Informatia Bucureştiului, februarie 1969 (Anul 16, nr. 4809-4832)
1969-02-01 / nr. 4809
CE VOM VIZIONA IN FEBRUARIE? La ora cînd se pregătesc abia afişele ce vor înviora străzile bucureştene cu pete de culoare, cu patetice chemări la întilnirile cu arta, la ora cînd, în repetiţiile de dimineaţă, gesturile actorilor umplu încă golurile din recuzită, iar printre frinturile de decoruri se zăresc pereţii goi ai scenei,, transcriem aici, pentru dv„ cîteva dintre titlurile pieselor care vă vor împodobi serile lunii care începe azi, cîteva dintre numele celor ce lucrează cu sîrg la desăvîrşirea acestor spectacole, cîteva dintre opiniile lor. Iată-le : iiiiimmmiiiiiiiiimmv iiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiii Spectacol de autor semnat Aurel Baranga Dimineaţă obişnuită de lucru la Teatrul naţional „I. L. Caragiale“. In sala Studio, duelul replicilor e adesea întrerupt de vocea unui arbitru, mai exigent ca oricând. Căci, de această dată, regizorul este una şi aceeaşi persoană cu autorul piesei care se repetă. O veche şi bună cunoştinţă a publicului , Aurel Baranga, în pauză, solicităm dramaturgului o declaraţie de avanpremieră. — Cu Travesti, mă întorc după o lungă absenţă la Teatrul naţional, unde am ebutat acum 20 de ani. Noua mea piesă, aşa cum lasă să se înţeleagă şi titlul ei, se petrece in lumea teatrului, acolo unde travestiul este un mod de existenţă şi de profesie cu totul obişnuit. Piesa Insă nu pule să demonstreze că, în afara travestiului ţinlnd de meserie, a început să circule şi un travesti moral, mai puţin defandabil. Aşa cum spune eroina principală a piesei : „Am adus viaţa în teatru, ceea ce este foarte bine, iată însă că întră teatrul în viaţă, ceea ce este foarte rău“. Cu alte cuvinte, fac un apel la luciditate şi încerc să atrag atenţia asupra acelui pericol în care se pot găsi unii oameni, cînd nu mai ştiu nici ei înşişi cînd joacă teatru şi cînd sînt sinceri. Asigur regia acestei comedii, în colaborare cu Victor Moldovan, ajutat de un strălucit colectiv in frunte cu Marcela Rusu, care sper că nu va mai avea motive să se plingă de rolul încredinţat, fiindcă joacă şi comedie, şi dramă, şi vodevil, şi tragedie şi e, rînd pe rînd, directoarea unui teatru, actriţă, mamă, soţie şi, dincolo de toate acestea, un om complex şi al zilelor noastre. Colectivul prezintă pe cei mai buni actori ai primei noastre scene. Dacă nu-i citez pe toţi, o fac pentru ca să nu păcătuiesc prin omisiunea cuiva. Decorurile sunt semnate de M. Tofan, mai inspirat ca oricind. Premiera, în seara zilei de 13 februarie, ca un semn că ne-am eliberat de superstiţii. Clasici redescoperiţi După ce, multă vreme, patrimoniul dramaturgiei clasice universale a cam fost dat uitării, brusc, in această sta teatral iune, teatrele şi-au amintit de existenţa lui. In consecinţă , Andromaca şi Fedra de Racine, Troienele de Euripide, prezente la rampa bucureşteană. Teatrul „Ion Creangă" a înscris pe avizierul de repetiţii un titlu nou : Egmont de Goethe— Mă feresc de anticipări, cu toate că premiera nu e departe — ne-a declarat N. Al. Toscani, regizorul spectacolului. îmi pot preciza doar Intenţiile : un spectacol cu rezonanţe contemporane, pe care generozitatea textului nu numai că le permite, dar le şl presupune. în acest sens și-a conceput decorurile Paul Bortnovschi — un dispozitiv scenic, in măsură să pună In valoare verbul Iul Goethe. în rolurile principale: Marcel Gingulescu, Sandina Stan, Gheorghe Vrînceanu, Anca Zamfirescu, Natalia Arsenie, Constantin Lipovan, Gheorghe Gimă şi Ion Pavlescu, deţinătorul rolului titular. Mulţi ani actor de frunte al Naţionalului craiovean, Ion Pavlescu a dat şi bucureştenilor prilejul să-i aplaude : bufonul din A 12-a, noapte, lagosiin Othello — două personaje shakespeareene cărora le-a conferit interesante şi personale Interpretări. Acum se pregăteşte pentru primul rol de anvergură pe scena bucureşteană: — De prisos să vorbesc despre emoţiile şi incertitudinile care mă încearcă. Caut să-i confer lui Egmont mult, cît mai mult omenesc, caut să scot în evidenţă nobilele sale idealuri etice, caut ca replica să spună ceva, cît mai mult, contemporanilor mei. Caut... şi nu cred că voi sfîrşi vreodată cu căutările. Două premiere la Teatrul Mic Preţul, ultima lucrare a dramaturgului american Arthur Miller, şi-a trăit evenimentul festiv al premierei mondiale la New York, în seara de 7 februarie 1908. Sosind un an mai tîrziu, premiera bucureşteană are, intr-un fel, semnificaţia unei aniversări şi constituie, fără îndoială, o confirmare a calităţilor unei piese care, în numai 12 luni de la debut a descris o amplă şi triumfală traiectorie pe marile scene ale lumii — la Viena, la Berlin, la Zürich, pentru Teatrul Mic, înscrierea în repertoriu a dramei Preţul reprezintă reafirmarea unei predilecţii constante : dramaturgia lui Arthur Mlleri (Să nu uităm că, în stagiunile din urmă, s-au jucat aici, din opera aceluiaşi autor, Amintirea a două dimineţi de luni şi Incident la Vichy). Cea de-a treia piesă de 1 Miller care va prinde viaţă în sala din str. Constantin Miile îşi va datora existenţa scenică regizorului Crin Teodorescu, scenografului Ştefan Hablinski şi unui grup restrins de excelenţi actori : Ion Marinescu, Doina Tuţescu, Tudorel Popa, Gh. Ionescu-Glon. Intîlnirea cu personajele lui Miller înseamnă pentru ei nu numai prilejul unor pasionante realizări şi împliniri profesionale, ci, totodată, obligaţia de a susţine comparaţia cu o strălucitoare galerie de vedete internaţionale (jucînd unul dintre aceste personaje pe scena Burgtheater-ului vienez, Ewald Balser a izbutit să cucerească o importantă distincţie de Interpretare pe anul 1968). Şi, în vreme ce actorii sus-amintiţi îşi pregătesc intrarea în arena turnirului, colegii lor, Leopoldina Bălănuţă, Dumitru Furdui, Eugenia Popovici, Mihai Dogaru, Constantin Dinescu, Elena Pop şi, împreună cu ei, regizorul Ion Cojar, sînt pe sfîrşite cu repetiţiile piesei Iertarea de Ion Băieşu Ne-am adresat autorului cu rugămintea de a ne împărtăşi sentimentele sale faţă în faţă cu nişte eroi zămisliţi de imaginaţia sa şi care, obiectivaţi prin actul transpunerii scenice, s-au emancipat în raport cu părintele lor, scriitorul. Ca orice părinte, se pare că Ion Băieşu consimte cu greu la această emancipare — căci iată ce ne-a răspuns : — Intr-adevăr, mă tem că peste circa zece zile s-ar putea să aibă loc premiera bucureșteană a piesei mele, Iertarea. Spun asta deoarece am văzut cu ochii mei citeva repetiţii. Pe scena semigoală, actorii spuneau cuvinte care cîndva mi-au aparţinut. Ei se priveau cînd cu dragoste, cînd cu ură, cînd cu milă şi se mişcau în jurul unei mobile tulburaţi şi convinşi Unul dintre ei a început la un moment dat să ţipe şi să se tăvălească pe jos de durere, în timp ce altul gemea cumplit. Ghemuit într-un fotoliu, undeva prin bezna balconului, cu ghearele înfipte în propria şi păcătoasa mea carne, îmi ziceam : „Doamne, oamenii ăştia suferă numai şi numai din cauza mea. Ei sînt nevinovaţi !“. Poate vreţi să ştiţi despre ce e vorba în piesă. Piesa a fost scrisă acum patru ani (pe vremea aceea scriam tot atît de repede şi de uşor, precum de repede şi de uşor vorbesc acum). După cîte îmi aduc aminte în actul întîi era vorba de o urmărire, in actul doi despre o întîlnire, iar în getul trei despre o despărţire. Epilog nu are. Piesa începe trist şi se sfîrşeşte tragic. Asta nu înseamnă că spectatorii trebuie musai să plîngă , nu tot ce se întîmplă pe scenă e adevărat ; uneori actorii se mai şi prefac. Adriana Rotaru E. Comarnescu Doi dintre interpreţii comediei Travestii Marcela Rusu şi Matei Alexandru, în atent colocviu cu dramaturgul-regizor Aurel Baranga. Şi totuşi... Aceşti actori, îmbrăcaţi aici in banale haine da stradă, vor Împrumuta, peste puţină vreme, înfăţişarea personajelor dintr-o tragedie celebră : Egmont. MIHAI STOIAN: „REABILITAREA UNUI HAIDUC - PANTEUMOI „în acest roman-anchetă e un joc onoarea, unui om. Realmente, atunci cînid am pornit la investigarea cazului Pantelimon, nu ştiam cu precizie la ce concluzie voi ajunge, pe temeiul actelor şi pe cel al faptelor săvîrşite de ei, a fost un simplu tîlhar de codru ori un haiduc ? Piesele ,,dosarului" s-au adunat cu migală şi scrupulozitate. Desigur, redescoperind figura unui haiduc — în plin secol XX — contemporan cu soţii Curie şi cu Einstein, pe de o parte, contemporan cu formele organizate de luptă împotriva împilării, pe de altă parte, nu ne putem reţine poate un zlmbet înduioşat şi o uşoară strîngere de inimă acum, la această tardivă întîlnire cu victima unei discreditări nemeritate, totuşi, un act de dreptate, faţă de memoria lui, faţă, de onoarea familiei sale, pe care autorul a reuşit s-o găsească recent într-un sat îndepărtat și anonim". AL. GRAUR: „Tendinţele actuale ale limbii române“ „Se ştie că limba se schimbă în permanenţă, ca de altfel tot ce e pe lume. Cercetîndu-se situaţia actuală a limbii române, se pot constata o serie nenumărată de schimbări de amănunt. Am încercat, în cartea mea, să grupez aceste schimbări în aşa fel incit să extrag ce e esenţial in ele, să degajez liniile pe care se produc. Aceste linii pot fi întrucîtva prevăzute dacă ne referim la evoluţia lingvistică de pînă acum, pe care o putem cunoaşte mai uşor, deoarece perspectiva istorică ne arată clar ce a fost durabil şi ce a fost efemer în schimbările produse. La rindul lor, concluziile trase din situaţia actuală ne ajută să prevedem, cel puţin în linii mari, evoluţia viitoare“. I M. N. RUSU: UTOPICA „Nu am scris cronică literară ; poate constrins de tradiţia rubricii de revistă , poate în perioada tatonărilor. Am scris, (sau am încercat să scriu) o critică literară care să se întilnească cu filozofia, care să dezică impresionismul critic ; cu alte cuvinte, o critică literară aşa cum o vedea Lucian Blaga (mai puţin Călinescu) şi cum o întrevăzuse şi realizase Pompiliu Constantinescu (vezi „Tudor Arghezi“). Am preluat de la aceştia o serie de sugestii structuraliste, mult mai adecvate fenomenului literar românesc decit structuralismul tardiv, de import , un structuralism tehnicizant şi nu filozofic. Şi, în măsura în care creaţia literară s-a dovedit aptă a se confrunta cu aceste criterii specifice, în măsura în care creaţia însăşi a impus altele, printr-o viziune artistică originală, analizele mele n-au fost cronici literale”. INFORMATIA De-ale cosmonauţilor Zborul in cosmos al Valentinei Tereşkova a fost o utilă experienţă pentru ştiinţă, dar şi un act de mare curaj al celebrei aviatoare sovietice. lată, insă, că prima femeie cosmonaut ne rezerva fi o surpriză da ordin... artistic. In colaborare cu poetul A. Sofronov, Valentina Tereskova a scris libretul unei opere intitulată „Alfa şi Omega". Şi ca să nu se creadă că vocaţia terestră de scriitoare este o simplă intimplare, ea lucrează in prezent la textul unei alte opere, „Cosmonauţii", pe muzici de V. Muradeki. Evident, reputatul compozitor sovietic nici nu şi-ar fi putut dori un colaborator mai autorizat ! Panait Istrati la Gallimard După „Kira Kiralina“ (apărută in colecţia „Livre de poche“), „Ciulinii Bărăganului” (editată la „Grasset“) şi „Călătoriile mele” (publicată de editură „Gallimard”), alte două volume din opera lui Panait Istrati au văzut lumina tiparului la Paris. „Povestirile lui Adrian Zograffi“ şi „Tinereţea lui Adrian Zograffi”, sunt prefaţate de Joseph Kessel, care se ocupă pe larg nu de opera scriitorului român (foarte cunoscută in Franţa), ci de Panait Istrati — omul. Călătorind din ţară in ţară — remarcă Kessel — nerezistînd aventurii, exaltat sau disperat, îndrăgostit de viaţă sau scandalizat de nedreptăţi şi suferinţe, Panait Istrati realizează în opera sa ceea ce s-ar putea numi „in căutarea timpului pierdut“, retopind cu mare vigoare artistică propria viaţă, încărcată de legende şi adevăr. Picasso despre Juan- Miró Juan Miró, unul din cele mai reprezentative peneluri contemporane, a împlinit recent 75 de ani. Cu acest prilej, la Barcelona, oraşul său natal, s-a deschis o expoziţie omagială cu 400 de lucrări : picturi, sculpturi, bronzuri, ceramică, gravuri şi litografii, repartizate cronologic, aceasta deoarece festivitatea marca Si 5tt de aţii de la prima expoziţie a artistului spaniol în acelaşi oraş. Unele pînze („Autoportret“, „Dansatoare spaniolă“, „Cap de ţăran catalan“ etc.) au fost cerute de Picasso pentru Expoziţia universală din Paris. Gestul autorului „Guernicel“, departe de a fi o simplă amabilitate, confirmă o părere exprimată cu alt prilej . Fascinaţia pînzelor lui Miró — spune Picasso — constă în simplitatea, puritatea liniilor care ne poartă de la mit la realitate. O manieră, o ritmică ce amintește de picturile rupestre. POET, CI CERINŢE (Urmare din pag. I) „bărbi“, chiar dacă unii au o oarecare podoabă facială piloasă. Cine ar putea spune că academicianul şi poetul Al. Philippide, profesorul Şerban Cioculescu, poetul Virgil Teodorescu, dramaturgul Paul Everac, criticii Ion Frunzetti sau Adrian Marino sînt lipsiţi de sensibilitate şi umblă cu foarfecă de tăiat aripi ? — Dar de ce au tăbărît cu toţii peste o anumită poezie, de parcă ar reprezenta cea mai grozavă primejdie publică ? Nu are un poet dreptul să scrie cum socoate de cuviinţă şi să-şi apere crezul poetic ? — Sigur că are dreptul, dar şi alţii au dreptul să-l critice, în conformitate cu opiniile lor literare. Nimeni nu a spus că ermetismul e cea mai grozavă primejdie publică. Ceea ce s-a spus este că astăzi aşteptăm de la un poet, care îşi simte responsabilitatea artistică şi cetăţenească, o poezie aderentă de realităţile noastre. — Dar, în definitiv, dumneata ce vrei de la poeţii criticaţi ? — Eu, păcatele mele, nu vreau nimic. Ei vor de la mine, iubitorul de poezie, să mă las intimidat de poza superbă şi să zic că-mi place ceea ce nu înţeleg, numai pentru a nu fi socotit lipsit de fineţe. Dar, totuşi, dacă mă gîndesc mai bine, şi eu vreau ceva de la ei. In definitiv, ei sînt pe lume ca să mă delecteze pe mine şi nu eu ca să îi admir pe ei. Să nu inversăm servituţile fireşti. — A ! Va să zică, vezi că am dreptate. Vrei să îi aserveşti şi să le retezi libertatea de creaţie. — Nu vreau să îi aservesc ! Vreau numai să nu se uite că existăm noi, iubitorii de poezie, şi că dacă un poet năzuieşte să valoreze în planul culturii, nu e suficient să se constituie împreună cu alţi cîţiva într-un cerc de adulaţie reciprocă. Numai noi, cei ce iubim poezia şi îi resimţim necesitatea, străduindu-ne continuu să-i sesizăm prospeţimea, putem autentifica existenţa lor ca poeţi, prin emoţia noastră sinceră, dacă ei reuşesc s-o declanşeze. — Am mai auzit asta, de atîtea ori . Dumneata uiţi, se vede, cîţi poeţi autentici n-au fost înţeleşi de contemporani şi numai posteritatea le-a făcut dreptate. — Asta îmi aminteşte de butada unui poet francez. „A scrie pentru posteritate, spunea acesta, este a scrie pentru sugarii de astăzi. De ce aş avea mai multă încredere în judecata lor încă neînchegată — se întreba el — decit în cea formată a contemporanilor mei ?“ — Nu se rezolvă o problemă atît de serioasă cu o glumă ! — Gluma îşi are tîlcul ei ! Dar dacă vrei să discutăm cu gravitate, pot să-ţi spun că epoca noastră pune într-un fel nou problema gloriei postume Cînd asistăm la accelerarea ului a progresului cunoştinţelor ue, cînd vedem cu ce viteză enormă se schimbă configurarea universului în înţelegerea omenirii, cînd cele mai îndrăzneţe romane-ficţiune sînt depăşite rapid de realitate, ce presupuneri putem noi face oare asupra sensibilităţii artistice a generaţiilor viitoare ? Dacă un poet nu urmăreşte numai admiraţia altor doi, trei, cu speranţa de reciprocitate, ci a multor, a cît mai multor iubitori de poezie, cu o educaţie estetică autentică, el trebuie să conteze pe sensibilitatea contemporanilor lui, nu pe a unor urmaşi ipotetici. Asta, în primul rînd, în al doilea rînd, astăzi publicul este deosebit de receptiv, de deschis pentru poezia autentică. Dovada o constituie rapiditatea cu care se epuizează cărţile de poezie ce cristalizează artistic năzuinţele, eforturile, problematica noastră reală. Visul nu poate fi străin acestei poezii, dar acest vis, cum au explicat convingător cei despre care pomeneam, este altceva decît „luciditatea“ onirică, care se vrea străină de realitate. — De ce pui în seama unor oameni niște lucruri pe care ei nu Ierau opus ? — Pentru că încerc să descifrez ce se află cu adevărat, poate chiar fără ştirea lor „lucidă“, în implicaţiile spuselor lor. Sfîrşitul discuției n-am mai apucat să-l ascult... „O Elviră autentică“ 28 de concurenţi din Franţa, Argentina, Anglia, Uruguay, Japonia, Italia, Spania, Bulgaria, Romania, Grecia şi multe alte ţâri au participat la cel de-al VI-lea Concurs internaţional de canto „Francesco Vinas“ de la Barcelona. Românca Aida Abagieff a primit unul din cele două premii II acordate (premiul I nu s-a decernat), întrunind sufragiile unui juriu extrem de exigent. Cântareaţa noastră a interpretat, cu acest prilej, arii din oratorii de Bach şi Haendel, precum şi pagini de mare dificultate tehnică din operele „Paiaţe“ de Leoncavallo, „Faust” de Gounod, „Don Juan“ de Mozart, „Aida“ de Verdi. După concurs, Aida Abagieff a apărut în spectacolul „Dopa Elvira“, cu care prilej specialiştii din ţara gazdă au apreciat „vocea ei clară şi tehnica foarte bună”. „In sfirşit, am avut prilejul să ascultăm o Elviră autentică !” exclamă cronicarul de la „Irish Independent“. In sfirşit — am adăuga noi — ar fi timpul ca tinerii artişti, încununaţi de lauri la concursurile internaţionale, să fie invitat să apară şi pe scena Operei române ! Rubrică redactată de Cristina Popescu Al ll-lea Festival internaţional de muzică uşoară (Urmare din pag. 1) riguroasă în desfăşurarea programelor. Ca şi în ediţia anterioară, în fiecare seară pe scena Teatrului muzical vor apărea concurenţi, urmaţi de vedete în recitaluri „hors-concours”. Trofeele vor fi aceleaşi, şi competiţia va decurge conform regulamentului verificat şi confirmat în practica primului festival. In consecinţă, fiecare concurent se va prezenta în faţa juriului cu o lucrare românească şi o lucrare din repertoriul propriu. Spre deosebire de anul trecut, caietul cu lucrări originale a fost alcătuit sub egida Uniunii compozitorilor, şi chiar dacă el cuprinde un număr exagerat de piese (801), avem impresia că există premisa ca desfăşurarea concursului să prilejuiască o mai reprezentativă trecere în revistă a creaţiei noastre în diverse interpretări. Cine vor fi concurenţii, deocamdată încă nu se ştie cu exactitate. Totuşi, judecind după interesul de care se bucură competiţia de la Braşov în rîndurile multor solişti vocali, colaboratori ai televiziunilor străine, sunt de aşteptat surprize plăcute din partea tinerilor interpreţi amatori să se afirme într-o manifestare artistică ce şi-a cîştigat un cert prestigiu. In ceea ce priveşte concurenţii români, după prima preselecţie au fost reţinuţi Anda Călugăreanu, Luminiţa Dobrescu, Mihaela Mihai, Aura Urziceanu, participanţii la competiţie urmînd să fie definitiv desemnaţi după ultimele probe asupra pregătirii lor, ce se va face sub auspiciile Televiziunii, în condiţii mult ameliorate faţă de anul trecut , după cum ne asigură organizatorii. Organizatorii ne-au informat şi despre artiştii consacraţi care vor evolua în cadrul galelor. Ni se pare fericit inspirată selecţia românească, încredinţaţi că Margareta Pîslaru, Doina Badea şi Cornel Fugaru cu formaţia „Sincron“, în excelentă formă în ultima vreme, se vor depăşi pe ei înşişi, furnizînd momente de strălucire artistică. Desigur, va fi plăcută reîntîlnirea cu Jaques Hustin şi Udo Jurgens, care probabil ne vor oferi ultimele noutăţi din repertoriile lor. Recitalul Juliettei Greco poate fi „clou”-ul Festivalului , recitalurile Gigliolel Cinquetti şi Cliff Richard, verificări „pe viu“ a cunoaşterii prin intermediul discurilor. In acest context, presupunem că şi ceilalţi cîntăreţi mai puţin cunoscuţi la noi vor oferi surprize binevenite într-un festival de artă, ceea ce ar explica includerea lor pe lista celor invitaţi să contribuie la strălucirea serilor de muzică uşoară de la Braşov. Pentru telespectatori, organizatorii preconizează ca în pauzele concertelor să prezinte filme realizate în culisele Festivalului, interviuri cu vedetele etc. O idee bună, fără îndoială, pe care am dori-o materializată operativ pentru a comunica pregnant telespectatorilor atmosfera caracteristică, pitorească chiar, a Festivalului. AZI Programul I 17.30 TELEX T.V. 17.35 Pentru copii . „Detectivi prin... telescop“. Emisiune de Gh. Şcripcă. 18.05 MULTE DULCE ŞI FRUMOASA. Emisiune de UmbrS română. 18.30 Pentru şcolari. „Aplauze pentru colegii noştri“. 19.00 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.30 2 martie 1969. Din carnetul reporterului. 19.45 Interpret!țe muzică populară. Mia Barbu şi Traian Ullecan. Acompaniază o formaţie condusă de Nicu Stănescu. 20.00 TELE-ENCICLOPEDIA. 21 fiii Un invitat pe săptămină. MARGARETA PÎSLARU. 21.20 Film serial s SFlNTUL. „Unde sunt banii*. 22.10 „Triplu salt« — varietăţi din lumea circului. 23.00 TELEJURNALUL DE NOAPTE. Programul II 20.00 TELEX T.V. 20.05 Muzică uşoară. Formaţia Horia Ropcea. 20.35 Desene animate. 20.45 Recitalul de slmbătă seara. Gabriela Ijac — vioară şi mexzosoprana Mihaela Botez. 21.30 Bis pe 16 mm... • Civilizaţia greacă. • Velasquez. 22.15 Roman foileton ; FORSYTE SAGA (XX). MIINE Programul I 8.30 Ora exacta, cum va fi vremea 7 Gimnastica de dimineaţă. 8.40 PENTRU COPII ŞI ŞCOLARI. • Film serial „METEOR XL-5“ , „încărcătură periculoasă“. • La şase paşi de o excursie — emisiune-concurs. 10.00 ORA SATULUI. V T.V. PENTRU SPECIALIȘTII DIN AGRICULTURA. 12.00 De strajă Patriei. 12.30 Concert simfonic. 13.20 închiderea emisiunii de dimineață. 15.30 TELEX T.V. 15.35 Duminică sportivi, Retrospectivă olimpică Mexico — 1968 (IV). 17.00 MAGAZIN DUMINICAL. Prezintă Mariana Mihuţ şi Ion Besoiu. 19.00 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.20 1 martie 1969. Monografii contemporane. Oraşul regăsit. Constanţa — poartă deschisa spre toate căile maritime ale lumii. 19.10 TELESPORT. 20.00 Cintece şi jocuri populare Interpretate de formaţii clujene. 20.30 Emisiune muzical-distractivă. 21.00 Film artistic „MARIA CANCELARIA*. 22.25 Varietăţi pe peliculă. 22.50 TELEJURNALUL DE NOAPTE. Programul II 20.00 TELEX T.V. 20.05 Seară de operă. „NORMA* de Vincenzo Bellini. Transmisiune de la Opera din Timişoara. In pauze filme documentare. IETa I I I I B I I I I I I I I I I I I SECVENT I teatru CONCERT SIMFONIC. Dirijor : Charles Dutoit — Elveţia. Solistă : Liana Şerbescu, azi ora 20 ; CONCERT PENTRU ELEVI „ROMANTISMUL“. Conferenţiar : Nina Turcu, mîine ora 10 30 — Sala Ateneului român. DON CARLOS azi ora 19.30; PRINŢ ŞI cerşetor miine ora 11; cavalleria RUSTICANA şi PAIAŢE miine ora 19.30. — Opera română, tel. 16.48.20. PRINŢESA CIRCULUI azi ora 19.30 (Anton Negoiţescu, Lucia Role, Iancu Groza. Dirijor : Constantin Radulescu) ; MY FAIR LADY mîine ora 10-30 (Ion Dacian, Cleopatra Medoneanu, George Groner. Dirijor: Liviu Cavassi); ŢARA SURISULUI miine ora 19.30 (Nicolae Târsul, Valeria Râdulescu, Marica Munteanu. Dirijor : Constantin Râdulescu) Teatrul de operetă, tel. 14.60 11 RECRET azi ora 19.30 (Gh. Cozorici, Damian Crîșmaru); REGINA DE NAVARA miine ora 10 (Valeria Gaglalay, Gh. Cozorici, Lazar Vrabie); APUS DE SOARE miine ora 15 (George Calboreanu, N. Gr. Bâlânescu, Carmen Stânescu); OAMENI ŞI ŞOARECI miine ora 19.30 (Florin Piersic, Matei Alexandru) — Teatrul naţional „I.L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, TOPAZE azi ora 19.30 (Gr. Vasiliu Birlic, Ion Finteşteanu); O femeie cu BANI miine ora 10 (Carmen Stânescu, Dem. Râdulescu, Mihai Fotino); PĂRINŢII TERIBILI miine ora 15 (Tanţi Cocea, Irina Râchiţeanu, Geo Barton); CASTILIANA miine ora 19.30 (Rodica Popescu, Damian Crîşmaru, Marian Ciudac) — Teatrul naţional „IX. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53. VICTIMELE DATORIEI azi ora 17.30 (Ştefan Bănică, Virgil Ogâşanu, Gina Patriciu); LIVADA CU VIŞINI azi ora 20 (Clody Bertola, Ştefan Ciobotâraşu, Nic. Secăreanu); D ALE CARNAVALULUI miine ora 10, şi ora 20 (Gr. Vasliu Birlic, Toma Caragiu, Oct. Cotescu); UN TRAMVAI NUMIT DORINŢA mîine ora 15 (Clody Bertola, Ion Besoiu, Lucia Mara) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60. MELODIE VARŞOVIANA azi ora 20 (Rodica Tapalaga, Aurel Cioranu) ; PHOTO FINISH mîine ora 10 şi ora 20 (Fory Etterle, Ion Caramitru, Ileana Predescu); sfîrşitul pamintului mîine ora 15 (Mihai Mereuţă, Mimi Enăceanu, Elena Caragiu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulambra“, sala Studio, tel. 12 44 16. FRUMOASA DUMINICA DE SEPTEMBRIE azi ora 19.30 (Eugenia Rădulescu, Constantin Brezeanu, Ştefan Tapalagă); VIJELIE ÎN CRENGILE DE SASSAFRAS mîine ora 16 (Sandu Sticlaru, Marga Barbu, Melania Cirje); O CASA ONORABILA mîine ora 15.30 (Nineta Gusti, Nucu Paunescu, Liliana Tomescu); CĂLĂTORIE CU SCANDAL mîine ora 19.30 (Nucu Paunescu, Coca Enescu, Ion Siminie) — Teatrul „c.l. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02. FEMEI SINGURE azi ora 20. miine ora 10.30 (Liliana Tomescu, Maria Gheorghiu Săniuţă, Gilda Marinescu); CAFENEAUA CAMELEONILOR mîine ora 16 (Ştefan Radof, Mircea Anghelescu, Victoriţa Dobre); CIND LUNA E ALBASTRA mîine ora 20 (Melania Cîrje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) - Teatrul „c. I. Nottara", sala Studio, bd. Magheru nr. 20. ÎNGRIJITORUL azi şi miine ora 20 (Dan Nuţu, Vasile Niţulescu, Nicolae Pompie). OFIŢERUL RECRUTOR miine ora 10 30 (Victor Rebengiuc, Ionescu Elon, Irina Petrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88. CURSA DE ŞOARECI azi ora 19.30 (Marga Anghelescu, Iulian Necşulescu, Ileana Cerna); MEŞTERUL MANOLE miine ora 10 şi ora 19.30 (Silviu Stănculescu, Mariana Mihuţ) — Teatrul Giuleşti, tel. 18.04.85. KATHLEEN azi ora 20 (Rodica Mandache Alex Repan, Eugen Petrescu); ION mir de ora 20 (Mihail stan, Sanda Maria Dandu, Marieta Luca) — Teatrul „B. Delavrancea“, tel. 12.94.23. OROLOGIUL DIN PRAGA azi ora 20 (S. Fischler, Mana Grün, Marieta Neumann); UN ŞIRAG DE PERLE miine ora I (Sevilla Pastor, Nuşa Grupp, Bebe Bercovici) ; ÎNŢELEPŢII DIN HELEM mîine ora 20 (S. Fischler, Adrian Lupu, Leonte Eliad) — Teatrul evreiesc, teL 21.36.71. UN LOC HAMAS LIBER azi ora 20. mîine ora 10.30 și ora 20 — prezintă Teatrul de Nord din Satu Mare, In sala Teatrului de comedie. ANDROMACA azi ora 18.30 (Sofia Albu, Ion Ilie Ion, Nicolae Simion). REGELE CERE miine ora 10 (Felix Caroly, Gheorghe Gimă, Nicolae Luchian); TOATE PlNZELE SUS ! mîine ora 13 (Ion Lucian, Nicolae Spuderca, Daniela Anencov) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.58. HEDDA GABLER azi ora 19.30: DON QUIJOTE miine ora 19.30 — Studioul Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale”, tel. 15.72.59. SELECŢIUNI *68 azi și miine ora 20 — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00. AVENTURILE LUI PLUM-PLUM azi ora 17. mîine ora 11 — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei nr. 50, tel. 15.23.77. A FUGIT UN TREN azi ora 17 ; PUNGUȚA CU DOI BANI miine ora 11 — Teatrul Țăndărică, sala din strada Academiei nr. 28—30, tel 16.14 92. RECITAL DOINA BADEA azi ora 19.30; CA LA TANASE mîine ora 19.30 —H. Nicolaide, Stela Popescu, Nicu Constantin, Al. Lulescu) — Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“, sala Savoy, tel. 15.56.78. VARIETĂŢI PE PORTATIV ax Şi miine ora 19.30 (Radu Zaharescu, Furtuniţă Lambru, Dan Spătaru, Anca Agemolu, Mariana Bădoiu) — Teatrul satiric-muzical „c. Tănase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18. RAPSODIA ACROBATICA azi ora 19.30, mîine ora 16 și ora 19.30 — Circul de stat, tel. 11.01.20, premiere RIO BRAVO - Patria (11 80.25) 9.30, 13. 16.30. 20. MICA ROMANIA DE VARA - Capitol (16 29 17) - 0 30. 11.30, 13.30. 10, 18.15, 29.30. UN OM PENTRU ETERNITATE - Republica (11.03.72) - 9, UJfc 13.43, 13.18, 18.45 , 21.15. NIKOLAI BAUMAN — Lumina (16.23.35) — 9.15-10 in continuare, 16.30, 20.45. MlARELE ȘARPE - Luceafărul (15.07.67) - 9. 11.15, 15.30, 16, 18.30, 20.45. Festival (15.63.84) - 8. 11.15, 13.30. 18, 13.30, 20.45. BECRET — Gloria (22.44.01) — 9. 12.30 16, 19.30 . Floreasca (33 29.71) — 9.30, 13.30, 16.45. 20 „AVENTURA — Central (14.12.24) — d, .„1??APTEA ~ Central (14.12.24) - 19. 18.30. columna (ambele serii) — Munca (21.50.97) - 16. 19. ACUZATUL - Union (13.49.04) - 15.30, 18. TOM SI JERRY - DACA TRECI PODUL PONOARELOR - VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID SI DE STAT IN JUDETELE CARAS SEVERIN, TIMIŞ SI ARAD - Timpuri noi (15.01.10) — 9—21 in continuare. [ FELDMAREŞALA — Bucureşti (15.61.54) — 0.30, tl 13.50, 16, 10.80, îl Melodia (12.00.88) - 0. 11 15, 13.30, 15, 18 30. 20.45. SIRIGAIUL — Central (14.12.24) — 8.80. 21. ZIUA IN CARE VIN PESIU - Buzesti (15.62 79) - 15 30. 18. VALEA ALBINELOR — Ferentari (23.17.50) - 15.30, 18, 20.30. HAIDUCII - Buzesti (15.62.79) — 20 50. PROFESIONISTII - Dacia (10.20 10) - 8 45-15.45 In continuare, 18.15. 20.46. PLANETA MAIMUTELOR — Unirea (10 10 20 - 15 30. 18. AVENTURILE LUI TOM SAWYER ) MOARTEA LUI JOE INDIANUL - Volga (11 91 26) - 15.30. 19) Flacăra (21.33 40) - 15 30. 19. HOMBRE - Moșilor (12.52.03) — 13.30. 18 . Cosmos (35.19.15) — 15.30. 18. 20.15. CADEREA IMPERIULUI ROMAN — Progresul (23.94.10) — 15.30. 19. EU, EU, EU... SI CEILALTI — Union (13.49 04) - 20.50. MADE IN ITALY - Rahova (23.91.00) — 15 10. 12. GISELLE - Rahova (2351 00) - 20.13. DOMINICA LA NEW YORK — cinemateca (13 92 72) — 10, 12.30, 14.30, 18.30. EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN — Feroviar (18.22.73) — 8.30-10 In continuare, 18.30, 21 . Modern (23.71.01) — 0.30. 11.15, 14. 18.15, 18.30, 20.45 ; Excelsior (18.10.88) - 8.30. 11, 13.30. 18, 18.30, 21. VERA CRUZ f Doina (18,35.88) — 11.30. 13.43, 18. 18.15, 20.30; Drumul Sării (31.28.13) — 15, 17.30, 20. UN DELICT APROAPE PERFECT - Grivița (17 08.58) — 9, 11.15, 15.30, 15.43, 16, 20.30; Aurora (35.04.08) — 9, 11.15, 13.80, 16, 18 15, 20.30; Tomis (21.49 46) — 9—15.45 In continuare, 18.15, 20.80. NEÎNȚELESUL — înfrățirea Intre popoare (17 31.04) - 15.15, 17 45. 20. ÎMPUSCATURI sub spinzuratoare — Bucegi (17 05.47) — 9—15.45 In continuare, 18.15, 20.45. TREI COPII „MINUNE* — Lira (31.11.71) — 1S.10. 18. 20.18. . DRUMUL SPRE SATURN ; SFÎRȘITUL SATURNULUI - Ciulesti (11 65 48) -15.30. 19. RIUEl INIMA NEBUNA, NEBUNA DE LEGAT — Cotroceni (13 62 561 — 15 30. 10 MARIA - Pacea (31 82.82) -15.30. 18, 20.30. JUDOKA, AGENT SECRET — Cringasi (17 88 81) — 15.10, 1a. VESNICUL tNlIRZIAT — Viitorul (11 48 03) — 15.30, 18. TUNELUL - Viitorul (11 48.03) - 20 30 PIRAMIDA ZEULUI SOARE - Popular (35 15 17) - 13.30, 18. Pupular HEROINA - Popular (35 15 17) - 20.30 ASTA SEARA MA DISTREZ — Arta (21.3*66) - 9. 1) 15, 18.30. 15 45 18 20 H Flamura (23 07 10) - 9. 10 ,sin 18 15, 20.30. ‘ 18‘ 1310JS1T8RAGIUI’ “ VUan (21.39.82) -A 'W« SECREIE - Vitan (17RAE- 20F.\C,OARELOR - an,'a 20^0LEGRAIUE ” (21.38 Bl) -(i?.52 9P3,B-Ä°MAIÜft PANTOFUL CENUSARESEI - Victorii (16.28.79) - ft. 11, ia. 18, 11, 19. 20 45. URLEIUL LUPILOR - Miorita (fl.27.1418, 11.15, 18.30, 15.49, 18.15. 20,k