Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)
1970-07-22 / nr. 5260/1
RESPONSABILITATE, CONCENTRARE, MĂIESTRIE... INDUSTRIA LA CONFLUENTA PREZENTULUI CU VIITORUL Electronica in actiune ! Interlocutorul nostru de azi este inginerul Ilie Papadache, specialist in domeniul automatizărilor, autor de cărţi, consilier la institutul de cercetări şi proiectări pentru automatizare. L-am abordat pe o temă la ordinea zilei — calculatoarele electronice — înscrisă recent şi pe agenda unei prestigioase consfătuiri !v—Nu vă vom întreba, tovarăşe consilier, care sunt explicaţiile de ordin general ale actualităţii calculatoarelor. Am dori, pentru început, să cunoaştem gradul de extindere la care au ajuns aceste „abacuri automate“ pe plan mondial. — Cifra de aproximativ 90 000 este, cred, în măsură să furnizeze o imagine reprezentativă. .90 000 de calculatoare înseamnă, in principiu, 90 000 de posturi operaţionale la nivel de comandă, fie în activităţile de gestiune, fie în cele tehnologice şi ştiinţifice. Putem aprecia că utilizarea calculatoarelor a devenit in lumea modernă un fapt convenţional. Este adevărat, însă, că sfera lor cea mai întinsă nu se află deocamdată în operaţiunile cu caracter tehnologic propriuzis, ci in cele de gestiune. Faptul se explică prin volumul imens de muncă pe care îl reclamă aceste din urmă operaţiuni. Dar utilizările industriale şi de laborator ciştigă teren de la un an la altul. — Se pare că asistăm la unul din procesele definitorii ale actualei revoluţii tehnico-ştiinţifice. Denumirile atribuite realităţii contemporane se referă şi la o „epocă a automatizării“. Prin ce se caracterizează momentul pe care îl străbatem ? — Prin perfecţionări care, chiar sub raport intrinsec, ţin de domeniul spec- Paul Lampert (Continuare în pag. a IIl-a) tehnico-ştiinţifice, organizată de Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor, în colaborare cu alte instituţii şi organisme specializate. Noua construcţie care întregeşte clădirea Universităţii a intrat în ultima fază a execuţiei. Se montează acoperişul, urmind să se execute zidăria exterioară. r IIII 1 ! F iind o temă întotdeauna... la modă, fie-ne îngăduit să încercăm oarecare consideraţii de principiu plecind de la noţiuni pe care le folosim zilnic: modem, modernism, modă. Modernismul are implicaţii de structură, moda, în multiplele manifestări — păstrind consideraţia cuvenită pentru locul ei in viața oamenilor. APROFO DE. ! MODA! VIRGIL BRÃDÅTEANU printre altele— ca expresie a dorinţei de noutate — poartă mai mult semnificaţii de asociere. Este grăitoare chiar relaţia noastră, transcrisă în cuvinte cu noţiunile şi chiar cu funcţiunile; spunem despre cineva că este modern, ceea ce implică un conţinut, în timp ce moda nu-şi poate permite să părăsească suprafaţa, de aceea spunem doar că omul este în pas cu moda, ceea ce presupune o ,,asociere la“... Noţiunea de modernitate înglobează şi moda, dar sfera ei este nemăsurat de amplă, în timp ce aceea a modei e limitată şi foarte variabilă, în funcţie nu totdeauna de factori importanţi. Modernitatea rezultă în general dintr-o atitudine conştientă faţă de viaţă; existenţa „la modă“ sau „în modă“ îşi are expli(Continuare în pag. a 15-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI**AI ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5260/14 PAGINI 30 BANI Miercuri 22 iulie 1970 O INIŢIATIVĂ NUMAI PE VALORIFICATĂ JUMĂTATE Am asistat, cu puţin timp in urmă, la deschiderea unei expoziţii de invenţii-inovaţii. Participante — 22 de cercuri ale inovatorilor din sectorul 7. Buchetul de cifre, oferit încă de la intrare, constituie o convingătoare argumentaţie asupra avîntului pe care l-a luat în ultimii ani mişcarea inovatorilor, asupra substanţialei eficienţe economice rezultate. Cele 615 inovaţii şi raţionalizări aplicate în anul care a trecut în întreprinderile din sectorul 7 au determinat obţinerea unor economii de peste 36 000 000 lei. Pentru 1970, angajamentele vizează cote superioare, prin aplicarea unui număr mai mare de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. Astfel, după cum informează graficele expuse, se prevede, printre altele, o creştere a productivităţii cu 1 la sută, îmbunătăţirea coeficienţilor de folosire a maşinilor şi de utilizare a timpului de lucru. La confluenţa tuturor acestor căi de dinamizare a producţiei, consemnam eficienţa totală antecalculată — circa 60 milioane de lei. Preliminarea unor rezultate atît de consistente arată că, în sectorul 7 se acordă o deosebită, atenţie mişcării de inovaţii, această importantă pirghie de ridicare a nivelului tehnic al producţiei, implicit a productivităţii. Prin intermediul expoziţiei deschise la clubul I.S.B. — sub auspiciile Consiliului sindical al sectorului 7 — luăm cunoştinţă de o parte a celor mai importante invenţii, vnbra Gabriela Bucur (Continuare în pag. a IV-a) PE MARGINEA UNEI EXPOZIŢII DE INVENŢIINOVAŢII CARNETUL DE ACT FACULTATIV? Un document important faţă cu sechelele birocraţiei Să pornim de la un fapt divers : Grigore C. Ion a fost angajat la uzina „Electroaparataj“ la 28 septembrie 1968, lucrând în secţiile „construcţii metalice“ şi „piese mecanice“. La începutul acestui an, s-a prezentat să lucreze la uzina „23 August“ care avea nevoie de lucrători în calificarea sa. Aici, însă, i s-a cerut, conform prevederilor legale, carnetul de muncă, dar întreprinderea unde lucrase aproape doi ani de zile, nu i-l putea elibera. De necrezut, și totuși adevărat ! întreprinderea, care conform legii ar fi trebuit să întocmească, în termen de 30 de zile de la angajare, acest document de bază, al activităţii oricărui salariat, carnetul de muncă, a purces la operaţia respectivă, nu prea complicată, abia după intervenţia Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale de pe lingă Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Şi acesta nu este un caz izolat. Se ştie că acest carnet de muncă este actul indispensabil salariatului, de care legea leagă drepturi esenţiale. Durata concediului de odihnă, stabilirea dreptului la pensie, fixarea ajutoarelor materiale pentru incapacitate temporară de muncă, încadrările în funcţii, acordarea sporului pentru vechime neîntreruptă în cadrul aceleiaşi unităţi — toate sunt în relaţie cu menţiunie făcute în carnetul de muncă. Este de la sine înţeles că în alcătuirea documentului, erorile sau înregistrările neglijente se pot repercuta cu efecte negative asupra angajatului. Ne spunea inginerul Andrei Popa, directorul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a municipiului Bucureşti . C. Toader V. Voiculescu (Continuare în pag. a III-a) CAUZELE ACCIDENTULUI DE LA BORDUL NAVEI, APOLLO-13" anticipări Agenda viitorului an şcolar Anul de învăţămînt 1970/1971 aduce o seamă de noutăţi : generalizarea învăţămîntului de 6 ani, debutul clasei a X-a a şcolii generale, prima promoţie de absolvenţi ai liceelor industriale, definitivarea conturului liceului de cultură generală, al cărui plan a fost amplu dezbătut de către cadrele didactice din ţară. Conţinutul şi complexitatea acestor elemente noi pun în faţa factorilor educaţionali probleme de mare responsabilitate, de rezolvarea cărora depinde, în mare măsură, reuşita deschiderii şcolilor. • După experimentarea pe scară largă, timp de 2 ani, a începerii clasei I la 6 ani, în toamnă vor fi cuprinşi în şcoală, obligatoriu, toţi copiii care împlinesc, pînă la 15 septembrie, vîrsta de 6 ani. Pentru noua promoţie de „boboci“ şi pentru cei care vor fi în clasele a II-a şi a IlI-a, au fost elaborate noi planuri de învăţămînt, se tipăresc manualele destinate cu precădere acestei categorii de elevi. Programele, în mare parte noi, asigură o mai judicioasă distribuire a Ileana Barbu (Continuare în pag. a II-a) Care este cheia .... formării personalitâtii ? Acad. SABBA ŞTEFĂNESCU: Să-ţi gospodăreşti cu chibzuinţă forţele“ — îşi mai face loc, ici şi colo, ideea că specializarea înseamnă izolare , că a te dedica unei discipline presupune tăierea contactului cu celelalte arte, cu celelalte ştiinţe. Un raport de aproape 1000 de pagini prezintă — Răspund cu un exemplu. Oswald, marele fizician şi chimist, a fost rugat cindva să indice criteriile după care să fie recrutaţi dintre tineri, cei mai apţi pentru trimiterea la specializare. Spre stupefacţia celor ce i-au solicitat opinia, cel întrebat a spus că în nici un caz pentru matematici să nu fie selecţionaţi cei ce buchisesc doar matematicile , să nu cumva să facă eroarea de a trimite la fizică pe cei ce au ferfeniţit numai manualul în cauză...______________________ — ...Răspunsul e, într-adevăr, original... — N-am terminat : părerea savantului era ca, pentru specializare, să fie recrutaţi studenţii care vădesc interes real pentru mai multe lucruri. Tineri care citesc mult şi in afara domeniului preferat. Oameni preocupaţi şi de altceva din afara specialităţii. La ideea aceasta subscriu. Adevăratul specialist se formează dintre cei înclinaţi să cunoască mult şi din ramuri variate. Unul care nu e amator de cultură n-are ce căuta în ştiinţă, fiindcă nu va putea face nimic. Şi precizez : cultură pe care o înveţi nu pentru că ţi se cere la examene (şi pe care n-o reţii, fiindcă nu-ţi place), ci o cultură spre care tinzi deliberat, de care simţi că ai nevoie. — Sunt de acord cu dv. că un curs oarecare, tocit impersonal şi din obligaţii şcolare, doar pentru a obţine o notă de trecere, nu înseamnă nici o agoniseală. Dar nu credeţi oare că, în stimularea interesului pentru cultura generală profundă, şcoala ar trebui să întreprindă mai mult ? — Cîteodată, noi, profesorii, ne întîlnim cu situaţii destul de neplăcute. La clase înalte constaţi că nu se cunosc unele lucruri elementare. Şi te întrebi: cum e posibil ? Ei bine, răspunsul stă in insuficienta stimulare a atenţiei pentru unele discipline. La matematici, de pildă, se fac uneori probleme fără pic de aplicaţie şi mulţi sunt contrariaţi : de ce facem asta ? Or,curiozitatea pentru ceva e necesar să fie vădită. —• Dumneavoastră cum lucraţi cu studenţii ? — Ceea ce consider deosebit de util — şi am destui ani de catedră — e ca încă din timpul orei, cursul să fie asimilat. Nu sînt de acord să se ia notiţe în grabă, cu grija de a nu scăpa un cuvînt şi să se priceapă puţin din expunere. Eu ştiu că acasă nu se mai descifrează cine ştie ce. De aceea, am urmărit — aproape şcolăreşte — să ţin expuneri clare, cursul să fie limpede, priceput pe cit posibil de toţi. La începutul lecţiei, scriu pe tablă planul, ca la şcoala primară , oricine din sală, conform schemei, ştie despre ce vorbesc, unde mă aflu, care e progresiunea ideilor. Avantajul e că se rămîne încă din oră cu esenţialul, studentul are o idee mai clară despre ceea Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a 11-a) II Viitori specialişti în industria uşoară, studenţii din fotografie, aflaţi la practică la Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti, ascultă explicaţiile date de maistrul Gh. Dumitru cu privire la modul de funcţionare a maşinii de tricotat din secţia 8 interloc. Un petiţionar oarecare... Un petiţionar se prezintă în audienţă la directorul IAL Cotroceni. Obiectul vizitei reclamă măsuri urgente : a început repararea imobilului şi omul constată — o dată cu aceasta — că o seie de lucrări importante nu figurează în deviz, că altele nu se fac aşa—cum—trebuie... Directorul ascultă cu atenţie, iar rezoluţia d-sale promite ferm : „Tov. Cunescu, în 48 de ore !“ şi dacă lucrările solicitate sunt necesare şi cad în sarcina IAL să se dispună în consecinţă. Să fiu informat de soluţionare în 48 de ore. Data : 14 iulie. Semnează : Gh. Rizea. Cele 48 de ore au trecut... Astăzi, cînd petiţionarul s-a adresat redacţiei şi cînd redacţia, la rîndu-i, îşi propune să vadă ce s-a întîmplat, e 17 iulie... Bat la uşa serviciului de proiectări al IAL-Cotroceni şi intru întrebînd : „Tovarăşul Cunescu, vă rog...“ — Eu sînt, vă rog să aşteptaţi... N-am cum să-l văd la chip pe şeful serviciului de proiectări, fiindcă nici d-sa n-a fost curios să mă cunoască. Vorbele ce mi-au fost adresate au descris un semicerc:" pornind de pe buzele tov. Cunescu, i-au ocolit umerii, oprindu-se apoi, în spatele domniei sale. De fapt, ca să respect adevărul, tov. Cunescu e ocupat. Discută cu un petiţionar. Gazda stă pe scaun, iar oaspetele — rămas In picioare — palpează, din cînd în cînd, marginea biroului, In căutarea unor puncte de sprijin... Eu (deocamdată, o nouă petiţionară) îmi refac echilibrul prin acea clasică pendulare de pe dreptul pe stîngul (şi invers)... La fel face — constat — şi funcţionara care veghează îndeaproape fierberea ibricului cu cafea. Reşoul e leneş, recipientul — voluminos (4 ceşti duble aşteaptă încolonate pe tavă!) dar funcţionara are atîta răbdare şi calm ! De altfel, în afara ei şi cu excepţia noastră, a oaspeţilor, fiecare stă liniştit pe scaunul său (mai sînt şi altele libere !)... Petiţionarul cu sobele, cu iarna, cu acoperişul acoperit cu... fisuri, s-a retras strategic în faţa ceştii care îşi trimitea aromele îmbietoare spre nările tovarășului Cunescu. Eu am rămas. J?ie ce-o fi. Și zic : „în le- Co|||blîa Simionescu (Continuare in pag. a lll-a) V SPOR DE PRODUCTIVITATE 300 LA SUTĂ Grija pentru perfecţionarea tehnologiilor utilizate In procesul de producţie constituie una din preocupările principale ale colectivului uzinei „VULCAN“. Consemnăm ultima realizare în acest domeniu — executarea unui dispozitiv mecanizat pentru înfăşurat serpentina din ţeavă la cazanele tip Vuia de 1 şi 3 tone abur/oră. Eficienţa economică a noului procedeu este deosebit de ridicată — productivitatea muncii creşte de 3 ori, în condiţiile exploatării cuptorului de încălzit ţevi la parametri superiori. Excursii peste hotare In trimestrul IV La __sediul agenţiei O.N.T. din calea Victoriei nr. 100 au început înscrierile pentru excursiile peste hotare în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, astfel : R.P. BULGARIA, pentru 2 şi 4 zile cu autocarele şi pentru 2 zile pe itinerarul Russe — Varna — Russe ; R. P. BULGARIA — R.S.F. IUGOSLAVIA cu trenul pentru 6 zile pe ruta Sofia — Belgrad ; R. S. CEHOSLOVACA, cu trenul pentru 8 zile ; R. P- POLONA, cu trenul pentru 7 şi 10 zile ; R. P. UNGARA, pentru 6 zile cu trenul la Budapesta şi Estergon și pentru 5 zile la Budapesta ; R.P. UNGARA — R.S.F. IUGOSLAVIA — R.IL BULGARIA, 8 zile cU trenul pe ruta Budapesta — Belgrad — Sofia ; UNIUNEA SOVIETICA, 5 zile cu avionul pe ruta Leningrad — Moscova, 8 zile cu trenul pe ruta Chişinău — Odesa, 7 zile cu trenul la Cernăuţi, 16 zile cu trenul plus avion pe ruta Kiev — Leningrad — Riga — Moscova, 11 zile cu trenul pe itinerarul Chişinâu — Kiev — Moscova, 9 zile cu trenul la Chişinău şi Moscova. La cererea Întreprinderilor, Instituţiilor şi şcolilor se organizează excursii şi pe alte itinerare. „Vara in poezia lui George Bacovia" Aceasta este tema sterii muzeale ce va avea loc la muzeul „George Bacovia“ mîine, la ora 18. Seara va debuta cu o prezentare a marelui poet făcută de criticul Mihail Petroveanu, după care membrii cenaclului „Bacovia“ vor recita din proprii literar creaţii la telefon Karlovy-Vary „■w ... . . ».«Slk'tfc» Întîlniri cu România la Festivalul internaţional al filmului In sugestivul afiş pe care l-a dedicat ediţiei 1970 a Festivalului cinematografic internaţional de la Karlovy Vary, graficianul ceh Horavek şi-a imaginat globul pămîntesc ca pe un cap adîncit în meditaţie, odihnind pe tipsia unei palme. Meditaţia s-a dovedit, intr-adevăr, o permanenţă încă din primele zile ale festivalului, în filmele prezentate, în confruntarea diferitelor curente şi idei ale celor 22 de cinematografii angajate in concurs. Exprimînd starea de spirit generală, unul dintre membrii juriului, cunoscutul scriitor englez James Aldridge, ne-a declarat : „Festivalul ne poate spune ceea ce gîndeşte in prezent omenirea despre sine... ne poate da noi puncte de vedere asupra noastră şi ne poate aminti că trăim cu toţii pe aceeaşi planetă, pe care avem datoria să ne elucidăm in comun problemele“. (Continuare în pag. a II-a) SPORT • în runda a 10-a a turneului international feminin de șah de la Szarvas (Ungaria), Elisabeta Polihroniade a remizat cu Kozlovskaia (U.R.S.S.). In clasament conduce Kozlovskaia cu 9 p, urmată de Elisabeta Polihroniade cu 7 p etc. • Rezultate înregistrate in campionatul de fotbal al U.R.S.S. Spartak Moscova — Torpedo Moscova 2—0 ; Dinamo Kiev — Nale Baku 3—1 ; Ararat Erevan — Dinamo Tbilisi 3—0 ; Zenit Leningrad Torpedo Kutaisi 2—0 Fruntașă a clasamentului este Dinamo Moscova cu 22 p, urmată de Dinamo Tbilisi cu 21 p etc. • Boxerul George Foreman (campion olimpic la cal. grea la Ciudad de Mexico) şi-a insei în palmares cea de a 18-a victoria înainte de limită ca profesionist El l-a învins la Philadelphia, prin k.o. in prima repriză pe Roger Rusell. • Intilnirea dintre selecţionatele feminine de atletism ale Iugoslaviei şi Italiei, desfășurată la Zenica (Iugoslavia) a revenit oaspetelor cu scorul de 78—68. • Explozia a fost provocată de dereglarea a două pozitive minuscule Să cauţi un vinovat printre opt milioane de suspecţi... Iată misiunea care a fost încredinţată, în primăvara aceasta, după eşecul misiunii lunare „Apollo-13", comisiei de anchetă a Administraţiei naţionale americane pentru aeronautică şi cercetarea spaţiului cosmic (N.A.S.A.) , să identifice, printre cele opt milioane de piese care alcătuiesc ansamblul „Apolio“, pe cea care a cauzat accidentul. La cercetări au participat 300 de specialişti din numeroase uzine şi laboratoare. Au muncit două luni, au făcut peste o sută de tipuri de experienţe, au trecut prin multe (Continuare în pag. a IV-a) I I I I i ...ȘI TâMFUL FIMESC AL DE&TlftD^RII