Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)
1970-06-03 / nr. 5218
Să răspundem cu o înaltă eficienţă solicitărilor economiei naţionale Constructorii raportează Urmare din par rea unei producţii în valoare de 650 milioane lei. Faptul nu poate decît să ne bucure, cu atît mai mult, cu cit rămînerile în urmă înregistrate în primul trimestru de către unele unităţi ale noastre au fost recuperate în întregime. In aceeaşi perioadă, au fost obţinute însemnate economii de materiale de construcţie — 170 tone de metal, 120 tone de ciment, 100 000 cărămizi, 70 m. c. de cherestea şi altele, în valoare totală de peste 500 000 lei. Concomitent, au fost scurtate duratele de execuţie, cu pînă la 60 de zile, la 1.100 de apartamente. Relevînd şi mobilizînd resursele existente, numeroase întreprinderi de construcţii-montaj au obţinut în luna mai rezultate demne de subliniat. In acest sens, aş dori să menţionez în mod deosebit întreprinderile: I.C.M. nr. 1 — care şi-a depăşit planul cu 10 la sută, I.C.P.R. — 12 la sută, I.C.M. nr. 2 — 2 la sută şi I.C.M. nr. 5 — 5 la sută. Colectivele de constructori ale D.G.C.M. s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului o producţie suplimentară de aproximativ 20 milioane lei, precum şi economii de materiale de construcţie în valoare de peste 5 milioane lei. Se cuvine adăugat aici şi angajamentul luat în ceea ce priveşte scurtarea termenelor de predare a 4 300 de apartamente — cu pînă la 2 luni —, precum şi a altor lucrări cum sunt: canalele colectoare de importanţă orăşenească B 5 — B 6, Drumul Taberei T şi artera de apă „1 Nord“ — fiecare cu cite 30 de zile, canalul colector Ferentari — cu 100 de zile, lucrările de la termoficarea Magistralei 3 — cu 60 de zile. — In efortul general pentru ajutorarea judeţelor şi zonelor calamitate s-au înscris din prima zi şi salariaţii întreprinderii de industrie tehnico-medicală — ne-a spus tovarăşul inginer şef Gheorghe Borz. Astfel, peste angajamentul iniţial de a realiza şi livra suplimentar, pînă la sfîrşitul anului, produse în valoare de 1 000 000 de lei, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderea noastră, revizuindu-şi posibilităţile, au cerut ca angajamentul iniţial să fie sporit cu încă 600.000 lei. Ţinînd seama de specificul producţiei întreprinderii — produse necesare activităţii de asistenţă medicală a populaţiei — a fost revizuit şi planul de livrări. Conform contractelor şi planului iniţial de producţie, trebuia să livrăm Ministerului Sănătăţii, pentru diferite judeţe din ţară, în cursul trimestrului III, un număr de 24 autosanitare amenajate special pentru activităţi de igienă şi epidemiologie. Ştiind că asemenea maşini, dotate cu utilaje specifice, sunt deosebit de necesare în această perioadă în judeţele calamitate, intensificîndu-ne eforturile, organizînd activitatea de producţie şi în schimburi complete duminicale, suntem în măsură să devansăm contractele şi să livrăm o mare parte dintre maşini, chiar în cursul lunii iunie. Avînd în vedere şi solicitările de maximă urgenţă, pentru judeţele calamitate, întreprinderea noastră a pregătit echipe speciale în vederea montării instalaţiilor de sterilizare (blocuri de sterilizare). Sîntem, de asemenea, pregătiţi să primim şi să recondiţionăm, în timpul cel mai scurt, toate instalaţiile şi aparatura medicală deteriorate din cauza inundaţiilor. Gh. Niculiţă în avans faţă de termenele contractuale fifi S . SS fi (Urmare din pag. 1) in trunit cu apele dezlănţuite, a salvat semeni de-ai săi şi fi A a pierit, in picioare, demons- 1 ^ trind, parcă, In ce chip se fi poate vădi curajul omeniei, fi Dirz s-a dovedit barcagiul din fi fi acel colţ de ţară mureşeană, fi fi care a scăpat de la moarte fi fi bătrini, femei şi copii. Hotă- firit şi tenace, uitind de masă, fi de casă, flămînd şi nedormit 30 zile de-a rindul, a sărit, va fi luntar, în ajutorul semenilor. fi Dîrji s-au dovedit miile, ze-fi ^cile de mii de tineri şi ma-fi SS §» § S S SS Din marea fresca a solidarităţii Pentru a veni in sprijinul populaţiei care a avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din unele zone ale ţării noastre, cadrele didactice şi studenţii Institutului de construcţii din Bucureşti s-au angajat să doneze in contul destinat ajutorării sinistraţilor suma de 1 127 000 lei. De asemenea, salariaţii Institutului au cedat pină la 50 la sută din gratificaţiile băneşti de care urmează să beneficieze la sfîrşitul anului 1970. Catedrele institutului care au laboratoare cedează şcolilor din Tirgu Mureş o importantă cantitate de materiale şi aparate, pentru reechiparea laboratoarelor şcolilor. Clubul sportiv al institutului a donat şcolilor din judeţul Satu Mare echipament sportiv : 70 de treninguri complete, 100 saci de echipament, bluze de trening, tricouri, şorturi . In valoare totală de peste 26 700 lei. La această sumă se adaugă şi donaţia catedrei de educaţie fizică, care a oferit şcolilor din Tg. Mureş echipament sportiv in valoare de 15 385 lei. Un număr mare de specialişti de înaltă calificare de la Institutul de construcţii s-au pus la dispoziţia Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor pentru a participa la refacerea unor obiective industriale, urbane şi agrare afectate de inundaţii. Cadrele didactice şi tehnicienii de la Facultatea de instalaţii au hotărît ca în timpul lor liber, inclusiv în perioada concediului, sa lucreze 5 000 de ore muncă patriotică pentru proiectarea sau reproiectarea instalaţiilor distruse de inundaţii. ! Dârzenie f ături care au dat şi dau necontenit asalt cataclismului şi fi au imensa bucurie să constate fi că strădania lor nu e zadar finică. Inima milioanelor de oameni bate laolaltă cu inima fi celor aflaţi încă în nevoie, fi ţl Dar dîrzenia minunatului nos-fi tru popor va face ca şi de fi astă dată lumina să se re- fi verse asupra celor încă greu fi A încercaţi. fi fi Eroice au fost pildele pe fi rx nvn In—nai rj n+ în /J aneifosil n_ care le-au dat in decursul a fi acestor zile şi nopţi atiţia fi fi fraţi de-ai noştri, porniţi să î fi pună umărul la ameliorarea fi fi condiţiei victimelor urgiei a fi pelor, fi Eroice au fost strădaniile fe, ® anonimilor, sosiţi de pretutin- fi deni, să ajute, în fel şi chip, fi pe cel în suferinţă. Dar ca fi ~ paritatea lor de comprehen- fisiune a situaţiei a fost şi este fi fericit dublată de dîrzenia cu fi care acţionează împotriva de gzastrului. fi sai acestei dirzenii, îmi în- fi fi gădui să-i aduc aici omagiul fi ^ meu smerit. SSS Eforturile colectivului Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante pentru sporirea eficienţei activităţii economice se concretizează în realizarea, în primele cinci luni, a unei producţii globale suplimentare în valoare de 10 milioane lei. COINTERESAREA SPORITĂ A PRODUCĂTORILOR Urmare pin pag i Măsuri care îşi vor arăta roadele portanţă deosebită pentru fiecare cooperativă de producţie, pentru toţi cooperatorii, şi nu vor întîrzia să-şi arate roadele. Cooperativa noastră, deşi nu are un sector zootehnic prea dezvoltat, totuşi, în urma avantajelor acordate, va incasa circa 90 000 lei în plus peste veniturile planificate. Fără îndoială că măsurile adoptate se vor resimţi şi mai mult în anii următori, pe măsura creşterii şeptelului şi contractării cu statul a unor cantităţi sporite de produse animaliere. De avantajele respective beneficiază şi numeroşi cooperatori care au in proprietate personală vaci cu lapte sau alte animale şi care au încheiat contracte pentru vînzarea produselor respective. Grijii partidului şi statului pentru stimularea dezvoltării zootehniei noi ii răspundem cu angajamente sporite. Astfel, pînă la sfirşitul anului vom livra cu 10 la sută mai mult lapte peste cantitatea contractată şi, suplimentar 1 000 kg carne bovine. In felul acesta ne aducem contribuţia la aprovizionarea pieţelor oraşului cu cantităţi sporite de produse. Sporirea consumului impune stimularea creşterii producţiei îmi exprim totala adeziune faţă de măsurile preconizate în Hotărîre. Oportunitatea lor constă tocmai în faptul că a crescut simţitor consumul produselor de carne şi lapte. Şi atunci, nu este normal să fie stimulată şi creşterea producţiei ? In esenţă, este vorba de asigurarea noastră, a tuturor, cu produse animaliere în cantităţi suficiente şi de bună calitate. Consider că îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor va contribui în mod simţitor, la dezvoltarea zootehniei potrivit cerinţelor prezente şi viitoare. Din lectura măsurilor adoptate, înţeleg sensul lor major : stimularea producătorilor în creşterea animalelor, ceea ce se va răsfrînge pozitiv asupra aprovizionării populaţiei. înfăptuirea prevederilor Hotărîrii va fi atît în avantajul producătorilor cit şi al consumatorilor. Deci prin cointeresarea în mai mare măsură, a unităţilor agricole, prin sporirea producţiei animaliere se va crea o bază sigură pentru ca în magazine şi pieţe să se găsească mai multă carne şi lapte. GHEORGHE BOJAN lăcătuş montor, uzinele „Semănătoarea" Răspunderi care revin comerţului Aşa cum se subliniază în actuala Hotărire, şi unităţilor comerciale le revin în viitor sarcini deosebit de importante. Creşterea producţiei zootehnice impune aplicarea unor măsuri de perfecţionare în ansamblu a activităţii de desfacere. Vom urmări, printre altele, ca aparatul comercial, printr-o mai bună organizare a muncii sale, să păstreze o legătură permanentă cu magazinele şi, în funcţie de cerinţele concrete ale cumpărătorilor dintr-un cartier sau altul, să facă repartizarea fondului de mărfuri. Se vor evita în acest fel deplasările cetăţenilor spre unităţile din perimetrul central al oraşului. Va trebui, de asemenea, să ne întărim colaborarea cu toţi furnizorii noştri, să fim mai exigenţi la contractările periodice precum şi la recepţionarea produselor livrate. Sîntem hotărîţi să ne aducem întreaga contribuţie la aplicarea măsurilor preconizate de Hotărîre — cale sigură de sporire a producţiei de carne şi lapte. V. MODAŞ director al O.C.L. Alimentara, sectorul 7. 'ininiiiiii!iniiTTTŢTTTTiiTiîTii!iiini!!iiiiiHiiiiiit!iiituiMiiiiiiiii!itiiniTiii!iTîiiiiiii!iniiiiiiiiiii!iiiiiiiTiiiiiiiniiiimnmimmiminmiiiiiinmimiiuniiiiminimiimiiiiiiiiiu.iinnn!tiniiinnniiimniuinniiniuiiinunmmiuni!i) Preludiu la retrospectiva Brâncuşi (Urmare din pag. 1) muzeele noastre, alte 25 aparţînînd Muzeului naţional de arte moderne din Paris, Muzeului Guggenheim din New York, colecţiilor din Philadelphia, Chicago etc. 50 de exponate care vor alcătui o prestigioasă antologie brâncuşiană , lucrări care marchează evoluţia artistică a marelui sculptor, de la primele sale încercări de a „dialoga” cu lemnul şi piatra pînă la creaţiile din ultimii ani ai vieţii. Nu vor lipsi din retrospectiva Brâncuşi „Sărutul" (piatră), „Vrăjitoare" (lemn), „Sculptură pentru orbi" (marmură), „Regele regilor", „Vitellius" (ghips), „Cuminţenia pămîntului", „Ecorseul" (ghips colorat) etc. Aşadar, hiatusul din ansamblul operei artistului român, pe care încercam, amăgindu-ne, să-l înlocuim, să-l reconstituim cu fotografii, poate fi acum acoperit parţial prin prezenţa unor capodopere pentru prima dată expuse la Bucureşti : variantele „Domnişoarei Pogány", „Pasăre măiastră", „Cocoşul", „Principesa X", „Ovoidele" etc. Henry Moore spunea că „de la getic încoace sculptura europeană a fost invadată de muşchi şi buruieni, de tot soiul de excrescenţe, de suprafeţe care ascund forma, iar Brâncuşi a fost hărăzit să cureţe" să redea contururi, să şlefuiască pînă la perfecţiune şi sâ dovedească ce înseamnă arta modernă". Expoziţia ce se deschide vineri încearcă să dovedească — pentru a cîta oară ? — că arta lui Brâncuși, numai esențe, în limbajul sculpturii moderne se cheamă simplu... arta marelui Brâncuși, adevărata artă contemporană. ^ • Milne la orele 12 și 17.30, în sala de spectacole a Muzeului de artă al Republicii este programabită, ca o avanpremieră a vernisa'- jului de vineri (ora 13) a Irtro- Dspectivei Brâncuşi, proiectarea 0 filmului realizat de televiziune 0 despre ediţia de la Philadelphia 0 a expoziţiei marelui sculptor român. Două premiere piteştene La începutul săptămînii viitoare, actorii teatrului „Al. Davila“ din Piteşti vor prezenta bucureştenilor două spectacole cu recentele premiere ale teatrului. E vorba, mai întâi, de piesa dramaturgului francez A. Ch. Charpantier „Seara tuturor sfinţilor“, jucată pentru prima oară în ţara noastră. Montat de regizorul Radu Boroianu, în cadrul scenografic semnat de A. Ivăneanu-Damaschin, spectacolul va fi jucat luni 8 iunie, ora 20, în sala Comedia a Naţionalului. Marţi 9 iunie, la aceeaşi oră, in sala Teatrului Mic, piteştenii vor prezenta „Melodie varşoviană“ de Leonid Zorin, pusă în scenă de Nae Cosmescu , scenografia Emil Moise. „Electrecord“ prezintă • Notăm cîteva discuri recent apărute, cuprinzînd piese de muzică ușoară. In interpretarea orchestrei Electrecord, dirijată de Al. Imre, a fost realizat un disc cu muzică în stil dixielland, din perioada de început a genului ; altul, cu melodii de Aurel Giroveanu, interpretate de Doina Spătaru şi Florin Bogardo. A mai apărut un disc — solist Barbu Constantinescu şi Marieta Bătrînu — cuprinzînd melodii de Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, Emanuel Ionescu şi Ion Cristinoiu. Cîntăreţul Raynhold Kast din Sibiu e prezent şi el cu o selecţie de melodii de muzică uşoară germană, printre care se află şi şlagărul „Das mädchen Karima". • Pentru cei mici a fost realizată imprimarea basmului „Făt Frumos din lacrimă“ de Mihai Eminescu, în dramatizarea lui Mircea Ştefănescu. Din distribuţie fac parte Silviu Stănculescu, Ion Dichiseanu etc. Regia Constantin Moruzan. CABINETUL COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID anunţă Joi , iunie a.c. orele 17,00, va avea loc Sesiunea de referate cu tema : Creşterea eficienţei întregii activităţi economice, organizată de Cabinetul municipal de partid. Sesiunea se va desfăşura în sala din bd. N. Bălcescu nr. 17—19. Vor participa toţi cursanţii înscrişi la studiul individual economic. Sunt invitaţi, de asemenea, să participe toţi cei interesaţi. SANIA ŞI CARUL Stagiunea teatrală e ca şi încheiată. Aşa cum prevedeam, repertoriul anunţat de teatrele bucureştene astă toamnă a fost îndeplinit doar în parte. Şi anume — cu rare excepţii — în partea cea mai puţin dificilă. O premieră-evenimment : Leonce şi Lena. Un excelent spectacol cu o lucrare originală de valoare deosebită î Camera de alături. Apoi citeva montări bune, cîteva reluări care ţin pe drept cuvînt afişul. Şi destule spectacole mediocre. Pe lingă turnee în Capitală — să te numim cu amabilitate „nesemnificative** — teatrele din ţară ne-au făcut şi bucurii. Puţine. Majoritatea pieselor de rezistenţă au fost amînate lună de lună. Nu s-a reprezentat nici Danton-ul lui Camil Petrescu, nici Furtuna, nici Antigona, nici Lear, nici Sam, nici Trei surori, nici Galilei, nici Godot, nici Mazilu, nici Sorescu (enumerarea ar putea continua dacă spaţiul ar permite). Marii clasici au rămas in rafturile bibliotecilor. Contemporanii cei mai interesanţi, aşijderea. Obişnuitul asalt al sfîrşitului de stagiune nu s-a produs. Mai bine întotdeauna premierele date în vară, cu sufletul la gură, erau sacrificate. Acum, în principalele teatre se repetă. Parte pentru „estivală**, parte pentru toamnă. Se pare că vom avea, în sfîrșit, o bună deschidere a viitoarei stagiuni. In general, cu ce ne-a rămas din cea care se închide. O dată cîștigată pornirea, n-ar trebui decit să păstrăm ritmul. Poate câ aşa vom reuşi să realizăm repertoriul unui an, în doi. In orice caz situaţia ar merita să fie studiată mai îndeaproape. Şi am putea profita de împrejurarea că, fără să vrem, de astă dată facem vara sanie şi iarna car. Străvechea zicală gospodărească se dovedeşte valabilă și in teatru. Traian Selmaru GLORII BUCUREŞTENE DE ALTĂDATĂ EDUARD WACHMANN Muzicianul care a dominat cu personalitatea-i multilaterală vreme de o jumătate de veac mişcarea artistică a Capitalei rămine fără îndoială compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann Născut în Bucureşti (10 februarie 1836) dintr-o familie de muzicieni (tatăl său a fost dirijor al teatrelor din Timişoara, Bucureşti şi Craiova), şi-a făcut studiile la Conservatorul din Paris. Reîntors în patrie, a obţinut posturile de dirijor al Teatrului Naţional, profesor şi director al Conservatorului, conducător al Operei Române, fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonica Română. A murit încununat de cele mai înalte onoruri artistice din Bucureşti (12 decembrie 1908). Circula o butadă în secolul trecut , nici o nouă societate muzicală sau instituţie artistică nu se putea înfiinţa fără prezenţa lui Eduard Wachmann. S-a spus — pe drept cuvînt — că a fost cel mai aprig „dirijor“ al muzicii noastre din trecut (presa epocii este plină de atacuri vehemente, polemici răsunătoare), şi, totuşi, fără Eduard Wachmann viaţa artistică românească nu ar fi cunoscut marile înfăptuiri muzicale de prestigiu european, din care multe îi revin in exclusivitate. Intr-adevăr, lui datorăm strălucita noastră orchestră simfonică, una dintre cele mai vechi formaţii existente azi în lume. In timpul Războiului de Independenţă (1877) numai energia lui Eduard Wachmann a salvat Filarmonica de la desfiinţare definitivă. In acelaşi an, o dată cu promulgarea legii Teatrului Naţional, a luat fiinţă Opera Română din Bucureşti, al cărei director a fost aproape un deceniu. La conservator a înfăptuit reforme radicale de modernizare a învăţămîntului, a adus profesori de prim rang, a tipărit manuale de teorie şi solfegii, contrapunct şi armonie. Nu a ocolit nici culegerile de folclor din care s-a înfruptat copios în vodevilurile „Păunaşul codrilor“, „Samson şi Spiridon“, „Contesa Butoi“, „Agachi Flutur“ etc. Pe drept cuvînt, Eduard Wachmann poate fi socotit un remarcabil animator al muzicii româneşti de la sfîrşitul veacului trecut. Vicos Din fotoliul 13 Aşteptat cu interes de către iubitorii muzicii uşoare, concertul susţinut săptămîna trecută, sub egida U.A.S.R., la Sala Palatului, de către formaţia „Mondial“, a avut darul, pe de o parte, să releve continua profesionalizare interpretativă a membrilor săi, iar pe de altă parte să pună in evidenţă carenţele unui repertoriu cam eterogen, in care au primat piese ritmice aparţinînd unor formaţii străine (Beatles, Cream sau Rolling Sto in zodia Balanţei nes). Faptul nedumereşte, mai ales că popularitatea de care se bucură in ultimul timp formaţia „Mondial“ se datoreşte, în special, compoziţiilor proprii, cu un pronunţat caracter liric, puse în evidenţă, în mare măsură, de calitatea unor texte poetice clasice. Iar în concertul la care ne referim, aceste piese au trecut —■ surprinzător — pe un plan secundar. Trebuie să spunem că una dintre ultimele compoziţii ale talentatului Romeo Vanica, tot pe versurile lui Minulescu, — „Pe harta Europei“ — încă neintrată in circuitul sonor al radioului, pare sortită unui succes asemănător celui repurtat de „Romanţa fără ecou" şi „Atît de fragedăIar „Dorinţa“ lui Eminescu, in acompaniamentul numai al unui cvartet de coarde, piesă foarte asemănătoare, ca structură, unui lied, insă cu o linie melodică care poate face din ea un şlagăr de „finele“, reprezintă o garanţie a posibilităţilor formaţiei „Mondial“ de a urma o linie ascendentă in consolidarea unui stil propriu, început sub cele mai bune auspicii, dar nescutit de oscilaţiile cauzate de anumite concesii făcute unui gust îndoielnic. Octavian Andronici ••• Redactorul rubricii : Eugen Comarnescu INVITAŢI pentru a şasea oară de către Filarmonica din Berlinul occidental, balerinii Elena Dacian şi Sergiu Ştefanschi au susţinut, la sfîrşitul săptămînii trecute, două recitaluri ,din marea sală ,,Philharmonie“. Alături de balerinii Petra Westermann şi Harry Jung, de la opera din Wiesbaden, şi în compania orchestrei conduse de Borislav Ivanov, prim dirijor al Operei din Sofia, artiştii români au dansat pe partituri de Ceaikovski şi Adam. — Cina v-am văzut prima dată — eraţi, pare-se, încă student — într-un spectacol T.V. despre tineri, mimaţi... — Am fost furat, la Început, de acest „limbaj“. Acumulasem la un moment dat multe din procedeele genului. Dacă am renunţat în ultimul timp la aceste exerciţii, este pentru că mi-am dat seama că, negăsind un stil propriu, diferit de ceea ce fac alţii, s-ar putea să mă „împotmolesc... , — Ce s-a întîmplat In cei trei ani care au trecut de la absolvirea institutului ? — In profesia noastră timpul se măsoară In... roluri. 11 personaje la „Bulandra” (de la roluri in care apăream în două scene — „Iulius Cezar“ — pînă la 4 apariţii diferite in aceeaşi piesă — „Danton“) ; apoi, un rol principal la Naţional, în „Oraşul nostru“, şi două roluri de „vedetă“ la „Casandra“ — „Gemenii“ şi „Uriaşii munţilor“; 5 roluri de teatru la T.V. Deci, 3 ani egal 19 roluri. — Şi cam cite reprezentaţii ? — Astăzi joc în cea de a 210-areprezentaţie din această stagiune la „Bulandra“. Dacă ar fi sâ fac o medie, ar rezulta... 31 de reprezentaţii pe lună ! — De ce această „foame“, această... „lăcomie“ de a juca 7 — Am să încerc să mă... dezvinovăţesc printr-o paranteză : scena noastră a dat un mare actor — Iancu Brezeanu. Am citit şi am încercat să aflu despre el tot ce se poate afla, şi — pentru că tot sîntem la capitolul „statistici“ — am constatat că, pentru a rămine in istoria teatrului prin cîteva roluri de prima mină — Siruţ din „Patima roşie“, Ion din „Năpasta“, Cetăţeanul turmentat — Iancu Brezeanu a jucat peste 600. Cu alte cuvinte, teoretizind, salturile calitative nu pot fi decît rezultanta unor intense acumulări cantitative. Sînt convins că aptitudinile actoricești, latente in orice slujitor al scenei, nu pot deveni „talent* decît prin muncă intensă. — Dar 31 de spectacole pe lună înseamnă un mare consum de timp, de energie. Sînt luni care nici nu au atîtea zile. Cum vă descurcaţi ? — „Riscurile“ meseriei. De fapt, ale oricărei meserii. Le-am acceptat de la bun început. Este singura modalitate de a deveni „profesionisti în sensul superior al noţiunii. — In profesiune, care este marea pasiune ? — Improvizaţia. Insă numai atît timp cit nu impietează cu nimic evoluţia mecanismului complex, riguros stabilit, al spectacolului. — Proiecte 7 — Teatru. Mereu teatru. Repet în »iubire pentru Iubirea Iul William Congreve şi, pentru stagiunea viitoare, în »Aceşti nebuni făţarnici de Teodor Mazilu. In plus, profilurile TV, pe cele 625 linii, înechipă*) cu Anda Câlugăreanu şi Dan Tufaru, sub bagheta regizorului Al. Bocăneţ. Rep. BB Cu Florian Pitiss despre Riscurile" meseriei... Un dialog, cit de scurt, cu Florian Piltiş, iţi dă senzaţia unui spectacol minuţios pus La punct, ale cărui replici, insă, sună paradoxal de spontan. Ciulind pe figura lui actorul, găseşti masca implacabilă a mimului. Şi, incercînd să-l descifrezi pe acesta din urmă, ai revelaţia din ciuda aparentei imobilităţi — a unei excepţionale expresivităţi. Mesajul I • T w B W • ' v" lui Ţăndărică Meşterii croitori şi păpuşari ai lui Ţăndărică au lucrat, in atelierele teatrului, diferite obiecte de îmbrăcăminte pentru copii. In fiecare dintre cele aproape 50 de pachete se află şi o păpuşă. Dar aceasta nu este numai o simplă jucărie, căci păpuşa constituie un permis de intrare la oricare spectacol al teatrului. Pachetele vor fi trimise copiilor din judeţele sinistrate. Aşa că, ori de cite ori teatrul va poposi pe meleagurile lor, in turneu, sau cind copiii vor vizita Capitala, păpuşa — acest mesaj al lui Ţăndărică — le va da posibilitatea să se întîlnească cu personajele sale. Talent şi Inventivitate • In localul Grupului şcolar de construcţii de pe şos. Mihai Bravu nr. 428 s-a deschis prima expoziţie cuprinzînd lucrări tehnice executate de elevii şcolilor profesionale şi de specializare postliceala din Bucureşti. • Expoziţia rămine deschisă pînă la 15 iunie a.c. 206 DE EXPONATE — un meritoriu bilanţ al activităţii practice desfăşurate în laboratoarele-şcoală şi in cercurile tehnico-aplicative, dovadă elocventă a posibilităţilor pe care le oferă şcoala profesională absolvenţilor clasei a VIII-a pentru dezvoltarea aptitudinilor şi deprinderilor de muncă. Am in faţă lucrările expuse de Grupul şcolar de construcţii. Valoroase creaţii tehnice executate de elevi, adevărate „certificate“ de originalitate şi măiestrie artistică, reduse la scară. Notez cîteva : instalaţie automată de încălzire centrală, instalaţie de încălzire cu apă, benzi rulante, maşină de frecat mozaic, ciur vibrator şi altele. „ Deprinderea meseriei încă din şcoală este un lucru esenţial pentru viitorul muncitor calificat — ne spune ing. Ion Croitoru. Activitatea practică din atelierul-şcoală dezvoltă răbdarea, simţul ordinii şi al disciplinei în muzcâ, cerinţe absolut necesare ale viitorului meseriaş. Intr-adevăr, printre obiectele expuse In cele trei Încăperi se remarcă lucrări Ireproşabil executate, aproape toate In stare funcţională. Sunt adunate, ca Intr-un buchet, machetele unor agregate şi instalaţii industriale (realizate de elevii Grupului şcolar »23 August"), truse şi maşini de găurit multiax (autori — elevii Şcolii profesionale „Electromagnetica“), maşini de separat bile şi instalaţii de aprindere a motorului în patru timpi (executate de elevii Grupului şcolar auto). Li se alătură obiecte din fier forjat, piese sculptate în lemn, piese cu fricţiune, televizor, aeromodele, articole de artizanat , rodul activităţii elevilor din toate şcolile profesionale din Capitală, desfăşurată sub îndrumarea profesorilor şi maiştrilor. Un mozaic al inteligenţei şi deprinderilor practice acumulate de elevi In anii de şcoală, concretizate In diverse aparate şi instrumente tehnice. 200 de exponate. Tot atîtea mărturii despre meseriile pe care şi le însuşesc azi peste 53 000 de elevi In 19 şcoli postliceale, 36 şcoli profesionale, 14 licee industriale, 12 şcoli de maiştri, la care să adaugă şicei 14 000 de ucenici instruiţi la locul de muncă. Adică cei care mîine Vor lucra In fabrici şi uzine, minuind prn pricepere şi siguranţă aparatele şi uneltele complicate cu care acum ,fac cunoştinţă in lecţiile teoretice, In cercurile tehnice sau In ateliereleşcoală. Şi dacă expoziţia este un frumos bilanţ al realizărilor, ea este in acelaşi timp şi f.i punct de atracţie pentru vizitatori. Mal ales pentru ca tinerii amatori să cunoască, şi pe această cale, diversitatea meseriilor care li aşteaptă. Ileana Barbu Zilnic, roşi vi, de cele niferite vîrst opresc in exponatelor la Grupul de cons admirînd•trla cu ca a fost execut biectele de elevii şcolii fesionale.