Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)

1970-07-22 / nr. 5260/1

R­ESPON­S­AB­ILITATE, CONCENTRARE, MĂIESTRI­E... INDUSTRIA LA CONFLUENTA PREZENTULUI CU VIITORUL E­lectronica in actiune ! Interlocutorul nos­tru de azi este ingine­rul Ilie Papadache, specialist in domeniul automatizărilor, autor de cărţi, consilier la institutul de cercetări şi proiectări pentru automatizare. L-am abordat pe o temă la ordinea zilei — calculatoarele electro­nice — înscrisă recent şi pe agenda unei pre­stigioase consfătuiri !v—Nu vă vom întreba, tovarăşe consi­lier, care sunt explicaţiile de ordin ge­neral ale actualităţii calculatoarelor. Am dori, pentru început, să cunoaştem gra­dul de extindere la care au ajuns a­­ceste „abacuri automate“ pe plan mon­dial. — Cifra de aproximativ 90 000 este, cred, în măsură să furnizeze o imagine reprezentativă. .90 000 de calculatoare în­seamnă, in principiu, 90 000 de posturi o­­peraţionale la nivel de comandă, fie în activităţile de gestiune, fie în cele teh­nologice şi ştiinţifice. Putem aprecia că utilizarea calculatoarelor a devenit in lumea modernă un fapt convenţional. Este adevărat, însă, că sfera lor cea mai întinsă nu se află deocamdată în opera­ţiunile cu caracter tehnologic propriu­­zis, ci in cele de gestiune. Faptul se explică prin volumul imens de muncă pe care îl reclamă aceste din urmă ope­raţiuni. Dar utilizările industriale şi de laborator ciştigă teren de la un an la altul. — Se pare că asistăm la unul din pro­cesele definitorii ale actualei revoluţii tehnico-ştiinţifice. Denumirile atribuite realităţii contemporane se referă şi la o „epocă a automatizării“. Prin ce se ca­racterizează momentul pe care îl stră­batem ? — Prin perfecţionări care, chiar sub raport intrinsec, ţin de domeniul spec- Paul Lampert (Continuare în pag. a IIl-a) tehnico-ştiinţifice, or­ganizată de Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor, în co­laborare cu alte insti­tuţii şi organisme spe­cializate. Noua construcţie care întregeşte clădirea Universităţii a intrat în ultima fază a execuţiei. Se montează acoperişul, urmind să se execute zidăria exterioară. r I­I­I­I 1 ! F­ iind o temă întotdeauna... la modă, fie-ne îngăduit să încercăm oarecare consideraţii de princi­piu plecind de la noţiuni pe care le folosim zilnic: mo­dem, modernism, modă. Modernismul are implicaţii de structură, moda, în mul­tiplele manifestări — păstrind consideraţia cuvenită pentru locul ei in viața oamenilor. APROFO DE. ! MOD­A! VIRGIL BRÃDÅTEANU printre altele— ca expresie a dorinţei de noutate — poartă mai mult semnificaţii de aso­ciere. Este grăitoare chiar re­laţia noastră, transcrisă în cu­vinte cu noţiunile şi chiar cu f­uncţiunile; spunem despre cineva că este modern, ceea ce implică un conţinut, în timp ce moda nu-şi poate per­mite să părăsească suprafa­ţa, de aceea spunem doar că omul este în pas cu moda, ceea ce presupune o ,,asociere la“... Noţiunea de modernitate înglobează şi moda, dar sfera ei este nemăsurat de amplă, în timp ce aceea a modei e limitată şi foarte variabilă, în funcţie nu totdeauna de fac­tori importanţi. Modernitatea rezultă în general dintr-o a­­titudine conştientă faţă de viaţă; existenţa „la modă“ sau „în modă“ îşi are expli­(Continuare în pag. a 15-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI**A­I ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5260/1­4 PAGINI 30 BANI Miercuri 22 iulie 1970 O INIŢIATIVĂ NUMAI PE VALORIFICATĂ JUMĂTATE Am asistat, cu puţin timp in urmă, la deschiderea unei expoziţii de in­­venţii-inovaţii. Participante — 22 de cercuri ale inovatorilor din sectorul 7. Buchetul de cifre, oferit încă de la intrare, constituie o convingătoare argumentaţie asupra avîntului pe care l-a luat în ultimii ani mişca­rea inovatorilor, asupra substanţialei eficienţe economice rezultate. Cele 615 inovaţii şi raţionalizări aplicate în anul care a trecut în întreprinde­rile din sectorul 7 au determinat obţinerea unor economii de peste 36 000 000 lei. Pentru 1970,­­ angaja­mentele vizează cote superioare, prin aplicarea unui număr mai mare de invenţii, inovaţii şi ra­ţionalizări. Astfel, după cum infor­mează graficele expuse, se prevede, printre altele, o creştere a producti­vităţii cu 1 la sută, îmbunătăţirea coeficienţilor de folosire a maşinilor şi de utilizare a timpului de lucru. La confluenţa tuturor acestor căi de dinamizare a producţiei, consemnam eficienţa totală antecalculată — circa 60 milioane de lei. Preliminarea unor rezultate atît de consistente arată că, în sectorul 7 se acordă o deosebită, atenţie miş­cării de inovaţii, această importantă pirghie de ridicare a nivelului teh­nic al producţiei, implicit a produc­tivităţii. Prin intermediul expoziţiei deschi­se la clubul I.S.B. — sub auspiciile Consiliului sindical al sectorului 7 — luăm­ cunoştinţă de o parte a ce­lor mai importante invenţii, vnbra­ Gabriela Bucur (Continuare în pag. a IV-a) PE MARGINEA UNEI EXPOZIŢII DE INVENŢIINOVAŢII CARNETUL DE ACT FACULTATIV?­ ­ Un document important faţă cu sechelele birocraţiei Să pornim de la un fapt divers : Grigore C. Ion a fost angajat la uzina „Electroaparataj“ la 28 septembrie 1968, lucrând în secţiile „con­strucţii metalice“ şi „piese mecanice“. La începutul acestui an, s-a prezentat să lucreze la uzina „23 August“ care avea nevoie de lucrători în calificarea sa. Aici, însă, i s-a ce­rut, conform prevederi­lor legale, carnetul de muncă, dar întreprinde­rea unde lucrase a­­proape doi ani de zile, nu i-l putea elibera. De necrezut, și totuși adevărat ! întreprinde­rea, care conform legii ar fi trebuit să întoc­mească, în termen de 30 de zile de la anga­jare, acest document de bază, al activităţii ori­cărui salariat, carnetul de muncă, a purces la operaţia respectivă, nu prea complicată, abia după intervenţia Direc­ţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale de pe lingă Con­siliul popular al mu­nicipiului Bucureşti. Şi acesta nu este un caz izolat. Se ştie că acest carnet de muncă este actul indispensabil sala­riatului, de care legea leagă drepturi esenţia­le. Durata concediului de odihnă, stabilirea dreptului la pensie, fi­xarea ajutoarelor mate­riale pentru incapacitate temporară de muncă, încadrările în funcţii, acordarea sporului pen­tru vechime neîntrerup­tă în cadrul aceleiaşi unităţi — toate sunt în relaţie cu menţiuni­­e făcute în carnetul de muncă. Este de la sine înţeles că în alcătuirea documentului, erorile sau înregistrările negli­jente se pot repercuta cu efecte negative asu­pra angajatului. Ne spunea inginerul An­drei Popa, directorul Direcţiei pentru proble­me de muncă şi ocro­tiri sociale a municipiu­lui Bucureşti . C. Toader V. Voiculescu (Continuare în pag. a III-a) CAUZELE ACCIDENTULUI DE LA BORDUL NAVEI, APOLLO-13" a­nticipări Agenda viitorului an şcolar Anul de învăţămînt 1970/1971 a­­duce o seamă de noutăţi : generali­zarea învăţămîntului de 6 ani, de­butul clasei a X-a a şcolii generale, prima promoţie de absolvenţi ai li­ceelor industriale, definitivarea con­turului liceului de cultură generală, al cărui plan a fost amplu dezbă­tut de către cadrele didactice din ţară. Conţinutul şi complexitatea a­­cestor elemente noi pun în faţa fac­torilor educaţionali probleme de mare responsabilitate, de rezolvarea căro­ra depinde, în mare măsură, reuşita deschiderii şcolilor. • D­upă experimentarea pe scară largă, timp de 2 ani, a înce­perii clasei I la 6 ani, în toam­nă vor fi cuprinşi în şcoală, obligatoriu, toţi copiii care împli­nesc, pînă la 15 septembrie, vîrsta de 6 ani. Pentru noua promoţie de „boboci“ şi pentru cei care vor fi în clasele a II-a şi a IlI-a, au fost elaborate noi planuri de învăţămînt, se tipăresc manualele destinate cu precădere acestei categorii de elevi. Programele, în mare parte noi, asi­gură o mai judicioasă distribuire a Ileana Barbu (Continuare în pag. a II-a) Care este cheia .... formării personalitâtii ? Acad. SABBA ŞTEFĂNESCU: Să-ţi gospodăreşti cu chibzuinţă forţele“ — îşi mai face loc, ici şi colo, ideea că specializarea înseamnă izolare , că a te dedica unei discipline presupune tă­ierea contactului cu celelalte arte, cu ce­lelalte ştiinţe. Un raport de aproape 1000 de pagini prezintă — Răspund cu un exemplu. Oswald, marele fizician şi chimist, a fost rugat cindva să indice criteriile după care să fie recrutaţi dintre tineri, cei mai apţi pentru trimiterea la specializare. Spre stupefacţia celor ce i-au solicitat opinia, cel întrebat a spus că în nici un caz pentru matematici să nu fie selecţionaţi cei ce buchisesc doar matematicile , să nu cumva să facă eroarea de a trimite la fizică pe cei ce au ferfeniţit numai manualul în cauză...______________________ — ...Răspunsul e, într-adevăr, origi­nal... — N-am terminat : părerea savantului era ca, pentru specializare, să fie recru­taţi studenţii care vădesc interes real pentru mai multe lucruri. Tineri care citesc mult şi in afara domeniului pre­ferat. Oameni preocupaţi şi de altceva din afara specialităţii. La ideea aceasta subscriu. Adevăratul specialist se for­mează dintre cei înclinaţi să cunoască mult şi din ramuri variate. Unul care nu e amator de cultură n-are ce căuta în ştiinţă, fiindcă nu va putea face ni­mic. Şi precizez : cultură pe care o în­veţi nu pentru că ţi se cere la examene (şi pe care n-o reţii, fiindcă nu-ţi place), ci o cultură spre care tinzi deliberat, de care simţi că ai nevoie. — Sunt de acord cu dv. că un curs oarecare, tocit impersonal şi din obliga­ţii şcolare, doar pentru a obţine o notă de trecere, nu înseamnă nici o agoni­seală. Dar nu credeţi oare că, în stimu­larea interesului pentru cultura generală profundă, şcoala ar trebui să întreprindă mai mult ? — Cîteodată, noi, profesorii, ne întîl­­nim cu situaţii destul de neplăcute. La clase înalte constaţi că nu se cunosc unele lucruri elementare. Şi te întrebi: cum e posibil ? Ei bine, răspunsul stă in insuficienta stimulare a atenţiei pen­tru unele discipline. La matematici, de pildă, se fac uneori probleme fără pic de aplicaţie şi mulţi sunt contrariaţi : de ce facem asta ?­ Or­,­­curiozitatea pen­tru ceva e necesar să fie vădită. —• Dumneavoastră cum lucraţi cu stu­denţii ? — Ceea ce consider deosebit de util — şi am destui ani de catedră — e ca încă din timpul orei, cursul să fie asimilat. Nu sînt de acord să se ia notiţe în grabă, cu grija de a nu scăpa un cuvînt şi să se priceapă puţin din expunere. Eu ştiu că acasă nu se mai descifrează cine ştie ce. De aceea, am urmărit — aproape şco­lăreşte — să ţin expuneri clare, cursul să fie limpede, priceput pe cit posibil de toţi. La începutul lecţiei, scriu pe tablă planul, ca la şcoala primară , oricine din sală, conform schemei, ştie despre ce vorbesc, unde mă aflu, care e pro­­gresiunea ideilor. Avantajul e că se rămîne încă din oră cu esenţialul, stu­dentul are o idee mai clară despre ceea Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a 11-a) I­I Viitori specia­lişti în industria uşoară, studenţii din fotografie, a­­flaţi la practică la Combinatul de confecţii şi trico­taje Bucureşti, as­cultă explicaţiile date de maistrul Gh. Dumitru cu privire la modul de funcţionare a maşinii de trico­tat din secţia 8 interloc. Un petiţionar oarecare... Un petiţionar se pre­zintă în audienţă la di­rectorul IAL­ Cotroceni. Obiectul vizitei reclamă măsuri urgente : a în­ceput repararea imobi­lului şi omul constată —­ o dată cu aceasta — că o seie de lucrări importante nu figurează în deviz, că altele nu se fac aşa—cum—tre­buie... Directorul ascultă cu atenţie, iar rezolu­ţia d-sale promite ferm : „Tov. Cunescu, în 48 de ore !“ şi dacă lucrările solicitate sunt necesare şi cad în sar­cina IAL să se dispună în consecinţă. Să fiu informat de soluţionare în 48 de ore. Data : 14 iulie. Semnează : Gh. Rizea. Cele 48 de ore au tre­cut... Astăzi, cînd pe­tiţionarul s-a adresat redacţiei şi cînd redac­ţia, la rîndu-i, îşi pro­pune să vadă ce s-a întîmplat, e 17 iulie... B­at la uşa servi­ciului de proiec­tări al IAL-Co­troceni şi intru între­bînd : „Tovarăşul Cu­nescu, vă rog...“ — Eu sînt, vă rog să aşteptaţi... N-am cum să-l văd la chip pe şeful servi­ciului de proiectări, fiindcă nici d-sa n-a fost curios să mă cu­noască. Vorbele ce mi-au fost adresate au descris un semicerc:" pornind de pe buzele tov. Cunescu, i-au oco­lit umerii, oprindu-se apoi, în spatele dom­niei sale. De fapt, ca să respect adevărul, tov. Cunescu e ocupat. Discută cu un petiţio­nar. Gazda stă pe scaun, iar oaspetele — rămas In picioare — palpează, din cînd în cînd, mar­ginea biroului, In cău­tarea unor puncte de sprijin... Eu (deocamdată, o nouă petiţionară) îmi refac echilibrul prin acea clasică pendulare de pe dreptul pe stîn­­gul (şi invers)... La fel face — constat — şi funcţionara care ve­ghează îndeaproape fierberea ibricului cu cafea. Reşoul e leneş, recipientul — voluminos (4 ceşti duble aşteaptă încolonate pe tavă!) dar funcţionara are atîta răbdare şi calm ! De altfel, în afara ei şi cu excepţia noastră, a oaspeţilor, fiecare stă liniştit pe scaunul său (mai sînt şi altele libere !)... Petiţionarul cu sobele, cu iarna, cu acoperişul acoperit cu... fisuri, s-a retras strategic în faţa ceştii care îşi trimitea aromele îmbietoare spre nările tovarășului Cune­scu. Eu am rămas. J?ie ce-o fi. Și zic : „în le- Co|||blîa Simionescu (Continuare in pag. a lll-a) V SPOR DE PRODUCTIVITATE 300 LA SUTĂ Grija pentru perfecţionarea teh­nologiilor utilizate In procesul de producţie constituie una din preo­cupările principale ale colectivu­lui uzinei „VULCAN“. Consemnăm ultima realizare în acest dome­niu — executarea unui dispozitiv mecanizat pentru înfăşurat ser­pentina din ţeavă la cazanele tip Vuia de 1 şi 3 tone abur/oră. E­­ficienţa economică a noului pro­cedeu este deosebit de ridicată — productivitatea muncii creşte de 3 ori, în condiţiile exploatării cuptorului de încălzit ţevi la pa­rametri superiori. Excursii peste hotare In trimestrul IV La __sediul agenţiei O.N.T. din calea Victoriei nr. 100 au început înscrierile pentru excursiile peste hotare în lunile octombrie, no­iembrie şi decembrie, astfel : R.P. BULGARIA, pentru 2 şi 4 zile cu autocarele şi pentru 2 zile pe iti­nerarul Russe — Varna — Russe ; R. P. BULGARIA — R.S.F. IU­GOSLAVIA cu trenul pentru 6 zile pe ruta Sofia — Belgrad ; R. S. CEHOSLOVACA, cu trenul pentru 8 zile ; R. P- POLONA, cu trenul pentru 7 şi 10 zile ; R. P. UNGARA, pentru 6 zile cu tre­nul la Budapesta şi Estergon și pentru 5 zile la Budapesta ; R.P. UNGARA — R.S.F. IUGOSLAVIA — R.IL BULGARIA, 8 zile cU tre­­nul pe ruta Budapesta — Belgrad — Sofia ; UNIUNEA SOVIETICA, 5 zile cu avionul pe ruta Lenin­grad — Moscova, 8 zile cu trenul pe ruta Chişinău — Odesa, 7 zile cu trenul la Cernăuţi, 16 zile cu trenul plus avion pe ruta Kiev — Leningrad — Riga — Moscova, 11 zile cu trenul pe itinerarul Chişi­­nâu — Kiev — Moscova, 9 zile cu trenul la Chişinău şi Moscova. La cererea Întreprinderilor, In­stituţiilor şi şcolilor se organizea­ză excursii şi pe alte itinerare. „Vara in poezia lui George Bacovia" Aceasta este tema sterii muzeale ce va avea loc la muzeul „George Bacovia“ mîine, la ora 18. Seara va debuta cu o pre­zentare a marelui poet făcută de criticul Mihail Petroveanu, după care membrii cenaclului „Bacovia“ vor recita din proprii­ literar creaţii la telefon Karlovy-Vary „■w ... . . ».«Slk'tfc» Întîlniri cu România la Festivalul internaţional al filmului In sugestivul afiş pe care l-a de­dicat ediţiei 1970 a Festivalului ci­nematografic internaţional de la Karlovy Vary, graficianul ceh Horavek şi-a imaginat globul pă­­mîntesc ca pe un cap adîncit în meditaţie, odihnind pe tipsia unei palme. Meditaţia s-a dovedit, in­tr-adevăr, o permanenţă încă din primele zile ale festivalului, în filmele prezentate, în confrunta­rea diferitelor curente şi idei ale celor 22 de cinematografii angajate in concurs. Exprimînd starea de spirit generală, unul dintre mem­brii juriului, cunoscutul scriitor englez James Aldridge, ne-a de­clarat : „Festivalul ne poate spu­ne ceea ce gîndeşte in prezent omenirea despre sine... ne poate da noi puncte de vedere asupra noastră şi ne poate aminti că trăim cu toţii pe aceeaşi planetă, pe care avem datoria să ne elu­cidăm in comun problemele“. (Continuare în pag. a II-a) SPORT • în runda a 10-a a turneului international feminin de șah de la Szarvas (Ungaria), Elisabeta Polihroniade a remizat cu Koz­­lovskaia (U.R.S.S.). In clasament conduce Kozlovskaia cu 9 p, ur­mată de Elisabeta Polihroniade cu 7 p etc. • Rezultate înregistrate in cam­pionatul de fotbal al U.R.S.S. Spartak Moscova — Torpedo Mos­cova 2—0 ; Dinamo Kiev — Nal­e Baku 3—1 ; Ararat Erevan — Di­namo Tbilisi 3—0 ; Zenit Lenin­grad Torpedo Kutaisi 2—0 Fruntașă a clasamentului este Di­namo Moscova cu 22 p, urmată de Dinamo Tbilisi cu 21 p etc. • Boxerul George Foreman (campion olimpic la cal. grea la Ciudad de Mexico) şi-a insei în palmares cea de a 18-a victoria înainte de limită ca profesionist El l-a învins la Philadelphia, prin k.o. in prima repriză pe Roger Rusell. • Intilnirea dintre selecţionate­le feminine de atletism ale Iu­goslaviei şi Italiei, desfășurată la Zenica (Iugoslavia) a revenit oas­petelor cu scorul de 78—68. • Explozia a fost provocată de dereglarea a două­­ pozitive minuscule Să cauţi un vinovat printre opt milioane de suspecţi... Iată misiunea care a fost încredinţată, în primăvara aceasta, după eşecul misiunii lunare „Apollo-13", comisiei de anchetă a Administraţiei naţionale americane pentru aeronautică şi cercetarea spa­ţiului cosmic (N.A.S.A.) , să identi­fice, printre cele opt milioane de piese care alcătuiesc ansamblul „A­­polio“, pe cea care a cauzat acci­dentul. La cercetări au participat 300 de specialişti din numeroase uzine şi laboratoare. Au muncit două luni, au făcut peste o sută de tipuri de experienţe, au trecut prin multe (Continuare în pag. a IV-a) I I I I i ...ȘI TâMFUL FIMESC AL DE&TlftD^RII

Next