Informatia Bucureştiului, mai 1969 (Anul 16, nr. 4885-4909)

1969-05-03 / nr. 4885

Pag. a 2-aInformația i tm/Mrr^rrsrrrrr*zrFrr^m MITINGUL ŞI DEMONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALĂ (Urmare din pag. I) în tribuna rezervată corpului diplomatic se află şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România şi alţi membri ai corpului diplomatic. Peste 15 000 de bucureşteni se află în marea piaţă pentru a lua parte la mitingul oamenilor muncii consacrat sărbătoririi Zilei de 1 Mai. Fanfara forţelor noastre armate intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Mitingul este deschis de tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. Primit cu îndelungi aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. în repetate rînduri, cuvîntarea este subliniată cu puternice aplauze, cu urale. Participanţii la miting îşi reafirmă hotârîrea de a înfăptui neabătut politica partidului, ale cărei prevederi corespund întru totul intereselor vitale ale întregului popor. Ca o expresie a unanimei adeziuni a maselor la politica partidului, în marea piaţă răsună puternic şi repetat înflacăratele lozinci: „De partid condus poporul îşi clădeşte viitorul I", „Ne conduci partid iubit spre trai bun şi fericit I*. Mitingul şî demonstraţia au constituit o puternică mărturie a conştiinţei socialiste a maselor, o tonică afirmare a forţei celor stâpîni pe soarta lor, a încrederii în viitor, a dragostei neţărmurite pentru Partidul Comunist Român, pentru conducerea partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Capitală, ca şi în celelalte oraşe, manifestările închinate tradiţionalei sărbători de 1 Mai — înscrisă în calendar acum opt decenii ca un imperativ al luptei împotriva exploatării şi asupririi, pentru liber Coloana fară sfirşit O coloană unică, o coloană fără sfîrşit — astfel ni se înfăţişează de aici, din Piaţa Aviatorilor, şuvoiul dens al mulţimii, de la pionieri la oameni trecuţi de mult de prima tinereţe, care se revarsă prin faţa tribunelor. Unde este capătul acestei coloane ? Cu ochii minţii, zărim marile bulevarde ale Capitalei, lărgite, parcă, de impetuoasa trecere a oamenilor; şi mai departe, zăbovim cu gindul în preajma uzinelor, laboratoarelor, instituţiilor, în perimetrul Bucureştiului nou — Titan şi Colentina, Drumul Taberei şi Ciuleşti, Pajurei şi Berceni. Dar capătul coloanei e mai departe iată focurile veşnice ale Hunedoarei, iată largile ogoare însufleţite şi tot aceste zile, de patosul muncii, iată frumuseţea de piatră a Apusenilor, iată veghea severă a sondelor, şi bătrinele turnuri ale cetăţilor, şi tinerele cupole ale industriei chimice , iată ţara întreagă, fiindcă această coloană fără sfîrşit străbate ţara întreagă, este pulsul ei, este voinţa ei. — Individualizarea coloanelor noastre de sărbătoare — ne spunea, cu deplin temei, ing. MARIN ENACHE, secretarul comitetului de partid al uzinelor „23 August — constă tocmai în faptul că ele reflectă fidel chipul patriei. Fiecare demonstrant are ceva de spus, în calitatea sa de participant la această atît de complexă operă constructivă pe care o făurim împreună. Dacă vreţi, asistăm la o transpunere, pe planul conştiinţei, a principiului vaselor comunicante, prin care circulă seva aspiraţiilor comune. Marea trecere a coloanelor prin Piaţă Aviatorilor a relevat acest emoţionant adevăr al voinţei comune. Oamenii muncii din Bucureşti şi-au exprimat din nou, cu fermitate, hotărirea de a împlini măreţele obiective stabilite de partid, de a realiza în cele mai bune condiţiuni sarcinile de plan atertate şi drepturi democratice, pentru o viaţă mai bună — s-au desfăşurat sub semnul unităţii de granit a poporului, în jurul partidului şi al conducerii sale, sub semnul încrederii neţărmurite a tuturor oamenilor muncii, români,maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, în politica consecvent marxist-leninista a P.C.R. Dînd glas sentimentelor patriotice şi internaţionaliste de care sunt profund animaţi, oamenii muncii au reafirmat prietenia indestructibilă ce-i leagă, într-un ţel comun, de popoarele tuturor statelor socialiste, solidaritatea internaţionalistâ cu cei ce muncesc din lumea întreagă. Demonstranţii scandează urări pentru întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste mondiale — supremă îndatorire internaţionalistă a fiecărui partid marxist-leninist, pentru întărirea prieteniei frăţeşti, a legăturilor multilaterale dintre toate ţările socialiste, în acelaşi timp, ca un ecou al activităţii permanente pe care partidul nostru o desfăşoară pentru unirea tuturor forţelor care militează pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvoltarea legăturilor cu partidele socialiste şi cu alte forţe politice democratice din toate ţările, cu partidele şi mişcările progresiste din ţările recent eliberate, mulţimea scandează: „Muncitori din lumea-ntreagă pe noi toţi un fel ne leagă !". Participanţii îşi manifestă sprijinul şi aprobarea pentru acţiunile întreprinse de partid şi guvern în direcţia asigurării securităţii europene, pentru promovarea relaţiilor de colaborare cu toate ţările lumii, indiferent de sistemul lor social-politic, în spiritul respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile altor ţări, al avantajului reciproc. Cinstea de a deschide marea demonstraţie de 1 Mai o au, ca în fienului 1969 , anul hotărîtor al cincinalului. Demonstranţii, care trec prin faţa tribunelor pe cîteva rînduri desfăşoară pe toată lăţimea pieţei lozinci al căror text mobilizator a pătruns în conştiinţa maselor largi : „Să muncim neobosit pentru îndeplinirea programului elaborat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român“, „Oameni ai muncii ! Să întimpinăm cu noi realizări la înfăptuirea politicii partidului cea de a 20-a aniversare a eliberării României !“, însufleţite de Chemarea la întrecere a Conferinţei Organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti, colectivele de muncă din întreprinderi şi instituţii şi-au asumat — pe baza unei analize minuţioase a resurselor interne ale producţiei — angajamente substanţial sporite faţă de sarcinile de plan. Demonstraţia a marcat elocvent răspunderea tuturor celor ce muncesc faţă de cuvîntul dat, hotărirea de a realiza aceste angajamente. Distingem în coloane cifre şi fapte semnificative ! în trimestrul I industria Capitalei a realizat planul producţiei globale în proporţie de 100,5 la sută, productivitatea muncii în proporţie de 100,4 la sută, planul livrărilor de mărfuri pentru export a fost depăşit cu aproape trei procente, întreprinderile industriale bucureştene au obţinut, in perioada amintită, mai mult de 32 milioane lei economii peste plan la preţul de cost şi beneficii suplimentare însumînd peste 40 milioane lei. Numai sectorul 3 a realizat, peste prevederi, 30 milioane lei la producţia marfă vîndută şi încasată, aproape 9 milioane lei beneficii peste plan ; colectivele celor peste 50 de întreprinderi din raza sectorului 5 raportează obţinerea unei producţii globale suplimentare de 40 milioane lei. La sărbătoarea muncii, oamenii sintetizează, simbolic, roadele muncii... Ei sunt pe deplin conştienţi că eforturile lor neobosite pentru continua înflorire şi întărire a patriei socialiste constituie chezăşia ineluctabilă a ridicării neîntrerupte a nivelului de trai material şi care au, pionierii. La semnalul trompetelor, cîteva sute de copii pătrund voioşi în piaţă, fluturînd tricolorul scump al ţării şi drapelul organizaţiei lor. O mare pancartă, purtată de micii demonstranţi, vesteşte că pionierii ţării noastre aniversează acum, în preajma sărbătorii de la 1 Mai, 20 de ani de existenţă a organizaţiei lor, în timp ce în piaţă pionierii conturează cu trupurile lor o mare cravată roşie, încadrată de datele festive . 1949—1969, cîţiva dintre ei urcă la tribuna centrală. în uralele tuturor, pionierii oferă conducătorilor partidului şi statului buchete de flori, semn al recunoştinţei fierbinţi pe care copiii patriei o poartă Partidului Comunist Român, părintele iubit al tinerelor vlăstare, în timp ce torentul de tinereţe, de gingăşie şi voioşie al coloanelor pioniereşti se scurge încet, încet, în urma sa păşesc, ferm, energic, ca o simbolică ocrotire a viitorului patriei, coloanele gărzilor patriotice. Puternică pavăză a cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru, a independenţei şi suveranităţii de stat a patriei socialiste, gărzile patriotice înarmate simbolizează unitatea de monolit a poporului român, patriotismul fierbinte al făuritorilor şi apărătorilor orînduirii noi, socialiste, în rîndul acestor unităţi defilează mii şi mii de oameni de toate vîrstele — bărbaţi şi femei — care la chemarea propriei lor conştiinţe au îmbrăcat uniforma de luptători. Ei poartă mai departe în timp tradiţia glorioaselor fapte pe care părinţii şi tovarăşii lor de muncă le-au înscris pe prima filă a istoriei noastre noi, în luptele crîncene duse cu 25 de ani în urmă împotriva fascismului, pentru libertatea patriei, pentru apărarea fiinţei noastre naţionale, începe apoi demonstraţia oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, spiritual al întregului popor. în coloane distingem grafice sugestive care reflectă creşterea veniturilor populaţiei ca urmare a generalizării noului sistem de salarizare şi îmbunătăţire a salariilor ; nenumărate panouri înfăţişează activitatea intensă de construcţii , alături de marile obiective industriale reliefîndu-se cele peste 23 000 de apartamente care se vor ridica, în Capitală, în acest an, ca şi importantele edificii socialculturale de proporţiile Teatrului Naţional. Demonstranţii îşi manifestă plenar sentimentele de încredere în viitor, satisfacţia pentru largile posibilităţi de afirmare a personalităţii umane pe care le asigură societatea noastră socialistă. Dialogul dens al innoiiilor ...O linie electrificată, în miniatură, pe care „circulă“ două locomotive electrice : imagine plastică a unei noi , realităţi intrate de curînd pe făgaşul împlinirilor. Numeroase asemenea secvenţe au însoţit coloanele, într-un viu şi semnificativ dialog al înnoirilor, propriu anilor noştri. De la an la an, de la demonstraţie la demonstraţie, NOUL participă la sărbătorile noastre sub multiple faţete. Iată-l, astăzi, în coloanele constructorilor de maşini de la FMUAB , un nou strung carusel, cu traversă fixă şi cu comandă program secvenţională ; iată-1 printre demonstranţii uzinei „Electromagnetica“ : redresorul cu siliciu, pichetul de cablu, relee standard în două tipuri — produse de mare fineţe, specifice unei industrii moderne; iată-1 în rîndurile colectivului uzinei „Semănătoarea“ tipuri perfecţionate de maşini agricole, cu înalt randament; iată-l laolaltă cu constructorii de radioreceptoare şi televizoare de la uzina „Electronica“ , aparatul de radio tranzistorizat, de dimensiuni reduse, „Zefir“... — Mi se pare esenţial — sublinia ing. AUREL BOZGAN, director general al FMUAB — că aceste permanente căutări şi împliniri novatoarecuprind toate laturile producţiei, că ele au în vedere criterii ştiinţifice de organizare şi conducere, in scopul obţinerii unei maxime eficienţe. Nou este însuşi modul de abordare a problemelor economice, luciditatea analizelor, temeinicia soluţiilor ce se adoptă, într-un cuvînt concepţia vie, dinamică, mobilitatea sporită, reflectînd grăitor transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului. Mi-aş permite să dau un exemplu din întreprinderea noastră : în contextul acţiunii de organizare superioară a producţiei şi a muncii, a fost elaborată o amplă lucrare de codificare a pieselor şi materialelor, ceea ce a permis utilizarea staţiei mecanografice pentru lansarea documentelor primare şi a programului de producţie, precum şi pentru urmărirea operativă a produselor. S-au pregătit astfel condiţiile in vederea efectuării programării şi urmăririi operative cu ajutorul calculatorului electronic. Sensuri şi metafore ...Coloanele în mers : metafora mersului nostru înainte. Cu fiecare om, cu fiecare gest, cu fiecare cuvint, avem sentimentul că în această „aulă“ a primăverii, la această oră a raportărilor fierbinţi, istoria noastră contemporană se decantează într-o emoţie întipărită pe chipurile tuturor. Aceste înaintări dense de coloane înscriu largile perspective ale patriei, se interferează uriaşei cronici a contemporaneităţii, a faptelor cotidiene. — E un lucru cu totul deosebit — ne declara tînărul GHEORGHE BALADE, de la Fabrica de elemente pentru automatizare — să simţi că timpul nu trece pe lingă tine, că nu te ocoleşte, că te solicită permanent, că îl domini şi îi canalizezi traiectoriile. Robustul optimism al tînărului a fost exprimat de către demonstranţii de toate vîrstele, de toate profesiile. Iată-ne în coloana oamenilor de ştiinţă. Concentrînd 387 de institute, centre, laboratoare şi staţii experimentale, ştiinţa bucureşteană reprezintă o forţă certă în rezolvarea multiplelor probleme legate de progresul societăţii noastre. Răspunzînd Chemării institutelor de cercetări din sectorul 7, oamenii de ştiinţă îşi afirmă hotărirea de a urgenta intrarea în producţie a rezultatelor cercetării — element esenţial al făuririi bazei materiale necesare pentru desăvîrşirea socialismului şi trecerea treptată spre comunism. — îndeplinind sarcinile încredinţate de partid — ne spunea prof. univ. dr. docent RADU VOINEA, secretar general al Academiei — cercetătorii bucureşteni studiază teme privind introducerea în producţie a unor materiale noi, elaborarea de procese tehnologice speciale, crearea de aparate şi utilaje bazate pe cuceririle ştiinţei moderne. Relaţiile stabilite de unităţile Academiei cu diverse întreprinderi se dezvoltă continuu. De exemplu, Centrul de statistică matematică a studiat problema utilizării optime a secţiei de filare de la Combinatul din Săvineşti, ajungînd la concluzii care au permis obţinerea unei producţii medii de fire cu 240 de tone mai mare decit cea planificată ; la Institutul de fizică s-au obţinut succese in problema semiconductorilor amorfi, au fost introduse In fabricaţie, pe baza studiilor întreprinse aici, fotodiodele cu germanîu şî termistori regulatori de temperatură. Nimic mai firesc decit faptul că aceste cuvinte sunt completate, în aceleaşi sensuri plenare, de către acei care mîine vor înălța, spre noi culmi, înfăptuirile de astăzi. — Pentru noi, tinerii — ne-a mărturisit studentul PETRE ANGHEL — e mai limpede ca oricînd că a te situa în miezul evenimentelor, al vieţii reprezintă o chezăşie sigură spre noi izbinzi. Cea de a 7-a Conferinţă a UASR a subliniat încă o dată hotărirea noastră alături de întregul popor. Şi cei ce vom pleca în curind la locurile de muncă, unde ţara ne cheamă şi ne aşteaptă, o vom face cu deplină încredere în cuvîntul fertil al partidului, care activează toate energiile patriei, într-un spirit de largă afirmare a valorii umane. Coloanele ilustrează vibrant dragostea întregului popor faţă de partid, încrederea nestrămutată în politica sa internă şi externă. Ajunşi în faţa tribunelor, oamenii muncii salută cu ovaţii pe conducătorii de partid şi de stat, scâncind cu înflăcărare numele Partidului Comunist Român, al secretarului general al Comitetului Central. De la tribună, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le răspunde cu căldură, in timp ce noi valuri de entuziasm inundă piaţa: „Ceauşescu şi poporul ! Ceauşescu — P.C.R.“, scandează mii de glasuri unite. Ca in atîtea alte rînduri, întîlnirea dintre conducători şi masele de oameni ai muncii emoţionează prin spontaneitatea şi căldura cu care exprimă unitatea deplină dintre partid, guvern şi popor, încrederea de nezdruncinat a poporului nostru în conducătorii destinelor sale. In piaţă pătrund neîncetat şiruri compacte de demonstranţi , care scandează puternic : „Trăiască Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre I“, „Trăiască atotbiruitoarea învăţătură marxist-leninistă I“, „Trăiască unitatea clasei muncitoare din lumea întreagă in lupta pentru pace, democraţie şi socialism I“. -„ Sărbătorirea Zilei de î Mai se încheie, ca în fiecare an, cu momentul solemn, înălţător, al intonării Imnului de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni — „Internaţionala“. Sărbătorirea Intîiului de Mai a constituit, şi în acest an, o impresionantă afirmare a unităţii întregului popor în jurul partidului, al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o vibrantă mărturie a hotărîrii tuturor fiilor patriei de a lupta pentru înfăptuirea politicii partidului — emanaţie a voinţei şi ţelurilor vitale ale naţiunii noastre socialiste. Reportaj de : Sorin Heiban şi Andrei Banc, Petru Dinescu, Dinu Lăzărescu, Aurel Radu, Aurel Pavlovici, Petru Calapodescu, Gheorghe Niculîţă, Filip Popescu, Vladimir Udrescu. Magistralele sărbătorii — magistralele muncii rodnice Trec gărzile patriotice Forţă, graţie, cutezanţă , sportivii Toate vîrstele, toate profesiile — în coloanele nesfîrşite ale demonstranţilor Fotografiile : D. Lăzărescu Secvență din marea frescă a sărbătorii %