Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)

1969-06-02 / nr. 4910

BniiiiMiihiiiMiiiiiniiiiiiiiiiiiiMiniiiiiiMniiiiinniiiíiiíiinnuuHijiiiiMiHuinMiiiiiiMiiMiiiMmiíiiiiiiiiintttiiiiiiiiiniHiirinHmiiiuniiíiiiiMiiiiitniiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiitnHiiiitinmiiiimiiniiiHuiHiiiiiiiiiiiiiiiinmHiiuiiiiiniiiiiiiiiiinniiiiiiiHiiiHiiiiiiiHniii VARA... VARA.. D­a­r copiii au fost pre­zenţi în emisiuni cu ei şi pentru ci, de ziua lor, de 1 iunie, în afara progra­mului obişnuit de duminică, (cu­­prinzind un concurs devenit mai interesant de la o săptămînă la alta), amintesc, sper s-o fi văzut şi dv., excelenta secvenţă din „Realitatea ilustrată“ dedicată copiilor, cu imagini surprinse „pe viu“. Ce sursă inepuizabilă de umor generos, sincer, candid şi dacă vreţi absurd (în lipsa de corelaţii logice) ne oferă acest mic univers. Cu adevărat acesta a fost un omagiu adus omuleţilor ieri sărbătoriţi şi care, totodată, ne-a adus aminte că peste cîteva zile începe vacanţa şcolară: ta­bere la munte, la mare, ore li­bere mai numeroase, distracţii binemeritate, la fel. Deci, cred că in primul rînd unele ore ale programului cotidian ar trebui revizuite, pentru că vara ora „18” nu poate aduna copiii — şi e bine şi firesc să fie aşa — de la joacă. Dar „adunarea“ copiilor va fi, desigur, direct proporţio­nală şi cu gradul de atracţiozi­­tate a emisiunilor. Şi, pentru că vine vacanţa, nu ar fi oare bine ca şi unele emisiuni să ţină sea­ma mai structural de acest vesel eveniment ? Mai ales cele de di­mineaţă ar putea însuma pro­grame dedicate unui număr mai mare de mini-telespectator. Copii ceva mai mari, tinere candidate la titlul de „Miss '69“ au defilat în faţa televizorului certificind buna iniţiativă a revistei „Fe­meia“ menită să ridice tempera­tura emoţională a fetelor fru­moase din toate judeţele ţării, aflate în aşteptarea unei noi „ju­decăţi a lui Paris“. Pină vom afla cine va primi „mărul“, iată un subiect generos şi care ar trebui încă folosit în cadrul unor emisiuni estivale cu toate impli­caţiile pitoreşti pe care le de­gajă, mai puţin exerciţiile artis­tice fragile pină la comicul invo­luntar. Pînă atunci, anunţatul serial poliţist din „Realitatea ilustrată“ a dispărut, râmînînd o enigmă doar ora de programare a emisiunii, cea iniţială s-a schimbat, cea schimbată n-a fost respectată. Respectată consecvent este tendinţa ilustrativă a emi­siunii şi eliminarea statornică a umorului (mai recent şi a tea­trului, dacă ţinem seama de ceea ce a fost anunţat în program. De ce a dispărut ? Mister !). Şi pen­tru că a sosit canicula, constatăm că se programează cîte... două drame pe o săptămînă — animată la propriu şi la figurat de dese­nele... animate ale lui Disney (una din acestea a fost prezentată cu un umor plin de aplomb şi cu o bună dispoziţie cuceritoare de către Ion Lucian). Da, în­­tr-adevăr vara e mai greu : căl­dura dilată poate şi exigenţele, lumina albă scoate în evidenţă mai ales ceea ce e monoton sau protocol rutinier. Aşa că nu ne putem reţine adjectivele poziti­ve în faţa unui „prim-plan“ de o deosebită valoare. F. Brunea — Fox a fost eroul unei emisiuni valoroase, un adevărat omagiu adus reportajului, slujitorilor săi, legăturii dintre scriitori şi viaţă, profesiunii scrisului, într-o suită de ipostaze variate (meritul este în mare măsură şi cel al realiza­torului Al. Stark) un evantai de imagini ne-a luminat întîlnirile decanului reporterilor cu noi şi cu el însuşi Intr-o pledoarie des­pre „arta poetică“ a scrisului cotidian. Şi săptămînile trec cu e­­misiuni, din păcate, cu care ne-am obişnuit, cu filme mai bune sau mai „tristelate“, şi cu, mai recent, zguduirile zdravene ale pumnilor campionatului eu­ropean de box. Alecu Popovici 13.00—15.36 Campionatele euro­pene de box. Transmisiune di­rectă. 17.30 Telex TV. 17.35 Lumea copiilor. Cutia cu surprize. Cu Daniela şi Aşchiuţă. 17.50 Limba franceză. 18.15 Ex-Terra '69. 18.45 Cântec senin. Muzică co­rală. 19.00 Ateneul tineretului. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 între metronom şi crono­metru. Teme : Lirica eminesciană şi Din istoria automobilului. 21.00 Campionatul european de box. 21.30 Roman foileton. Lunga vară fierbinte (V). 22.20 Cadran. 22.50 Gong — cronică dramatică. 23.10 Telejurnalul de noapte. După terminarea programului zilei, se transmit aspecte înregis­trate de la Campionatul euro­pean de box. Tudor Vianu şi principiul autoritălii C­ei cinci ani trecuţi de la stin­gerea din viaţă a lui Tudor Vianu, care dacă ar fi trăit n-ar fi depăşit cu mult virsta septuagenarului, n-au um­brit şi diminuat, în nici un fel, a­­mintirea lui Intr-adevăr neştearsă. Unele sporadice şi palide obiecţii, iz­­vorîte din infatuare, nu l-au putut atinge şi s-au întors, cum era şi firesc, asupra celor ce nu s-au ridicat la înălţimea lui. Tudor Vianu a rămas aceeaşi figură senină şi dominantă, şi dincolo, in cîmpiile elisee. Ceea ce l-a caracterizat îndeosebi a fost, după opinia noastră, principiul auto­rităţii pe care l-a întrupat în toate domeniile activităţii sale, cu fermă consecvenţă. Ii era, fără îndoială, congenital, fiindcă respira din toţi porii fiinţei lui spirituale. Pierderea lui ne-a lovit, aş spune, mai cu sea­mă, din acest unghi al personalităţii. Prezenţa lui Vianu ar fi fost necesa­ră astăzi tocmai din punctul de ve­dere din care vorbim, principiul au­torităţii fiind în carenţă în numeroa­se sectoare ale ştiinţei literare şi pre­stigiul lui, recunoscut, l-ar fi putut susţine în mod eminent. De unde venea autoritatea lui Tu­dor Vianu ? Intre altele, din erudiţia lui de ni­meni contestată, dar de unii înţeleasă în altă semnificaţie decit în cea reală. Nu există, desigur, un singur tip de erudiţie, cea care-şi este sieşi sufi­cientă şi pe care am putea-o denumi alexandrină. Aceasta nu mai e de­mult practicată decit de unii tineri naivi. Nu pe aceasta o cultiva Vianu, şi cei pe care-i jena se refereau la un astfel de tip. Profesorul reprezenta însă erudiţia In felul Renaşterii, a­­dică Integra, numeroasele şi variatele lui cunoştinţe nevoilor reale ale spi­ritului, creşterii, dezvoltării organi­ce a acestuia. Ele nu apăreau, de a­­ceea, ca împrumuturi exterioare, ne­asimilabile, direct vizibile. Vianu le Încorpora temei sale sudîndu-le im­perceptibil şi cufundindu-le intr-o a­­leasă emoţie a cerebralităţii. Proce­deul se datora, de altfel, spiritului creaţiei Însăşi care adună, asimilează şi se îndreaptă spre sinteză. Erudiţia lui Vianu a sugerat unora caracteri­zarea eclectismului, socotindu-se că diferitele aluviuni ale informaţiei sale, l-ar fi îndemnat la aceasta. De fapt, el era conştient de complexita­tea obiectului pe care-l cerceta, de opera de artă, şi utiliza, spre a o cu­noaşte, toate metodele la îndemînă. Autoritatea lui Vianu mai venea apoi din actul dăruirii integrale ştiin­ţei literare cu toate ramurile ei. S-a vorbit recent de opţiunea profesoru­lui pentru ştiinţă şi de abandonarea voită a criticii literare şi în genere a publicisticii. Faptul e autentic şi per­fect explicabil. Nu poţi împărtăşi deodată mai multe pasiuni şi conşti­inciozitatea lui Vianu l-a îndemnat să dedice toate puterile sale ştiinţei şi filozofiei, în acest fel el s-a depărtat de luptele literare cotidiene pentru care nu avea temperament şi s-a des­prins de atmosfera polemicilor şi con­troverselor de tot felul. Intr-una din puţinele discuţii pe care le-a purtat, cea de la „Vremea", distanţa dintre el şi interlocutori părea, de Îndată, as­tronomică. Personalitatea profesorului întrupa şi ea — după cum toată lumea o re­cunoaşte — acelaşi principiu al auto­rităţii. Intre el şi studenţi se înche­gau relaţiile tipice ale discipolilor faţă de magistrul lor. Şi mulţi din­tre aceştia, după ce depăşeau epoca şcolarităţii, simţeau încă distanţele, dar nu în sensul unor atitudini rigide de superioară infatultate, ci de rapor­turi respectuoase şi devotate, cu a­­precierea capacităţii tinerilor ce-i solicitau concursul intelectual. Intre mai multe generaţii de profesori, fi­gura lui stăruie, de aceea, sub acest unghi, ca tipică. Autoritatea lui Tudor Vianu se mai Înălţa şi pe talentul şi ţinuta scriito­rului care era mereu prezent şi în cele mai abstracte expuneri. Fraza lui totdeauna limpede, cumpănită, de o clasică simetrie, nu acoperea cu imagini şi arabescuri adevărurile ce-i erau clare şi care-i apăreau firesc din şirul demonstraţiilor strînse. Căci e vădit că autoritatea nu se foloseşte de artificii şi că simplicitatea elegan­tă şi sinceritatea deplină, impun. In sfirşit, trebuie să adăugăm că autoritatea lui Vianu se rezema şi pe reputaţia lui de peste hotare şi de care puţini dintre colegii lui umanişti s-au bucurat. Cu prilejul diferitelor mele călătorii de studii, am putut să verific faptul că pretutindeni, pe unde fusese, în Franţa, Germania, Ungaria, Polonia, amintirea lui stă­ruia prin distincţia intelectualităţii sale. Timpul trecut de la moarte tre­zeşte astfel, pe lingă alese amintiri, nostalgia autorităţii înţelegătoare şi generoase pe care o reprezenta. AL DIMA Ostap Bender comandă parada Exasperaţi de întrebarea stereotipă : „Cum izbutiţi să scrieţi în doi, Iii şi Petrov, autorii „Viţelului de aur“, răs­pundeau îndeobşte printr-o butadă : „Exact ca fraţii Goncourt , Edmond a­­leargă prin redacţii, iar Jules păzeşte manuscrisul, să nu-i fure amicii...“ Se vede că totuşi manuscrisul n-a fo­st su­ficient de bine păzit fiindcă, iată, ci­nematograful a izbutit să-l sustragă din portofoliul literaturii. După un , Douăsprezece scaune“, ecranizat anii tre­cuţi în Cuba, contemplăm acum „Viţe­lul de aur“, reconstituit de un maestru încercat al adaptărilor din literatură, Producţie MOSFIl­M de Mihail Şveiţer, după romanul cu acelaşi titlu de Iif şi Pe­trov. Distribuţia : Bender : Ser­gh­ei Jurski, Balaganov : Leonid Kuravlev, Panikovski: Z. Gerdt, Koreiko : E. Evstig­neev, Zosia : S. Starikova, precum Mihail Sveiţer, autorul versiunii cinematografiei a „învierii“. Filmul debutează într-o sală de cine­matograf a anilor ’20, în care obiecti­vul­ trage mai curînd cu coada ochiului spre spectatori decît spre ecran, inre­­gistrînd reacţia candidă în faţa platitu­dinii imaginii. Această excelentă sec­venţă, unul din puţinele lucruri pe care cineastul şi-a permis să le adauge peste ceea ce fusese prescris în roman, dă to­nalitatea generală a filmului. Expunerea ulterioară îşi va însuşi în întregime to­pica filmului mut, oscilînd mereu între parodia burlescului şi melodramei, ge­nurile fundamentale ale cinematogra­fului epocii, cochetînd cu inserturi de text şi cu pantomime comice. Sveiter reuşeşte, de altfel, o puternică exactitate de atmosferă, nu atît în moda vestimen­tară a epocii, în epidemia charlestonu­lui, twistul bunicilor noştri, cît în o­­biectivitatea de ansamblu a tabloului. Istoria pulsează furtunos în vinele ţă­rii, avioanele înscriu zboruri temerare, noi căi ferate străpung deşerturile, şi, undeva, în ochiuri stătute de naltă, în tîrguri moarte de provincie, mai pro­liferează paraziţii... Realizatorul se amuză, fireşte descriind idiotismul cronic al lui Panikovski îm­preună cu dezinteresata sa pasiune pentru gîşte, prostia jovială a lui Şura Bala­ganov, vocaţia „preşedintelui“ sunt, o­­mul de paie, de a plăti oalele sparte de alţii, tenacitatea milionarului Koreiko în a înfrunta incomodităţile unei duble existenţe. Galeria de tipuri este ine­puizabilă, dar, aşa cum era de aşteptat, adevărata performanţă comică o înscrie Ostap Bender. Un excelent actor, Ser­­ghei Jurski, dezvoltă un joc polifonic amintind adesea maniera lui Batalov, izbutind să fie bravul, modestul, teme­rarul fiu al locotenentului Schmidt, co­mandorul călit în furtuni, pasionatul duelului psihologie cu Inamicul, emi­nenţă cenuşie, Inepuizabil In inventivi­tate şi prezenţă de spirit, umanizat spre final prin cite-o vagă pornire de sim­patie sinceră. Este un portret curajos tocmai prin complexitatea sa, care de­vine tragic fiindcă nu simplifică, pen­tru că, aidoma cărţii Iul­­lf şi Petrov, ne face să regretăm marea energie spi­rituală a personaj­ulu­i irosită în deşarte vise de îmbogăţire. Fără îndoială însă că locul principal 11 ocupă, în film, comedia şi sunt multe secvenţe care ar merita amintite in a­­ceastă ordine de idei : împrăştierea pre­cipitată a gloatei din Jurul lui Pani­kovski, filmată de sus, după abila invi­taţie adresată publicului de a se con­stitui martor, sulta mitingurilor în cin­stea „Antilopei Gnu“ pe traseul cursei de automobile, atacul perfid al lui Pani­kovski, sărind ca un titirez în jurul mi­lionarului clandestin și strigînd „Dă-mi și mie un milion !“ etc. Din păcate însă asemenea episoade nu mai sînt u­­nite prin verva umoristică şi pamfletară ce caracterizează romanul. Fiecare sce­nă, fiecare cadru sunt profund elaborate, dar nu întotdeauna rezolvarea de ansam­blu e eficace. Sveiter a crezut că gă­seşte un corespondent al stilului celor doi celebri umorişti, în maniera excen­trică a jocului actorilor, apropiată — din păcate ! — uneori de clovnerie. În alte zone, îşi face apariţia un abuz de hiperbolă, balast general pentru ritmul filmului care coboară mai ales epilo­gul In artificios şi convenţie. în absenţa unei opere unitare, omogene, te mulţu­meşti şi cu reuşitele parţiale ale filmu­lui, cu secvenţele şi portretele satirice care izbutesc să transmită savoarea pa­ginilor lui Uf şi Petrov. T. Caranfil ••• Panikovski in exerciţiul funcţiunii sale de... orb teatru TRUBADURUL — Opera română, tel. 16.18.20, ora 19.30. CICLUL : „TINERI INTERPREŢI PE SCENELE FILARMONICII“. Concert dat de orchestra „Academica“ a Conserva­torului din Bucureşti. Dirijor : Alexan­dru Şumski — Sala mică a Palatului, ora 20. CONCERT DE CONCERTE — 25 de ani de activitate artistică a pianistei Magda Nicolau. Dirijor : Ion Baciu — Sala Ateneului român, ora 20. HEIDELBERGUL DE ALTÄDATÅ (Ilinca Tomoroveanu, Florin Piersic, Chirii Economu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, telefon 14.71.71, ora 19.30. TRAVESTI (Marcela Rusu, Const. Băr­­bulescu, N. Brancomir) — Teatrul na­ţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. IERTAREA (Eugenia Popovici, Leopol­dina Bălănuţă, Dumitru Furdui) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. cinema PREMIERE NEIMBLIN­ZITA ANGELICA — cine­mascop — Patria (11.86.25) — 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21; București (15.61.54) — 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22; Favorit (Drumul Taberei) — 9.45, 11.45, 13.46, 16, 18,15, 20.30; Stadionul Dirtamo (11.03.72) — 20.30. ALEXANDRU CEL FERICIT — Repu­blica (11.03.72) — 9.15, 11.30, 14, 16.15, 18.45, 21.15; Grădina Festival (15.63.84) — 20.15. NU VOR FI DIVORȚURI — Festival (15.63.84) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21. PRINTESA TRISTA — Lumina (16.23.35) — 9.15—16.15 In continuare, ANUL TRECUT LA MARIENBAD — Central (14.12.24) — 0, 11, 13, 15, 17, 19, 31. DRAGOSTEA UNEI BLONDĂ — Cine­mascop — Flacăra (21.95.10) — 10.30. RECRET — Unirea (17.10.21) din­ ora 20. CONTEMPORANUL TAU — cinema­­scop — ambele serii — înfrăţirea intre popoare (17.31.64) — 15.30. 19. LA DOLCE VITA — cinemascop — Grădina Doina (16.35.38) — 20.15. TATA — Cotroceni (13.62.56) — 20.30. ACUZATUL — Rahova (23.91.00) — 18. PIPELE — cinemascop — Cringaşi (17.38.81) — 15.30, 18, 20.15. TANDREŢE — Popular (35.15.17) — 20.30. A TRAI PENTRU A TRAI — Aurora (35.04.66) — 9.30, 12.15, 15, 18, 20.45, gră­dină 20.15. Bucegi (17.05.47) — 9. 11.45, 14.30, 17.15, 20, grădină 20.15. ROȘII ȘI ALBII — cinemascop — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30. CĂSĂTORIE PRIPITA 7 — Drumul Sării (31.28.13) — 15, 17.30, 20. PAŞA — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30. RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT — ci­nemascop — Alunca (21.50.97) — 16, 18, 20. RIO BRAVO — cinemascop — Viito­rul (11.48.03) — 15. 18; grădina Vitan (21.39.82) — 20.15. VIŢELUL DE AUR — cinemascop — ambele serii — Floreasca (33.29.71) — 9.30, 12.30, 16.45, 20. CRĂCIUN CU ELISABETA — cinema­scop — Grădina Buzești (15.62.79) — 20.15. PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR -Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18. FELDMAREȘALA — Vitan (21.39.82) -15.30, 18, 20.15. ASASINATUL S-A COMIS LUNI - cinemascop — Volga (11.91.26) — 10—16 in continuare, 18.15( 10.30. Progresul (23.94.10) — 15.30, 18* 20.30. FATA LUI BUBI — Bala Cinemateca (13.92.73) - 10, 13.& 14.30, 16.30. PRINȚUL NEGRU — cinemascop — Luceafărul (15.87.67) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15 18.30, 21; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15. 13.30, 16. 18.15, 20.30; Modem (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Progresul-parc (23.94.10) — 20.15. AM DOUA MAME ŞI DOI TAŢI — Victoria (16.28.79) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45; Grădina Expoziţia (18.10.88) — 20.15. PE PLAJELE LUMII — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 în continuare. TARZAN, OMUL JUNGLEI — Feroviar (16.22.73) — 9—13.30 în continuare, 16. 18.30, 20.45; Excelsior (18,10.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. IN UMBRA COLTULUI — cinema­scop — Grivița (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Mioriţa (14.27.14) — 9.30, 11.30, 13.30, 16.30, 18.30, 20.45; Tomis (21.49.46) — 9—17 în continuare, 19, gră­dină 20.15. PENTRU INC­A PUTINI DOLARI — cinemascop — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18. PE URMELE ȘOIMULUI — cinemascop — Dacia (16.26.10) — 8.15—16.30 în conti­nuare, 10.45, 21. VERA CRUZ — cinemascop — Lira (31.71.71) — 15.30, 18, 20.15, grădină 20.15. ROLLS BOYCE-UL GALBEN — cine­mascop — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.30. NOAPTEA E FĂCUTĂ PENTRU... A VISA — cinemascop — Giulești (17.55.46) 15.30, 18, 20.30. VREMURI MINUNATE LA SPESSART — Popular (35.15.17) — 15.30, 10. SAMURAIUL — cinemascop — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18. COMEDIANȚII — cinemascop — Arta (21.31.86) — 8.45—16.45 în continuare, 19.30, grădină 20.15. ASTA SEARA MA DISTREZ — Rahova (23.91.00) — 15.30, grădină 20.15. APELE PRIMĂVERII — cinemascop — Pacea (31.32.52) — 16. 18. 20. CRIMA IN STIL PERSONAL — cine­mascop — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. PRIMAVARA PE ODER — Viitorul (11.48.03) — 20.45. ILUZII — Grădina Moșilor (12.52.93) — 20.15. AMPRENTA — Lumina (16.23.35) — 18.30, 20.45. ADIO, GRINGO ! — cinemascop —* MojUor (Q.H4D - Jf.Sfc­re îfcl0. 16, gră­ 6­/ .Urni-- Turneul „Baladei d­in Franţa „UN VÎUTEJ DE ŞI RIIMUR CULOUI“ De curînd şi-a încheiat tur­neul în Franţa ansamblul folcloric „Balada”. Ciştigătoare, anul trecut, a premiului „Co­lierul de aur“ de la Dijon, formaţia Casei de cultură din sectorul 7 a impresionat şi de data aceasta prin unitatea echipei şi prin pasiunea şi perfec­ţiunea interpretării, în cele 10 oraşe unde a concertat, publicul şi presa au fost mai mult decît favorabile. Apreciind diversitatea cintecelor şi dansurilor prezentate, ziarul „L’est re­publicam“ din Belfort scria : „A fost o seară minunată şi nu este de loc exa­gerat să spunem că acest spectacol a dominat festivalul (...). Nu avem în toate zilele ocazia să vedem un spec­tacol atit de atrăgător de o înaltă ţinută în ritm şi in culoare“. Iar sub titlul „Ansamblul român din Bucureşti a entuziasmat o întreagă asistenţă“, cotidianul din Moulins publică o cronică elogioasă din care spicuim : „Orchestra a deschis spectacolul cu accente vii şi melodioase, apoi cîntăreaţa Paulina Cio­­măreanu ne-a fermecat cu vocea ei în­­elntatoare... Radu Constantin, la nai, ne-a oferit el singur un adevărat festi­val muzical de o virtuozitate fără pe­reche, arta sa fiind de o fermecătoare îndrăzneală, cum, de altfel, a fost în­tregul program — un vîrtej de ritmuri și culori“. ! Recapitularea unei stagiuni Cu începere de inli­ne, pe scena Studio­ului IATC va putea fi urmărită întreaga producţie din acest an a absolvenţilor din clasele de actorie şi regie ale Institu­tului. Acest inedit „festival“ studenţesc, care-şi deschide ospi­talier porţile publi­cului larg, va durai zile şi se va desfăşu­ra în felul urmă­tor : • Mîine, la ora 10 — Visul de D. R. Popescu (regia — Gh. Teaşcă, student al profesorului Ion Ol­teanul şi Gemenii de Plaut (regia — Al. Adrian Tatos, din aceeaşi clasă); la ora 20 — tripticul compus din Garde­robierele de C. Ena­­che şi Gh. Astalos. Vin soldaţii de Gh. Astalos şi Există nervi de Marin So­­rescu (clasa Moni Ghelerter). • Miercuri la ora 10 — Meşterul Ma­nole de V. Anania (regia Al. Colpacci, clasa de regie Ion Olteanu) ; la ora 15 — Don Quijote dâ Yves Jamiacque după Cervantes (clasa Mo­ni Ghelerter) ; la ora 20 — Mult zgomot pentru nimic (clasa Ion Finteșteanu). • Joi la ora 10— Othello de W. Sha­kespeare (studiu de interpretare, clasa Moni Ghelerter); la ora 15 — Hedda Gabler de H. Ibsen (clasa Ion Finteștea­nu); la ora 20 — Cio­­cîrlia de J. Anouilh (clasa George Dem. Loghin). • Vineri la ora 10 — Disonanţă — spectacol alcătuit din fragmente de Horia Furtună, Sofocle şi J. B. Priestley (cla­sa Ion Finteşteanu); la ora 15 — R.U.R. de K. Capek (clasa George Dem. Loghin)­ la ora 20 — Bacan­tele de Eurlpide (re­gia — Cătălina Bu­­zoianu, absolventă a clasei de regie Ion Olteanu). Expoziţia artistei Jeniţa Ghiga Ieri a avut loc la Galeriile de artă din calea Victoriei nr. 132 vernisajul expoziţiei artistei plasti­ce Jeniţa Ghiga. Sunt expuse circa 30 de lucrări, în special peisaje şi flori. Cînd va lucra, cu întreaga capacitate, maşina de portionat mezeluri? (Urmare din pag. I) comerţ şi, legat de aceasta, a funcţio­nării maşinii în două schimburi, extin­derii gamei de sortimente de mezeluri preambalate. In minuta încheiată s-a stabilit şi o dată : 1 iunie. Am avut o rezervă serioasă în legătură cu respectarea acestui termen, din ur­mătoarele motive : — utilajul prezintă o defecţiune la una dintre balanţe, astfel încît funcţio­nează cu jumătate de randament ; — nu sunt gata stanţele de imprimare pentru noile sortimente, care ar urma să intre în circuitul comercial. Aşa stînd lucrurile, întreprinderea aş­teaptă delegatul firmei furnizoare (aflat undeva prin ţară) să vină să repare ba­lanţa. Intrucît nu a fost pregătit nici un specialist care să cunoască maşina şi să poată s-o repare operativ, cine garantează că alte defecţiuni nu vor în­trerupe producţia, chiar în perioade mai lungi ? Mai ales că, la „Avintul", nu am prea întîlnit entuziasm pentru folosirea cu maximum de randament a utilajului... Rezerva noastră s-a dovedit înteme­iată. Azi 2 iunie, maşina lucrează tot sub randament, fără a se întrevedea o dată precisă de intrare a ei in produc­ţie cu toată capacitatea. Dacă, pînă la un timp, lipsa de re­ceptivitate a organelor comerciale a fost evidentă, acest prag este acum depă­şit. Au inceput, insă, să iasă la iveală lipsa de interes a... producătorului. Mo­tiv pentru care cerem direcţiei gene­rale de specialitate din M.I.A. să pună, grabnic, lucrurile la punct. P.S. Ziarul nostru a subliniat, în mai multe rinduri, implicaţiile dato­rate nefolosirii (o bună bucată de vreme) şi apoi a utilizării cu inad­misibilă reticenţă a utilajului res­pectiv. Totuşi măsuri radicale nu s-au luat. Ce se întîmplă ! Cazul depăşeşte limitele unui act de biro­craţie. Nu cumva e vorba de o în­cetinire premeditată a folosirii judi­cioase a maşinii ? De încercarea de a compromite o formă de desfacere care şi-a cîştigat sufragiile specialiş­tilor şi consumatorilor . l­rf.4iza.mnnc Şi-a încheiat turneul Corul de copii „Zadikov“ După un turneu în ţară (la Piatra Neamţ şi Bacău), ieri seară, Corul de copii din Israel a prezentat un ultim spectacol în Sala Palatului. Membrii a­­cestei formaţii, copii între 8 şi 13 ani, au încîntat publicul prin acurateţea vo­cilor, prin precizia execuţiei unor piese dificile, dovedind un înalt grad de pre­gătire artistică. Dirijorul Corului „Za­dikow“, László Rooth, a făcut dovada nu numai a unui înzestrat muzician, ci şi a unui fin pedagog. Publicul a răsplătit cu aplauze călduroase prezenţa acestei formații corale prestigioase. Noi amănunte în legătură cu Festivalul internaţional de folclor In cadrul primului Festival interna­ţional de folclor, care se va desfăşura la Bucureşti anul acesta, între 26 au­gust şi 4 septembrie, se va organiza o parada a costumului popular cu parti­ciparea tuturor ansamblurilor şi gru­purilor folclorice. Cele mai frumoase costume populare, ca şi cele mai reuşite prezentări de ansamblu vor primi dis­tincţii şi premii în obiecte de artă popu­lară românească. De asemenea, în ca­drul Festivalului se va organiza şi o Expoziţie internaţională de artă popu­lară care va fi deschisă între 26 august — 1 octombrie. Expoziţia va prezenta obiecte din orice domenii, genuri şi ca­tegorii de creaţie, reprezentind valori de artă decorativă şi plastică cu carac­ter popular tradiţional. La Braşov între 5—15 iunie 1969 în timpul expoziţiei de maşini a întreprinderii TECHNOIMPEX - BUDAPEST­A vă puteţi convinge de economicitatea, Înaltul randament şi nivelul tehnico-ştiinţific al produselor Industriei mecanice ungare care are o tradiţie de aproape 100 ani. Se vor prezenta următoarele tipuri de exponate : — Maşini-unelte tradiţionale (şi la comandă numerică) — Mlaşini pentru industria sirmei — Maşini pentru telecomunicaţii — Maşini pentru industria plastică — Maşini pentru industria încălţămintei. — Autostivuitoare Diesel Expoziţia va avea loc la Braşov, str. 13 Decembrie 131. Ore de vizitare : zilnic intre 10—17 TECHNOIMPEX — întreprindere Ungară de Comerţ Ex­terior specializată In domeniul maşinilor BUDAPESTA 62 — P.O.B. 183 telex 995 PUBLICOM „CINE ŞTIE CIRCULAŢIE, CÎŞTIGĂ" In ziua de 31 mai 1969 a avut loc faza pe Capitală a concursului „Cine ştie circulaţie, cîştigă“ organizat de inspectoratul Miliţiei municipiului Bucu­reşti în colaborare cu Inspectoratul ge­neral pentru învăţămînt şi Comitetul de Cultură şi Artă din Consiliul Popular al municipiului Bucureşti, în cinstea celei de a 20-a aniversări a înfiinţării miliţiei. La concurs au participat cîştigătorii fazelor pe sector, elevii liceelor din Capitală. Premiul I a fost cîştigat de LUCIA NIŢUICA, reprezentanta secto­rului IV, elevă la Liceul nr. 39, care a primit un premiu în obiecte în valoare de 1 000 lei. TEATRUL DE OPERETA anunţă că spectacolul cu opereta MY FAIR LADY, programat iniţial pentru data de 4 iunie a.c. la SALA PALATULUI, se va pre­zenta în aceeaşi sală, miercuri 11 iunie, ora 19.30. Biletele cu seria 2818 se găsesc de vîn­­zare la casa Teatrului de Operetă, iar cele difuzate rămîn valabile pentru miercuri 11 iunie a.c. Examene (Urmare din pag. I) cad­re cit mai mari prin me­morarea mecanică a materia­lului. In realitate, adevăratul ţel este altul: acela de a în­văţa tineretul cum să înveţe. Cum să înveţe permanent, o dată ce în momentul părăsirii şcolii, de orice grad ar fi ea, nimic nu se sfîrşeşte, ci totul abia începe. Vreau să spun prin asta că societatea modernă şi viaţa de azi, cu complexitatea lor de aspecte, realizări, contradic­ţii şi năzuinţe, presupun o ne­încetată aprofundare şi acumu­lare de cunoştinţe în aproape toate domeniile de activitate: cercetare, creaţie etc. O diplo­mă nu dă altă înlesnire tine­rilor care intră în vîrtejul lumii decît pe aceea a unei angajări pe măsura pregătirii fiecăruia. Cu asta însă educa­ţia individuală nu s-a isprăvit, pentru că exigenţele cresc ne­încetat şi tinerii care nu şi-au însuşit temeinic arta de a în­văţa fără întrerupere se eli­mină, pe parcurs, din marea competiţie colectivă pentru a­­­meliorarea continuă a condiţiei umane. Fiindcă sîntem un Cireşar, la propriu şi la figurat, cînd se coc primele fructe ale livezilor şi se coc totodată şi roadele uriaşei grădini socratice a cu­noaşterii, ne gîndim mai intens la educatorii tineretului nos­tru, institutori, profesori, mai­ştri şi pedagogi, care se află acum în centrul atenţiei tutu­ror. Am dori să fim alături de fiecare dintre ei, la masa mi­cii judecăţi anuale, să le în­ţelegem şi să le înlesnim sar­cinile, să-i sprijinim în rezol­varea dificultăţilor şi în exa­minarea, nu a detaliilor me­morate de elevi şi studenţi, ci a acelei gîndiri şi exprimări cît mai personale, a căror stă­­pînire este mai importantă de­cît ţinerea de minte electro­nică. Le-am putea aminti, în momentele de cumpănă a e­­xamenelor, cuvintele rostite de Nicolae Iorga la Universitate şi care s-ar cuveni să fie gra­vate­ cu litere de-o şchioapă, pe frontispiciul tuturor şcoli­lor : — Buchiseala e o treabă ne­folositoare, cînd nu e însoţită de gîndirea care dă suflet ci­frelor şi slovelor, făcînd din om o fiinţă întreagă şi de sine stătătoare ! întreprinderea unionala de comerț exterior MASINOEXPORT 9 ■ mmiRamiiiimiiimiimiiiiiiiiinismm' ' «masa» MOSCOVA — U.R.S.S. organizează­­­ axxxxxxxxxxxxvxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxv şXX\\\XX\\\XX\\XXX\X\X\\\X\X\\\\XX\\\\XX\X\X\X\X\\X\X\\\X\\\X\' EXPOZIȚIA DE PROSPECTE §1 CATALOAGE PENTRU UTILAJELE EXPORTATE DE V/C MASINJOEXPORT XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXYXAXXVVYAWXV1 X\X\\\\\\\\\\\\\\X\X\\X\\\\\\\\\\\\\X\X\\' 3—10 iunie 1969 în sala clubului Finanţe-Bănci din­ Bucureşti, str. Doamnei 2. Prospectele şi cataloagele expuse cuprind : — utilaje miniere pentru extracţia turbei­, concasare, măcinare, înnobilare; — utilaje de ridicat, transportat şi construcţii metalice pentru furnale, topitorii, laminoare şi trefiloare­­ — utilaje pentru forarea sondelor de ţiţei, de extracţie ; — utilaje pentru cercetări geologice şi aparatură geofizică. Orele de vizitare­­ zăriie între 10—18. IEBB&fflftBit

Next