.12.24) — d­, .„1??APTEA ~ Central (14.12.24) - 19. 18.30. columna (ambele serii) — Munca (21.50.97) - 16. 19. ACUZATUL - Union (13.49.04) - 15.30, 18. TOM SI JERRY - DACA TRECI PO­DUL PONOARELOR - VIZITA CONDU­CĂTORILOR DE PARTID SI DE STAT IN JUDETELE CARAS SEVERIN, TI­MIŞ SI ARAD - Timpuri noi (15.01.10) — 9—21 in continuare. [ FELDMAREŞALA — Bucureşti (15.61.54) — 0.30, tl 13.50, 16, 10.80, îl­­ Melodia (12.00.88) - 0. 11 15, 13.30, 15, 18 30. 20.45. SIRIGAIUL — Central (14.12.24) — 8.80. 21. ZIUA IN CARE VIN PESIU - Buzesti (15.62 79) - 15 30. 18. VALEA ALBINELOR — Ferentari (23.17.50) - 15.30, 18, 20.30. HAIDUCII - Buzesti (15.62.79) — 20 50. PROFESIONISTII - Dacia (10.20 10) - 8 45-15.45 In continuare, 18.15. 20.46. PLANETA MAIMUTELOR — Unirea (10 10 20 - 15 30. 18. AVENTURILE LUI TOM SAWYER ) MO­ART­EA LUI JOE INDIANUL - Volga (11 91 26) - 15.30. 19) Flacăra (21.33 40) - 15 30. 19. HOMBRE - Moșilor (12.52.03) — 13.30. 18 . Cosmos (35.19.15) — 15.30. 18. 20.15. CADEREA IMPERIULUI ROMAN — Progresul (23.94.10) — 15.30. 19. EU, EU, EU... SI CEILALTI — Union (13.49 04) - 20.50. MADE IN ITALY - Rahova (23.91.00) — 15 10. 12. GISELLE - Rahova (2351 00) - 20.13. DOMINICA LA NEW YORK — cine­mateca (13 92 72) — 10, 12.30, 14.30, 18.30. EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN — Feroviar (18.22.73) — 8.30-10 In con­tinuare, 18.30, 21 . Modern (23.71.01) — 0.30. 11.15, 14. 18.15, 18.30, 20.45 ; Excelsior (18.10.88) - 8.30. 11, 13.30. 18, 18.30, 21. VERA CRUZ f Doina (18,35.88) — 11.30. 13.43, 18. 18.15, 20.30; Drumul Sării (31.28.13) — 15, 17.30, 20. UN DELICT APROAPE PERFECT - Grivița (17 08.58) — 9, 11.15, 15.30, 15.43, 16, 20.30; Aurora (35.04.08) — 9, 11.15, 13.80, 16, 18 15, 20.30; Tomis (21.49 46) — 9—15.45 In continuare, 18.15, 20.80. NEÎNȚELESUL — înfrățirea Intre po­poare (17 31.04) - 15.15, 17 45. 20. ÎMPUSCATURI sub spinzuratoare — Bucegi (17 05.47) — 9—15.45 In conti­nuare, 18.15, 20.45. TREI COPII „MINUNE* — Lira (31.11.71) — 1S.10. 18. 20.18. . DRUMUL SPRE SATURN ; SFÎRȘITUL SATURNULUI - Ciulesti (11 65 48) -15.30. 19. RIUEl INIMA NEBUNA, NE­BUNA DE LEGAT — Cotroceni (13 62 561 — 15 30. 10 MARIA - Pacea (31 82.82) -15.30. 18, 20.30. JUDOKA, AGENT SECRET — Cringasi (17 88 81) — 15.10, 1a. VESNICUL tNlIRZIAT — Viitorul (11 48 03) — 15.30, 18. TUNELUL - Viitorul (11 48.03) - 20 30 PIRAMIDA ZEULUI SOARE - Popular (35 15 17) - 13.30, 18. Pupular HEROINA - Popular (35 1­5 17) - 20.30 ASTA SEARA MA DISTREZ — Arta (21.3*66) - 9. 1) 15, 18.30. 15 45 18 20 H Flamura (23 07 10) - 9.­­ 10 ,s­in 18 15, 20.30. ‘ 18‘ 1310JS1T8RAGIUI’ “ VUan (21.39.82) -A 'W« SECREIE - Vitan (17RAE- 20F.\C,OARELOR - an,'a 20^0LEGRAIUE ” (21.38 Bl) -(i?.52 9P3,B-Ä°MAIÜft PANTOFUL CENUSARESEI - Victorii (16.28.79) - ft. 11, ia. 18, 11, 19. 20 45. URLE­IUL LUPILOR - Miorita (fl.27.141­­­8, 11.15, 18.30, 15.49, 18.15. 20,k

Next