Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)
1970-09-21 / nr. 5311
Concursul şi Festivalul international „GEORGE ENESCU“ ■ ■ Consemnînd, la începutul lunii iulie, cele două concerte ale Filarmonicii „George Enescu“ Susţinute sub conducerea şefului de orchestră american George Byrd şi reunite sub titulatura generală „Jazul în muzica simfonică“, remarcam că, de la primul lor contact, dirijorul oaspete şi instrumentiştii primei noas- t tre formaţii simfonice au stabilit între ei acea ambianţă de încredere şi stimă reciprocă ce condiţionează ţinuta ridicată a unui concert. Iată că, printr-un concurs neaşteptat de împrejurări — provocat de absenţa fortuită a dirijorului Wolfgang Sawallisch de la concertele programate în cadrul Festivalului — s-a ajuns la o nouă întîlnire a lui George Byrd cu orchestranţii Filarmonicii. Este un prilej de întărire a primei noastre impresii, cu atît mai semnificativă, cu cît, de această dată, programul a cuprins lucrări pretenţioase ale repertoriului simfonic consacrat, în măsură să permită definirea clară a personalităţii unui muzician-dirijor. De la început, o surpriză , deşi prea puţin familiarizat cu problematica creaţiei lui Enescu, George Byrd a sesizat cu o remarcabilă acuitate expresia spiritualizată cerută de partitura Suitei I pentru orchestră, începînd cu intonaţiile dornite, de o simplitate redusă la esenţă, ale Preludiului la unison, şi pînă la atmosfera de eroică încleştare a Finalului, Suita a fost parcursă cu o nedezminţită înţelegere a universului sonor enescian. !!!: O execuţie avîntată a Simfoniei a II-a de Brahms, cu unele accente zvîcnite, dar în ansamblu cu o concepţie bine conturată a opoziţiilor dramatice, a demonstrat apoi afinitatea dirijorului cu marele repertoriu simfonic al romantismului tîrziu. Solist, în Concertul de violoncel de Dvorak, a fost Radu Aldulescu, mereu impresionant prin radiaţia intensă a cîntului său, depănînd cu nobleţe, distincţie şi căldură expresivă, firul simplu şi direct al lirismului dvorakian, cu inflexiunile sale de „negru spiritual“ şi de vechi melodii din Boemia. Aseară, cu ocazia repetării concertului, ni s-a oferit agreabila surpriză a prezenţei solistice a vestitului flautist Jean-Pierre Rampal — în locul lui Valentin Gheorghiu, devenit indisponibil în ultimul moment -1, într-una din paginile de bază ale repertoriului său, Concertul nr. 1 în Sol major de Mozart. Ca şi la recital, Rampal ne-a captivat prin interpretarea sa, în acelaşi timp, strălucitoare şi poetică, valorificată într-o lucrare plină de graţie şi eleganţă. Dincolo de asemenea calităţi fundamentale cum sînt suflul, tehnica, precizia ritmică, Rampal posedă acel gust artistic desăvîrşit, datorită căruia prezenţa sa pe podiumul de concert echivalează întotdeauna cu o sărbătoare a artei muzicale. Aşa a fost şi aseară, în fermecătorul Concert care a prilejuit deopotrivă triumful lui Mozart și al lui Rampal. E. Elian uții BURD-AIDULESCU-RAMPAL BALETUL DIN LENINGRAD QUOD ERAT DEMONSTRANDUM... DUPĂ SUCCESUL crescînd al primelor două spectacole, seara de recital încununează un turneu de prestigiu, prezenţă de prim ordin a acestui Festival „George Enescu“. Venisem la recitalul de selecţiuni coregrafice, cu sentimentul reîntîlnirii unor interpreţi a căror cunoştinţă depăşise fazele surprizelor. Desigur, de la lectura programului, înţelesesem că vom asista la o demonstraţie completă a forţelor artistice ale dansului leningrădean. Şi intr-adevăr, demonstraţia măiestriei a strălucit prin valoarea unei tradiţii vii, creatoare. Nume ilustre de dansatori „stele“ ne-au oferit ceea ce se poate realiza mai bine într-o paradă caleidoscopică de stiluri şi maniere ale dansului. Clasicul şi dansul de caracter, pantomima şi plastica de expresie se îmbină într-un tot de firească eleganţă, îmbrăcînd nuanţa simbolică a unui mare talent colectiv. „Chopiniana“, suită coregrafică desprinsă din albumul ilustrat al dicţionarului de dans clasic, s-a desfăşurat în limitele unei formule în care personalitatea lui Fokin predomină. Reîntilnirea cu Gabriela Komieva şi Serghei Vikulov, învăluiţi în vaporoasele volute ale grupului de dansatoare, nu este lipsită de un fior romantic cehovian. O revelaţie, pentru cei care încă nu o cunoşteau, a fost Alia Sizova, solista dramaticei pantomine „Simfonia Leningradului”, imn închinat eroismului. Patetic, dar justificat muzical de tensiunea partiturii lui Şostakovici, tabloul dă o replică expresionistă, cu secvenţe puternic conturate, elegiei chopiniene. Dar, după aproape două ore de spectacol de abia începea „parada“ vedetelor. Irina Kolpakova şi Vladen Semenov, cuplul fragmentului din „Spărgătorul de nuci“, reiterează succesul din „Giselle“, în compania unui fastuos grup de prinţi şi prinţese descinşi din basmele de demult. Insolită, apariţia în continuare a unei „Baba Yaga“ (muzica de Musorgski) transpune această atmosferă de basm in lumea fantasticului, Viktor Fedotov explorînd cu virtuozitate dimensiuni spaţiale irealizabile parcă. De altfel, acest spaţiu scenic apare, de la un solist la altul, un material viu, care este mînuit cu dezinvoltura filmelor de trucaj. Aleksandr Pavlovski, Boris Blankov, Mihail Barîşnikov — favoritul publicului bucureştean — execută zboruri de o fantezie uimitoare şi captivantă. Iar Irina Kolpakova, Nina Gaexe, Elena Efteeva adaugă unor asemenea evoluţii graţia şi virtuozitatea comparabilă cu strălucitoare arii de coloratură. Desprindem din multitudinea de prezenţe ale programului şi două personalităţi interpretative ce trec pragul dansului, spre un limbaj de o expresie actoricească impresionantă — Alla Osipenko, celebra „zînă verde“ a Florii de piatră — şi Valeri Panov, un arlechin în care Marcel Marceau şi Chaplin capătă graţia lui Serge Lifar. Dar arta ansamblului „Kirov“ nu uită frumuseţile dansului popular. Un fragment din „Gaganeh" şi o scenă din „Măcelul din Zaporoje“ (muzica Soloviov- Sedoi) ne-au adus într-un iureş demn de Ansamblul Moiseev, culori şi ritmuri spectaculoase, prezentate cu vervă inegalabilă. Am simţit, pe măsură ce se desfăşura recitalul, că prin acest program, oaspeţii au dorit să arate un tablou complet al muncii şi posibilităţilor lor. Mai bine zis, să demonstreze că arta dansului care are în Leningrad o glorioasă tradiţie, nu-şi desminte faima. Ceea ce s-a şi demonstrat... Grigore Constantinescu Orchestra „GaSparo da Sslo“ Ultimul concert de muzică de cameră din actuala ediţie a Festivalului „George Enescu“ a fost susţinut de Orchestra de cameră a Festivalului Internaţional din Brescia şi Bergamo („Gasparo da Salo“). Purtînd numele unui vestit lutier, primul din seria celor care mai tîrziu va conferi faima constructorilor de viori din nordul Italiei (Amati, Stradivari, Guarneri), ansamblul valorifică literatura veacurilor trecute, stimulată tocmai de înflorirea acestei arte. Secolul al XVIII- lea italian a jucat un rol decisiv în conturarea genurilor instrumentale — concerte, concern grosst, sonate — şi muzica acelei vremi, departe de a avea caracter arheologic, trăieşte prin nepieritoare valori componistice. Cîteva din aceste capodopere au alcătuit programul orchestrei „Gasparo da Salo" (duminică, după amiază, la Ateneul Român), Grupului fundamental al corzilor i se alătură, după nevoile partiturii, cîţiva suflători. Sunetul rotund, catifelat şi dulce al streichului, acurateţea in intonaţie şi acordaj, echilibru dintre părţi, sonoritatea topită, ca de orgă, de un deosebit efect a suflătorilor, iată calităţi cărora, dacă le adăugăm o remarcabilă rigoare şi sobrietate a stilului căpătăm o imagine a virtuţilor acestui colectiv. Animatorul său, Agostino Orizio, apare ca un dirijor exact şi interiorizat, ponderat în gestu-i clar şi expresiv. Programul pe care l-a ales a cuprins concerte de Vivaldi (trei la număr), un „concerto a quattro" de Locatelli şi o cantată de Bonporti. In cea din urmă am ascultat-o pe soprana Ida Bormida-Pedrini, o voce bine pozată şi intonată, cu o expresie pătrunsă de autenticitate stilistică. Toţi instrumentiştii care fac parte din grupul concertino — şi care au deci rol solistic — ar menta să fie menţionaţi pentru contribuţiile lor, realizate la nivel superior şi cu un gust impecabil ; ne vom mărgini a-l nota doar pe Giulio Franzetti, prima vioară (simplu şi răscolitor în Adagio de Locatelli). Orchestra de cameră „Gasparo da Salo“, deşi tînără (fiinţează din 1964) înregistrează astfel un îndreptăţit succes, pentru că muzica pe care o face este plină de dăruire, vibrantă. Petre Codreanu O PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE INTERNAŢIONALĂ (Urmare din pag. I) fiind vorba de o investigare pe verticală a creaţiei literare din acest veritabil bazin de străveche civilizaţie. In centrul dezbaterilor la prima tematică a stat raportul prof. Robert Escarpit, (unul dintre animatorii congresului), intitulat „Le littéraire et le sociale“, în care s-a preconizat, între altele, întemeierea unor discipline dintre cele mai importante pentru cunoaşterea multilaterală a relaţiilor ce se stabilesc între consumatorul de cultură şi opera literară. Este vorba de sociologia cârţii, psihosociologia lecturii şi sociologia operei literare. Fără a intra în amănunte de obiect, metodă, perspective, putem reţine noutatea însăşi a discutării unor asemenea probleme, neglijate în trecut. — După cite am aflat, prezenţa românească la Bordeaux a fost dintre cele mai impunătoare. In ce a constat efectiv participarea ? — Spaţiul nu ne permite să ne referim, fie cît de succint, la conţinutul comunicărilor (majoritatea lor sînt publicate în nr. 3/1970 al „Revistei de istorie şi teorie literară“). Pentru exemplificare, menţionez pe cele intitulate : „Eul creator ca izvor al comunicării poetice şi al sociologiei literare“ de Liviu Rusu ; „Literatura română veche in cadrul culturii mediteraneene“ de Ion Zamfirescu ; „Aspecte ale fabulei esopice în cîteva literaturi europene” de I. C. Chiţimia ; „Opera literară corelaţie socială“ de M. Novicov ; „Condiţii favorabile unei noi retorici“ de Vera Călin, la care se adaugă contribuţiile, pe diverse alte teme, aparţinînd lui Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Tatiana Nicolescu şi Stan Velea. In afara participării noastre la dezbaterile pe marginea problemelor abordate, menţionez că una dintreşedinţele pe secţii a fost prezidată de prof. I. C. Chiţimia. Personal am vorbit despre „Relaţia literatură-societate în concepţia criticii şi teoriei literare româneşti“ şi am prezentat un raport asupra colaborării româneşti la „Tratatul de istorie a literaturilor europene“. — în ce fază se află monumentala sinteză ? — La ora actuală se pregătesc volumele preliminare, în mai multe centre naţionale : „luminismul” (Franţa şi Ungaria) ; „Romantismul“ (Canada) ; „Naturalismul“ (Olanda) ; „Avangarda“ (Cehoslovacia) ; „Expresionismul” (S.U.A.) ; „Bazele folclorice ale literaturilor sud-est europene“ (România). Menţionăm că partea referitoare la literatura română, din cadrul ultimei teme, a fost deja realizată. Specialiştii noştri mai colaborează la „Dicţionarul internaţional de termeni literari” (elaborat sub conducerea lui R. Escarpit), precum şi la capitolele privind romantismul şi folclorul ; stilistica naturalismului ; avangarda românească şi expresionismul în România, întrucît şi monografia generală despre expresionism este încheiată, putem spune că, în ceea ce ne priveşte, contribuţia la elaborarea acestei impresionante sinteze este pozitivă. Manifestari la Universitatea populară • Universitatea populară București organizează astăzi, la ora 10, in sala Dalles (bd. N. Bălcescu nr. 18), in cadrul cursului „Cadran politic mondial“, conferinţa intitulată „Din nou despre Orientul Apropiat“ susţinut de ziaristul Z. Florea. Va urma un film artistic. • Tot la Universitatea populară (în sala Dalles) va avea loc miine, ora 10, în ciclul „Mari manifestări muzicale“ o intîlnire cu laureaţii Concursului şi Festivalului „George Enescu". Afişul cinematografic al lunii octombrie DINTRE peliculele ce vor urma să intre pe ecrane în octombrie atrage atenţia în mod deosebit „Omul ras in cap" al regizorului belgian André Delvaux (al cărui „Intr-o seară un tren" am avut prilejul să-l vizionăm), peliculă distinsă cu Premiul tinerei critici la Festivalul de la Pesaro (1906) şi cu Marele premiu „Khalimer“ la Festivalul tînărului cinematograf de la Hyéres (1960). Iată ce spune, printre altele, despre el renumitul critic francez Marcel Martin : „întregul film este un vis, un coşmar trăit din interior de către protagonist, desigur, dar şi de spectatorul impresionat de o stranie şi irezistibilă vrajă in faţa acestei lumi goale şi tăcute prin care trec ca nişte fantome fiinţe însufleţite de un misterios determinism. André Delvaux se revendică net din cultura flamandă şi romanul lui Johan Daisne pe care-l adaptează aparţine acestei literaturi flamande legate de obsesii fantasmagorice". Tot o lume particulara, intimă, abordează şi maghiarul György Revesz in ecranizarea „Călătorie in jurul craniului meu“ după romanul omonim al lui Figyes Karinthy. Film construit după logica aparte a unei memorii traumatizate, cu acelaşi ton sarcastic demonstrat de regizor în celelalte opere ale sale, el îmbină fericit elementele reale cu ficţiunea. încă o ecranizare se află înscrisă pe afişul lui octombrie; este vorba de „Aurul", după o carte de Boris Polevoi (care, de altfel semnează și scenariul filmului), în regia lui Damir Viatkci-Berejnîh care declară, printrealtele : „Aceasta este cea de a treia adaptare a mea după operele lui Boris Polevoi. Ele mă farmecă prin autenticitatea lor“. O NOTA APARTE In peisajul cinematografic al lunii viitoare îl face, fără îndoială, „Departe de lumea dezlănțuită“ al controversatului realizator John Schlesinger. Avînd ca protagonistă pe Julie Christie — lansată de același regizor în „Darling“ (dar pe care noi am avut prilejul s-o admirăm în „Billy mincinosul") şi devenită vedetă peste noapte, considerată actriţareprezentant a tinerei generaţii , filmul prilejuieşte, printre altele, un adevărat recital actoricesc. Evocările istorice vor fi reprezentate de „Impostorii", filmul maghiarului Felix Mariassy şi „Greşeala regelui“ de cehoslovacul Oldrich Danek. LA CAPITOLUL COMEDII pot fi înscrise ,,Frunza de viţă" al aceluiaşi Felix Mariassy, „Hibernatus“ (cu Louis de Funés protagonist şi coautor la scenariu alături de Jean Bernard-Luc) şi „De şapte ori şapte“ in regia lui Michele Lupo. Vor mai fi proiectate un basm cinematografic al regizorului Alexander Rou — un adevărat maestru al genului (vom mai aminti, semnate tot de el, „Palatul de cleştar“, „Cenuşăreasa“, „In noaptea de ajun“, „Împărăţia oglinzilor strimbe“) — intitulat „Frumoasa Varvara“ şi un western — ,,100 de carabine“ — realizat de americanul Tom Gries, cu Raquel Welch şi Jim Brown în rolurile principale. TOT LUNA VIITOARE spectatorii vor mai avea prilejul să vizioneze şi două pelicule realizate cu participarea studioului „Bucureşti". Este vorba de coproducţia studiourilor din Bucureşti — Budapesta — Bratislava dedicată lui Gheorghe Doja şi intitulată „Sentinţa“ din regia lui Ferenc Kosa (printre actorii români înscrişi pe generic amintiţi pe Gheorghe Mottol, Nicolae Radu, Gheorghe Dinică, Maria Clara Sebök) şi de filmul ,,Ultimul mohican“, realizat de Pierre Gaspard-Huit şi Sergiu Nicolaescu, o ecranizare după romanul lui Fenimore Cooper. Un eveniment cinematografic deosebit îl va constitui Gala filmului din R.D. Germană in cadrul căreia vor fi proiectate peliculele „Hei tu“ de Rolf Römer şi „Ai grijă de Suzy“ de Klaus Gendries. Omul ras în cap în regia belgianului André Delvaux De-a piraţii.. Ieri dimineaţă am văzut primul spectacol al noii stagiuni. Un spectacol pentru copii : Comoara din insula piraţilor, adaptare pentru scenă a celebrului roman al lui Stevenson, făcută de Marius Oniceanu şi interpretată de ansamblul teatrului „Ion Creangă”. Mă simt totdeauna foarte bine în mijlocul unui public de prichindei. Cu ei nu e de glumit. Sînt spectatorii cei mai sinceri, cei mai generoşi dar şi cei mai exigenţi, cu reacţiile cele mai spontane, străini de orice convenţie, să-i zicem, mondenă. Nu mi s-a întîmplat la o reprezentaţie cu „maturi“, oricît de proastă, ca la final să nu se bată din palme măcar aşa, de complezenţă. Copiii însă nu aplaudă de politeţe şi dacă nu-i „prinzi« încep să-şi vadă nestingheriţi de ale lor, în locul jocului de-a teatrul, începe propria lor joacă. Cu atît mai mare mi s-a părut curajul lui Ion Lucian (acest pasionat al teatrului pentru cei mici, care de ani de zile le dăruieşte cel puţin jumătate din energia sa creatoare, lipsind publicul celălalt de o bună parte din prezenţa sa actoricească) de a inaugura stagiunea în Sala palatului. Aici, nu numai că avea să facă faţă la trei mii de perechi de ochi şi urechi, dar şi spaţiul printre rînduri e destul de larg pentru a oferi, în caz de plictiseală, destul teren pentru joacă. încrederea lui Lucian în micii prieteni ai teatrului său s-a dovedit întemeiată. Jocul „de la piraţii“ i-a cucerit repede şi doar cîteva momente atenţia s-a risipit, cîţiva puşti lăsîndu-se tentaţi de curse printre fotolii. Asta s-a petrecut mai ales în scenele cînd — datorită şi dificultăţilor dramatizării — acţiunea lîncezea, firul pârtiei » PREMIERA DE IERI pării legîndu-se însă imediat ce peripeţiile lui Jim Hawkins şi ale tovarăşilor săi treceau pe primul plan. Cîteva tăieturi în text, uşor de operat, vor da spectacolelor viitoare, pe toată întinderea, dinamica şi suspense-ul asigurate de regia lui Al. Toscani şi de jocul actorilor, experimentaţi în a simţi pulsul unei săli de copii. Mi-a făcut plăcere să-l revăd după destul de multă vreme pe tînărul actor Grigore Gonţa, afirmat acum cîţiva arci cu atîta succes în rolul lui Troilus din renumitul Troilus şi Cressida al lui Esrig. De data asta, Gonţa şi-a valorificat experienţa cîştigată în acel spectacol-şcoală, lărgindu-şi aria interpretativă pe linia unei comunicări degajate cu sala, făcîndu-l pe Jim să cîştige imediat simpatia copiilor, antrenîndu-i intr-un dialog quasi-permanent. Gonţa a fost simpatic, dezinvolt, sigur de sine, cu excepţia unor scene cînd — tot datorită dramatizării — nu prea avea ce face. Excelente partenere i-au fost Alexandrina Halic şi Luluca Bâlălău, alcătuind un trio proaspăt, cuceritor, plin de haz. Din numeroasa distribuţie se reţin în mod deosebit personajele interpretate de Gh. Vrînceanu, Gh. Angheluţă şi Victor Radovici. Mişcarea de ansamblu e condusă alert. Poate că o mai pronunţată nuanţă de umor în tratarea celorlalţi eroi ai romanului ar condimenta unele momente acum încă puţin trenante. Creatoare de atmosferă, scenografia Elenei Sîmirad Munteanu şi muzica lui Petre Firulescu. Datorită în parte şi lor, jocul „de-a piraţii“ a reuşit. TRAIAN SELMARU / Amuzat şi amuzant, trio-ul Grigore Gonţa, Alexandrina Halic şi Luluca Bălălău, într-o scenă din spectacol. NOUTĂŢI ÎN „VITRINA“ AUTUMNALĂ (Urmare din pag. I) ci şi comod. Geanta sport, din p.v.c., purtată pe umeri, într-o bogată gamă coloristică (roşu, negru, bej, verde) va constitui noutatea sezonului. Bineînţeles că lacul şi pielea naturală îşi vor păstra „locurile“ câştigate. — In încheiere, v-am ruga să ne oferiţi cîteva amănunte despre magazinul dv. de prezentare şi desfacere, din calea Victoriei nr. 20. — Deşi este vorba despre o unitate bine cunoscută, cu o îndelungată activitate, aş include-o totuşi în rîndul noutăţilor. Renovarea generală — atît ca aspect, cît și ca sistem de vînzare — va ajuta cumpărătorul, prin intermediul expunerii libere, să cunoască întreaga gamă sortimentală ce i se oferă. In această ordine de idei, vreau să subliniez receptivitatea deosebită de care a dat dovadă la contractările de toamnă I.C.R.T.I. Bucureşti in acceptarea noii linii a modei ; deci, premisa unui bogat sortiment modern in magazine este creată. Şi pentru că magazinul susnumit reprezintă combinatul nostru, vom încerca — de altfel și in spiritul sugestiilor consemnate într-un articol din ziarul dv., referitor la această unitate — să realizăm o legătură cit mai directă cu cumpărătorii, o prospectare permanentă a cererii. Vom lansa prin acest „pilot“ serii scurte de 100—200 modele de sezon pe care, datorită reorganizării serviciului nostru de creaţie, le vom putea realiza mult mai operativ. Vom avea astfel posibilitatea ca la contractări să prezentăm şi rezultatele unor testări periodice ale vînzărilor. Pot să vă asigur că toate noutăţile anunţate vor fi livrate în cursul trimestrului IV, începînd cu prima jumătate a lunii octombrie. (Urmare din pag. 1) a vieţii“ pot constitui asemenea elemente decăzute moral, pentru sensibilitatea extrem de ascuţită şi gata de a inregistra totul, a progeniturilor noastre ? Aşadar, element la fel de fundamental ca acurateţea raporturilor din sinul familiei, strada trebuie să fie curată şi din punct de vedere moral, căci reziduurile ei devin literalmente nocive pentru tineri. Cît priveşte atmosfera din interiorul casei , e de presupus că avem un vocabular ales, „cenzurat“, gesturi măsurate, civilizate, vestimentaţie — idem , şi mai puţine, dacă nu chiar deloc, aşa-zisele „minciuni convenţionale“ („spune-i, băiatule, că nu-s acasă !“) sau ieşiri violente, „bărbăteşti“, fie doar şi de . .. limbaj. Repet , copiii ne privesc MODEL şi ne judecă, tacit, în permanenţă. Nu ajunge că-i hrănim, că-i îmbrăcăm şi... sfătuim, sîntem datori să le servim drept modele şi de aceea trebuie să fim ... modele.cel mai bun şi eficace „sfat“ rămîne parcă tot exemplul personal. Fără a pierde nimic din prospeţimea raporturilor cu copiii, din încîntarea pe care ne-o produce aureolatul anotimp pe care-l parcurgem, şi nici măcar un gram din farmecul debutului şcolar, să ne controlăm (da, da, acesta-i cuvîntul) necontenit, în aşa fel încît, încet, în copii să se depună tot ce avem noi mai bun (iar ceea ce mai stăruie şi-n noi mai puţin bun, să n-ajungă la ei, să se oprească în „sita“ stăruitorului auto-control). Poate să pară exagerat, însă aceste gînduri mi-au fost trezite de toamna matură instaurată în jurul nostru, acum, cînd 4 000 000 de copii şi adolescenţi au pornit iarăşi pe cărările primăverii lor, cu ghiozdanul în mină. Ion Rădulescu — fochist la Staţia de salvare a municipiului Bucureşti — ne întreabă : dacă una din zilele de sărbători legale cade duminica (anul acesta 23 August) la plata drepturilor de salariu ziua respectivă are regimul de repaus săptămînal (duminica) sau regimul unei zi de sărbători legale. Răspuns. In conformitate cu dispoziţiunile legislaţiei muncii există, în anumite situaţii (cazul angajatului care lucrează în tură continuu), deosebiri cu privire la modul de calcul al drepturilor de salarii între orele prestate în ziua de repaus săptămînal (de regulă duminica) şi orele prestate în zi de sărbătoare legală (1—2 ianuarie ; 1—2 mai ; 23—24 august). In situaţia în care una din datele susindicate cade într-o zi de repaus săptămînal (cum a fost în acest an 23 August) la calculul drepturilor de salarii aferente zilei respective ea e considerată zi de repaus săptămînal. In acest sens este şi avizul Ministerului Muncii. Voiculescu Atanasie ne întreabă care este diferenţa între „subsol“ şi „demisol“ şi dacă reducerea de chirie pentru „subsol“ e aplicabilă şi locuinţelor situate la demisol. Răspuns. In conformitate cu art. 29 al Legii 10/1968, pentru suprafaţa locuibilă (camere de locuit şiholuri) ,situată la subsol, tariful de bază al chiriei se reduce cu 15% (reducerea nu se aplică şi la tariful de bază al dependinţelor)." Textul de lege respectiv, avînd un caracter de excepţie şi referindu-se la subsol, el nu poate fi extins şi la camerele situate la demisol. Legislaţia locativă nu defineşte noţiunile de subsol şi demisol, în atare situaţie urmează a fi folosite definiţia metodologiei elaborate de organele competente in vederea evaluării unor anumite categorii de clădiri. Potrivit acestei metodologii, prin demisol se înţelege cazul la care nivelul pardoselilor se află sub cota trotuarului din jurul clădirii cu cel mult 50% din înălţimea încăperii (dacă peste jumătate din înălţimea încăperii se află sub nivelul solului atunci încăperea respectivă este la subsol). Mai mulţi desenatori tehnici ne întreabă dacă perioada cu un angajat este sau a fost încadrat în funcţia de desenator tehnic constituie vechime în funcţii tehnice, pentru încadrarea ca tehnician sau tehnician principal. Răspuns. In regulă generală perioada cît un angajat a fost încadrat în funcţia de desenator tehnic nu se consideră vechime în funcţii tehnice (utilă pentru încadrarea, menţinerea sau promovarea în funcţiile de tehnician sau tehnician principal). Prin excepţie, potrivit avizului Ministerului Muncii, vechimea pe funcţiile de desenator tehnic sau desenator tehnic principal (funcţii care, în anumite perioade, erau denumite desenator tehnic I sau II, ori desenator constructor) se poate lua în calcul numai pentru completarea stagiului necesar promovării cadrelor cu studii medii (altele decit şcolile tehnice , cazul absolvenţilor liceelor teoretice etc.),pe funcţia de proiectant sau tehnician proiectant (proiectant II sau tehnician II proiectant, înainte de aplicarea noului sistem de salarizare). Fireşte, promovarea respectivă se face conform normelor legale în vigoare numai pe baza verificării cunoştinţelor tehnice. Atragem atenţia că această excepţie (luarea în considerare ca vechime utilă a perioadelor cît o persoană a funcţionat ca desenator tehnic) nu se aplică : — pentru încadrarea (promovarea etc.) In funcţia de tehnician (alta decît proiectant sau tehnician proiectant) unde, de regulă, pentru cei care nu sînt absolvenţi ai şcolilor tehnice etc. se cere — sub rezerva verificării cunoştinţelor tehnice — şi o anumită vechime în funcţii tehnice ; — pentru încadrarea în funcțiile de proiectant principal, tehnician proiectant principal și tehnician principal (pentru care — de regulă — se cere o vechime de 5 ani in funcții tehnice). ABONATIVA LA REVISTA „LUPTA DE CLASA" ORGAN TEORETIC ŞI POLITIC AL C.C. AL P.C.R. •PROBLEME TEORETICE ALE CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE • ECONOMIE POLITICA • ŞTIINŢĂ ŞI FILOZOFIE • SOCIOLOGIE • ISTORIE • LITERATURA ŞI ARTA • PROBLEME ALE VIEŢII INTERNAŢIONALE ŞI ALE MIŞCĂRII COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI MONDIALE • DEZBATERI • OPINII • LECŢII ŞI CONSULTAŢII • RECENZII • NOTE. Tematică variată. Abordarea problemelor actuale ale teoriei marxist-leniniste, ale politicii Partidului Comunist Român face din revista „Lupta de clasă" un instrument util şi la indemîna activiştilor de partid şi de stat, oamenilor de ştiinţă şi cultură, lectorilor şi propagandiştilor, a tuturor celor care studiază în diverse forme de învăţămînt. • Revista se găseşte la chioşcurile de difuzare a presei şi în librării. • Abonamentele se fac la oficiile poştale şi agenţiile P.T.T.R. din toată ţara, prin factorii poştali şi difuzorii de presă din întreprinderi, instituţii şi de la sate. PREŢUL UNUI ABONAMENT : 36 lei — anual ; 18 lei — pe şase luni; 9 lei — pe trei luni. cinema • PĂSĂRILE — Luceafărul (15.87.67) —8.45, 11.15, 13.45, 16,15, 18.45, 21,15 ; festival (15.63.84) — 9, 11.45, 15, 18, 20.45 ; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Modern (23.71.01) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. SUNETUL MUZICII — Patria (11.86,25) — 9, 12.45, 16.30, 20.15. PATRICIA ŞI MUZICA — Favorit (31.06.15) — 10, 12.30, 15.30, 10, 20.30 ; Bucureşti (15.61.54) — 9, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45. 21. M ARŞIŢA NOPŢII — Capitol (16.29.17) — 8.30, 10.45, 13.15, 16.15. MAYERLING — Victoria (16.28.79) — 9. 12.30, 16, 19.30 ; Grlviţa (17.08.58) — 9.30, — 12.13 în continuare, 18. 19. AMBUSCADAtoate (17.31.64) Înfrăţirea între po- 15.30, 17.45, 20. TACEREA BĂRBAŢILOR — Buzeşti (15.62.79) — 18. PETRECEREA — Buzeşti (15.62.79) — 15.30 . Lumina (16.23.35) — 9.30—15.45 în continuare, 18.15, 20.45. JANDARMUL SE INSOARA — Dacia (16.26.10) — 8.45—20.30 în continuare . Progresul (23.94.10) 15.30, 18. ULTIMUL DRUM — Central (14.12.24) — 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30. PRIETENI FARA GRAI — Doina (16.35.38) — 10, 11.30, 13.45, 15. ZBOARA COCORII — Doina (16.35.38). — 18.15, 20.30. HATARI — Timpuri noi (15.61.10) — 9.30 — 15.30 în continuare. TREI MILENII — VARSOVIA IN PICTURA LUI CANALETTO — O ZI CU N. GHIAUROV LA SALZBURG — PALATUL ARHANGHELSKOE — Timpuri Noi (15.61.10) — 18.30, 20.45. INTÎLNIREA — Feroviar (16.22.73) — 9. 11.45, 14.30, 17.15,20. Excelsior (18.10.88) — 9, 11.45, 14.30, 17.15, 20 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.45, 14.30, 17.15. 20 ; Tomis (21.49.46) — 3, 11.30, 14, 10.30. ÎNTOARCEREA DOCTORULUI RUSE — Bucegi (17.05.47) — 15. Floreasca (33.29.71) — 15.30, 18. SUB SEMNUL LUI MONTE — Unirea (17.10.21) — 15.30, 18 ; (12.52.93) — 15.30, 13, 20.15. CLIPA DE LIBERTATE — Lira (31.71.71) — 15.30, 18. ACEASTA FEMEIE — Viitorul — 15.30, 18, 20.15 . Drumul Sării — 15.30, 17.45, 20 . Cotroceni (13, 15.30, 18, 20.15. DRAGOSTE SI VITEZA -1. (17.55.46) — 15.30, 18, 20,30 ; (11.91.26) — 16, 18,15, 20.30 ; Arta — 15,30. 18. DEGETUL DE FIER - Aurora (35.04.66) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15 . Flamura (23.07.40) — 11. 16, 18.15, 20.30. MARILE VACANȚE — Popular (35.15.17) — 15.30, 18. 20.15. NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE — Mioriţa (14.27.14) — 11 15, 17.30, 20. SALARIUL GROAZEI — Flacăra (21.35.40) — 17.45, 20.30. INTILNIRE LA VECHEA MOSCHEE — Flacăra (21.35.40) — 15.30. ASTEAPTA PINA SE ÎNTUNECA — Munca (21.50.97) — 15.30, 18, 20.15. TIFFANY MEMORANDUM — Vitán (21.39.82) — 15.30, 18. MONŞTRII — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, CEI 1 000 DE OCHI A DOCTORULUI MARUSE — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20.15. PROFESORUL INFERNULUI — Pacea (31.32.52) — 15.30, 18. 20.15. ORA HOTARITOARE — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18. 20.15. IUBIRI TĂCUTE - 15.30, 18. 20.15. Cosmos (35.19.15) — GRĂDINI- CINEMATOGRAF DEGETUL DE FIER — Stadionul Dinamo (11.03.72) — 19.15 . Aurora (35.04.66) — 20. PĂSĂRILE — Doina (15.87.67) — 20 . Arenele Romane (23.71.01) — 19.30 ; Festival (15.63.84) — 19.30. MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ — Capitol (16.29.17) — 19. 21. PETRECEREA — Buzești (15.62.79) — 20.15. ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE — Bucegi (17.05.47) — 20.15. . SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO — Unirea (17.10.21) — 20. JANDARMUL SE INSOARA — Lira (31.71.71) — 26 . Progresul pare (23.94.10) — 19.45. ÎNTILNIREA — Tomis (21.49.46). — 19. DRAGOSTE ȘI VITEZA —Arta (21.31.80) —. 20. . TIFFANY MEMORANDUM — Vitan (21.39.82) — 20. MONSTRII — Rahova (23.91.00) — 20. LA GRADINA CARABUS (Horia Căciulescu, Doina Badea, Nicu Constantin, A. Lulescu, Luigi Ionescu, Anca Agemolu) — Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. MA- 45. 18 . 20.30. CRISTO Moşilor (11.48.03) (31.28.13 .62.56) — Giuleşti Volga (21:31.80) 18.00 Deschiderea emisiunii Microavanpremieră. 18.05 Emisiune pentru tineret. „Dimineţile şantierului“. 18.25 Desene animate. 18.35 „La stejar, la rădăcină“. Muzică populară cu Aurelia Fătu- Văduţu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu şi Iiie Udilă. Dirijor Tudor Pană. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.30 Roman foileton. Punct şi contrapunct (I). Ecranizare după Aldous Huxley. 21.20 Concertul laureaţilor, celui de-al V-lea Concurs şi Festival Internaţional „George Enescu”. 23.00 Telejurnalul de noapte.