Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)
1969-06-02 / nr. 4910
BniiiiMiihiiiMiiiiiniiiiiiiiiiiiiMiniiiiiiMniiiiinniiiíiiíiinnuuHijiiiiMiHuinMiiiiiiMiiMiiiMmiíiiiiiiiiintttiiiiiiiiiniHiirinHmiiiuniiíiiiiMiiiiitniiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiitnHiiiitinmiiiimiiniiiHuiHiiiiiiiiiiiiiiiinmHiiuiiiiiniiiiiiiiiiinniiiiiiiHiiiHiiiiiiiHniii VARA... VARA.. Dar copiii au fost prezenţi în emisiuni cu ei şi pentru ci, de ziua lor, de 1 iunie, în afara programului obişnuit de duminică, (cuprinzind un concurs devenit mai interesant de la o săptămînă la alta), amintesc, sper s-o fi văzut şi dv., excelenta secvenţă din „Realitatea ilustrată“ dedicată copiilor, cu imagini surprinse „pe viu“. Ce sursă inepuizabilă de umor generos, sincer, candid şi dacă vreţi absurd (în lipsa de corelaţii logice) ne oferă acest mic univers. Cu adevărat acesta a fost un omagiu adus omuleţilor ieri sărbătoriţi şi care, totodată, ne-a adus aminte că peste cîteva zile începe vacanţa şcolară: tabere la munte, la mare, ore libere mai numeroase, distracţii binemeritate, la fel. Deci, cred că in primul rînd unele ore ale programului cotidian ar trebui revizuite, pentru că vara ora „18” nu poate aduna copiii — şi e bine şi firesc să fie aşa — de la joacă. Dar „adunarea“ copiilor va fi, desigur, direct proporţională şi cu gradul de atracţiozitate a emisiunilor. Şi, pentru că vine vacanţa, nu ar fi oare bine ca şi unele emisiuni să ţină seama mai structural de acest vesel eveniment ? Mai ales cele de dimineaţă ar putea însuma programe dedicate unui număr mai mare de mini-telespectator. Copii ceva mai mari, tinere candidate la titlul de „Miss '69“ au defilat în faţa televizorului certificind buna iniţiativă a revistei „Femeia“ menită să ridice temperatura emoţională a fetelor frumoase din toate judeţele ţării, aflate în aşteptarea unei noi „judecăţi a lui Paris“. Pină vom afla cine va primi „mărul“, iată un subiect generos şi care ar trebui încă folosit în cadrul unor emisiuni estivale cu toate implicaţiile pitoreşti pe care le degajă, mai puţin exerciţiile artistice fragile pină la comicul involuntar. Pînă atunci, anunţatul serial poliţist din „Realitatea ilustrată“ a dispărut, râmînînd o enigmă doar ora de programare a emisiunii, cea iniţială s-a schimbat, cea schimbată n-a fost respectată. Respectată consecvent este tendinţa ilustrativă a emisiunii şi eliminarea statornică a umorului (mai recent şi a teatrului, dacă ţinem seama de ceea ce a fost anunţat în program. De ce a dispărut ? Mister !). Şi pentru că a sosit canicula, constatăm că se programează cîte... două drame pe o săptămînă — animată la propriu şi la figurat de desenele... animate ale lui Disney (una din acestea a fost prezentată cu un umor plin de aplomb şi cu o bună dispoziţie cuceritoare de către Ion Lucian). Da, într-adevăr vara e mai greu : căldura dilată poate şi exigenţele, lumina albă scoate în evidenţă mai ales ceea ce e monoton sau protocol rutinier. Aşa că nu ne putem reţine adjectivele pozitive în faţa unui „prim-plan“ de o deosebită valoare. F. Brunea — Fox a fost eroul unei emisiuni valoroase, un adevărat omagiu adus reportajului, slujitorilor săi, legăturii dintre scriitori şi viaţă, profesiunii scrisului, într-o suită de ipostaze variate (meritul este în mare măsură şi cel al realizatorului Al. Stark) un evantai de imagini ne-a luminat întîlnirile decanului reporterilor cu noi şi cu el însuşi Intr-o pledoarie despre „arta poetică“ a scrisului cotidian. Şi săptămînile trec cu emisiuni, din păcate, cu care ne-am obişnuit, cu filme mai bune sau mai „tristelate“, şi cu, mai recent, zguduirile zdravene ale pumnilor campionatului european de box. Alecu Popovici 13.00—15.36 Campionatele europene de box. Transmisiune directă. 17.30 Telex TV. 17.35 Lumea copiilor. Cutia cu surprize. Cu Daniela şi Aşchiuţă. 17.50 Limba franceză. 18.15 Ex-Terra '69. 18.45 Cântec senin. Muzică corală. 19.00 Ateneul tineretului. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 între metronom şi cronometru. Teme : Lirica eminesciană şi Din istoria automobilului. 21.00 Campionatul european de box. 21.30 Roman foileton. Lunga vară fierbinte (V). 22.20 Cadran. 22.50 Gong — cronică dramatică. 23.10 Telejurnalul de noapte. După terminarea programului zilei, se transmit aspecte înregistrate de la Campionatul european de box. Tudor Vianu şi principiul autoritălii Cei cinci ani trecuţi de la stingerea din viaţă a lui Tudor Vianu, care dacă ar fi trăit n-ar fi depăşit cu mult virsta septuagenarului, n-au umbrit şi diminuat, în nici un fel, amintirea lui Intr-adevăr neştearsă. Unele sporadice şi palide obiecţii, izvorîte din infatuare, nu l-au putut atinge şi s-au întors, cum era şi firesc, asupra celor ce nu s-au ridicat la înălţimea lui. Tudor Vianu a rămas aceeaşi figură senină şi dominantă, şi dincolo, in cîmpiile elisee. Ceea ce l-a caracterizat îndeosebi a fost, după opinia noastră, principiul autorităţii pe care l-a întrupat în toate domeniile activităţii sale, cu fermă consecvenţă. Ii era, fără îndoială, congenital, fiindcă respira din toţi porii fiinţei lui spirituale. Pierderea lui ne-a lovit, aş spune, mai cu seamă, din acest unghi al personalităţii. Prezenţa lui Vianu ar fi fost necesară astăzi tocmai din punctul de vedere din care vorbim, principiul autorităţii fiind în carenţă în numeroase sectoare ale ştiinţei literare şi prestigiul lui, recunoscut, l-ar fi putut susţine în mod eminent. De unde venea autoritatea lui Tudor Vianu ? Intre altele, din erudiţia lui de nimeni contestată, dar de unii înţeleasă în altă semnificaţie decit în cea reală. Nu există, desigur, un singur tip de erudiţie, cea care-şi este sieşi suficientă şi pe care am putea-o denumi alexandrină. Aceasta nu mai e demult practicată decit de unii tineri naivi. Nu pe aceasta o cultiva Vianu, şi cei pe care-i jena se refereau la un astfel de tip. Profesorul reprezenta însă erudiţia In felul Renaşterii, adică Integra, numeroasele şi variatele lui cunoştinţe nevoilor reale ale spiritului, creşterii, dezvoltării organice a acestuia. Ele nu apăreau, de aceea, ca împrumuturi exterioare, neasimilabile, direct vizibile. Vianu le Încorpora temei sale sudîndu-le imperceptibil şi cufundindu-le intr-o aleasă emoţie a cerebralităţii. Procedeul se datora, de altfel, spiritului creaţiei Însăşi care adună, asimilează şi se îndreaptă spre sinteză. Erudiţia lui Vianu a sugerat unora caracterizarea eclectismului, socotindu-se că diferitele aluviuni ale informaţiei sale, l-ar fi îndemnat la aceasta. De fapt, el era conştient de complexitatea obiectului pe care-l cerceta, de opera de artă, şi utiliza, spre a o cunoaşte, toate metodele la îndemînă. Autoritatea lui Vianu mai venea apoi din actul dăruirii integrale ştiinţei literare cu toate ramurile ei. S-a vorbit recent de opţiunea profesorului pentru ştiinţă şi de abandonarea voită a criticii literare şi în genere a publicisticii. Faptul e autentic şi perfect explicabil. Nu poţi împărtăşi deodată mai multe pasiuni şi conştiinciozitatea lui Vianu l-a îndemnat să dedice toate puterile sale ştiinţei şi filozofiei, în acest fel el s-a depărtat de luptele literare cotidiene pentru care nu avea temperament şi s-a desprins de atmosfera polemicilor şi controverselor de tot felul. Intr-una din puţinele discuţii pe care le-a purtat, cea de la „Vremea", distanţa dintre el şi interlocutori părea, de Îndată, astronomică. Personalitatea profesorului întrupa şi ea — după cum toată lumea o recunoaşte — acelaşi principiu al autorităţii. Intre el şi studenţi se închegau relaţiile tipice ale discipolilor faţă de magistrul lor. Şi mulţi dintre aceştia, după ce depăşeau epoca şcolarităţii, simţeau încă distanţele, dar nu în sensul unor atitudini rigide de superioară infatultate, ci de raporturi respectuoase şi devotate, cu aprecierea capacităţii tinerilor ce-i solicitau concursul intelectual. Intre mai multe generaţii de profesori, figura lui stăruie, de aceea, sub acest unghi, ca tipică. Autoritatea lui Tudor Vianu se mai Înălţa şi pe talentul şi ţinuta scriitorului care era mereu prezent şi în cele mai abstracte expuneri. Fraza lui totdeauna limpede, cumpănită, de o clasică simetrie, nu acoperea cu imagini şi arabescuri adevărurile ce-i erau clare şi care-i apăreau firesc din şirul demonstraţiilor strînse. Căci e vădit că autoritatea nu se foloseşte de artificii şi că simplicitatea elegantă şi sinceritatea deplină, impun. In sfirşit, trebuie să adăugăm că autoritatea lui Vianu se rezema şi pe reputaţia lui de peste hotare şi de care puţini dintre colegii lui umanişti s-au bucurat. Cu prilejul diferitelor mele călătorii de studii, am putut să verific faptul că pretutindeni, pe unde fusese, în Franţa, Germania, Ungaria, Polonia, amintirea lui stăruia prin distincţia intelectualităţii sale. Timpul trecut de la moarte trezeşte astfel, pe lingă alese amintiri, nostalgia autorităţii înţelegătoare şi generoase pe care o reprezenta. AL DIMA Ostap Bender comandă parada Exasperaţi de întrebarea stereotipă : „Cum izbutiţi să scrieţi în doi, Iii şi Petrov, autorii „Viţelului de aur“, răspundeau îndeobşte printr-o butadă : „Exact ca fraţii Goncourt , Edmond aleargă prin redacţii, iar Jules păzeşte manuscrisul, să nu-i fure amicii...“ Se vede că totuşi manuscrisul n-a fost suficient de bine păzit fiindcă, iată, cinematograful a izbutit să-l sustragă din portofoliul literaturii. După un , Douăsprezece scaune“, ecranizat anii trecuţi în Cuba, contemplăm acum „Viţelul de aur“, reconstituit de un maestru încercat al adaptărilor din literatură, Producţie MOSFIlM de Mihail Şveiţer, după romanul cu acelaşi titlu de Iif şi Petrov. Distribuţia : Bender : Serghei Jurski, Balaganov : Leonid Kuravlev, Panikovski: Z. Gerdt, Koreiko : E. Evstigneev, Zosia : S. Starikova, precum Mihail Sveiţer, autorul versiunii cinematografiei a „învierii“. Filmul debutează într-o sală de cinematograf a anilor ’20, în care obiectivul trage mai curînd cu coada ochiului spre spectatori decît spre ecran, inregistrînd reacţia candidă în faţa platitudinii imaginii. Această excelentă secvenţă, unul din puţinele lucruri pe care cineastul şi-a permis să le adauge peste ceea ce fusese prescris în roman, dă tonalitatea generală a filmului. Expunerea ulterioară îşi va însuşi în întregime topica filmului mut, oscilînd mereu între parodia burlescului şi melodramei, genurile fundamentale ale cinematografului epocii, cochetînd cu inserturi de text şi cu pantomime comice. Sveiter reuşeşte, de altfel, o puternică exactitate de atmosferă, nu atît în moda vestimentară a epocii, în epidemia charlestonului, twistul bunicilor noştri, cît în obiectivitatea de ansamblu a tabloului. Istoria pulsează furtunos în vinele ţării, avioanele înscriu zboruri temerare, noi căi ferate străpung deşerturile, şi, undeva, în ochiuri stătute de naltă, în tîrguri moarte de provincie, mai proliferează paraziţii... Realizatorul se amuză, fireşte descriind idiotismul cronic al lui Panikovski împreună cu dezinteresata sa pasiune pentru gîşte, prostia jovială a lui Şura Balaganov, vocaţia „preşedintelui“ sunt, omul de paie, de a plăti oalele sparte de alţii, tenacitatea milionarului Koreiko în a înfrunta incomodităţile unei duble existenţe. Galeria de tipuri este inepuizabilă, dar, aşa cum era de aşteptat, adevărata performanţă comică o înscrie Ostap Bender. Un excelent actor, Serghei Jurski, dezvoltă un joc polifonic amintind adesea maniera lui Batalov, izbutind să fie bravul, modestul, temerarul fiu al locotenentului Schmidt, comandorul călit în furtuni, pasionatul duelului psihologie cu Inamicul, eminenţă cenuşie, Inepuizabil In inventivitate şi prezenţă de spirit, umanizat spre final prin cite-o vagă pornire de simpatie sinceră. Este un portret curajos tocmai prin complexitatea sa, care devine tragic fiindcă nu simplifică, pentru că, aidoma cărţii Iullf şi Petrov, ne face să regretăm marea energie spirituală a personajului irosită în deşarte vise de îmbogăţire. Fără îndoială însă că locul principal 11 ocupă, în film, comedia şi sunt multe secvenţe care ar merita amintite in această ordine de idei : împrăştierea precipitată a gloatei din Jurul lui Panikovski, filmată de sus, după abila invitaţie adresată publicului de a se constitui martor, sulta mitingurilor în cinstea „Antilopei Gnu“ pe traseul cursei de automobile, atacul perfid al lui Panikovski, sărind ca un titirez în jurul milionarului clandestin și strigînd „Dă-mi și mie un milion !“ etc. Din păcate însă asemenea episoade nu mai sînt unite prin verva umoristică şi pamfletară ce caracterizează romanul. Fiecare scenă, fiecare cadru sunt profund elaborate, dar nu întotdeauna rezolvarea de ansamblu e eficace. Sveiter a crezut că găseşte un corespondent al stilului celor doi celebri umorişti, în maniera excentrică a jocului actorilor, apropiată — din păcate ! — uneori de clovnerie. În alte zone, îşi face apariţia un abuz de hiperbolă, balast general pentru ritmul filmului care coboară mai ales epilogul In artificios şi convenţie. în absenţa unei opere unitare, omogene, te mulţumeşti şi cu reuşitele parţiale ale filmului, cu secvenţele şi portretele satirice care izbutesc să transmită savoarea paginilor lui Uf şi Petrov. T. Caranfil ••• Panikovski in exerciţiul funcţiunii sale de... orb teatru TRUBADURUL — Opera română, tel. 16.18.20, ora 19.30. CICLUL : „TINERI INTERPREŢI PE SCENELE FILARMONICII“. Concert dat de orchestra „Academica“ a Conservatorului din Bucureşti. Dirijor : Alexandru Şumski — Sala mică a Palatului, ora 20. CONCERT DE CONCERTE — 25 de ani de activitate artistică a pianistei Magda Nicolau. Dirijor : Ion Baciu — Sala Ateneului român, ora 20. HEIDELBERGUL DE ALTÄDATÅ (Ilinca Tomoroveanu, Florin Piersic, Chirii Economu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, telefon 14.71.71, ora 19.30. TRAVESTI (Marcela Rusu, Const. Bărbulescu, N. Brancomir) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. IERTAREA (Eugenia Popovici, Leopoldina Bălănuţă, Dumitru Furdui) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. cinema PREMIERE NEIMBLINZITA ANGELICA — cinemascop — Patria (11.86.25) — 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21; București (15.61.54) — 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22; Favorit (Drumul Taberei) — 9.45, 11.45, 13.46, 16, 18,15, 20.30; Stadionul Dirtamo (11.03.72) — 20.30. ALEXANDRU CEL FERICIT — Republica (11.03.72) — 9.15, 11.30, 14, 16.15, 18.45, 21.15; Grădina Festival (15.63.84) — 20.15. NU VOR FI DIVORȚURI — Festival (15.63.84) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21. PRINTESA TRISTA — Lumina (16.23.35) — 9.15—16.15 In continuare, ANUL TRECUT LA MARIENBAD — Central (14.12.24) — 0, 11, 13, 15, 17, 19, 31. DRAGOSTEA UNEI BLONDĂ — Cinemascop — Flacăra (21.95.10) — 10.30. RECRET — Unirea (17.10.21) din ora 20. CONTEMPORANUL TAU — cinemascop — ambele serii — înfrăţirea intre popoare (17.31.64) — 15.30. 19. LA DOLCE VITA — cinemascop — Grădina Doina (16.35.38) — 20.15. TATA — Cotroceni (13.62.56) — 20.30. ACUZATUL — Rahova (23.91.00) — 18. PIPELE — cinemascop — Cringaşi (17.38.81) — 15.30, 18, 20.15. TANDREŢE — Popular (35.15.17) — 20.30. A TRAI PENTRU A TRAI — Aurora (35.04.66) — 9.30, 12.15, 15, 18, 20.45, grădină 20.15. Bucegi (17.05.47) — 9. 11.45, 14.30, 17.15, 20, grădină 20.15. ROȘII ȘI ALBII — cinemascop — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30. CĂSĂTORIE PRIPITA 7 — Drumul Sării (31.28.13) — 15, 17.30, 20. PAŞA — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30. RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT — cinemascop — Alunca (21.50.97) — 16, 18, 20. RIO BRAVO — cinemascop — Viitorul (11.48.03) — 15. 18; grădina Vitan (21.39.82) — 20.15. VIŢELUL DE AUR — cinemascop — ambele serii — Floreasca (33.29.71) — 9.30, 12.30, 16.45, 20. CRĂCIUN CU ELISABETA — cinemascop — Grădina Buzești (15.62.79) — 20.15. PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR -Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18. FELDMAREȘALA — Vitan (21.39.82) -15.30, 18, 20.15. ASASINATUL S-A COMIS LUNI - cinemascop — Volga (11.91.26) — 10—16 in continuare, 18.15( 10.30. Progresul (23.94.10) — 15.30, 18* 20.30. FATA LUI BUBI — Bala Cinemateca (13.92.73) - 10, 13.& 14.30, 16.30. PRINȚUL NEGRU — cinemascop — Luceafărul (15.87.67) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15 18.30, 21; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15. 13.30, 16. 18.15, 20.30; Modem (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Progresul-parc (23.94.10) — 20.15. AM DOUA MAME ŞI DOI TAŢI — Victoria (16.28.79) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45; Grădina Expoziţia (18.10.88) — 20.15. PE PLAJELE LUMII — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 în continuare. TARZAN, OMUL JUNGLEI — Feroviar (16.22.73) — 9—13.30 în continuare, 16. 18.30, 20.45; Excelsior (18,10.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. IN UMBRA COLTULUI — cinemascop — Grivița (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Mioriţa (14.27.14) — 9.30, 11.30, 13.30, 16.30, 18.30, 20.45; Tomis (21.49.46) — 9—17 în continuare, 19, grădină 20.15. PENTRU INCA PUTINI DOLARI — cinemascop — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18. PE URMELE ȘOIMULUI — cinemascop — Dacia (16.26.10) — 8.15—16.30 în continuare, 10.45, 21. VERA CRUZ — cinemascop — Lira (31.71.71) — 15.30, 18, 20.15, grădină 20.15. ROLLS BOYCE-UL GALBEN — cinemascop — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.30. NOAPTEA E FĂCUTĂ PENTRU... A VISA — cinemascop — Giulești (17.55.46) 15.30, 18, 20.30. VREMURI MINUNATE LA SPESSART — Popular (35.15.17) — 15.30, 10. SAMURAIUL — cinemascop — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18. COMEDIANȚII — cinemascop — Arta (21.31.86) — 8.45—16.45 în continuare, 19.30, grădină 20.15. ASTA SEARA MA DISTREZ — Rahova (23.91.00) — 15.30, grădină 20.15. APELE PRIMĂVERII — cinemascop — Pacea (31.32.52) — 16. 18. 20. CRIMA IN STIL PERSONAL — cinemascop — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. PRIMAVARA PE ODER — Viitorul (11.48.03) — 20.45. ILUZII — Grădina Moșilor (12.52.93) — 20.15. AMPRENTA — Lumina (16.23.35) — 18.30, 20.45. ADIO, GRINGO ! — cinemascop —* MojUor (Q.H4D - Jf.Sfcre îfcl0. 16, gră 6/ .Urni-- Turneul „Baladei din Franţa „UN VÎUTEJ DE ŞI RIIMUR CULOUI“ De curînd şi-a încheiat turneul în Franţa ansamblul folcloric „Balada”. Ciştigătoare, anul trecut, a premiului „Colierul de aur“ de la Dijon, formaţia Casei de cultură din sectorul 7 a impresionat şi de data aceasta prin unitatea echipei şi prin pasiunea şi perfecţiunea interpretării, în cele 10 oraşe unde a concertat, publicul şi presa au fost mai mult decît favorabile. Apreciind diversitatea cintecelor şi dansurilor prezentate, ziarul „L’est republicam“ din Belfort scria : „A fost o seară minunată şi nu este de loc exagerat să spunem că acest spectacol a dominat festivalul (...). Nu avem în toate zilele ocazia să vedem un spectacol atit de atrăgător de o înaltă ţinută în ritm şi in culoare“. Iar sub titlul „Ansamblul român din Bucureşti a entuziasmat o întreagă asistenţă“, cotidianul din Moulins publică o cronică elogioasă din care spicuim : „Orchestra a deschis spectacolul cu accente vii şi melodioase, apoi cîntăreaţa Paulina Ciomăreanu ne-a fermecat cu vocea ei înelntatoare... Radu Constantin, la nai, ne-a oferit el singur un adevărat festival muzical de o virtuozitate fără pereche, arta sa fiind de o fermecătoare îndrăzneală, cum, de altfel, a fost întregul program — un vîrtej de ritmuri și culori“. ! Recapitularea unei stagiuni Cu începere de inline, pe scena Studioului IATC va putea fi urmărită întreaga producţie din acest an a absolvenţilor din clasele de actorie şi regie ale Institutului. Acest inedit „festival“ studenţesc, care-şi deschide ospitalier porţile publicului larg, va durai zile şi se va desfăşura în felul următor : • Mîine, la ora 10 — Visul de D. R. Popescu (regia — Gh. Teaşcă, student al profesorului Ion Olteanul şi Gemenii de Plaut (regia — Al. Adrian Tatos, din aceeaşi clasă); la ora 20 — tripticul compus din Garderobierele de C. Enache şi Gh. Astalos. Vin soldaţii de Gh. Astalos şi Există nervi de Marin Sorescu (clasa Moni Ghelerter). • Miercuri la ora 10 — Meşterul Manole de V. Anania (regia Al. Colpacci, clasa de regie Ion Olteanu) ; la ora 15 — Don Quijote dâ Yves Jamiacque după Cervantes (clasa Moni Ghelerter) ; la ora 20 — Mult zgomot pentru nimic (clasa Ion Finteșteanu). • Joi la ora 10— Othello de W. Shakespeare (studiu de interpretare, clasa Moni Ghelerter); la ora 15 — Hedda Gabler de H. Ibsen (clasa Ion Finteșteanu); la ora 20 — Ciocîrlia de J. Anouilh (clasa George Dem. Loghin). • Vineri la ora 10 — Disonanţă — spectacol alcătuit din fragmente de Horia Furtună, Sofocle şi J. B. Priestley (clasa Ion Finteşteanu); la ora 15 — R.U.R. de K. Capek (clasa George Dem. Loghin) la ora 20 — Bacantele de Eurlpide (regia — Cătălina Buzoianu, absolventă a clasei de regie Ion Olteanu). Expoziţia artistei Jeniţa Ghiga Ieri a avut loc la Galeriile de artă din calea Victoriei nr. 132 vernisajul expoziţiei artistei plastice Jeniţa Ghiga. Sunt expuse circa 30 de lucrări, în special peisaje şi flori. Cînd va lucra, cu întreaga capacitate, maşina de portionat mezeluri? (Urmare din pag. I) comerţ şi, legat de aceasta, a funcţionării maşinii în două schimburi, extinderii gamei de sortimente de mezeluri preambalate. In minuta încheiată s-a stabilit şi o dată : 1 iunie. Am avut o rezervă serioasă în legătură cu respectarea acestui termen, din următoarele motive : — utilajul prezintă o defecţiune la una dintre balanţe, astfel încît funcţionează cu jumătate de randament ; — nu sunt gata stanţele de imprimare pentru noile sortimente, care ar urma să intre în circuitul comercial. Aşa stînd lucrurile, întreprinderea aşteaptă delegatul firmei furnizoare (aflat undeva prin ţară) să vină să repare balanţa. Intrucît nu a fost pregătit nici un specialist care să cunoască maşina şi să poată s-o repare operativ, cine garantează că alte defecţiuni nu vor întrerupe producţia, chiar în perioade mai lungi ? Mai ales că, la „Avintul", nu am prea întîlnit entuziasm pentru folosirea cu maximum de randament a utilajului... Rezerva noastră s-a dovedit întemeiată. Azi 2 iunie, maşina lucrează tot sub randament, fără a se întrevedea o dată precisă de intrare a ei in producţie cu toată capacitatea. Dacă, pînă la un timp, lipsa de receptivitate a organelor comerciale a fost evidentă, acest prag este acum depăşit. Au inceput, insă, să iasă la iveală lipsa de interes a... producătorului. Motiv pentru care cerem direcţiei generale de specialitate din M.I.A. să pună, grabnic, lucrurile la punct. P.S. Ziarul nostru a subliniat, în mai multe rinduri, implicaţiile datorate nefolosirii (o bună bucată de vreme) şi apoi a utilizării cu inadmisibilă reticenţă a utilajului respectiv. Totuşi măsuri radicale nu s-au luat. Ce se întîmplă ! Cazul depăşeşte limitele unui act de birocraţie. Nu cumva e vorba de o încetinire premeditată a folosirii judicioase a maşinii ? De încercarea de a compromite o formă de desfacere care şi-a cîştigat sufragiile specialiştilor şi consumatorilor . lrf.4iza.mnnc Şi-a încheiat turneul Corul de copii „Zadikov“ După un turneu în ţară (la Piatra Neamţ şi Bacău), ieri seară, Corul de copii din Israel a prezentat un ultim spectacol în Sala Palatului. Membrii acestei formaţii, copii între 8 şi 13 ani, au încîntat publicul prin acurateţea vocilor, prin precizia execuţiei unor piese dificile, dovedind un înalt grad de pregătire artistică. Dirijorul Corului „Zadikow“, László Rooth, a făcut dovada nu numai a unui înzestrat muzician, ci şi a unui fin pedagog. Publicul a răsplătit cu aplauze călduroase prezenţa acestei formații corale prestigioase. Noi amănunte în legătură cu Festivalul internaţional de folclor In cadrul primului Festival internaţional de folclor, care se va desfăşura la Bucureşti anul acesta, între 26 august şi 4 septembrie, se va organiza o parada a costumului popular cu participarea tuturor ansamblurilor şi grupurilor folclorice. Cele mai frumoase costume populare, ca şi cele mai reuşite prezentări de ansamblu vor primi distincţii şi premii în obiecte de artă populară românească. De asemenea, în cadrul Festivalului se va organiza şi o Expoziţie internaţională de artă populară care va fi deschisă între 26 august — 1 octombrie. Expoziţia va prezenta obiecte din orice domenii, genuri şi categorii de creaţie, reprezentind valori de artă decorativă şi plastică cu caracter popular tradiţional. La Braşov între 5—15 iunie 1969 în timpul expoziţiei de maşini a întreprinderii TECHNOIMPEX - BUDAPESTA vă puteţi convinge de economicitatea, Înaltul randament şi nivelul tehnico-ştiinţific al produselor Industriei mecanice ungare care are o tradiţie de aproape 100 ani. Se vor prezenta următoarele tipuri de exponate : — Maşini-unelte tradiţionale (şi la comandă numerică) — Mlaşini pentru industria sirmei — Maşini pentru telecomunicaţii — Maşini pentru industria plastică — Maşini pentru industria încălţămintei. — Autostivuitoare Diesel Expoziţia va avea loc la Braşov, str. 13 Decembrie 131. Ore de vizitare : zilnic intre 10—17 TECHNOIMPEX — întreprindere Ungară de Comerţ Exterior specializată In domeniul maşinilor BUDAPESTA 62 — P.O.B. 183 telex 995 PUBLICOM „CINE ŞTIE CIRCULAŢIE, CÎŞTIGĂ" In ziua de 31 mai 1969 a avut loc faza pe Capitală a concursului „Cine ştie circulaţie, cîştigă“ organizat de inspectoratul Miliţiei municipiului Bucureşti în colaborare cu Inspectoratul general pentru învăţămînt şi Comitetul de Cultură şi Artă din Consiliul Popular al municipiului Bucureşti, în cinstea celei de a 20-a aniversări a înfiinţării miliţiei. La concurs au participat cîştigătorii fazelor pe sector, elevii liceelor din Capitală. Premiul I a fost cîştigat de LUCIA NIŢUICA, reprezentanta sectorului IV, elevă la Liceul nr. 39, care a primit un premiu în obiecte în valoare de 1 000 lei. TEATRUL DE OPERETA anunţă că spectacolul cu opereta MY FAIR LADY, programat iniţial pentru data de 4 iunie a.c. la SALA PALATULUI, se va prezenta în aceeaşi sală, miercuri 11 iunie, ora 19.30. Biletele cu seria 2818 se găsesc de vînzare la casa Teatrului de Operetă, iar cele difuzate rămîn valabile pentru miercuri 11 iunie a.c. Examene (Urmare din pag. I) cadre cit mai mari prin memorarea mecanică a materialului. In realitate, adevăratul ţel este altul: acela de a învăţa tineretul cum să înveţe. Cum să înveţe permanent, o dată ce în momentul părăsirii şcolii, de orice grad ar fi ea, nimic nu se sfîrşeşte, ci totul abia începe. Vreau să spun prin asta că societatea modernă şi viaţa de azi, cu complexitatea lor de aspecte, realizări, contradicţii şi năzuinţe, presupun o neîncetată aprofundare şi acumulare de cunoştinţe în aproape toate domeniile de activitate: cercetare, creaţie etc. O diplomă nu dă altă înlesnire tinerilor care intră în vîrtejul lumii decît pe aceea a unei angajări pe măsura pregătirii fiecăruia. Cu asta însă educaţia individuală nu s-a isprăvit, pentru că exigenţele cresc neîncetat şi tinerii care nu şi-au însuşit temeinic arta de a învăţa fără întrerupere se elimină, pe parcurs, din marea competiţie colectivă pentru ameliorarea continuă a condiţiei umane. Fiindcă sîntem un Cireşar, la propriu şi la figurat, cînd se coc primele fructe ale livezilor şi se coc totodată şi roadele uriaşei grădini socratice a cunoaşterii, ne gîndim mai intens la educatorii tineretului nostru, institutori, profesori, maiştri şi pedagogi, care se află acum în centrul atenţiei tuturor. Am dori să fim alături de fiecare dintre ei, la masa micii judecăţi anuale, să le înţelegem şi să le înlesnim sarcinile, să-i sprijinim în rezolvarea dificultăţilor şi în examinarea, nu a detaliilor memorate de elevi şi studenţi, ci a acelei gîndiri şi exprimări cît mai personale, a căror stăpînire este mai importantă decît ţinerea de minte electronică. Le-am putea aminti, în momentele de cumpănă a examenelor, cuvintele rostite de Nicolae Iorga la Universitate şi care s-ar cuveni să fie gravate cu litere de-o şchioapă, pe frontispiciul tuturor şcolilor : — Buchiseala e o treabă nefolositoare, cînd nu e însoţită de gîndirea care dă suflet cifrelor şi slovelor, făcînd din om o fiinţă întreagă şi de sine stătătoare ! întreprinderea unionala de comerț exterior MASINOEXPORT 9 ■ mmiRamiiiimiiimiimiiiiiiiiinismm' ' «masa» MOSCOVA — U.R.S.S. organizează axxxxxxxxxxxxvxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxv şXX\\\XX\\\XX\\XXX\X\X\\\X\X\\\\XX\\\\XX\X\X\X\X\\X\X\\\X\\\X\' EXPOZIȚIA DE PROSPECTE §1 CATALOAGE PENTRU UTILAJELE EXPORTATE DE V/C MASINJOEXPORT XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXYXAXXVVYAWXV1 X\X\\\\\\\\\\\\\\X\X\\X\\\\\\\\\\\\\X\X\\' 3—10 iunie 1969 în sala clubului Finanţe-Bănci din Bucureşti, str. Doamnei 2. Prospectele şi cataloagele expuse cuprind : — utilaje miniere pentru extracţia turbei, concasare, măcinare, înnobilare; — utilaje de ridicat, transportat şi construcţii metalice pentru furnale, topitorii, laminoare şi trefiloare — utilaje pentru forarea sondelor de ţiţei, de extracţie ; — utilaje pentru cercetări geologice şi aparatură geofizică. Orele de vizitare zăriie între 10—18. IEBB&fflftBit