Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)

1969-10-14 / nr. 5024

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILE, UNITÎ-VAI ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVII­­ Nr. 5024 4 PAGINI 30 BANI Marţi 14 octomb. 1969 DESCHIDEREA NOULUI AN DE STUDIU ÎN INVĂŢĂMINTUL DE PARTID În această perioadă, în toate or­ganizaţiile de partid din Capitală, se încheie pregătirile în vederea deschiderii noului an de studiu ideo­logic. Pretutindeni s-a desfăşurat o activitate intensă atît în privinţa în­tocmirii tematicilor de studiu, cît şi a încadrării cursanţilor în cercuri şi cursuri, aceasta făcîndu-se în funcţie de dorinţa, preocupările şi pregătirea­ politică, teoretică şi cul­turală a fiecăruia. Deschiderea noului an de studiu în învăţămîntul de partid a avut loc ieri după-amiază în cula Facultăţii de drept. Au participat membri ai Biroului Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., primi secretari şi se­cretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor, alţi activişti de partid, membri ai comitetelor şi birourilor organizaţiilor de partid din între­prinderi, instituţii, şcoli, institute de cercetări şi proiectări, lectori, propa­gandişti şi cursanţi de la diferite forme de studiu de pe lingă Ca­binetul Comitetului municipal. Cuvîntul de deschidere a fost ros­tit de tovarăşul Dan Marţian, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., se­cretar al Comitetului municipal de partid. Tovarăşul ILIE RADULESCU, mem­bru al C.C. al P.C.R., şeful secţiei de propagandă a C.C. al F.C.R., a făcut o expunere cu privire la sarcinile actuale în domeniul muncii ideologice, al de partid, în lumina Congresului al X-lea Comunist Român. Propagandei­ocumentelor­­ Partidului Aspect din sală f I LA FABRICA DE STICLĂ BUCUREŞTI Planul a fost îndeplinit, dar prin restructurare Cu peste 30 de milioane fiole şi 3 milioane butelii a rămas datoare în trimestrul trecut beneficiarilor săi Fabrica de sticlă. Şi totuşi, bilanţul final relevă depăşirea producţiei globale, marfă şi marfă vândută şi în­casată, în condiţiile în care sortimentele sus-menţionate sunt singurele prevăzute în nomenclatorul de fabricaţie! Paradoxul este explicat de faptul că, cu numai două săptămini îna­inte de expirarea respectivei perioade, organul tutelar al fabricii — Direcţia generală industrială sticlă şi ceramică fină — a dat curs cererii acesteia, procedînd la restructurarea indicatorilor de plan. Care au fost considerentele ce au fundamentat această hotărire datorită căreia s-a creat o nepermisă discrepanţă între sarcinile de producţie şi cele de livrare planificate ? — Faptul că termenul de predare a unor noi instalaţii — ne-a răs­puns ing. CONSTANTIN CHIRIŢA, directorul, fabricii — nu a fost res­pectat de constructor. ...Parcurgem scrisoarea întreprin­derii (nr. 15476/9.IX.1969) adresată D.G I.S.C.F., prin care se solicită diminuarea planului pe trimestrul III. Iată şi argumentele : „defecta­rea a două compresoare şi a pîlniei • •• uscătorului de nisip, lipsă de calcar şi uleiuri pentru maşini, întreruperi repetate de curent şi aer“. Aşadar un dezacord total faţă de ceea ce ne-a declarat directorul întreprinderii. Care să fie, atunci, adevărul ? O vizită prin secţiile de produc­ţie a fost, în acest sens, edifica­toare, în atelierul­­ butelii, de pil­dă, nici urmă de cadru tehnic care să coordoneze şi să supravegheze procesul de fabricaţie. Maistrul de schimb era plecat din secţie pen­tru a umări expedierea (?) unor produse către beneficiari. Conse­cinţa : o maşină de legat butelii d­efectîndu-se, muncitorul AL. VElN­­CEANU a trebuit să alerge în cău­tarea mecanicului, iar acesta din urmă (!) să-l repartizeze la o altă maşină. Oare trebuie să ne mai mire faptul că acest muncitor, după 7 ore de lucru, realizase circa 10 la sută din normă ? Dar deTicien- A. Pavlovici (Continuare In pag. a S a) I I­I 1I I I­I­I I­I APROPO DE. ! POŞTA AUREL STORIN Nu ştiu dacă Poşta are orgo­liul popularităţii. T­acă nu-l are, □u cred că se bucură prea mult de insistenţele cu care presa popularizează in ultima vreme bi­nele aspecte ale muncii sale. A­­devărul este că lucrurile nu merg ca pe roate şi semnalele presei sunt perfect îndreptăţite. Poşta este un mecanism uriaş, dar, in acelaşi timp, de fină funcţionare, de reglaj minuţios, o instituţie a­­tît de intrată in conştiinţa publi­că, incit ea nici nu trebuie sim­ţită. In momentul cînd o simţi, cînd ajungi să te gindeşti la ea, Înseamnă că a intervenit o de­fecţiune, că Poşta nu mai consti­tuie organismul funcţionind a­­proape biologic, ca o respiraţie. Am avut prilejul să vizitez acum cîteva zile unul dintre ofi­ciile poştale bucureştene, oficiul 22 din Piaţa Amzei. Nu mai spun că am aşteptat 50 de minute cău­tarea unui mandat care nu a fost găsit decit a doua zi ; nu mai adaug că de soarta acestui man­dat nu ştia nici măcar posturiţa care-mi lăsase avizul, deci prin miinile căreia trecuse, cu cîteva ore In urmă, In mod cert, docu­mentul, și nu încerc să redau scena — nu lipsită de savoare - în care dirigintele oficiului, aju­tat de 4—5 funcţionare, căuta cu îndreptăţită indirjire şi jenă pro­fesională — acul mandatului meu In carul cu fin al actelor, scri­sorilor, mandatelor, avizelor, şi a fel şi fel de hirtii aruncate vraişte sau rătăcite aiurea. Pînă şi buzunarele halatelor — pe care le purtau funcţionarele oficiului — erau pline cu hirtii făcu­te zdrenţe, care-şi aşteptau că­(Cor­tinuare în pag. a 2-a) I . N­­­­ I r­si IN POFIDA DISPOZIŢIILOR CONDUCERII T. A. P.L.B. Uneie restaurante-pensiune refuză să servească elevilor masa de prînz Cu o lună de zile in urmă, conducerea T.A.P.L.B. ne-a solicitat să aducem la cunoştinţă cititorilor că, pe toată durata anului şcolar, elevii vor putea servi masa de prînz la restaurante-pensiune. Măsura luată in urma unei propuneri mai vechi a redacţiei, făcută la su­gestia a numeroşi părinţi­­ a fost adusă la cunoştinţa cititorilor in ziua de 9 septembrie. Bucureştenii au fost in­formaţi că un număr de 18 restaurante oferă elevilor, la preţul de şapte lei, inclusiv pe bază de abonament, un meniu compus din trei feluri, ales din cîteva variante , că intre orele xi,30 şi (Continuare in pag. a 2-a) INFO­RMAŢIAp­efit fildbwl Zborul în formaţie al celor trei nave cosmice sovietice # Cei şapte cosmonauţi îndeplinesc cu succes programul de cercetări spaţiale 4) Primul pas in direcţia creării viitoarelor stafii orbitale MOSCOVA 14 (Agerpres) — Mărfi, la ora 8,30 — ora Moscovei — na­vele cosmice sovietice „Soiuz-6", „Soiuz-7" şi „Soiuz-8" efectuaseră de la lansare 45, 29 şi respectiv 13 'rotaţii . In jurul Pămîntului, înaintea începerii unei noi zile de activitate în spaţiu, comandantul grupului de nave „Soiuz", Satalov, a raportat că toţi cosmonauţii se simt bine. După odihna din cursul nopţii mem­brii echipajelor au efectuat comple­xul de exerciţii fizice şi au luat mi­cul dejun. După verificarea sisteme­lor de bord, cosmonauţii au trecut la re­lizarea programului prevăzut pentru ziua de mărfi. (Alte relatări in pag. a IV-a) • In acest an la uzina „ELECTRO­MAGNETICA“ s-au înregistrat peste 50 de propuneri de inovaţii care, în mare parte, s-au şi aplicat în procesul de pro­ducţie. Dintre acestea se remarcă „ma­şina automată de debitat sîrmă pentru stifte filetate" a cărei eficacitate econo­mică se concretizează în înlocuirea a două utilaje folosite pînă acum, respectiv 2 strunguri revolver. VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER IN INDIA începerea convorbirilor oficiale DELHI 14.­­ Trimişii speciali Agerpres Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu transmit . Azi, la ora II a.m. (ora locală) la Palatul prezidenţial „Reshtrapati Bhavan“ au început convorbirile oficiale româno-indie­­ne. La convorbiri au­ participat pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al In­diei, Indira Gandhi. Au participat, de asemenea, din partea română, ministrul afacerilor externe, Cor­­neliu Mânescu, ministrul comerţu­lui exterior, Cornel Burtică şi alte persoane oficiale române. Din partea indiană au participat ministrul afa­cerilor externe al Indiei, Dinesh Singh, ministrul comerţului exterior şi al dezvoltării , Bhagat Rah­im, ministrul dezvoltării industriale şi comerţului, interior, Fakhruddin An­ Ahmed, şi alte persoane oficiale in­diene. In prealabil au fost purtate discuţii separate pe probleme de interes reciproc, îndeosebi din do­meniul colaborării bilaterale. Convorbirile dintre conducătorii de stat ai României şi Indiei au pri­lejuit un amplu şi rodnic schimb de opinii cu privire la relaţiile dintre cele două ţări, fiind evidenţiate cu acest prilej posibilităţile şi perspec­tivele dezvoltării continuu ascenden­te, a colaborării şi cooperării multi­laterale în domeniile politic, econo­mic şi tehnico-ştiinţific. Ambele părţi şi-au exprimat con­vingerea că vizita în India a pre­şedintelui Consiliului de Stat şi a primului ministru român, ca şi cea a premierului Indira Gandhi în Ro­mânia, reprezintă momente însem­nate în dezvoltarea bunelor relaţii între cele două state şi popoare, constituind totodată un exemplu de realizare în practică a principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite. (Continuare în pag. a 4-a) La mausoleul ridicat în memoria lui Mahatma Gandhi Telefoto U.P.I. — AGERPRES ü ■ .Vvv;; . . . _____ . ymm ff5 Jsg^ WgljP 'V' r ^^uB(r : **y ■ Atelier de reparat aparate auditive La magazinul de optică medicală „Macul roșu“, din calea Victoriei 136, se fac pregătiri pentru deschide­rea unui atelier de repa­rare a protezelor auditive. Incepînd cu data de 20 oc­tombrie, asemenea aparate defecte vor putea fi re­parate la unitatea amin­tită, în cartierul Drumul Taberei se lucrează in­tens la amenajarea spa­ţiilor verzi dintre blocuri. Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală a­­nunţă că eliberarea contractelor pentru apartamentele din blocul A 9 Berceni va avea loc mîine, 15 oc­tombrie ora 8. Contractanții care au solicitat trecerea la blocul A 7, din același cartier, vor primi con­tractele la o dată ce se va anunţa ulterior. • Indeplinindu-și sarcinile de plan la export pe Întregul an, colectivul coope­rativei „AVINTUL ÎMBRĂCĂMINTEI“ a livrat, suplimentar, prin In prezent, beneficiarilor externi, produse in va­loare de 1,5 milioane lei. „ IN CURIND, palatul celor mici din Dealul Cotrocenilor va sărbători două decenii de existenţă. Cu acest prilej, duminică 19 octombrie, ora 10, în sala de consiliu, va avea loc o In­­tîlnire Intre generaţiile Celor care timp de 20 de ani au organizat şi îndrumat variata şi bogata activitate pioniereas­că, în vederea alcătuirii unei mono­grafii a Palatului pionierilor. Conduce­rea palatului face apel la toţi acei ca­re au avut de-a lungul celor două de­cenii contingenţă cu activitatea de la palat să participe la consfătuire, pen­tru a comunica date și amănunte sem­nificative, intîmplări inedite sau alte amintiri ce ar putea completa istoricul Palatului pionierilor. • Ultimele știri sportive * Proba de spadă pe echipe din ca­drul campionatelor mondiale de scrimă de la Havana a revenit formaţiei U.R.S.S. In finală: U.R.S.S.—Ungaria 8—3 (pe locul III, echipa Suediei). • în vederea meciului cu formaţia Franţei din cadrul preliminariilor cam­pionatului mondial de fotbal (progra­mat mîine la Stockholm), echipa Sue­diei a susţinut un meci de verificare în compania formației A.I.K. Stockholm de care a dispus cu 3—0. In birourile I.L.F. BUCUREŞTI LA ŞAPTE SALARIAŢI UN SPECIALIST IN AGRICULTURA La ILF Bucureşti, o întreprindere pur comercială, cel mai mare număr de specialişti ii formează... inginerii agro­nomi. Numai in centrală, din cei 109 salariaţi, 14 sunt ingineri, revenind unul la 7 funcţionari. La serviciul contractări achiziţii, a cărui activitate este defi­nită prin însăşi titulatura sa, din cei 12 salariaţi 6 sunt ingineri, iar 2­­ teh­nicieni agronomi ; la producţie, din 6 salariaţi, 2 sunt ingineri şi 2 tehnicieni ; la organizarea ştiinţifică a producţiei, doar şeful serviciului este economist, restul colectivului fiind format din in­gineri. Situaţia nu diferă mult nici la cele 4 oficii din Capitală. Aici apar, însă... unele discrepanţe. Pe cînd la oficiul 1, la 9 salariaţi, 3 sunt Ingineri, la oficiul 2, pe aceeaşi schemă, deşi cu acelaşi volum de muncă, găsim unul singur. In schimb, la oficiul 4, din cei 13 salariaţi, 5 sunt ingineri şi 3 teh­nicieni. Care sunt atribuţiile acestor specialişti - atît de necesari în unităţile produc­tive - şi în ce măsură profesia pentru care s-au pregătit îşi dovedeşte utili­tatea in comerţul (şi nu In producţia) de legume şi fructe . Inginerul agronom al I.L.F. este cel care ridică şi transporta seminţele de la Agrosem­, fâcînd un simplu oficiu de curierat, deoarece produsele sunt selec­ţionate şi ambalate sub supravegherea inginerilor întreprinderii respective. Tot el este cel ce urmăreşte modul in care furnizorii (cooperativele agricole de pro­ducţie) păstrează seminţele, sau execută diferite lucrări periodice la culturile contractate. Oare prin aceste atribuţii inginerul din I.L.F. nu dublează, de fapt, activitatea inginerului din C.A.p. , ci nu numai pe a acestuia, inginerii de la U.J C.A.p. Ilfov şi Direcţia agricolă Judeţeană au­ la rîndul lor datoria să urmărească modul în care se desfăşoară lucrările in unităţile agricole şi, unde este cazul, să ia măsurile de rigoare. Ducînd pînă la exces paralelismul, I.L.F.-ul reduce rolul inginerilor agro­nomi la situaţia unor „aducători“ de date, fără nici o eficienţă practică. Activitatea lor se „materializează“, in ultimă instanţă, doar printr-un însemnat număr de referate, situaţii, statistici etc. Să luăm, de pildă, rapoartele ingine­rilor agronomi arhivate în evidenţa personală a tot, ing., GH. CHIŞLEANU, director adjunct al întreprinderii. Din ele am aflat că la C.A.P. Butimanu, buruienile au ajuns, pe terenul legumi­col, la înălţimea de un metru. Prin însuşi cuprinsul unui asemenea referat, inginerul agronom din I.L.F. îşi demon­strează inutilitatea, deoarece prezenţa lui nu a contribuit cu nimic la înlătu­rarea stării de lucruri pe care o sesizea­ză. Constatarea sa - o fotografie pe ne­gativ care putea fi făcută cu aceeaşi precizie de orice salariat, fără o pre­gătire universitară, dar cu o anumită experienţă, nu mai poate schimba cu nimic lucrurile, cultura fiind de acum compromisă. Actul în sine devine astfel un document care atestă, fără posibi­litate de tăgadă, caracterul birocratic al activităţii unui mare număr din ingi­nerii agronomi prezenţi pe schemele I L.F. Bucureşti. Dinu Lrizohrescu (Continuati in pag a 3-a) în //grijan ,ogoarea inginerilor şi tehnicienilor agronomi, de hirtii şi situaţii administrative Repertoriu cinematografic 70 Trebuie să recunosc că este tentant de simplu să critici cu superioritate „misterele difuzării filmului“ la noi­ Mai greu desigur, fiindcă cere efort, este să supui întreg repertoriul anu­lui unui examen atent şi responsabil, î­­ momentul în care ai izbutit asta, nu poţi însă a nu remarca paşii îna­inte serioşi făcuţi de organizaţia noastră de distribuire a filmului, pen­tru a întocmi un repertoriu adesea echilibrat, pe baze mai ştiinţifice, a­­dresat unor categorii dintre cele mai diverse, pentru a se recupera rămî­­neri în urmă şi pentru a ţine,d­in acelaşi timp, contactul cu actualitatea producţiei mondiale. Un om de gust indiscutabil, ca regizorul Liviu Ciu­lei, îmi mărturisea în primăvară, du­pă un amplu turneu european, că afişul nostru cinematografic se află la un nivel incomparabil mai ridicat în omogenitate calitativă, decit în marile oraşe occidentale pe care le CITE FILME VOM VEDEA TN ANUL VIITOR ? • PER­­SONALITAŢI REMARCABILE PE ECRANELE NOASTRE, vizitase. Şi, cu toate licenţele comer­ciale pe care nu vom Înceta să le reproşăm D.R.C.O.F., trebuie să ţi­nem seamă că anul acesta noi am văzut­ admirabile pelicule ca Primul Învăţător a lui Mihalkov-Koncea­­lovski şi Ultima lună de toamnă a lui Vadim Derbeniov, Cuţitul în apă a lui Polanski şi La est de Eden al lui Kazan, Pipele lui Jasny şi Viri­­diana lui Bunuel, Tata lui Jencso şi — de ce nu ?­­ Creola lui Dino Risi, că am văzut — mai bine mai tîrziu, decit niciodată ! —, La dolce vita, Ma­­rienbad şi My fair lady, că îl cu­noaştem astăzi pe Antonioni nu nu­mai din referirile livreşti ale unora dintre criticii noştri de cinema. Ju­decind repertoriul nu sub impulsul unei indispoziţii estivale, ci în faţa faptelor, a listei, de titluri care ex­primă o orientare culturală, nu nu­mai exclusiv rentabilă, aceasta s-ar cere sprijinită şi nu descurajată prin miopie, în coloanele publicisticii ci­nematografice. Ne-am convins şi mai mult de a­­cest lucru, consultind propunerile T. Caranfil (Continuare in pag. a 3-a) T­eatru de cartier EUGEN BARBU Că există un fenomen îngrijorător de pierdere a publicului teatral, asta e o realitate ce trebuie privită în faţă. Automobilul, campingul, locuin­ţa de la ţară şi televiziunea (porta­tivă sau fixă) fură fără scrupule oa­meni din stat. Nu mai vorbim, pe urmă, despre calitatea repertoriului, şi ea o problemă, şi încă majoră, şi despre lipsa reală de competiţie în­tre teatre. Soluţie sau paleativ teatrul de cartier merită să fie dis­cutat. Dar să pornim de la repertoriu. Ce ar vrea in primul rind să Vadă publicul mare, cel ce trebuie să facă un adevărat sacrificiu ca să întîrzie în oraş seara pentru ca să aibă o şansă­­ din cinci să nu plătească un taxi pînă în Berceni sau Drumul Ta­berei ? La o cercetare cît de cît su­perficială, se vede bine că mulţimea amatoare de teatru iubeşte în primul rind comedia. Autori ca Tudor Mu­­şatescu, Mircea Ştefănescu şi Aurel Baranga vor găsi mereu aderenţe, pentru că înainte de orice an anu­­m­it, public vede în jocul desfăşurat (Continuar­e in pag. a 2-a) • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 9 gra­de. Maxima de ieri un aer a fost de 21 de grade, iar minima din cursul nopţii de 6 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vînt slab pînă la po­trivit din sectorul sudi-estie. Temperatu­ra aerului; minima va fi cuprinsă in­tre 7 și 9 grade, iar maxima între 23 și 25 de grade.

Next