Informatia Bucureştiului, septembrie 1969 (Anul 17, nr. 4987-5012)
1969-09-11 / nr. 4996
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII Nr. 4996 4 PAGINI 30 BANI Joi 11 septembrie 1969 In dezbaterea salariaţilor realizarea planului pe acest an şi a sarcinilor pe 1970 Desfăşurată intr-o atmosferă de puternică mobilizare, adunarea salariaţilor sectorului III confecţii, C.C.T.B., a dezbătut cu competenţă rezultatele de producţie obţinute în acest an, măsurile ce urmează a fi aplicate pentru a fi îndeplinit cu succes planul în 1969 şi 1970. In darea de seamă prezentată de tov. NICOLAE ION, şeful sectorului, s-a subliniat faptul că îndeplinirea planului pe opt luni în proporţie de 103 la sută, reprezintă nu numai un frumos succes al colectivului, ci este, totodată, şi o chezăşie pentru îndeplinirea sarcinilor viitoare. înscrişi un număr mare la cuvînt, salariaţii au arătat că planul pe anul 1970 poate fi nu numai îndeplinit, dar există reale posibilităţi şi pentru depăşirea sa. Este însă necesar să se acorde o mai mare atenţie eliminării deficienţelor care se mai fac simţite în procesul de producţie. In cuvintul său tov. IOAN DRAGAN, tehnician la unitatea călcat, a arătat că In sectorul III, sector de modă, se impune de la bun început realizarea unei calităţi superioare a producţiei. In această direcție vorbitorul a făcut o serie de propuneri: revizuirea presingurilor și înlocui- Calitatea produselor - o „ştachetă“ ce poate fi ridicată i\\\\\\\\\\\\iv rea celor manuale care nu mai corespund cerinţelor actuale, înlocuirea fiarelor de călcat învechite, introducerea unui nou sistem de ventilaţie, utilizarea ştenderelor pentru produsele finite şi călcate, înfiinţarea de cursuri de calificare pentru noii angajaţi. Vorbitorul a subliniat, totodată, că un rol hotârîtor în realizarea sarcinilor de plan il are respectarea strictă a disciplinei muncii, folosirea integrală a timpului de lucru. Problema aprovizionării cu materii prime şi auxiliare a fost, de asemenea, dezbătută pe larg. Muncitorul MANOLE ŞTEFAN, muncitoarea DASCALIU GEORGETA şi tehnicianul CONSTANTIN CHIVU au arătat în cuvintul lor că au existat situaţii cînd, din cauza deficienţelor de aprovizionare, s-a lucrat in salturi, ceea ce a determinat atît cheltuieli suplimentare, cit şi producerea unor mărfuri cu minusuri calitative. In încheiere, tov. ION LEU, secretarul organizaţiei de bază al sectorului, a subliniat că prin respectarea strictă a programului de lucru, utilizarea cu maximă eficienţă a maşinilor din dotare, precum şi prin aplicarea unor măsuri care să asigure o ritmicitate superioară a producţiei, planul va fi îndeplinit şi depăşit. M. P. Calendar ■ ' . . ■ . • ' 1 Citez dintr-o consfătuire după ultima ediţie a bacalaureatului : »Deşi in dialoguri particulare elevii denotă gindire proprie şi opinie personală, la examen reproduc in formule stereotipe informaţii memorizate după reţete cunoscute“. „Se remarcă posibilităţi aplicative evident sporite, dar gîndirea teoretică se manifestă încă anemic“. „In general, datele din diferite domenii ale ştiinţelor exacte sunt bine cunoscute, dar lipseşte raportarea lor la realităţile concrete ale ţârii noastre“. „Relatarea încărcată de detalii se substituie frecvent comentariului vizînd esenţa“. „Practicismul mecanic corect primează adesea asupra judecăţii logice“. „Se reproduc nu de puţine ori cunoştinţe anacronice faţă de ultimele descoperiri ştiinţifice“. „Analiza, mai mult sau mai puţin aprofundată, apare încă prea rar asociată cu sinteza“. Observaţiile aparţin unor profesori conferenţiari şi lectori universitari care au prezidat comisiile de bacalaureat din vara aceasta. Desigur, cu toţii apreciau nivelul superior de pregătire a elevilor faţă de anii trecuţi, subliniind cu vizibilă satisfacţie progrese sensibile faţă de bacalaureatul ’68. Dar după ce notaseră în cataloage răspunsurile elevilor la probele bacalaureatului, considerau III IRar amestec mai ciudat de euforie şi nostalgie ca această săptămină, ultima a vacanţei mari. Deşi mai sînt cîteva zile pină la începutul şcolii, totuşi, practic, vacanţa s-a încheiat, zmeiele ei colorate au revenit pe pămînt, clepsidrele ei cernind nisipul unui timp fără repere exacte, acum au început cu precizie numărătoarea inversa pină la rotunda şi sonora oră 8 a lui 15 septembrie. Elev fiind, te zbaţi între un şir de indecizii, dintre care cel puţin două iţi transmit o stare de stinghereală cronică : să te întristezi că frumoasa, romantica vacanţă iţi flutură batista în semn de despărţire ? Sau să te bucuri de atit de apropiata şi stirnindu-ţi atita curiozitate intilnire cu... tine cel mai mare cu un an, cu colegii, cu profe(Continuare in pag . 2-a) Contractelepiese de dosar? Colectivul atelierului montaj al Uzinei de pompe a înregistrat, în decursul a opt luni, un bilanţ pozitiv : volumul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 100,3 la sută. Dezbătînd activitatea ce urmează a fi desfăşurată pînă la finele anului şi sarcinile din 1970, colectivul nu a insistat asupra acestor succese relevate în informarea prezentată, ci s-a oprit pe larg asupra cauzelor care au împiedicat obţinerea unor rezultate şi mai bune. — Dificultăţi d şi activitate survin în primul rând — a subliniat ing. ADRIAN DUMITRESCU, adjunctul şefului secţiei a II-a, pompe din aprovizionarea neritmică a locurilor de muncă cu piesele necesare şi mai cu seamă cu electromotoare. Bunăoară, la sfirşitul lunii august în magazie, au rămas 890 electropompe nefinisate deoarece nu ne-au sosit toate motoarele contractate cu Uzina de maşini electrice Bucureşti, Uzina de micromotoare Piteşti, „Electroputere” Craiova ş.a. Preluînd această idee, tovarăşii CONSTANTIN BARBU, şeful atelierului montaj, DUMITRU ORZANESCU - maistru, AUREL MATEI - şef de brigadă, au semnalat faptul că de la o vreme furnizorii nu-şi respectă sistematic obligaţiile asumate prin contracte. „Deşi aveam, luna trecută, pregătite pentru finisare, produse în valoare de peste 8 milioane de lei — sublinia tovarăşul Constantin Barbu — acestea nu au putut fi livrate din lipsa motoarelor. Din această cauză nu ne-am îndeplinit obligațiile față de beneficiari. Con(Continuare in pag. a 2-a) A. Pavlovici Perfecţionarea la catedră de datoria vor să comunice verbal şi aprecieri despre răspunsurile indirecte ale profesorilor din licee la examenul exigent al învăţămîntului contemporan. Căci — cum sintetiza un vorbitor — şi învâţâmîntul de azi evoluează sub semnul necesarei perfecţionări. O varâ cu... amendamente. Poate că şi pentru acest motiv, vara cadrelor didactice a comportat amendamente. Sigur că a fost vacanţă, cu toate plăcerile destinderii. Dar a fost şi perfecţionarea. Adică un număr apreciabil de ore, zile şi săptămini de activitate, cînd aproape 400 de profesori de diferite specialităţi au fost conştiincioşi audienţi la cursuri de perfecţionare desfăşurate in Bucureşti şi în locuri pitoreşti din ţară. Este adevărat că programa acestor cursuri — o revelaţie la debutul ei — a cam alunecat în repetare, drămuind cam cu zglicenie Inovaţia. (Dovadă, se preconizeaza de pe acum revizuirea ei dacă nu totală, cel puţin în părţi deloc neesenţiale). Oricum, extraşi din angrenajul practicii curente de trei trimestre la catedră, profesorii s-au instalat temporar in bănci ca să schimbe nu numai locul intr-un decor consacrat, ci şi rolul. Aşa că, cercetători ştiinţifici şi reputaţi specialişti i-au informat pe larg despre ultimele noutăţi din diferite domenii, furnizindu-se preţioase elemente pentru îmbogăţirea predării noilor capitole incluse în programele analitice şi manualele şcolare. (Se ştie, de pildă, că la Matematică, elevii vor învăţa şi noţiuni de Calculul probabilităţilor şi elemente de Statistică matematică). Fireşte, n-au lipsit informările despre ineditul pe terenul metodicii făcute de conferenţiari şi cu experienţă, şi cu competenţă. In sfîrşit, perfecţionarea a inclus şi tratarea unor probleme de didactică modernă permiţînd familiarizarea cu utilizarea eficientă a materialelor audio-vizuale, fără să ignore şi schiţarea unor procedee de perspectivă (programarea in predarea fizicii, mode- Augustin Sandu (Continuare In pag. a 2-a) Produsele realizate la uzinele „Timpuri Noi" sunt cunoscute atît în ţară cît şi peste hotare. In fotografie : linia de montaj a noilor tipuri de moto-compresoare destinate şantierelor de construcţii. IHIIHIIIIIIIIRIII INFORMATIA MMM— In vacanță,cu o inimă grefată... • Interviu cu DAMIEN BOULOGNE Pe aleile unui castel din Rambouillet, in apropierea Parisului putea fi văzut recent un om robust. In sutană albă cu o mină destinsă, firească In zile de concediu. Personajul se afla, intr-adevăr, la odihnă după un lung stagiu petrecut intr-un spi(Coitinai e in pagaia) . Au început • LUCRĂRILE CELUI DE AL DOILEA CONGRES NAŢIONAL DE MEDICINĂ INTERNĂ Azi dimineaţă, în sala Ateneului Român au început lucrările celui de al doilea Congres naţional de medicină internă. Timp de trei zile, participanţii români şi oaspeţii de peste hotare vor dezbate cîteva dintre problemele actuale ale medicinei interne : enzimele în patologia internă , patologia terapiei medicamentoase, precum şi unele probleme ale hipertensiunii arteriale. La şedinţa de deschidere au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Academiei de ştiinţe medicale, Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale, precum şi numeroşi invitaţi — oameni de ştiinţă, cadre universitare, medici. Vizita in România a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, azi dimineaţă a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră, în întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al preşedintelui federal, dr. Josef Bandion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei preşedinţiei. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare afiniată pe aeroport prezintă onorul, în timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două ţări, se trag, in semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, preşedintele Franz Jonas se opreşte în faţa militarilor rostind în limba română: „Bună ziua astaşi“. Preşedintelui federal îi sunt prezentaţi apoi şefii misiunilor diplomatice şi celelalte persoane oficiale române venite în întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, rosteşte un cuvînt de bun venit. Răspunde preşedintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători îşi string mîinile călduros. Numeroşi bucureşteni, veniţi pe aeroport pentru a aduce oaspeţilor urarea poporului român de „bun sosit“, aplaudă cu căldură, flutură steguleţe. Un grup de tinere în costume naţionale oferă oaspeţilor austrieci buchete de flori. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Franz Jonas iau loc apoi într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, şi se îndreaptă spre reşedinţa rezervată oaspeţilor. De-a lungul traseului, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Austriei, un mare număr de cetăţeni ai Capitalei au făcut o călduroasă şi entuziastă manifestare de „bun sosit“ primului preşedinte al Republicii Austria, care face o vizită oficială în ţara noastră, au aclamat pentru prietenia româno-austriacă. Cei doi preşedinţi răspund cu cordialitate entuziastei manifestări de simpatie făcută de populaţia Capitalei. (Agerpres) „Turul Capitalei“ cu plecări din cartiere . Duminică 14 septembrie, O.N.T. agenţia Bucureşti, organizează „Turul Capitalei“ cu o durată de două ore şi vizitarea Expoziţiei realizărilor economiei naţionale „România ’69”. Plecările au loc, la ora 9.30, din faţa Bisericii Albe, cinematografului „Favorit“ (Drumul Taberei) şi cinematografului „Gloria“ (cartierul Titan). Costul unei excursii este de 7 lei, in care se include şi biletul de intrare la expoziţie. Plata se face direct la autocar. # Suntem informaţi că începînd cu data de 16 septembrie mai există locuri disponibile pe litoral la hotelurile din : Mamaia, Eforie Nord şi Sud, Mangalia. Costul : 30 lei pe zi cazare şi masă. Plecările au loc în fiecare zi şi pe orice durată. Înscrieri în bd. Republicii nr. 1. Semiremorca pentru transportat turisme este ultima realizare a colectivului de la I.R.A.Olteniţa. Avind două nivele, acţionate hidraulic, ea poate transporta şapte autoturisme. Primul produs de acest gen a fost livrat uzinei de autoturisme din Piteşti. Expoziţie de păpuşi şi jucării O expoziţie cu un caracter mai puţin obişnuit se va deschide mîine, ora 18:30, la Galeriile de artă din bd. Magheru nr. 20. Este vorba despre cea reunind păpuşi şi jucării realizate cu fantezie de Valentina Andrei. • Simbătă 13 şi duminică 14 septembrie, iubitorii bucureşteni de muzică uşoară vor avea prilejul să facă cunoştinţă (ora 20 în Sala Palatului) cu formaţia feminină vocal-instrumentală „Girl Talk“ din Anglia. In concerte va apărea cu un bogat repertoriu şi cîntăreţul Peter Brent. • Azi, la ora 18, se deschide la Galeriile de artă „Apollo“ din cal. Victoriei nr. 56 o expoziţie de grup, reunind lucrări de pictură de Doru Bucur, Aurel Cojan, Mihail Horea, Florin Niculiu, Ion Pacea şi sculptură de Mircea Spătaru. • Salonul umoriştilor '69 ! Anul acesta Salonul umoriştilor ediţia 1959 s-a deschis la Constanţa in Sălile Galeriilor de artă „Tomis". Sunt prezenţi cu lucrări caricaturişti bine cunoscuţi publicului, printre care I. Ross, Ion Popescu-Gopo, Cik Damadian, Eugen Tatu, Nell Cobar, Mihail Gion, Neagu Rădulescu, D. Negrea etc. precum şi o serie de valoroşi reprezentanţi ai tinerei generaţii ca: Pompiliu Dumitrescu, Teodor Pali, Mihai Grosu, Avram Anton etc. Excepţia rămîne deschisă pînă la sfirşitul lunii septembrie. In articolul publicat în ziarul de ieri relatam despre superficialitatea în aprofundarea unor soluţii constructive, preconizate prin proiectare, care, în final, se soldează cu pagube însemnate pentru economia naţională. La trimiterea prematură pe „masa de operaţii" a unor construcţii, soldată cu cheltuirea unor fonduri suplimentare, contribuie şi executantul — unităţile D.G.C.M. Am reţinut citeva exemple de clădiri date în folosinţă cu nepermise defecte de execuţie. Bunăoară, blocul Y 2 din bd. Ion Şulea - constructor I.C.M. nr. 2 — o construcţie cu peste 200 de apartamente, se detaşează prin iresponsabilitatea constructorilor. Pe faţada acestui bloc, în care nu s-au mutat încă toţi locatarii, există numeroase amprente ale superficialităţii şi nepăsării : găuri lăsate în pereţi, muchii ciupite, tencuieli crăpate, pardoseli de mozaic insuficient curăţate şi frecate etc., etc. incit volens-nolens te întrebi : în baza căror considerente conducerea şantierului a declarat acest bloc bun pentru prerecepţie ? Numai pentru a se încadra in termenul de predare ? La unele blocuri din cartierele Militari, Berceni, Drumul Taberei, placajele „Bratca” de pe pereţii faţadelor au început să se desprindă. In str. Baba Novac, la aproape jumătate din balcoanele primelor blocuri construite aici terasitul a căzut. Conductele pentru scurgerea apei ce se adună pe balcoane sau logiisunt în mare parte desprinse, apa prelingîndu-se pe pereţi. „Panta de scurgere a pardoselii balconului - ne scria P. C. — este inversată. Dacă vreau să-l spăl, apa îmi intră în casă“. Deficienţele de calitate în execuţia lucrărilor care, în ultimă instanţă, înseamnă fonduri cheltuite in plus din bugetul statului, sunt generate de modul defectuos de conducere a muncii pe şantiere, de încălcarea tehnologiei de execuţie. Am asistat la modul in care anumite echipe executau placajul de cărămidă la unele blocuri din Berceni Sud XI, aflate în curs de glisare. N-am văzut absolut pe nimeni aruncind apa pe placajul plin de praf pentru a determina priza cu structura de beton. De multe ori se uită chiar şi folosirea cumpenei cu plumb. Aşa se face că la unele blocuri înalte, deviaţiile de la verticală depăşesc toleranţele admise. La blocul R 2 din Colentina — constructor I.C.M. 5 — abaterile de la verticală a structurii de rezistenţă au fost atît de mari incit beneficiarul (D.G.G.L.) a oprit glisarea la etajul 6. De ce a fost nevoie de intervenţiile unui factor din afara şantierului ? Oare şeful de lot, inginerii şi tehnicienii din conducerea şantierului, a întreprinderii, nu puteau preveni o atare situaţie ? De altfel, I.C.M. 5. a fost penalizată cu suma de 500 000 lei pentru lucrările sub orice limită a calităţii executate la blocurile din str. Ziduri între Vii. Evident, Comitetul de direcţie va trece această sumă la capitolul pierderi, adică tot pe seama întreprinderii. Dar, legal, ar trebui ca cei ce se fac vinovaţi să contribuie la recuperarea pagubelor. Ascultăm părerea unui specialist în construcţia de locuinţe — arh. Gheorghe Colea, de la Institutul „Proiect-Bucu Nicolae Cucui Filip Popescu (Continuare in pag. a 3-a) Cine suporta milioanele cheltuite pentru repararea unor blocuri noi ? (b) Santierele - coautoare la daune s Vasele ornamentale instalate în parcuri dau un plus de frumuseţe Capitalei. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 15 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 26 de grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în general călduroasă, cu cer variabil, mai mult noros. Temporar ploaie în partea a doua a intervalului. Vîntul va prezenta unele intensificări din est și sud-est. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 13 și 15 grade, iar maxima intre 23 și 27 de grade. Pentru zilele de 13, 14 și 15 septembrie : Vreme schimbătoare cu cer temporar noros. Vor cădea averse de ploaia, in cursul după-amiezii. Sorescu sau poezia demistificării illii!!iil!l!!lllllilll!iIIII!ll!! EUGEN BARBU illlill Cu Marin Sorescu s-a întîmplat un lucru curios : glumind olteneşte, a fost luat în serios, sanctificat şi aşezat in ramă. Profitind de buna dispoziţie a lui G. Călinescu, exasperat de atita rutină şi declaraţii, iată-l decretat de către tineret ca tot ce poate fi mai nou în poezie şi chiar în dramă unde îl imită pe Beckettchiar în Iona, poem dramatic, condus de o mare idee, ratată, după noi, un glume cu caracter indoelnic şi lungimi ce pot fi uşor îndepărtate. La bani mărunţi, poemele sale dezbat logic, sec, lucruri cunoscute, dar spuse pe dos. Despicarea firului in patru se face lejer cu o clipire de ochi la cititor, cerind complicitate şi uneori rabat de înţelegere. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonşalantă. „Ne spălăm cu clăbucul tău, soare / Săpunul nostru fundamental / pus la îndemînă / pe poliţa cerului / întindem mereu braţele spre tine / Şi ne frecăm bine cu lumină / de ne dor oasele de atita fericire / O, ce veselie / E pe pămînt dimineaţa / Ca într-un spălător de internat / Cînd copiii iau apă în gură / Şi se stropesc unii pe alţii./ Deocamdată încă nu ştim de unde să luăm / Şi cele mai bune prosoape / Şi să ne ştergem pe faţă cu moartea. (Matinală). După cum se vede, tehnica e simplă : se glumeşte ce se glumeşte şi deodată... (Continuare In pag. a 2-a) t. ÎNSOŢIND BUCUREŞTENII LA ODIHNA Campinguri în... hibernare Se pare că vara, probabil pentru a-şi răscumpăra debutul anemic, s-a hotărît să-şi prelungească şederea pe meleagurile noastre. Zilele însorite continuă să îndemne la drumeţie, iar excursioniştii pasionaţi nu aşteaptă prea multe invitaţii. Venind dinspre Făgăraş, ne-am oprit la campingul „Poieniţa haiducului“. Ce (mai) oferă acest loc de popas ? o... umbră a ceea ce ar trebui să fie. Dar să ne explicăm. Am vrut să înnoptăm intr-o căsuţă. Cînd, în sfîrşit, ni s-a deschis uşa uneia, am dat jenaţi înapoi : lenjeria era neschimbată, paharele, cănile pentru apă — unele murdare, altele sparte, praf peste tot. Am cerut responsabilului sâ ne arate şi alte căsuţe , acelaşi aspect neîngrijit. Dar masa ? Speram ca, din acest punct de vedere, cel puţin, să nu fim dezamăgiţi. Contrar aşteptărilor, din vitrina frigorifică (care nu funcţiona, ca şi instalaţia de iluminat), aveam de ales între două sortimente de... conserve. Specialităţi haiduceşti (ne aflam doar, la „Poieniţa haiducului“...)? Cirnăciori şi alte cîteva preparate ce pot fi găsite la orice bodegă. Aşa că, renunţînd la „tentaţiile“ acestui camping, am plecat mai departe, pe Valea Oltului, spre cel de la cabana „Lotrişor“. Aici, dacă aprovizionarea se menţine, cu unele rezerve, satisfăcătoare, în schimb lasă de dorit ,,promptitudinea“ ospătarilor. Cit priveşte băuturile, fie berea fie citronada, se servesc de parcă ar fi păstrate într-un izvor... termal. Popasul II „Loţişor“ ne-a atras atenţia şi asupra altui aspect : acela al găzduirii. Pe linie cabana-restaurant există numai 12 căsuţe, dintre care trei sunt rezervate... personalului. Solicitări ? „Cit pentru o sută de căsuțe“ — ni s-a spus. Desigur. Transmit : Petre Dinescu și Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 4 a) | $ ^ Pe bulevardul Ion Şulea, se construiește un nou complex comercial. Conceput într-un stil arhitectonic ^ % modern, complexul va cuprinde numeroase unități cu profiluri diverse. 0 § ............. Í £A\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\Y\\\YYYYYVy\YY\\\\ yWWYYYYWYYYYyYVYWYYWWW yy. 1 \ „. '„YAYYYyYWYWwYYwYYYYYy YYYYN, \ :y„yyy\yyyyY\\\yy\\\\\\\\\\s\\\\\\\\\\y\\\\\\\\\\\^ OL:.u UIIZ.Via O.N.T. Sinaia Staţiune cu sezon turistic practic neîntrerupt. Sinaia este un punct de plecare pe diferite incinerare de excursii. Dacă doreşti să cunoşti îndeaproape o serie de trasee interesante, filiala O.N.T. iţi stă la dispoziţie nu numai cu informaţii, ci şi cu autocare. Bineînţeles, grupurile de excursionişti sunt însoţite de ghizi oferind cu competenţă, o data cu derularea traseului, amănunte despre locurile pitoreşti, despre monumentele istorice şi arhitectonice ivite in cale. Totodată, ghizii sunt in măsură să-ţi înlesnească şi obţinerea unor suveniruri „a la minut“, majoritatea îndeplinind şi atribuţiile de fotografi. O colaborare între O.N.T. şi cooperativa „Prestarea“. Ingenioasă utilă, dacă ţinem seama că mulţi arişti sunt dornici să se bucure de ambele servicii.