Informatia Bucureştiului, iunie 1970 (Anul 18, nr. 5216-5241)

1970-06-03 / nr. 5218

Să răspundem cu o înaltă eficienţă solicitărilor economiei naţionale Constructorii raportează Urmare din par­­­ rea unei producţii în valoare de 650 milioane lei. Faptul nu poate decît să ne bucure, cu atît mai mult, cu cit rămînerile în urmă în­registrate în primul trimestru de către unele unităţi ale noastre au fost recuperate în întregime. In aceeaşi perioadă, au fost obţinute însemnate economii de materiale de construcţie — 170 tone de me­tal, 120 tone de ciment, 100 000 că­rămizi, 70 m. c. de cherestea şi altele, în valoare totală de peste 500 000 lei. Concomitent, au fost scurtate duratele de execuţie, cu pînă la 60 de zile, la 1.100 de apartamente. Relevînd­ şi mobilizînd resursele existente, numeroase întreprinderi de construcţii-montaj au obţinut în luna mai rezultate demne de su­bliniat. In acest sens, aş dori să menţionez în mod deosebit între­prinderile: I.C.M. nr. 1 — care şi-a depăşit planul cu 10 la sută, I.C.P.R. — 12 la sută, I.C.M. nr. 2 — 2 la sută şi I.C.M. nr. 5 — 5 la sută. Colectivele de constructori ale D.G.C.M. s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului o producţie suplimentară de aproximativ 20 milioane lei, precum şi economii de materiale de construcţie în va­loare de peste 5 milioane lei. Se cuvine adăugat aici şi angajamen­tul luat în ceea ce priveşte scurta­rea termenelor de predare a 4 300 de apartamente — cu pînă la 2 luni —, precum şi a altor lucrări cum sunt: canalele colectoare de importanţă orăşenească B 5 — B 6, Drumul Taberei T şi artera de apă „1 Nord“ — fiecare cu cite 30 de zile, canalul colector Feren­tari — cu 100 de zile, lucrările de la termoficarea Magistralei 3 — cu 60 de zile. — In efortul general pentru ajuto­rarea judeţelor şi zonelor calamitate s-au înscris din prima zi şi salariaţii întreprinderii de industrie tehnico-me­­dicală — ne-a spus tovarăşul inginer şef Gheorghe Borz. Astfel, peste an­gajamentul iniţial de a realiza şi li­vra suplimentar, pînă la sfîrşitul anu­lui, produse în valoare de 1 000 000 de lei, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderea noastră, revizuin­­du-şi posibilităţile, au cerut ca angaja­mentul iniţial să fie sporit cu încă 600.000 lei. Ţinînd seama de specificul produc­ţiei întreprinderii — produse necesare activităţii de asistenţă medicală a popu­laţiei — a fost revizuit şi planul de livrări. Conform contractelor şi pla­nului iniţial de producţie, trebuia să livrăm Ministerului Sănătăţii, pentru diferite judeţe din ţară, în cursul tri­mestrului III, un număr de 24 autosa­nitare amenajate special pentru acti­vităţi de igienă şi epidemiologie. Şti­ind că asemenea maşini, dotate cu utilaje specifice, sunt deosebit de ne­cesare în această perioadă în judeţele calamitate, intensificîndu-ne eforturile, organizînd activitatea de producţie şi în schimburi complete duminicale, suntem­ în măsură să devansăm con­tractele şi să livrăm o mare parte din­tre maşini, chiar în cursul lunii iu­nie. Avînd în vedere şi solicitările de maximă urgenţă, pentru judeţele cala­mitate, întreprinderea noastră a pre­gătit echipe speciale în vederea mon­tării instalaţiilor de sterilizare (blocuri de sterilizare). Sîntem, de asemenea, pregătiţi să primim şi să recondiţio­năm, în timpul cel mai scurt, toate instalaţiile şi aparatura medicală de­teriorate din cauza inundaţiilor. Gh. Niculiţă în avans faţă de termenele contractuale fi­fi S . SS fi (Urmare din pag. 1) in trunit cu apele dezlănţuite,­­ a salvat semeni de-ai săi şi fi A a pierit, in picioare, demons- 1 ^ trind, parcă, In ce chip se fi poate vădi curajul omeniei, fi Dirz s-a dovedit barcagiul din fi fi acel colţ de ţară mureşeană, fi fi care a scăpat de la moarte fi fi bătrini, femei şi copii. Hotă- fi­­­rit şi tenace, uitind de masă, fi de casă, flămînd şi nedormit 3­0 zile de-a rindul, a sărit, va­ fi luntar, în ajutorul semenilor. fi Dîrji s-au dovedit miile, ze-­fi ^­cile de mii de tineri şi ma-­fi SS §» § S S SS Din marea fresca a solidarităţii Pentru a veni in sprijinul populaţiei care a avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din unele zone ale ţării noastre, cadrele didactice şi stu­denţii Institutului de construcţii din Bucureşti s-au angajat să doneze in contul destinat ajutorării sinistraţilor suma de 1 127 000 lei. De asemenea, sa­­lariaţii Institutului au cedat pină la 50 la sută din gratificaţiile băneşti de care urmează să beneficieze la sfîrşitul anului 1970. Catedrele institutului care au labora­toare cedează şcolilor din Tirgu Mureş o importantă cantitate de materiale şi aparate, pentru reechiparea laboratoa­relor şcolilor. Clubul sportiv al institutului a donat şcolilor din judeţul Satu Mare echipa­ment sportiv : 70 de treninguri com­plete, 100 saci de echipament, bluze de trening, tricouri, şorturi . In va­loare totală de peste 26 700 lei. La a­­ceastă sumă se adaugă şi donaţia ca­tedrei de educaţie fizică, care a oferit şcolilor din Tg. Mureş echipament spor­tiv in valoare de 15 385 lei. Un număr mare de specialişti de înaltă calificare de la Institutul de construcţii s-au pus la dispoziţia Consi­liului Naţional al Inginerilor şi Tehni­cienilor pentru a participa la refacerea unor obiective industriale, urbane şi agrare afectate de inundaţii. Cadrele di­dactice şi tehnicienii de la Facultatea de instalaţii au hotărît ca în timpul lor liber, inclusiv în perioada concediului, sa lucreze 5 000 de ore muncă patriotică pentru proiectarea sau reproiectarea instalaţiilor distruse de inundaţii. ! Dârzenie f­ ă­turi care au dat şi dau ne­­contenit asalt cataclismului şi fi au imensa bucurie să constate fi că strădania lor nu e zadar­ fi­­­nică. Inima milioanelor de­­ oameni bate laolaltă cu inima fi celor aflaţi încă în nevoie, fi ţl Dar dîrzenia minunatului nos-­fi tru popor va face ca şi de fi astă dată lumina să se re- fi verse asupra celor încă greu fi A încercaţi. fi fi Eroice au fost pildele pe fi rx nvn In—­nai rj n+ în /J aneifosil n_ care le-au dat in decursul a­ fi acestor zile şi nopţi atiţia fi fi fraţi de-ai noştri, porniţi să î fi pună umărul la ameliorarea fi fi condiţiei victimelor urgiei a­ fi pelor, fi Eroice au fost strădaniile fe, ® anonimilor, sosiţi de pretutin- fi deni, să ajute, în fel şi chip, fi pe cel în suferinţă. Dar ca­ fi ~ paritatea lor de comprehen- fi­siune a situaţiei a fost şi este fi fericit dublată de dîrzenia cu fi care acţionează împotriva de­ g­zastrului. fi sa­­i acestei dirzenii, îmi în- fi fi gădui să-i aduc aici omagiul fi ^ meu smerit.­­ SSS Eforturile colectivului Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante pentru sporirea eficienţei activităţii economice se concretizează în realizarea, în primele cinci luni, a unei producţii globale suplimentare în valoare de 10 milioane­ lei. COINTERESAREA SPORITĂ A PRODUCĂTORILOR Urmare pin pag i Măsuri care îşi vor arăta roadele portanţă deosebită pentru fiecare cooperativă de producţie, pentru toţi cooperatorii, şi nu vor întîrzia să-şi arate roadele. Cooperativa noastră, deşi nu are un sector zoo­tehnic prea dezvoltat, totuşi, în ur­ma avantajelor acordate, va incasa circa 90 000 lei în plus peste venitu­rile planificate. Fără îndoială că măsurile adoptate se vor resimţi şi mai mult în anii următori, pe mă­sura creşterii şeptelului şi contrac­tării cu statul a unor cantităţi spo­rite de produse animaliere. De a­­v­anta­jele respective beneficiază şi numeroşi cooperatori care au in proprietate personală vaci cu lapte sau alte animale şi care au încheiat contracte pentru vînzarea produse­lor respective. Grijii partidului şi statului pen­tru stimularea dezvoltării zooteh­niei noi ii răspundem cu angaja­mente sporite. Astfel, pînă la sfir­­şitul anului vom livra cu 10 la sută mai mult lapte peste cantitatea contractată şi, suplimentar 1 000 kg carne bovine. In felul acesta ne a­­ducem contribuţia la aprovizionarea pieţelor oraşului cu cantităţi spo­rite de produse. Sporirea consumului impune stimularea creşterii producţiei îmi exprim totala adeziune faţă de măsurile preconizate în Hotărîre. O­­portunitatea lor constă tocmai în fap­tul că a crescut simţitor consumul produselor de carne şi lapte. Şi a­­tunci, nu este normal să fie stimu­lată şi creşterea producţiei ? In esenţă, este vorba de asigurarea noastră, a tuturor, cu produse ani­maliere în cantităţi suficiente şi de bună calitate. Consider că îmbunătă­ţirea preţurilor de cumpărare a ani­malelor va contribui în mod simţi­tor, la dezvoltarea zootehniei potrivit cerinţelor prezente şi viitoare. Din lectura măsurilor adoptate, înţeleg sensul lor major : stimularea produ­cătorilor în creşterea animalelor, ceea ce se va răsfrînge pozitiv asupra a­­provizionării populaţiei. înfăptuirea prevederilor Hotărîrii va fi atît în avantajul producătorilor cit şi al consumatorilor. Deci prin cointere­sarea în mai mare măsură, a uni­tăţilor agricole, prin sporirea pro­ducţiei animaliere se va crea o bază sigură pentru ca în magazine şi pieţe să se găsească mai multă carne şi lapte. GHEORGHE BOJ­AN lăcătuş montor, uzinele „Semănătoarea" Răspunderi care revin comerţului Aşa cum se subliniază în ac­tuala Hotărire, şi unităţilor comer­ciale le revin în viitor sarcini deo­sebit de importante. Creşterea pro­ducţiei zootehnice impune a­­plicarea unor măsuri de perfecţio­nare în ansamblu a activităţii de desfacere. Vom urmări, printre al­tele, ca aparatul comercial, printr-o mai bună organizare a muncii sale, să păstreze o legătură permanentă cu magazinele şi, în funcţie de ce­rinţele concrete ale cumpărătorilor dintr-un cartier sau altul, să facă repartizarea fondului de mărfuri. Se vor evita în acest fel deplasările cetăţenilor spre unităţile din peri­metrul central al oraşului. Va tre­bui, de asemenea, să ne întărim colaborarea cu toţi furnizorii noş­tri, să fim mai exigenţi la contrac­tările periodice precum şi la re­­cepţionarea produselor livrate. Sîn­tem hotărîţi să ne aducem întreaga contribuţie la aplicarea măsurilor preconizate de Hotărîre — cale si­gură de sporire a producţiei de carne şi lapte. V. MODAŞ director al O.C.L. Alimentara, sectorul 7. 'ininiiiiii!iniiTTTŢTTTTiiTiîTii!iiini!!iiiiiHiiiiiit!iiituiMiiiiiiiii!itiiniTiii!iTîiiiiiii!iniiiiiiiiiii!iiiiiiiTiiiiiiiniiiimnmimmiminmiiiiiinmimiiuniiiiminimiimiiiiiiiiiu.iinnn!tiniiinnniiimniuinniiniuiiinunmmiuni!i) Preludiu la retrospectiva Brâncuşi (Urmare din pag. 1) muzeele noastre, alte 25 aparţînînd Muzeului naţional de arte moderne din Paris, Muzeului Guggenheim din New York, colecţiilor din Philadel­phia, Chicago etc. 50 de exponate care vor alcătui o prestigioasă antologie brâncu­­şiană , lucrări care marchează evo­luţia artistică a marelui sculptor, de la primele sale încercări de a „dia­loga” cu lemnul şi piatra pînă la creaţiile din ultimii ani ai vieţii. Nu vor lipsi din retrospectiva Brân­cuşi „Sărutul" (piatră), „Vrăjitoare" (lemn), „Sculptură pentru orbi" (marmură), „Regele regilor", „Vi­­tellius" (ghips), „Cuminţenia pămîn­­tului", „Ecorseul" (ghips colorat) etc. Aşadar, hiatusul din ansamblul ope­rei artistului român, pe care încer­cam, amăgindu-ne, să-l înlocuim, să-l reconstituim cu fotografii, poate fi acum acoperit parţial prin prezenţa unor capodopere pentru prima dată expuse la Bucureşti : va­riantele „Domnişoarei Pogány", „Pa­săre măiastră"­, „Cocoşul", „Prin­cipesa X", „Ovoidele" etc. Henry Moore spunea că „de la getic încoace sculptura europeană a fost invadată de muşchi şi buru­ieni, de tot soiul de excrescenţe, de suprafeţe care ascund forma, iar Brâncuşi a fost hărăzit să cureţe" să redea contururi, să şlefuiască pînă la perfecţiune şi sâ dovedească ce înseamnă arta modernă". Expo­ziţia ce se deschide vineri încearcă să dovedească — pentru a cîta oară ? — că arta lui Brâncuși, nu­mai esențe, în limbajul sculpturii moderne se cheamă simplu... arta marelui Brâncuși, adevărata artă contemporană. ^ • Milne la orele 12 și 17.30, în­­ sala de spectacole a Muzeului de­­ artă al Republicii este programa­bi­tă, ca o avanpremieră a vernisa­­'- jului de vineri (ora 13) a Irtro- D­spectivei Brâncuşi, proiectarea 0 filmului realizat de televiziune 0 despre ediţia de la Philadelphia 0 a expoziţiei marelui sculptor ro­­­­­mân. Două premiere piteştene La începutul săptămînii viitoare, ac­torii teatrului „Al. Davila“ din Piteşti vor prezenta bucureştenilor două spec­tacole cu recentele premiere ale teatru­lui. E vorba, mai întâi, de piesa drama­turgului francez A. Ch. Charpantier „Seara tuturor sfinţilor“, jucată pentru prima oară în ţara noastră. Montat de regizorul Radu Boroianu, în cadrul sce­nografic semnat de A.­ Ivăneanu-Damas­­chin, spectacolul va fi jucat luni 8 iunie, ora 20, în sala Comedia a Naţionalului. Marţi 9 iunie, la aceeaşi oră, in sala Teatrului Mic, piteştenii vor prezenta „Melodie varşoviană“ de Leonid Zorin, pusă în scenă de Nae Cosmescu , sceno­grafia Emil Moise. „Electrecord“ prezintă • Notăm cîteva discuri recent apărute, cuprinzînd piese de mu­zică ușoară. In interpretarea or­chestrei Electrecord, dirijată de Al. Imre, a fost realizat un disc cu muzică în stil dixielland, din pe­rioada de început a genului ; altul, cu melodii de Aurel Giroveanu, in­terpretate de Doina Spătaru şi Flo­rin Bogardo. A mai apărut un disc — solist Barbu Constantinescu şi Marieta Bătrînu — cuprinzînd me­lodii de Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, Emanuel Ionescu şi Ion Cristinoiu. Cîntăreţul Raynhold Kast din Sibiu e prezent şi el cu o selecţie de melodii de muzică u­­şoară germană, printre care se află şi şlagărul „Das mädchen Karim­a". •­ Pentru cei mici a fost reali­zată imprimarea basmului „Făt Frumos din lacrimă“ de Mihai Eminescu, în dramatizarea lui Mir­­cea Ştefănescu. Din distribuţie fac parte Silviu Stănculescu, Ion Di­­chiseanu etc. Regia Constantin Moruzan. CABINETUL COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID anunţă­­ Joi , iunie a.c. orele 17,00, va avea loc Sesiunea de referate cu tema : Creşterea eficienţei întregii activităţi economice, organizată de Cabinetul muni­cipal de partid. Sesiunea se va desfăşura în sala din bd. N. Bălcescu nr. 17—19. Vor participa toţi cursanţii­ înscrişi la studiul individual economic. Sunt invitaţi, de asemenea, să participe toţi cei interesaţi. SANIA ŞI CARUL Stagiunea teatrală e ca şi încheiată. Aşa cum prevedeam, repertoriul anunţat de teatrele bucureştene astă toamnă a fost îndeplinit doar în parte. Şi anume — cu rare excepţii — în partea cea mai puţin dificilă. O premieră-evenimment : Leonce şi Lena. Un excelent spectacol cu o lucrare originală de valoare deosebită î Camera de alături. Apoi citeva montări bune, cîteva reluări care ţin pe drept cuvînt afişul. Şi destule spectacole mediocre. Pe lingă turnee în Capitală — să te numim cu amabilitate „nesemnificative** — teatrele din ţară ne-au făcut şi bucurii. Puţine. Majoritatea pieselor de rezistenţă au fost amînate lună de lună. Nu s-a repre­zentat nici Danton-ul lui Camil Petrescu, nici Furtuna, nici Antigona, nici Lear, nici Sam, nici Trei surori, nici Galilei, nici Godot, nici Mazilu, nici Sorescu (enumerarea ar putea continua dacă spaţiul ar permite). Marii clasici au rămas in rafturile bibliotecilor. Contemporanii cei mai interesanţi, aşijderea. Obişnuitul asalt al sfîrşitului de stagiune nu s-a produs. Mai bine­­ întotdeauna premierele date în vară, cu sufletul la gură, erau sacrificate. Acum, în principalele teatre se repetă. Parte pentru „estivală**, parte pentru toamnă. Se pare că vom avea, în sfîrșit, o bună deschidere a viitoarei stagiuni. In general, cu ce ne-a rămas din cea care se închide. O dată cîștigată pornirea, n-ar trebui decit să păstrăm ritmul. Poate câ aşa vom reuşi să realizăm repertoriul unui an, în doi. In orice caz situaţia ar merita să fie studiată mai îndeaproape. Şi am putea profita de împrejurarea că, fără să vrem, de astă dată facem­ vara sanie şi iarna car. Străvechea zicală gospodărească se dovedeşte valabilă și in teatru. Traian Selmaru GLORII BUCUREŞTENE DE ALTĂDATĂ EDUARD WACHMANN Muzicianul care a dominat cu perso­nalitatea-i multilaterală vreme de o jumătate de veac mişcarea artistică a Capitalei rămine fără îndoială com­pozitorul şi dirijorul Eduard Wach­mann Născut în Bucureşti (10 februa­rie 1836) dintr-o familie de muzicieni (tatăl său a fost dirijor al teatrelor din Timişoara, Bucureşti şi Craiova), şi-a făcut studiile la Conservatorul din Pa­ris. Reîntors în patrie, a obţinut postu­rile de dirijor al Teatrului Naţional, profesor şi director al Conservatorului, conducător al Operei Române, fonda­tor, dirijor şi director al Societăţii Fi­larmonica Română. A murit încununat de cele mai înalte onoruri artistice d­in Bucureşti (12 decembrie 1908). C­ircula o butadă în secolul trecut , nici o nouă societate muzicală sau instituţie artistică nu se pu­tea înfiinţa fără prezenţa lui Eduard Wachmann. S-a spus — pe drept cuvînt — că a fost cel mai aprig „dirijor“ al muzicii noastre din trecut (presa epocii este plină de atacuri ve­hemente, polemici răsunătoare), şi, to­tuşi, fără Eduard Wachmann viaţa ar­tistică românească nu ar fi cunoscut marile înfăptuiri muzicale de prestigiu european, din care multe îi revin in exclusivitate. Intr-adevăr, lui datorăm strălucita noastră orchestră simfonică, una din­tre cele mai vechi formaţii existente azi în lume. In timpul Războiului de In­dependenţă (1877) numai energia lui Eduard Wachmann a salvat Filarmo­nica de la desfiinţare definitivă. In ace­laşi an, o dată cu promulgarea legii Teatrului Naţional, a luat fiinţă Opera Română din Bucureşti, al cărei direc­tor a fost aproape un deceniu. La conservator a înfăptuit reforme radi­cale de modernizare a învăţămîntului, a adus profesori de prim rang, a ti­părit manuale de teorie şi solfegii, contrapunct şi armonie. Nu a ocolit nici culegerile de folclor din care s-a înfruptat copios în vodevilurile „Pău­­naşul codrilor“, „Samson şi Spiridon“, „Contesa Butoi“, „Agachi Flutur“ etc. Pe drept cuvînt, Eduard Wachmann poate fi socotit un remarcabil anima­tor al muzicii româneşti de la sfîrşitul veacului trecut. Vicos Din fotol­iul 13 Aşteptat cu interes de către iubitorii muzicii uşoare, concer­tul susţinut săptămîna trecută, sub egida U.A.S.R., la Sala Pa­latului, de către formaţia „Mon­dial“, a avut darul, pe de o par­te, să releve continua profesio­nalizare interpretativă a mem­brilor săi, iar pe de altă parte să pună in evidenţă carenţele unui repertoriu cam eterogen, in care au primat piese ritmice a­­parţinînd unor formaţii străine (Beatles, Cream sau Rolling Sto­ in zodia Balanţei nes). Faptul nedumereşte, mai ales că popularitatea de care se bucură in ultimul timp for­maţia „Mondial“ se datoreşte, în special, compoziţiilor proprii, cu un pronunţat caracter liric, puse în evidenţă, în mare măsură, de calitatea unor texte poetice cla­sice. Iar în concertul la care ne referim, aceste piese au trecut —■ surprinzător — pe un plan secundar. Trebuie să spunem că una din­tre ultimele compoziţii ale talen­tatului Romeo Vanica, tot pe ver­surile lui Minulescu, — „Pe harta Europei“ — încă neintrată in circuitul sonor al radioului, pare sortită unui succes asemănător celui repurtat de „Romanţa fără ecou" şi „Atît­ de fragedăIar „Dorinţa“ lui Eminescu, in acom­paniamentul numai al unui cvar­tet de coarde, piesă foarte ase­mănătoare, ca structură, unui lied, insă cu o linie melodică care poate face din ea un şla­găr de „finele“, reprezintă o ga­ranţie a posibilităţilor formaţiei „Mondial“ de a urma o linie as­cendentă in consolidarea unui stil propriu, început sub cele mai bune auspicii, dar nescutit de oscilaţiile cauzate de anumite concesii făcute unui gust în­doielnic. Octavian Andronici ••• Redactorul rubricii : Eugen Comarnescu INVITAŢI pentru a şasea oară de către Filarmonica din Berlinul occidental, balerinii Elena Da­cian şi Sergiu Ştefanschi au sus­ţinut, la sfîrşitul săptămînii tre­cute, două recitaluri ,d­in marea sală ,,Philharmonie“. Alături de balerinii Petra Westermann şi Harry Jung, de la opera din Wiesbaden, şi în compania or­chestrei conduse de Borislav Iva­nov, prim dirijor al Operei din Sofia, artiştii români au dansat pe partituri de Ceaikovski şi Adam. — Cina v-am văzut prima dată — eraţi, pare-se, încă student — într-un spectacol T.V. despre tineri, mimaţi... — Am fost furat, la Început, de acest „limbaj“. Acumulasem la un moment dat multe din procedeele genului. Dacă am renunţat în ultimul timp la aceste exer­ciţii, este pentru că mi-am dat seama că, negăsind un stil propriu, diferit de ceea ce fac­ alţii, s-ar putea să mă „îm­potmolesc... , — Ce s-a întîmplat In cei trei ani care au trecut de la absolvirea insti­tutului ? — In profesia noastră timpul se mă­soară In... roluri. 11 personaje la „Bu­­landra” (de la roluri in care apăream în două scene — „Iulius Cezar“ — pînă la 4 apariţii diferite in aceeaşi piesă — „Danton“) ; apoi, un rol principal la Na­ţional, în „Oraşul nostru“, şi două roluri de „vedetă“ la „Casandra“ — „Gemenii“ şi „Uriaşii munţilor“; 5 roluri de teatru la T.V. Deci, 3 ani egal 19 roluri. — Şi cam cite reprezentaţii ? — Astăzi joc în cea de a 210-a­­reprezen­taţie din această stagiune la „Bulandra“. Dacă ar fi sâ fac o medie, ar rezulta... 31 de reprezentaţii pe lună ! — De ce această „foame“, această... „lăcomie“ de a juca 7 — Am să încerc să mă... dezvinovăţesc printr-o paranteză : scena noastră a dat un mare actor — Iancu Brezeanu. Am citit şi am încercat să aflu despre el tot ce se poate afla, şi — pentru că tot sîn­tem la capitolul „statistici“ — am consta­tat că, pentru a rămine in istoria tea­trului prin cîteva roluri de prima mină — Siru­ţ din „Patima roşie“, Ion din „Nă­­pasta“, Cetăţeanul turmentat — Iancu Brezeanu a jucat peste 600. Cu alte cu­vinte, teoretizind, salturile calitative nu pot fi decît rezultanta unor intense acu­mulări cantitative. Sînt convins că apti­tudinile actoricești, latente in orice slu­jitor al scenei, nu pot deveni „talent*­ decît prin muncă intensă. — Dar 31 de spectacole pe lună în­seamnă un mare consum de timp, de energie. Sînt luni care nici nu au atîtea zile. Cum vă descurcaţi ? — „Riscurile“ meseriei. De fapt, ale ori­cărei meserii. Le-am acceptat de la bun început. Este singura modalitate de a de­veni „profesionisti­ în sensul superior al noţiunii. — In profesiune, care este marea pasiune ? — Improvizaţia. Insă numai atît timp cit nu impietează cu nimic evoluţia me­canismului complex, riguros stabilit, al spectacolului. — Proiecte 7 — Teatru. Mereu teatru. Repet în »iu­bire pentru Iubire­­a Iul William Con­greve şi, pentru stagiunea viitoare, în »Aceşti nebuni făţarnici­ de Teodor Ma­zilu. In plus, profilurile TV, pe cele 625 linii, în­­echipă*) cu Anda Câlugăreanu şi Dan Tufaru, sub bagheta regizorului Al. Bocăneţ. Rep. BB Cu Florian Pitiss despre Riscurile" meseriei... Un dialog, cit de scurt, cu Florian Piltiş, iţi dă senzaţia unui spectacol minu­ţios pus La punct, ale cărui replici, insă, sună paradoxal de spontan. Ciulind pe figura lui actorul, găseşti masca implacabilă a mimului. Şi, incercînd să-l descifrezi pe acesta din urmă, ai revelaţia d­in ciuda aparentei imobilităţi — a unei excepţio­nale expresivităţi. Mesajul I • T w B W • ' v" lui Ţăndărică Meşterii croitori şi păpuşari ai lui Ţăndărică au lucrat, in atelierele teatrului, diferite obiecte de îmbră­căminte pentru copii. In fiecare din­tre cele aproape 50 de pachete se află şi o păpuşă. Dar aceasta nu este numai o simplă jucărie, căci păpuşa constituie un permis de in­trare la oricare spectacol al teatru­lui. Pachetele vor fi trimise copiilor din judeţele sinistrate. Aşa că, ori de cite ori teatrul va poposi pe me­leagurile lor, in turneu, sau cind copiii vor vizita Capitala, păpuşa — acest mesaj al lui Ţăndărică — le va da posibilitatea să se întîl­­nească cu personajele sale. Talent şi Inventivitate • In localul Grupului şcolar de construcţii de pe şos. Mihai Bravu nr. 428 s-a deschis prima expoziţie cuprinzînd lucrări tehnice executate de elevii şcolilor profesionale şi de specializare postliceala din Bucureşti. • Expoziţia rămine deschisă pînă la 15 iunie a.c. 206 DE EXPONATE — un meritoriu bilanţ al activităţii practice desfăşurate în laboratoarele-şcoală şi in cercurile tehnico-aplicative, dovadă elocventă a posibilităţilor pe care le oferă şcoala profesională absolvenţilor clasei a VIII-a pentru dezvoltarea aptitudinilor şi de­prinderilor de muncă. Am in faţă lucrările expuse de Grupul şcolar de construcţii. Valoroase creaţii tehnice executate de elevi, adevărate „certificate“ de originalitate şi măiestrie artistică, reduse la scară. Notez cîteva : instalaţie automată de încălzire centrală, instalaţie de încălzire cu apă, benzi ru­lante, maşină de frecat mozaic, ciur vi­brator şi altele. „ Deprinderea meseriei încă din şcoală este un lucru esenţial pentru viitorul muncitor calificat — ne spune ing. Ion Croitoru. Activitatea practică din atelie­­rul-şcoală dezvoltă răbdarea, simţul or­dinii şi al disciplinei în muz­câ, cerinţe absolut necesare ale viitorului meseriaş. Intr-adevăr, printre obiectele expuse In cele trei Încăperi se remarcă lucrări Ireproşabil executate, aproape toate In stare funcţională. Sunt adunate, ca In­­tr-un buchet, machetele unor agregate şi instalaţii industriale (realizate de elevii Grupului şcolar »23 August"), truse şi maşini de găurit multiax (autori — elevii Şcolii profesionale „Electromagnetica“), maşini de separat bile şi instalaţii de aprindere a motorului în patru timpi (executate de elevii Grupului şcolar auto). Li se alătură obiecte din fier for­jat, piese sculptate în lemn, piese cu fricţiune, televizor, aeromodele, articole de artizanat , rodul activităţii elevilor din toate şcolile profesionale din Capi­tală, desfăşurată sub îndrumarea profe­sorilor şi maiştrilor. Un mozaic al inteli­genţei şi deprinderilor practice acumu­late de elevi In anii de şcoală, concreti­zate In diverse aparate şi instrumente tehnice. 200 de exponate. Tot atîtea mărturii despre meseriile pe care şi le însuşesc azi peste 53 000 de­ elevi In 19 şcoli post­­liceale, 36 şcoli profesionale, 14 licee industriale, 12 şcoli de maiştri, la care să adaugă şi­­cei 14 000 de ucenici in­struiţi la locul de muncă. Adică cei care mîine Vor lucra In fabrici şi uzine, minuind prn pricepere şi siguranţă apa­ratele şi uneltele complicate cu care acum ,fac cunoştinţă in lecţiile teoretice, In cercurile tehnice sau In atelierele­­şcoală. Şi dacă expoziţia este un fru­mos bilanţ al realizărilor, ea este in acelaşi timp şi f.i punct de atracţie pentru vizitatori. Mal ales pentru ca tinerii amatori să cunoască, şi pe a­­ceastă cale, diversitatea meseriilor care li aşteaptă. Ileana Barbu Zilnic, roşi vi, de cele ni­ferite vîrst opresc in exponatelor la Grupul de cons admirînd•­trla cu ca a fost execut biectele de elevii şcolii fesionale.

Next