Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)

1970-06-11 / nr. 5225

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5225 4 PAGINI 30 BANI Joi 11 iunie 1970 P­ articiparea capítaleí ia amplul efort al reconstrucţiei, pentru recuperarea a tot ceea ce apele au răpit ţării, capătă coti­dian noi şi însemnate materializări. „Ordinea de zi" a fiecărui schimb al producţiei este concentrată intr-un unic şi mobilizator impera­tiv : îndeplinirea exemplară a sar­cinilor de plan, a angajamentelor asumate ! Dar, evident, pentru ca această generoasă investiţie de energie creatoare să rodească cît mai bogat este nevoie — mai mult ca oricînd — de o perfectă organizare a producţiei, de o înaltă disciplină a muncii. De a­­ceea, la ora cînd, in atmosfera trepidantă a dimineţii, schimbul I preia şta­feta producţiei, am poposit în cîteva întreprinderi industriale urmărind să în­registrăm modul cum demarează activitatea. Plecăm de la ideea că — fruc­tificarea deplină a timpului de lucru fiind deopotrivă un comandament al responsabilităţii şi profesionalităţii — primul minut al programului trebuie să însemne, cu totală acoperire, primul minut al producţiei, în zilele fierbinţi ale bătăliei pentru refacere EFORTURI CONVERGENTE PENTRU OPTIMA FRUCTIFICARE A FIECĂRUI MINUT Reporterii noştri la demarajul schimbului ! Schimbul e complet, maşinile lucrează cu randament maxim la întreprinderea „Dacia" (In fotografie , secţia finisaj) ORGANIZAREA PRODUCŢIEI, „ A ŞTI CIT VALOREAZĂ UN UIMEI ...Minutarul mai are de parcurs încă trei „trepte“ pînă la ora şase, dar în secţia de ţesătorie a fabricii „DACIA“ întreg schimbul de di­mineaţă este la posturi. Pentru şefii de schimb munca a început cu 15 minute mai devreme. In acest in­terval, maiştrii Dumitru Petrescu şi Grigore Rachieru, şeful schimbului de noapte şi, respectiv, al celui de dimineaţă, şi-au predat „ştafeta“. Raportul a consemnat două răz­boaie în reparaţii curente, cinci ur­zeli noi de montat, cinci războaie avînd în lucru articolul „premieră“ Tercot-Rab­ord pentru export (deci, (Continuat« In pag. a 2-a) I I I I I I I C­UVÎNT la ordinea zilei — chemare şi imperativ — „reconstruc-­­ ţia“ — aşa cum şi-a găsit ecoul în rîndiul milioanelor de braţe­­ şi minţi care îl transpun în realitate, are nevoie — după cum­­ arată faptele — să fie întregit cu epitetul „creator". Fiindcă în­­ sensul său strict, acţiunea de „a reconstrui“ înseamnă, în fond, a re-­­ veni la starea pre-existentă, a restaura, a reclădi, a pune în funcţie- n ceea ce a fost dărîmat ori stricat. ,­­ In realitate însă, cel mai adesea, această operaţie de reclădire, de­­ repunere în lucru, se face de pe un plan mai înalt, mai avansat»­­ îmbunătăţit. Este un imperativ pe care comuniştii, întregul popor îl­­ urmăresc şi îl aplică zilnic în toate sectoarele vieţii sociale. O afirm­­ ca unul care, în aceste zile, am străbătut sute de kilometri pe traseul­­ de distrugere al­­ apelor. Casele si­­­­tuate în zona­­ inundabilă, care au fost calami- ! tate, sunt ampla- j sate pentru „re-­­ construcție“ în- j tr-un perimetru I RECONSTRUCȚIA CREATOARE VASILE NICOROVICI sigur, ceea ce El ...........—­ presupune o re­vedere critică... j cu ameliorările de rigoare i schițelor de sistematizare. Reașeza- j rea utilajelor — demontate pentru a fi curăţate de mîl şi repuse­­ în funcţie — se face, acolo unde e cazul, potrivit unei succesiuni­­ noi, cerută de fluxul tehnologic. Desigur, dînd aceste exemple, dintre multe altele posibile, nu încerc să diminuez dificultăţile care mai persistă şi pentru înlăturarea cărora mai e nevoie de eforturi serioase, ci am vrut să scot în evi­denţă un aspect important al activităţii care s-a desfăşurat şi se­­ desfăşoară în momentul de faţă în întreaga ţară. Şi anume că în­­ cadrul acestui efort general, marcat de profunde manifestări ale­­ spiritului de abnegaţie, de solidaritate umană, de rezistenţă la in- j cercări grele, de eroism,­­ a strălucit şi scînteia inteligenţei, a­­ avîntului creator. Aşa se explică de ce, în întreprinderile atinse de­­ calamitate, nevoite să-şi întrerupă zile in şir producția, s-au găsit ! (Continuare in pag. a 4-a) IPROPO Bucureşti DUMITRU SOLOMON­ ­­I Am văzut recent aproape 400­1­0 de metri de peliculă (din care ■ nenumărate cadre de o valoare I documentară inestimabilă) des- ■ pre acest oraş măreţ, straniu, ■ dramatic, uluitor — Bucureşti. ■ Aproape 4000 de metri de peli- I culă, documente filmate pe viu­­ în decursul anilor, începind cu­­ chiar începutul secolului nostru, I documente alese de regizorul ■ _ Radu Gabrea din fondul Arhivei ■ I naţionale de filme in scopul re- ■ I alizării unui lung-metraj dedicat ■ ■ Bucureştiului. Documentul filmat este de-a I dreptul fascinant. Ochiul reporte- I rului cinematografic — chiar­­ dacă a fost pus practic în impo- _ Sibilitate de a surprinde toate­­ dimensiunile social-politice şi I psihologice ale Bucureştiului şi­­ bucureştenilor — s-a dovedit­­ I adeseori de o remarcabilă pre- I ■ cizie şi acuitate. In acelaşi timp, I cită poezie, cită ironie, cită ar- ■ doare in mişcările de aparat I ale bătrinilor reporteri, opera- II tori ! Bucureştiul palatelor şi parcu- I rilor scinteietoare, dar şi al co- I cioabelor şi mahalalelor sumbre, ■ ■ Bucureştiul bătăilor cu flori şî ■ I al parărilor fastuoase, dar şi al­­ ■ manifestaţiilor democratice vehe­­m­­­ente, al luptelor de stradă, al ■ lozincilor libertăţii... Bucureştiul I ^ (Continuare in pag. a 3-a) Contul 2000 Azi, 11 iunie, depunerile la C.E.C. ale cetățenilor Capitalei în contul 2­000 s-au ridicat la suma de 12 453 486 lei. ECONOMIE DE TIMP, SPOR DE EFICIENȚĂ ...Atelierul de prelucrări mecanice al uzinei „TIMPURI NOI“. Toate utilajele din dotare — strunguri, freze, maşini de găurit, lucrează din plin. Cu o zi înainte, sarcinile de producţie fuseseră stabilite pe fiecare loc de muncă. S.D.V.-urile, documentaţiile tehnice şi materialele necesare sînt asi­gurate pentru întregul program de lucru. Ne oprim la linia tehnologică nr. 7. Aici graficul de producţie con­semnează realizarea sarcinilor de plan pe prima decadă cu o zi mai devreme. — Trebuie să asigurăm în avans — ne spune tov. Ion Breja, maistru de schimb —■ reperele de bază pentru asam­blarea unor produse. Necesarul de cartere pentru această lună — piese destinate motorului 2S9 şi motocom­presorului C 300 — a şi fost realizat. Acum am atacat restul reperelor. Numai printr-un decalaj corespunzător, secţiile cu care cooperăm vor putea să-şi înde­plinească în bune condiţii angajamentele asumate. La celelalte linii şi ateliere domneşte aceeaşi atmosferă intensă de lucru. Re­zultatele obţinute de colectivul uzinei pe primele cinci luni confirmă eficienţa efortului colectiv , s-a realizat, suplimen­tar, un volum de producţie de 2,2 milioane lei, cu 10 la sută mai mult (Continuare în pag. a 2-a) INTENSIFICAREA TRAFICULUI RUTIER PRESUPUNE O DISCIPLINĂ PERFECTĂ PE CĂILE PUBLICE Peste cîteva zile, mai exact — la 15 iunie, vor intra în vigoare modificările aduse Decretului 328/ 1966 privind circulația pe drumu­rile publice. L-am rugat pe inter,­locutorul nostru să ne precizeze: — Ce a determinat adoptarea unor noi prevederi l­gale şi cara sunt, In esenţă, acestea ? — Numai in ultimii doi ani, numărul maşinilor înscrise in circulaţie s-a dublat, In timp ce trama stradală — este adevărat, modernizată pe alocuri — nu s-a putut, totuşi dezvolta in a­­celaşi ritm. Aşadar, maşini multe vi­teze mari si artere in genere su­ra­­solicitate. In atari condiţii, asigurarea securităţii circulaţiei impune o discipli­nă riguroasă din partea tuturor parti­ • Interlocutor, colonelul GHEORGHE ŞTEFANEASA, şeful serviciului circulaţie din I.M.M.B. ^\\\\\\\\\\\\in cipanţilor la traficul rutier. Or, în po­fida unei intense activităţi de control şi dirijare, numărul abaterilor şi — consecinţă implicită — cel al accidente­lor soldate cu pierderi de vieţi, cu ră­niri şi cu avarieri sau distrugeri de vehicule se menţine destul de ridicat. Tocmai ca un „antidot“ împotriva a­­cestor, „maladii““ au fost emise noile reglementări. — V-aş ruga să concretizaţi cîteva dintre acestea. — Este vizată, în primul rind, era­dicarea abaterilor care generează cele mai grave accidente de circulaţie. No­civitatea acelor „dăunători ai şoselelor“, care se urcă la volan împleticindu-se după un popas mai lung sau mai scurt in faţa paharelor cu băutură e tratată, în prezent, cu maximum de severitate. Legea stabileşte acum pedeapsa cu în­chisoarea de la 1—5 ani, indiferent dacă s-a produs sau nu un accident — pen­tru şoferii care conduc in stare de e­­brietate sau avînd o imbibaţie alcooli­că peste limita legală, şi la 2—7 ani, a­­tunci cînd cei în această situaţie se află la volanul unui vehicul de trans- P. Calapodescu (Continuare in pag. a 3-a) m CAMPING LA CERNICA In pădurea de lingă ştrandul Cernica, IAPL — Segarcea a amenajat şi dat in folosinţă un camping cu 46 de locuri. Douăzeci şi trei de căsuţe cochete, din lemn şi materiale plastice, mobilate şi decorate cu mult gust, stau la dispoziţia bucureştenilor în toate zilele săptămînii. In Incinta acestei unități de recreare funcționează și un mic cafe-bar. •­ UNIVERSITATEA POPULARĂ LA SFÎRŞIT DE AN • Miine, ora 18.30, la Sala Palatului va avea loc festivitatea de închidere a cursurilor Universităţii populare Bucu­reşti pe anul 1969—1970. După o succintă trecere in revistă a activităţii Universi­tăţii, prezentata de rectorul ei, acad. Re­mus Răduleț, va urma spectacolul „My Fair Lady“, oferit de Teatrul de Ope­retă. • S-a deschis Complexul turistic pentru tineret- Costineşti Zilele acestea, s-a deschis Complexul turistic pentru tineret — Costineşti, de pe litoralul Mării Negre. Tinerii veniţi la odihnă prin Biroul de turism pentru tineret se bucură de cele mai bune condiţii de cazare, masă şi recreare. Spre deosebire de anul trecut capa­citatea staţiunii s-a extins la 2400 locuri şi s-a dezvoltat baza materială pentru activităţi cultural-distractive. Zilnic, Biroul de turism organizează excursii cu autocarele pentru vizitarea monu­mentelor de artă, edificiilor culturale şi a locurilor istorice, precum şi ex­cursii de o zi pe litoralul bulgar. Seriile din acest an sunt următoarele : 18—29 iunie, 1—12 iulie, 14—25 iulie, 27 iulie — 7 august, 9—20 august, 22 au­gust — 2 septembrie, 4—15 septembrie. Solicitanţii pentru luna iunie benefici­ază de preţuri reduse, înscrierile se primesc zilnic la agenţiile B.T.T. din Bucureşti şi Braşov, precum şi la sec­toarele de turism ale comitetelor U.T.C. judeţene, municipale şi orăşeneşti. Pen­tru luna iunie locurile pot fi solici­tate direct la complex. Preşedintele Consiliului de Stat a primit delegaţia Consiliului oraşului Paris Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Niicolae Ceaiuşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Consiliului oraşului Paris, condusă de Ethiemne de Véricourtt, preşedin­tele Considilului. La primire a participat, Dumitru Popa, preşedintele Comitetului Exe­k ★ Ieri după-amiază a părăsit Ca­pitala, îndreptindu-se spre patrie, delegaţia Consiliului oraşului Pa­ris, condusă de Etienne de Véri­­court, preşedintele Consiliului, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Consi­liului popular al municipiului Bucureşti. La plecare, pe aeroportul Bucu­reşti Otopeni, oaspeţii francezi au câtiv­at Coinsiiliu­lui popular al mu­nicipiului Bucureşti, primarul ge­neral al Capitalei. A luat parte Pierre Pelep, amba­sadorul Franţei la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat, s-a Întreţinut cordial cu oaspeţii inamicezi. ★ fost salutaţi de Dumitru Popa, pri- ■ marul general al Capitalei, Ion Cosma, prim-vicepreşedinte, şi de alţi membri ai Comitetului Execu­tiv al Consiliului popular munici-, pal. Au fost de faţă Pierre Felen, ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. • Manifestare ştiinţifică internaţională de prestigiu In perioada 15—27 iunie 1970, Aca­demia Republicii Socialiste România, Împreună cu Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini, Ministerul Invâ­­ţâmîntului, Ministerul Industriei Metalur­gice, Ministerul Petrolului şi Ministerul Transporturilor organizează cea de a doua Conferinţă internaţională de motoare cu ardere internă. In legătură cu această manifestare ştiinţifică, am rugat pe tov. prof. dr. docent ing. GEORGE BARANESCU, preşedintele comitetului de organizare a conferinţei, să ne răs­pundă la cîteva întrebări. — Care este scopul acestei presti­gioase manifestări ştiinţifice ? — Conferinţa, care prin succesul re­purtat in ediţia precedentă se bucură de un deosebit interes în ţară şi peste hotare, urmăreşte realizarea unui larg schimb de opinii între specialişti, pu­nerea în discuţie a rezultatelor obţinute in cercetarea, fabricarea şi exploata­rea motoarelor cu ardere internă in ţara noastră şi peste hotare ; eviden­ţierea principalelor probleme şi soluţio­narea lor in raport cu cerinţele pro­ducţiei şi exploatării ; intensificarea aplicării In practică a studiilor efec­tuate. — Fiind vorba de o conferinţă cu caracter internaţional, vă rugăm să ne spuneţi cîteva cuvinte despre oaspeţii de peste hotare. — La actuala ediţie a conferinţei se înregistrează o masivă participare ex­ternă. Specialişti, din toate părţile lu­mii, vor prezenta lucrări de o mare valoare, care tratează multe din cele mai actuale probleme ale motoarelor cu ardere internă. De altfel, conferinţa se conturează ca manifestarea ştiinţifică internaţională de cel mai Înalt nivel, organizată până acum în acest dome­niu. — Locul şi modul de desfăşurare a lucrărilor ? — Deschiderea conferinţei va avea Ioc luni 15 iunie la Sala mică a Pa­latului. In continuare se va desfăşura o sesiune de comunicări ştiinţifice or­ganizată In Bucureşti In localul nou al Institutului politehnic (Intre 16 şi 20 iunie). Se vor discuta 120 de comu­nicări, in 10 secţii. Pentru realizarea unui amplu, fructuos şi nemijlocit schimb de idei şi de experienţă între participanţii la această manifestare ştiinţifică, au fost organizate, în pe­rioada 22—27 iunie, şi 5 mese rotunde, care se vor desfăşura la Sinaia, Bra­şov, Constanţa şi Galaţi. Prin nivelul ridicat al lucrărilor, prin participarea unor mari specialişti din întreaga lume, savanţi de renume mon­dial, reputaţi oameni de ştiinţă şi constructori de motoare cu ardere in­ternă, conferinţa se bucură de un deosebit prestigiu internaţional. Faptul că România a reuşit să realizeze din iniţiativă proprie o atare acţiune, în­­tr-un def­eniu de importanţă deose­bită, vădeşte progresele remarcabile pe care le-a realizat în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Gh. N. 4 Puterea de convingere a filmului anchetă Intr-o sală de cinematograf din centru am văzut un film-anchetă, un scurt metraj interesant, intitulat, mi se pare, „De ce ?”,­ reactualizînd uneori adevărul, cu drept de axiomă, că omul sfinţeşte locul,­ deşi se vedea clar din mărturisirile celor intervievaţi că nu toţi oamenii cu munci de răspundere IOSIF NAGHIU din unele întreprinderi ţin să respecte această axiomă, drept pentru care ti­neri sensibili sau sperioşi renunţă cu prea multă uşurinţă la acele locuri care la început oferă mai multă muncă şi sacrificii decît satisfacţii. Spectatorii din sală, destul de scep­tici la desfăşurarea genericului, s-au angrenat repede în urmărirea, subiectu­lui, dacă i se putea spune subiect, şi în curînd i-am auzit com­entînd sonor întrebările şi răspunsurile, rîzînd iro­nic sau aprobator, fiind sau nu de a­­cord cu punctele de vedere ale celor în cauză, sau, cum s-ar spune, ale celor de pe peliculă. Dar, dincolo de aceste subiectivări, acolo, în întunericul sălii, privind şi ascultând mai mult în jur decît pe ecran, am descoperit cu uimire puterea de fascinaţie a filmului-anche­­tă, sau cum i-aș spune eu, a filmului despre adevăr. (Continuare în pag. a 2-a) Umbre pe obrazul al parcurilor SL Circa 100 ha de spaţii verzi se refac anual din cauza abaterilor de la disciplina urbanistică SL Cu banii cheltuiţi pentru a se repara asemenea pagube, s-ar putea amenaja 50 ha spaţii noi . Se pot folosi mai eficient mijloacele existente pentru întreţine­rea grădinilor ? D­enumirea de „oraş grădină« con­ferită Bucureştiului nu este o simplă formulă de curtoazie. Ea a fost cîştigată şi păstrată datori­tă preocupărilor şi eforturilor perma­nente de încadrare in peisajul urban a unui imens covor de verdeaţă şi flori, cizelat cu migală şi pricepere. Această preţioasă zestre citadină sporeşte, anual, cu 50 hectare. Numai în 1970 s-au pre­gătit, pentru împodobirea parcurilor şi peluzelor, 15 milioane de flori (dintre care 200 000 de trandafiri), 1,5 milioane arbori şi arbuşti ornamentali. Iar ca o splendidă mărturie a strădaniei şi capa­cităţii horticultorilor noştri şi a tuturor celor care îndrăgesc frumosul, stă „Ex­­poflora 1970“, vastă expoziţie floricolă permanentă, ce se întinde pe 10 ha în Parcul Herăstrău. Extinderea spaţiilor verzi, menţinerea lor într-o permanentă stare de prospe­ţime, întreţinerea parcurilor şi grădini­lor oraşului suscită eforturi materiale deosebite. Numai reamenajările ce se fac anual pe aproximativ 2 milioane de metri pătraţi incumbă cheltuieli de pes­te 5 milioane lei. O parte din refaceri luminos sunt fireşti, ele fiind impuse de însuşi ciclul parcurs de vegetaţie. Dar, după cum ne relata tov. Dan Simionescu, di­rector adjunct al Direcţiei drumuri şi spaţii verzi a municipiului, aproape ju­mătate din cele 200 ha ce se refac anual sunt spaţii verzi deteriorate de cele mai multe ori din neglijenţă. Intr-o totală discordanţă cu strădaniile marii majori­tăţi a bucureştenilor, care contribuie adesea, prin muncă patriotică, la ame­najarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, unii cetăţeni calcă în picioare — nu nu­mai la figurat, ci şi la propriu — efor­turile edililor şi ale locuitorilor Capita­lei. Asemenea elemente, certate cu dis­ciplina urbană, distrug iarba, pomii, băncile, lămpile electrice. De multe ori, deşi aleile sunt la doi paşi, unii „scur­tează“ drumul direct prin peluze, alţii confundă florile parcurilor cu cele din magazin, cu singura deosebire, fireşte, că nu achită nota de plată... Directorul administraţiei parcurilor, tov. Ion Hor­­vat, ne spunea că banii cheltuiţi pentru refacerea deteriorărilor produse în acest mod ar fi suficienţi pentru amenajarea celor 50 hectare care se adaugă, anual, grădinilor oraşului. Răspunzătoare pentru distrugerea unor spaţii verzi se fac şi unele întreprinderi de construcţie. Ţi se rupe inima, pri­vind în ce hal au fost aduse aleile şi peluzele din jurul blocului F-4 (str. Bis­­tra 18), din preajma blocurilor P-3, P-4, P-5, F-5, din spatele liceului nr. 33 sau Aurel Radu Darda Popescu (Continuare în pag. a 4-a) - Corespondenţă telefonică din Belgrad -Succesul Teatrului „C. I. Nottara“ in Iugoslavia PECTACOLUL Sandei Manu, stri­mă şi pedeapsă“, a Încheiat tur­neul Teatrului .Nottara“ In Iugo­slavia. Prezentat ceva mai Înainte — Împreună cu­­Petru Rareş‘­ şi „Vi­ziuni flamande1! — Pe scena belgră­­deană, adaptarea lui Gabriel Arout după cunoscutul roman dostoievskian, s-a jucat şi la Novi Sad, ultimul punct al acestui turneu. Şi aleii ca şi în ca­pitala iugoslavă, ,Crimă şi pedeapsă" a întrunit foarte bune aprecieri. De fapt, de opinii favorabile s-au bucurat toate reprezentaţiile, fără nici o ex­cepţie. Căci, iată ce scrie Iovan Ciri­­lov, in „Politika" din 8 iunie : „întreg turneul a fost o dovadă grăitoare a existenţei unei deja cunoscute şcoli tea­trale româneşti (...). Nu s-a descoperit nici un punct slab în ansamblul care posedă un simţ deosebit pentru jocul colectiv, lucru care dispare tot mai mult de pe scenele europene. Fiecare actor (...) e un cunoscător abil al artei teatrale“. „Ni s-a întipărit bine în memorie nu­mele şi măiestria, melodia scenică şi poezia acestui teatru“ — spune Milosav Mirkovici, în .Politika Ekspres" din 6 Iunie. .Nottara“ e un ansamblu ar­tistic „cu nişte calităţi aşa de strălu­cite şi de neaşteptate — reia criticul, ideea — Incit (...) ne obligă, în chip spontan, să-l invităm şi In stagiunea viitoare, clnd va trebui ca noi, iubi­torii teatrului, să-l populăm atelierul Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a 2-a) »Dan Spătaru mecanic auto ? Se pare că popularul cintăreţ a trebuit să-şi aroge şi această cali­tate, căci, in timpul filmărilor de ieri dimineaţă care au avut loc în Piaţa Palatului la coproducţia româno-sovietică „Cîntecele mă­rii", in regia lui Francisc Mun­teanul automobilul „Lia" şi-a per­mis capricii. Dacă ne uităm la model, nu e de mirare. „ Expoziţia floricolă deschisă în parcul Herăstrău este vizitată zilnic de un mare număr de cetăţeni. In fotografie, un aspect din colţul inspirat din operele marelui sculptor Brâncuși. LA INCHIDEREA EDIŢIEI COMISIA CENTRALA DE APARARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR COMUNICA­T In ultimele 24 de ore vremea a fost călduroasă, dar a devenit instabilă în regiunile din vestul ţării, iar apoi în cursul zilei de ieri şi in est. Au căzut ploi sub formă de averse cu caracter destul de general în Maramureş, Crişana, podişul Transilvaniei, nordul Olteniei şi al Munteniei şi în Moldova. Cantităţile de precipitaţii, care au avut intensitate mare In sensul că au căzut Intr-un interval scurt, au determinat creşteri importante de niveluri pe unele cursuri de apă din bazinele Someşului şi Crişurilor, depăşind cotele de inundaţie . Pe Prut, culminaţia viiturii este în aval­ele Ungheni. La Drînceni maximul va fi de circa 660 cm în cursul zilei de mîine. Pe Siret, la Şendreni, a fost atinsă cota maximă de 580 cm în cursul zilei de ieri, urmînd ca în zilele următoare nivelurile să scadă substanţial. Dunărea scade pe tot traseul pînă la Brăila, staţionează în această zonă şi un aval datorită aportului de ape ale Siretului care, după cum s-a arătat, a avut cul­minaţia în cursul zilei de ieri la Şendreni. In zilele următoare apele Dunării vor înregistra scăderi între 2 şi 5 cm pe zi. SITUAŢIA CĂILOR DE COMUNICAŢIE : A fost redeschisă circulaţia pe sec­toarele de cale ferată normală : Gura Putnei — Fălcău şi Tirnăveni — Sovata. Din cauza precipitaţiilor abundente a fost avariată o porţiune din calea ferată de pe Valea Jiului — respectiv sectorul Valea Sadului—Lainici. Echipe de intervenţie ale Ministerului Transporturilor lucrează la restabilirea circulaţiei. în ceea ce priveşte circulaţia rutieră sîntem informaţi că datorită precipita­ţiilor din Ultimele zile au fost blocate drumurile naţionale pe sectoarele : 1 C Dej— Ileanda, 24 Vînători—Sculeni, 28 Iaşi—Ungheni, 66 Tg. Jiu—Petroşeni. Continuă să fie închisă circulaţia pe drumurile 2 B Brăila—Şendreni, 5 C Giurgiu—Zimnicea, 17 B Vatra Dornei—Broşteni şi 54 Corabia—Turnu Măgurele. Pe ultimele trei trasee se poate circula pe rute ocolitoare. _ v\\\\\\W(\\\\W) INFORMAŢIA pe­ top globul in promt: AL TREILEA AEROPORT AL PARISULUI- în faţa planşetelor, proiectanţii şi arhitecţii francezi retuşează ultimele schiţe detaliate ale „proiectului Rois­­sy-en-France“, care prefigurează cea mai mare poartă aeriană a Fran­ţei. Dezvoltarea transportului aerian, intrarea în funcţiune a unor „giganţi ROISSY ENTRANCE al aerului", supraaglomerarea celor două aeroporturi pariziene, Le Bour­­get şi Orly, au accelerat actualizarea unui vechi proiect: construirea celui de-al treilea mare aeroport al capi­talei franceze. Problema alegerii te­renului celui mai potrivit a antrenat deopotrivă spiritul practic al tehni­cienilor şi economiştilor, fantezia ar­hitecţilor şi constructorilor. Trebuia găsită o mare suprafaţă de teren şi în imediata apropiere a Parisului, pentru a se asigura integrarea căilor de acces ale aeroportului în reţeaua de autostrăzi care înconjoară capi­tala. Trebuia, apoi, trecut examenul de rezistenţă a solului, avîndu-se în vedere forţa de şoc produsă la ate­rizarea coloşilor aerului — atit a ce­lor actuali, cît şi a celor care îşi vor lua zborul în anii următori. Alegerea a căzut asupra unei zone situate la nord de Paris, Roissy-en- France. Proiectanţii a trebuit să facă faţă unor dificultăţi ridicate de reglementarea curselor şi de staţio­narea avioanelor supersonice, fiind necesară o remodelare aproape com­pletă a terenurilor de aterizare şi a locurilor de întreţinere a avioanelor. Marele aeroport de la Roissy-en- France va cuprinde — aşa cum pre­vede proiectul — cinci aerogări, fie­care cu o capacitate minimală de şase milioane de pasageri pe an. El va dispune de patru piste paralele, Liliana Mîrsanu (Continuare în pag. a 4-a)

Next