Informatia Bucureştiului, septembrie 1969 (Anul 17, nr. 4987-5012)

1969-09-15 / nr. 4999

VIZITA IN ROMM A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) şi cultelor din România, ziarişti români şi străini. Au luat parte, de asemenea, Kurt Waldheim, Eduard Tschöp, Karl Trescher, Glaus Winterstein, Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, Josef Bandion, Kurt Skalnik şi alte persoane oficiale austriece, care însoţesc pe preşedintele federal în vizita sa în România. Au fost prezenţi şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti.­­La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de caldă, prie­tenească. (Agerpres) Dejun oficial oferit de preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas (Urmare din pag. I)­siliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, mem­bri ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători de instituţii centrale, generali. Au luat parte, de asemenea, Kurt Waldheim, Eduard Tschöp, Karl Trescher, Claus Winterstein, Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, Josef Bandion, Kurt Skal­nik şi alte persoane oficiale aus­triece, care însoţesc pe preşedin­tele federal în vizita sa în Româ­nia. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, cei doi­ șefi de state au rostit toasturi. La Combinatul poligrafic­­­Casa S Vineri după-amiază, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, şi persoanele oficiale româ­ne şi austriece, care îl însoţesc, în timpul şederii în ţara noastră, au vizitat Combinatul poligrafic „Casa Scinteii“. In întîmpinarea oaspeţilor au ve­nit Ion Brad, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Pavel Foiaş, inginer şef la C.P.C.S., şi membri în conducerea combinatului. Un grup de munci­toare au oferit oaspeţilor flori. Oaspetele s-a întreţinut cordial cu Preşedintele federal al Republi­cii Austria, Franz Jonas, a făcut vineri după-amiază o vizită proto­colară primarului general al Capi­talei Dumitru Popa, la sediul Con­siliului popular municipal. La întrevedere, desfășurată într-o atmosferă de prietenie, au luat parte Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat, Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, şi membri ai Consiliului. Preşedintele federal şi-a amintit cu plăcere de vizita făcută în urmă cu 10 ani în Bucureşti, în timpul cînd era primar al Vienei, şi a apreciat în mod deosebit dezvolta­rea urbanistică a oraşului în a­­cest răstimp, numeroşi muncitori, care au făcut şefului statului austriac o primire călduroasă. La sfîrşitul vizitei, gazdele au ofe­rit preşedintelui Franz Jonas un al­bum de fotografii cu imagini din activitatea şi viaţa colectivului combinatului. La plecare, preşedintele federal al Republicii Austria a mulţumit con­ducerii şi colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Combinatu­lui poligrafic „Casa Scînteii“ pentru primirea făcută şi a urat succese întregului colectiv. Primarul general al Capitalei, Dumitru Popa, a înfăţişat înaltului oaspete unele aspecte din activita­tea edilitar-gospodărească şi social­­culturală a Consiliului popular municipal. In amintirea vizitei făcute, pre­şedintelui Franz Jonas i-a fost ofe­rit un album cu imagini din Bucureştiul de astăzi şi o casetă de argint, avînd încrustat în exterior simbolul oraşului — Ateneul Ro­mân —, iar în interior o stampă reprezentînd Bucureştiul de acum 500 de ani. Preşedintele federal al Austriei a semnat apoi, pentru a doua oară, în cartea de aur a Con­siliului popular Municipal al Ca­pitalei. (Agerpres) // La Consiliul popular municipal LUCRĂRILE CONFERINŢEI INTERNAŢIONALE A CRUCII ROŞII ISTANBUL 13 (Agerpres).­­ La Is­­anbul îşi continuă lucrările cea de-a l-a sesiune a Conferinţei interna­EXPERŢII marocani şi algerieni au încheiat vineri seara seria de convorbiri consacrate realizării unui acord asupra pensiilor pe care urmează să le primească ce­tăţenii de naţionalitate algeriană angajaţi în Maroc. In cadrul convorbirilor, care au durat trei zile, cele două delegaţii au examinat, de asemenea, posi­bilitatea armonizării legislaţiilor şi a relaţiilor dintre trezoreriile şi băncile de emisie din Algeria şi Maroc. S-a stabilit ca urmă­toarea rundă a tratativelor să aibă loc la 22 septembrie în ca­pitala Algeriei.­ţionale a Crucii Roşii. Participanţii la această reuniune au adoptat vineri seara, cu o majoritate de voturi, o rezoluţie intitulată : „Crucea Roşie, factor al păcii în lume“. Rezoluţia cere „tuturor guvernelor şi O.N.U. să ia de urgenţă toate măsurile ne­cesare în vederea încetării conflic­telor armate“ şi invită „toate statele” să depună eforturi pentru „încetarea cursei înarmărilor nucleare şi înche­ierea unui tratat de interzicere a ex­perienţelor nucleare”. In rezoluţie se propune, de asemenea, ca „fondurile afectate cumpărărilor de arme să fie folosite in scopul umanităţii, prote­jării vieţii şi sănătăţii populaţiei globului”. INFORMATIApe tot globul „Puncte de vedere diferite“ intre guvernele american şi japonez privind statutul Okinawei WASHINGTON 13 (Agerpres).­­ Şeful diplomaţiei japoneze, Kiich­i Aichi, aflat în vizită oficială la Washington, a avut vineri o pri­mă întrevedere cu secretarul de stat al S.U.A., William Rogers. In urma convorbirilor care au durat trei ore şi jumătate, Kiichi Aichii a declarat ziariştilor că s-a căzut de acord, ca în timpul vizitei primu­lui ministru japonez la Washington, programată pentru 19 şi 21 no­iembrie, să fie determinat viitorul Okinawei. In ceea ce priveşte sta­tutul pe care îl va avea această insulă unde Statele Unite au insta­lat cel mai mare complex militar din Asia de sud-est. Aichi a men­ţionat laconic că există unele „puncte de vedere diferite“ între guvernele american şi japonez. In felul acesta au fost confirmate pă­rerile avansate de observatorii po­litici că negocierile asupra viitoru­lui Okinawei se anunţă a fi di­ficile. Se aşteaptă ca în cadrul noilor întrevederi pe care le va avea mi­nistrul japonez cu secretarul de stat al S.U.A. să fie trecute în re­vistă relaţiile bilaterale şi în spe­cial cele comerciale care au cunos­cut o înăsprire în ultimul timp. Se ştie că cercurile de afaceri ame­ricane sunt îngrijorate de concu­renţa mărfurilor japoneze pe pia­ţa internă a S.U.A. şi, în acelaşi timp, îşi exprimă nemulţumirea cu existenţa barierelor vamale care împiedică penetraţia americană pe piața niponă. Spre o schimbare fundamentală a sistemului electoral din S.U.A. ? AMENDAMENTUL LA CONSTITUŢIE SE BUCURĂ DE APRO­BAREA CONDUCERILOR PARTIDELOR DEMOCRAT ŞI REPUBLICAN WASHINGTON 13 - Coresponden­tul Agerpres, C. Alexandroaie, trans­mite : Camera Reprezentanţilor a S.U.A. a luat în dezbatere de două zile amendamentul la Constituţia S.U.A. aprobat în mai a.c. de către comisia juridică, a Camerei cu o ma­joritate de 29 contra 6. Amendamen­tul, care se bucură de aprobarea con­ducerilor partidelor democrat şi re­publican, precum şi a unei majori­tăţi calificate a membrilor camerei, prevede ca sistemul electoral actual, vechi de 180 de ani, care a suferit doar o mică modificare in anul 1826, să fie fundamental schimbat, în sen­sul de a se înlocui votul prin mij­locirea electorilor cu votul direct. Sistemul electoral în vigoare com­porta trei faze : alegerea candida­ţilor la preşedinţie şi vicepreşedinţie, desemnarea electorilor, iar apoi ale­gerea preşedintelui şi vicepreşedin­telui de către electori. Potrivit aces­tui sistem, un candidat la preşedin­ţie care obţine majoritatea voturilor într-un stat, are dreptul de a primi voturile tuturor electorilor acelui stat în decursul istoriei alegerilor ameri­cane s-au întîmplat trei cazuri în care candidaţii care aveau voturi mai pu­ţine au fost desemnaţi totuşi preşe­dinţi pentru că aveau electori mai mulţi. Dar ultimul şi cel mai se­rios semnal de alarmă pentru modi-,­ficarea sistemului electoral a fost tras în timpul alegerilor prezidenţia­le din toamna anului 1968, cînd pre­zenţa pe lista candidaţilor a repre­zentantului rasiştilor George Wal­lace, ameninţa să provoace o­ „criză electorală“. Exista pericolul ca nici unul dintre candidaţi să nu capete majoritatea electorilor, caz în care s-ar fi recurs la Camera Reprezen­tanţilor pentru a desemna viitorul li­der al ţării. Sistemul propus în amendamentul la constituţie desfiinţează instituţia electorilor, dînd posibilitate alegăto­rilor să voteze direct pentru candi­datul preferat şi nu pentru electori, aşa cum prevede sistemul în vigoare. Candidatul va trebui să întrunească 40 la sută din voturi pentru a fi ales preşedinte. In cazul în care nici unul din candidaţi nu întruneşte acest procent, primii doi candidaţi care au cele mai mari procente de voturi vor participa la un scrutin nou. In cazul în care amendamentul va trece prin Camera Reprezentanţilor, care se aşteaptă să-l voteze joia vi­itoare, el va fi prezentat Senatului. Dacă şi Senatul îl va parafa, va intra în vigoare numai după ce 38 din cele 50 de foruri legislative ale statelor S.U.A. îl vor aproba. Potrivit unor observatori, este greu de presupus ca amendamentul la Constituţia S.U.A. va putea trece prin această complicată procedură pînă la alegerile prezidenţiale din toamna anului 1972, astfel incit sunt șanse ca aceste alegeri să aibă loc tot după sistemul în vigoare. Ei consi­deră însă drept important faptul că acest mecanism greoi a fost totuși pus în mișcare. In programul misiunii „Apollo-12“— recuperarea unor piese aparţinînd sondei „Surveyor-3“ L® Un interes deosebit prezintă camera de televiziune „in­fectată" la lansare cu bac­terii • Dacă aselenizarea se va produce la o distanţă mai mare de 2 km faţă de locul unde se află sonda spaţială, proiectul va fi abandonat HOUSTON 13 (Agerpres). — în cursul misiunii pe care o vor avea de îndeplinit pe suprafaţa satelitu­lui natural al Pămîntului astro­­nauţii navei „Apollo 12“, vor în­cerca să recupereze o serie de piese din sonda spaţială „Surveyor 3“ care a aselenizat cu doi ani în urmă. Este vorba de camera de televiziune cu care a fost echipată această son­dă, precum și de alte piese compo­nente ale sondei. Camera de tele­viziune prezintă un interes deose­bit datorită faptului că la lansarea sondei ea a fost „infectată“ cu o cantitate d­e bacterii cunoscute. Dacă se va reuşi să se recupereze această cameră de televiziune savanţii vor putea să determine modul în care au evoluat bacteriile în cei peste doi arii de trai selenar. Realizarea acestei misiuni este însă condiţionată de distanţa la care astronauţii vor aseleniza de locul unde se află sonda „Surveyor 3“. Mai există, de aseme­nea, o serie de riscuri legate de po­sibilitatea ca veşmintele de sca­fandri spaţiali cu care sunt prote­jaţi astronauţii să fie deteriorate în timpul îndeplinirii programului de lucru, precum şi de apariţia unu­r scîntei provocate de acumulatoarele sondei spaţiale, care este posibil să nu fie complet epuizate. Potrivit unor calcule estimative astrofauţei misiunii „Apollo 12“ vor aseleniza la o distanţă de aproximativ 2 km de locul unde se află sonda „Sur­veyor 3“. Aselenizarea la o distanţă mai mare de 2 km de acest loc va face ca proiectul de recuperare a unor părţi din sondă să fie abando­nat. Ce se va întimpla cu eşantioanele de sol lunar din laboratorul de la Houston HOUSTON 13 (Agerpres).­­ Pri­mele eşantioane de sol lunar au pă­răsit vineri laboratorul de „recep­ţie“ lunară în care au fost supuse unor severe operaţiuni de sterilizare, precum şi unor prime examinări. Mostrele de sol lunar care au pără­sit Houstonul vineri vor fi supuse observaţiilor în 7 laboratoare din S.U.A. într-un viitor apropiat alte cantităţi din preţiosul material de studiu vor fi predate unor labora­toare din Statele Unite şi din alte ţări. Potrivit aprecierilor făcute la centrul spaţial de la Houston, apro­ximativ 3 kg de sol lunar vor fi dis­truse în cursul examinării lor, iar restul pînă la 3,2 kg — cite au fost dis­tribuite diverşilor cercetători — vor fi retrimise laboratoarelor N.A.S.A. In comunicatul dat publicităţii la Hous­ton cu ocazia trimiterii spre studiere a primelor eşantioane de sol lunar se menţionează că nu există nici un pericol ca cei care vor lucra cu ele să fie contaminaţi cu vreun micro­organism selenar sau de altă na­tură. • MONUMENT CARE VA GLO­RIFICA PRIMA CĂLĂTORIE A OMULUI PE LUNA PARIS 13 (Agerpres). — Adminis­traţia Naţională a S.U.A. pentru aero­nautică şi­­ cercetarea spaţiului cos­mic (N.A.S.A.) a făcut cunoscut sculp­torului francez Marcel Becher că a acceptat macheta propusă de el pen­tru monumentul ce ar urma să glo­rifice prima călătorie a Omului în Lună. Sculptura,, ce va avea o înăl­ţime de 45 de metri, va fi ridicată în apropiere de rampa de lansare de la Cape Kennedy, de unde şi-au luat zborul astronauţii, care au păşit în­­tîia oară pe satelitul natural al Pă­mîntului. O­o- ta u libia : ANCHETĂ ÎN LEGĂTURA CU FRAUDELE GUMITE DE PERSONALITĂŢI ALE VECHIULUI REGI TRIPOLI 13 (Agerpres).­­ Autori­tăţile libiene au deschis o anchetă în legătură cu acţiunile de fraudă de care sunt acuzate mai multe perso­nalităţi ale vechiului regim — infor­mează agenţia France Fresse. Toto­dată, guvernul libian a hotărât să ia măsurile necesare în vederea recu­perării bunurilor publice sustrase — precizează aceeaşi sursă. TRIPOLI 13 (Agerpres).­­ Preşe­dintele Consiliului Revoluţiei din Li­bia, a primit vineri seara un mesaj din partea regelui Hassan al II-lea al Marocului prin care este invitat să participe la reuniunea la nivel înalt a ţărilor islamice programată să-şi deschidă lucrările la 22 sep­tembrie la Rabat, anunţă agenţia MEN. Pe de altă parte într-o informaţie transmisă, agenţia citată informează că sîmbătă dimineaţă instituţiile ad­ministraţiei de stat din Libia şi-au reluat activitatea. De asemenea as­tăzi urmează să fie dată publicităţii hotărîrea noului guvern libian pri­vind funcţionarea băncilor şi insti­tuţiilor comerciale. Succesul unor acţiuni greviste in R. F. a Germaniei BONN 13 (Agerpres).­­ Greva ce­lor 250 000 de metalurgişti din Rhe­­nania—Westfalia a luat sfîrşit vineri ca urmare a unui acord intervenit între reprezentanţii muncitorilor şi ai patronilor după 17 ore consecutive de tratative. Acordul prevede o ma­jorare a salariilor cu 11 la sută pen­tru o perioadă de 13 luni. Pe de altă parte, greva muncitori­lor de la şantierele de construcţii na­vale din Kiel continuă. De asemenea, continuă greva în numeroase uzine din Bremen şi Oshabruck. Greviştii revendică majorarea salariilor. In prezent, au loc tratative între repre­zentanţii greviştilor şi cercurilor pa­tronale. ★ RONN 13 (Agerpres). — Se anun­ţă că cei 30 000 mineri care s-au a­flat în ultimele zile în grevă în Saar s-au reîntors la lucru. Patro­natul a fost nevoit să satisfacă o parte importantă a revendicărilor lor. In acelaşi timp, trei importante uniuni sindicale au făcut cunoscute revendicările membrilor lor. Ele au cerut iniţierea imediată a unor ne­gocieri cu patronatul în vederea satisfacerii acestora. Problemele alimentaţiei în deceniul următor ROMA 13 (Agerpres).­­ Vorbind unui grup de ziarişti, directorul ge­neral al F.A.O., Addeke Boerma, a relevat că producţia de alimente în ţările în curs de dezvoltare ar­­ tre­bui să crească cu 60 la sută mai re­pede pentru ca să se poată evita o gravă criză alimentară în deceniul următor. Dacă producţia de alimen­te ar creşte în ritmul de pînă acum, a spus Boerma, ţările menţionate ar trebui să importe, în 1985, hrana în valoare de 26 miliarde dolari pen­tru a acoperi diferenţa dintre pro­ducţie şi nevoi. In unele cazuri un asemenea import masiv va fi im­posibil. iHmiimiisiiiimiimiiimiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiuiiimuMMiiiiE I PE SCURT,DE PRETUmOEM “ LA AMSTERDAM s-a încheiat “cel de al 4-lea Congres internaţio­­­nal asupra coroziunii metalelor, la “lucrările căruia au luat parte 800 “de oameni de ştiinţă reprezentînd­­ 39 de ţări. La congres au fost pre­zentate 130 de referate ştiinţifice , consacrate cercetărilor proceselor ra coroziunii metalelor şi noilor mij-­­loace de luptă împotriva acestui­­ fenomen. *Majorarea taxei de­­ scont in Elveţia 2 BANCA naţională a Elveţiei a S anunţat majorarea taxei de scont Ede la 3 la 3,75 la sută, începînd 2 de luni. Această măsură are, în­­primul rînd, o justificare internă, «■ea fiind menită să frîneze feno­­­menul de „supraîncălzire” a eco- Enomiei şi să oprească tendinţele­­ inflaţioniste. na 2 PRODUCŢIA de automobile a ■»Republicii Federale a Germaniei Sva depăşi anul acesta cifra de E 3,5 milioane vehicule, stabilin-­­ du-se astfel un nou record. " Cea mai mare parte din această "producţie — 59 la sută — a fost­­ exportată. “ „FORD”, cea de a doua firmă con- BR structoare de automobile din S.U.A. nu a asamblat în cursul săptămînii a­­­cesteia cea de a 100 milioana maşină. ■u Prima maşină construită de firma­­ „Ford“ a fost realizată în luna iunie cm 1903. In cursul celor 66 de ani de­­ existenţă pe porţile uzinelor „Ford“ ea au ieşit 78 de milioane de autoturis- 2 me, 18 milioane de autocamioane şi­­ 4 milioane de tractoare. E„Polywater“ — apă îpolimeră extraordinară . EXISTENŢA unei ape extraordi- E nare, care fierbe la 500 de centi­­" grade, îngheaţă la minus 40 de grade­­* şi este mai grea decit apa obişnuită. E a fost relevată la congresul Asocia­­­ţiei chimiştilor americani ce se des­­E­făşoară la New York. Patru cerce­­­­tători americani — Ellis Lippincott­e şi Gerald Cessac, de la Universitatea "E­, I "din Maryland şi Robert Stromberg şi E Warren Grant de la Biroul Naţional "de măsuri şi greutăţi — au prezentat E o comunicare cu acest subiect in ca­­­drul lucrărilor congresului. Cercetă­­ratorii americani au produs lichidul, El trecîndu-1 apoi în stare de vapori — printr-un tub capilar. După 18 ore, £ s-a produs un fenomen de polime­­­rizare şi s-a obţinut un nou lichid.­­ denumit „polywater”. " Cei patru savanţi americani consi-­­deră că această apă polimeră ar pu­ntea exista în natură, in special in­­ unele varietăţi de argilă şi chiar in E um'l° organisme vii, în al căror me­­■» tabolism poate juca un anumit rol. eUNA DIN CELE MAI PRIMEJ­E SOIOASE OPERAŢII DIN ISTO-5 “RIA INDUSTRIEI MINIERE 2 E AMERICANE E I UNA din cele mai dificile şi mai" “primejdioase operaţii din istoria in-2 " dustriei miniere americane a început" £ vineri la mina nr. 9 din Mannington £ £ (statul Virginia de vest). Echipele“ £ speciale încearcă să croiască un £ E drum pînă la galeriile unde la 20 £ E noiembrie, anul trecut, un număr d­e 5 £78 mineri au fost surprinși de o pu-«a­uternică explozie și nu au mai putut* S fi salvafi. S Fiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii? SCOTLAND YARD-UL A = DESCOPERIT O RETEA IN- ~ TERNATIONALA DE FALSI-­­ FICATORI DE BANI = O IMPORTANTA rețea internaţio-E nală de falsificatori de bani a fost" descoperită recent de agenţi ai« Scotland Yard-ului. 11 persoane a­u­ fost deja arestate în Marea Britanie» după cercetări de aproape două luni. JJ Reţeaua a emis şi pus in circulaţie «, peste 10 milioane de franci elveţieni JJ falşi. In această afacere este antes-«,­tecat şi un mare bogătaş britanic," Robert" Makeew, în vîrstă de 45 de«­ ani, directorul unei companii engleze , cu filiale în numeroase ţări afro-­ asiatice. Makcew, acuzat de folosirea­­ banilor falşi, se află în prezent ares-­­­tat. El a cerut vineri tribunalului­ să-l pună în libertate pe cauţiune," dar cererea i-a fost respinsă. Pînă în prezent, poliţia britanică a­ reuşit să confişte aproximativ 3 mi­a­­lioane din francii falşi puşi în circu-2 laţie. Deocamdată, cercetările efec- ■* tuate n-au reuşit să depisteze locul­­ de emitere a bacnotelor false. PREŞEDINTELE Curţii Supre- “­me din Massachusetts, Raymond­­ Wilkins, a stabilit ca la 8 octom-" brie să înceapă audierile in ca-*«­drul anchetei privind accidentul­­ de automobil în care este implicat­­ senatorul Edward Kennedy. Data£ a fost stabilită în urma unei în- 5 trevederi dintre Raymond Wilkins" și avocații senatorului, la cererea“ cărora a fost amînată ancheta sta-­ bilită pentru dată de 3 septembrie. E MARI INUNDAŢII IN STATUL S MEXICAN VERA CRUZ S INUNDAŢIILE din statul mexican E Vera Cruz continuă să pună in peri-“ col viaţa a mii de persoane. Ca ur-~ mare a revărsării riului Papalaopant1 satul Tlacotaplan este pe punctul „deci a fi şters de pe harta ţării“, anunţă­­ un comunicat oficial. Echipele de£ salvare au evacuat până in prezent , 10 891 de persoane aflate în zonele­­ ameninţate din statul Vera Cruz. Po­trivit aprecierilor oficiale au fost distruse culturile de pe o suprafaţă­­ de 234 000 de acri. « sa AH incident ia Belfast BELFAST 13 (Agerpres).­­ Vi­neri noaptea un grup de protestanţi au atacat un local situat în apropie­re de biserica metodistă din Belfast, incendiată joi. Localul aparţine unui catolic. Poliţia s-a deplasat de urgenţă la locul incidentului împiedicînd mulţimea să dea foc localului. Încordare între LIBAN Şl IRAK BEIRUT 13 (Agerpres). — într-ol informaţie transmisă din Beirut, agenţia M.E.N. anunţă că guvernul libanez îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu noile măsuri econo­mice ale autorităţilor irakiene care duc la o accentuare a încordării între cele două ţări. Agenţia citată precizează că este vorba de hotă­rîrea guvernului irakian de a sus­penda licenţele de import la măr­­furi produse în Liban. Se ştie că în ultimul timp, în re­laţiile dintre cele două ţări a in­tervenit o răcire, ambele părţi acu­­zîndu-se de faptul că ar fi vinovate de această situație. Măsurile eco­nomice adoptate de guvernul ira­kian sunt motivate la Bagdad de faptul că presa libaneză ar fi pu­blicat o serie de materiale ostile politicii duse de Irak. ORIENTUL APROPIAT Convorbirile lui Odd Bull la Tel Aviv TEL AVIV 13 (Agerpres).­­ Un comunicat oficial publicat la Tel Aviv anunţă că în timpul convor­birilor pe care le-a avut vineri seara generalul Odd Bull, şeful grupului de observatori O.N.U. în Orientul Apropiat, cu generalul Moshe Dayan, ministrul israelian al apărării, au­ fost examinate probleme legate de garantarea securităţii observatorilor O.N.U. instalaţi de-a lungul Cana­lului de Suez. De asemenea, au fost discutate probleme privitoare la res­pectarea încetării focului în această zonă, se arată în comunicat, fără a se prezenta alte detalii ale convor­birilor. „Valsul milioanelor“ (Urmare din pag. 1) 900 220 920 dolari pentru acordarea dreptului de explorare şi exploatare a petrolului în regiunea Prudhoe Bay situată în zona de tundră din­ nordul îngheţat. A fost cu 100 milioane do­lari mai puţin decit cifra aproximati­vă de un miliard la care se aşteptau autorităţile celui­ de-al 49-lea stat al S.U.A. • Uriaşa licitaţie care a declanşat un adevărat „vals al milioanelor” a avut loc în sala Auditoriului municipal din Anchorage, capitala Alaskăi. Toate marile „vedete” ale lumii petrolului capitalist se aflau la faţa locului, în rîndurile cărora figurau Paul Getty, considerat drept omul cel mai bogat din lume şi miliardarul texan H. L. Hunt. La şase ore după închiderea licitaţiei, după ce fiecare ofertă a fost deschisă şi calculatoarele electro­nice au stabilit pe proprietarii fiecă­reia din cele 179 de parcele, avioane speciale, închiriate de autorităţi, au transportat cecurile semnate spre băncile din New York, Chicago, Los Angeles, pentru ca sumele să nu ră­­mînă nici o clipă în afara circuitului bancar. „Această vînzare — declară Joseph Fitzgerald, unul din conducă­torii societăţii „Atlantic Richfield Co.“ — reprezintă un punct de coti­tură în istoria Alaskăi“. O ATMOSFERĂ DE ROMAN POLIŢIST Existenţa unor mari rezerve de pe­trol în zona arctică a Alaskăi a deve­nit cunoscută anul trecut, în special în urma cercetărilor întreprinse de companiile „Atlantic Richfield Co.” şi „Humble Oil Co.” Experţii consideră că aceste zăcăminte conţin între 5 şi 50 miliarde barili de petrol, ceea ce fac din Alaska unul din cele mai mari terenuri petroliere ale lumii. Curind după aceea, pe locurile frecventate, în special, de vinătorii eschimoşi şi-au făcut apariţia mii de echipe de pros­pecţiuni, trimise de principalele com­panii petroliere pentru a „sonda“ te­renul. Fiecare echipă lucra în cel mai mare secret, rezultatele cercetărilor erau păzite zi şi noapte de gărzi spe­ciale şi trimise prin curieri înarmaţi la sediile societăţilor respective. „Con­curenţa”, nu avea voie să afle nimic din descoperirile făcute. Peste 500 mi­lioane dolari au fost cheltuite pentru aceste prospecţiuni. „Alaska — avea să scrie ziarul „The Christian Science Monitor” — începe să cunoască atmos­fera atît de familiară marii goane după aur ce a avut loc în vestul Sta­telor Unite în secolul al 19-lea“. Că aşa stau lucrurile, o dovedeşte şi atmosfera de roman de spionaj in care societăţile petroliere s-au pre­gătit pentru licitaţia de la Anchorage. Fiecare dintre ele a căutat să men­ţină cel mai strict secret asupra in­tenţiilor de a cumpăra diferitele par­cele. Două mari societăţi şi-au în­chis experţii timp de cinci zile în­tr-un tren special cu 14 vagoane, i­­­­chiriat pentru o sumă de 10 000 dolari pe zi, care făcea naveta fără întreru­pere între Edmonton şi Calgary (Ca­nada), rupţi de orice contact cu lu­mea exterioară. Experţii au părăsit trenul miercuri dimineaţa pentru a pleca direct cu un avion special în­chiriat la Anchorage. Secretul era păstrat de toate firmele petroliere, ai căror experţi refuzau orice întreve­dere cu ziariştii şi căutau să nu li se cunoască nici măcar numele, pinâ după depunerea ofertelor. ŞI TOTUŞI, MAI RAMIN OBSTACOLE Tranzacţiile o dată încheiate socie­tăţile petroliere recunosc că au mai rămas multe dificultăţi de înfruntat pină ce petrolul din Alaska va putea intra în exploatare - adică în anul 1972. Pe lingă greutăţile forajului în regiuni pustii, cu o temperatură foar­te coborîtă, probleme importante ri­dică transportul petrolului brut la distanţe de mii de kilometri spre a fi rafinat şi vîndut. Ca o soluţie posi­bilă, companiile petroliere au anun­ţat intenţia de a construi o uriaşă conductă cu un diametru de 122 cm, pe o distanţă de 1 300 km pînă în por­tul Valdez. Proiectul va costa în jur de 900 milioane dolari. De asemenea, se pun speranţe în cercetările între­prinse, in prezent, de uriaşul tanc petrolier „Manhattan“ cu scopul de a deschide o cale maritimă spre nord­­vest. Nici poliţia din Alaska nu este­ prea încîntată de această tranzacţie. După cum a declarat şeful poliţiei din An­chorage, Milton Dankworth, „unele din societăţile petroliere sunt legate prin interese financiare de asociaţii a căror identitate este cufundată în mister“. Este în fapt, o referire la in­fluenţa pe care ar putea-o exercita Mafia americană in exploatarea pe­trolului din această zonă. Dankworth se­ aşteaptă şi la un val de „vanda­lism“ şi „acţiuni iresponsabile“ ca ur­mare a sosirii unui număr însemnat de prospectori şi a înfloririi tripouri­­lor, la fel cum s-a întîmplat în urmă cu un secol în vestul S.U.A. Celelalte autorităţi din Alaska, în schimb, nu-şi ascund mulţumirea pen­tru succesul operaţiunii. In numai o oră, statul a încasat o sumă mai mare decit bugetul Alaskăi pe timp de 10 ani.Febra în Alaska este atit de mare incit Consiliul legislativ a considerat de cuviinţă să recurgă la serviciile unei firme specializate, „Brooking Institute“ pentru a organiza o serie de cursuri destinate „lărgirii orizon­tului” deputaţilor şi al celor mai „emi­nenţi” cetăţeni ai statului. IMHOMOEMR­OI PARIS 13 (Agerpres). — În baza unui decret, pu­blicat în Buletinul Oficial al Franţei, parlamentul francez a fost convocat pentru data de 16 septem­brie în sesiune extraordinară. Primul ministru al Franţei, Jacques Chaban Deimas, urmează să pre­zinte, cu acest prilej, proiectul de lege guverna­mental referitor la politica sa în domeniile econo­mic, financiar şi social. ■ BEIRUT 13 (Agerpres): — „Relaţiile libano-saudite sunt normale şi sper că ele se vor îmbunătăţi în continuare" a declarat vineri seara pe aeroportul din Beirut ministrul afacerilor externe al Arabiei Saudite, Omar Sakkaf, înainte de a parasi capi­tala Libanului pentru a se reîntoarce în patrie. Referindu-se la scopul vizitei sale, şeful diploma­ţiei saudite a menţionat că aceasta se înscrie pe linia contactelor permanente dintre ţările arabe în vederea coordonării poziţiilor lor la apropiata se­siune a Adunării Generale a O.N.U. SAIGON 13 (Agerpres). — La reluarea emisiunii sale de astăzi, agenţia France Presse transmite un Comunicat al Comandamentului militar american de la Saigon, în care se arată că bombardierele stra­tegice „B-52" au efectuat­ vineri noaptea şi sîmbătă dimineaţa 3 raiduri, lansînd peste 270 de tone de bombe. Atacurile aeriene au fost concentrate asu­pra provinciilor Long Khan la 45 km nord-est de Saigon şi Phu Catla, 458 km nord-est de capitala sud-vietnameză, unde potrivit afirmaţiilor conţinute comunicat, ar exista concentrări de trupe ale Guvernului Revoluţionar Vietnamului de sud. Provizoriu al Republicii WASHINGTON 13 (Agerpres).­­ Comisia pentru energia atomică a S.U.A. a anunţat că în urma exploziei nucleare subterane efectuate joi în statul Nevada, s-a înregistrat o radioactivitate „uşor su­perioară celei existente în mod normal în atmo­sferă". Potrivit Comisiei, creşterea radioactivităţii a fost detectată doar în limitele poligonului de experienţe nucleare. [(2 3 4 Redacţia și Administrația, str. Brezoianu nr. 23—29, Centrala telefonicat 37.27.77. Secția Scrisori și Biroul Juridici 37.27.73. Publicitatea, str. 13 Decembrie 20, blocul 8, telefon 14.15.16. Tiparul, intr. poligrafică „Informația*, str. Brezoianu 23—25 40164

Next