Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)
1971-04-22 / nr. 5492
INFORMATIA ! DOMICILIU CONJUGAL producţie franceză. Scenariu* dialoguri şi regie : Francois Truffaut. Operator : Nestor Almendros. Muzica : Antoine Duhamel. Distribuția : Jean-Pierreraiul, Claude Jade, Barbara Laage, Hiroko, Daniel Boulanger şi Claude Véga* „Parfum risipit, plete in vint / Sărutări furate, vise fulgurate / spune-mi ce-a rămas din toate ?...“. Cu acest refren al lui Tranet lua sfirşit „Sărutări furate,“, precedentul episod din viaţa lui Antoine Donet, personaj care, zămislit in „Cele 400 de lovituri“, işi încheie cariera sub ochii noştri, in „Domiciliu conjugal". Ce-a rămas din toate ? a rămas o căsnicie ! S-a spus că Donel este — pentru Truffaut — un personaj autobiografic : afirmaţia aceasta evidentă pentru „Cele 400 de livituri“ ne pare îndoielnică in căzul filmului „Domiciliu conjugal“. Experienţa prin titre trece eroul difi „Domiciliu conjugal“ n-are absolut nimic de-a face cu ante- Afişul cinematografic văzut de T. Caranfil cedentele sale, e incomparabil mai generală decit drama acelui „sciuscia“ parizidn care încremenea, intr-un final de neuitat, in faţa mării învolburate ; ea poate fi trăită de orice tînăr de condiţie mijlocie, care a depăşit virsta „sărutărilor furate“. Aş zice mai degrabă că „Domiciliu conjugal“ este proiecţia autobiografică a lui Jean- Pierre Léaud, actorul relevindu-se ca adevărată personalitate care se defineşte captivant sub obiectivul camerei. Farmecul său de adolescent întirziat, figura sa de lunatic îşi pun pecretea pe întregul film şi o singură privire a vedetei face mai rulte decît cea mai spirituală replică. Fascinat, el însuși, de actorul pe care l-a descoperit, Truffaut reface în fiecare nou film pe care i-l dedică, purgatoriul experienţei de viaţă prin care trece personajul Donel Leaud. Rezultă o cronică a faptuluidivers, care-i va dezamăgi poate pe cite unii. Plâsmuitorul de mister şi senzaţional gratuit din "Mireasa era In negru', acest alter-ego al lui Hitchcock devine, un „Domiciliu conjugal“ un adept al fotografierii cotidianului. S-ar zice că totul e cunoscut în această istorie a înjghebării artei căsnicii, și totuși nimic nu e „deja vu“, acest totul fiind admirabil filtrat prin optica atît de personală a umoristului Truffaut. O analiză a gagurilor acompaniate mereu de salvele hohotelor de rîs ale spectatorilor ar putea demonstra cită fantezie şi spirit de observaţie au fost învestite în subtilele efecte umoristice care fac farmecui filmului. Metoda este preluată de la Taţi, căruia de altfel Truffaut ţine să-i facă, chiar în acest film, o respectuoasă reverenţă, încrucişîndu-i domnului Donei drumul cu acela al domnului Hulot, pe un peron de metro. Hazul izvorăşte din situaţie: din politeţe, directorul american şi Antoine stîlcesc reciproc atît limba lui Shakespeare cit şi pe cea a lui Molière. Este utilizat atît gagul-paradox (bobocii de trandafir transformaţi în bombă cu explozie întîrziată) cît şi aluzia (parodia după „Anul trecut la Marienbad“). Piidă şi o banală scenă de gelozie este transformată într-o excelentă piruetă comică : prînzul „ă la japonaise“ pe care Christine i-l pregătește lui Antoine. Numai o lacrimă involuntară care brăzdează machiajul „gheishei“ improvizate paralizează rîsul dezlănțuit al publicului. Fiind nostalgică, tristă, corneala lui Truffaut e tocmai de aceea plină de adevăr uman. . Ea încheie, cu un zîmbet înlăcrimat, un ciclu al tinereții, și își conduce, cu blîndețe, eroii spre proza vieții „respectabile“... Trimis extraordinar producție a studioului Uzbekfilm, de A. Hamraev . Interpretează : S. Ciokmarov, A. Djigarhanian, S. Iakovlev, N. Rahvilov. Cineastul uzbec Hamraev pornește în filmul său de la un, episod mai puțin cunoscut din istoria statului sovietic. Tîiăra Republică sovietică Turkestan era, în intil, izolată in cleștele a trei fioriLitri și sfișiată de raidurile basmacilor. înfrtuntind riscurile, Kobozev, trimisul extraordinar al guvernului sovietic soseşte cu misiunea de a aduce pe aceste plaiuri pacea internă şi de a consolida revoluţia, in această lume rămasă cu cîteva veacuri în tirrită, ii e greu să înţeleagă cine e cu revoluţia şi citie împotriva ei, elite i-ar putea fi aliaţii şi cine adevăraţii vrăjmaşi. Kobozev are însă, drept busolă, ctt virilii! lui Lenin. Vladimír Ilici consideră ca dificultăţile din iUrkestau porielu de la subaprecierea problemfiei naţionale, el preconiza, de urgenţă, o politică fertilă de atragere Itt conducerea repet til it. Li a cadrelor loiale. Este o dezbatere captivantă de idei, întinai că, pe parcursul a măi bilie de jumătate din linii, Ca SC poartă in şedințe, plenare, adunări. Abia spre sfirșit, dispută tramifcferă în acțiune și devine cu adevărat cinematografică, in momentul în care „trimisul extraordinar“ devine un om al locului, uzbecul trodjae*. Aici, in citeva seeteriţe, regizorul Hamraev demonstrează nervul său, ştiinţa sa de a tensiona o secvenţă, de a expune dramatic o aventură... Claude Jadeliitr-o scenă din film JEAN LOUIS TRINTIGNANT Mă aflam, la jumătatea lunii octombrie, într-o sală de proiecţie privată de pe Champs Elysées, invitat de Claude Lelouch la prima proiecţie a ultimului său film, „Le Voyou“, pe atunci încă inedit la Paris. Când, la finele spectacolului, lumina s-a aprins în sală, am avut plăcuta sirpriză să-l recunosc, chiar în spatele meu, pe Jean Louis Tisintighalit, care şi-a adjudecat premiul pentru cea mai bună interpretare, masculină graţie apariţiei sale în rolul judecătorului de instrucţie din „Z“ Trintignant a fost distribuit în ultimul deceniu înaproape.30 de filme de toate categoriile. Lonski împreună cu Brigitte îjardot în filmul lui Vadim „Et Dieu créa la femme“ a căzut, motiu, victimă „Neîmblînzîtei Angelica“, a suferit comoţii în ..Depăşirea“, a oftat după Michele Morgan în „Les pas perdus“, a apărut în Isafailari şi Compartimentul ucigaşilor, a colaborat cu Robe-Grilletin „Trans-Europ-Expres“ şi ne-a fermecat prin căldura şi sinceritatea lui în Un bărbat şi o femeie. Pentru prima oară, însă, aveam prilejul să-l vedem în „Le Voyou“ pe acest actor care îşi plăsmuieşte personajele delicate din nuanţe şi din zimbete, într-un rol de „dur“. La remarca noastră, a răspuns cu toată sinceritatea : — Am fost şi am rămas un timid. Asta m-a costat foarte mult, cînd eram mai tînăr. Dar astăzi, cînd am devenit matur, pot încerca şi un alt tip de personaje. La urma urmelor, . actorul trebuie să încerce totul, hu ? Trintignant rămîne unul dintre puţinii interpreţi contemporani pe care merită, să te duci şi vezi,, independent! djp „tcalitatea « filmului » în care apare. Pentru că tot ceea ce face acest actor de impresionantă fineţe., .pre* captivant ?Pe ecran. Forţa de atracţie i-o conferă, poate, distanţarea critică faţă de rol, arma sa principală, ironia. Nu e o vedetă impersonală, comercială, un mit , ci un om inteligent care îşi invită, de fiecare dată publicul, la dialog... Şi cu el este agreabil să dialoghezi ! 7.1EEEE DRAMATURGIEI ORIGINALE Epoleţii invizibili (Teatrul municipal „MARIA Episodul descris de Silvia Andreescu şi Theodor Mănescu Urmăreşte în primul rînd o semnificaţie politică. Uri ofiţer superior şi ordonanţa să dezertează de pe front şi caută un drum spre forţele de rezistenţă antihitleriste. Ordonanţa moare şi colonelul, rămas sirigur, are de înfruntat justificate suspiciuni pină cînd îşi dovedeşte buna credinţă şi se înrolează în rîrndurile luptătorilor pentru libertate. Dincolo de această semnificaţie, autorii au intenţionat însă mai mult. Ei şi-au intitulat piesa „Baladă“, înredrcind să ridice faptele de viaţă la o dimensiune psihologică şi poetică generalizatoare. Dezertata rea şi arcili rătăcirea spre o ieşire necunoscută ar vrea să simbolizeze eliberarea omului, trezirea lui la conştiinţă după grele şi chinuitoare experienţe. Războiul e privit ca o asemenea experienţă hotăritoare în destinul certifieililui. Abia acum pricepe să se întrebe despre rostul său pe lume. Şi asta, în contact cu ordonanţa, omul simplu, animat de alte resorturi etice. Punctul de pornire al lucrării este generos şi încercarea ele a fate din întîitiplarea propriu zisă un prliej de a ghidi asupra condiţiei umane mi se pare, fără îndoială, interisantă. Dar înlenţuit sîrit îlumai îrl mică măsură atinse. Canavaua faptică, destul de des îrtîlnită de altfel în literatura de război, rămîne neacoperita dramatic de peisajul sufletesc al eroilor, investigaţia procesului de conştiinţă apare sumară, se atribuie date caracterologice forţate cu scopul de a situa lucrarea pe planul unei dezbateri de idei. In special figura ordonanţei alunecă în livresc, dramă provocată de evoluţia şi apoi moartea soţiei sale depăşind structura personajului. Regia lui Yannis veakis şi scenografia lui Dan Jitianu au creat un cadru sumbru, care sporeşte impresia de cerc închis zbaterii omului de a-şi învinge slăbiciunile, de a se depăşi. Nobila idee a „epoleţilor invizibili“, adică a idealului unor înalte virtuţi umane — motor al luptei şi vieţii — e contrazisă prin capitularea apriorică a, ordonanţei, care, înainte de a dispărea fizic, moare sufleteşte. Exista în piesa Silviei Andreescu şi FILOTTI-Brăila a lui Theodor Marnescu datele unei drame autentice, dar nedusă pină la capăt, său mai orirînd rătăcită in meandrele Unor speculaţii hiberte. Probabil că de aici şi dificultatea de a da Consistenţă scenică cersehajelor, deşi sint vizibile eforturile lui Ion Roxin (Ordonanţa) şi ale Marianei Cercel (Femeia). In rolurile colonelului şi al mamei, mai unitar construite, Petre Simionescu şi Eugenia Eftimie au avut momente bune, de sinceră coriumicare, ca şi Nicolai Ivănescu (Anchetatorul). Traian Sermat a Imagine din spectacolul „FARA CASCADORI“ — piesă interpretată de artiștii teatrului din Bacău După Radu Gabrea, Şerban Creangă, Ştefan Roman, Titel Constantinescu şi, aflat în pragul premierei, Mircea Moldovan - un al şaselea absolvent din noua generaţie a regizorilor de film pregătiţi la I.A.T.C. debutează pe platouri. Este vorba de TIMOTEI URSU, al cărui film, ORELE ZBORULUI, a intrat recent în producție. Tinărul realizator Panoramic pe platouri Debut regizoral îl are ca scenarist pe Constantin Stoiciu, autorul libretelor la filmele „Diminețile unui băiat cuminte“ și „Apoi s-a născut legenda",, ca operator pe tinărul său coleg Mihai Naru, ca scenograf pe arhitectul Radu Călinescu și ca protagonist, încă un debutant, coregraful Cornel Patrichi. „Secretul Irinei Petrescu..." Editura sovietică „IssUustvo“ a scos nu de mult, de sub tipar, cel de-al V-lea volum din seria „Actorii cinematografiei străine“. Studiul dedicat vedetei noastre de film este semnat de criticul D. Satillo. Autorul trece Pe larg, in revistă, etapele de creaţie ale actriţei, în filme valoroase precum Valurile Dunării şi Străinul ,şi în altele mai puţin importante, căutînd săsurprindă permanenţa ei definitorie. Satillo scrie despre ultimul ei film, Răutăciosul adolescent (realizat, după cum se ştie, în regia lui Gh. Vitanidis) : „In cadrele în care actriţa îşi face apariţia, semnificaţiile facile se estompează, intonaţiei pseudo-romantice îfl stil ineftig sau l.Ilouche îi ia totul ritmul grav şi pătrunzător al artei lipsite de emfază dar plămădită în suferinţă...“. Secretul Irinei Petrescu ? — se întreabă autorul. „El stă neîndoielnic în aceea că pe ecranul românesc a apărut o personalitate originală, cu propria sa temă artistică...“. împlinirea personalităţii umane - realitate pregnantă a societăţii noastre socialiste (Urmare din pag. I) pentru toţi de a-şi valorifica pe deplin posibilităţile, şi prin faptul că democraţia socialistă s-a dezvoltat necontenit. Ar fi greu fie şi numai de trecut in revistă noile forme de participare a maselor largi la opera de conducere nemijlocită a întregii vieţi economice şi sociale, care s-au conturat in ultimii ani ca rod al politicii consecvente dusă de partid în această direcţie. Dacă ne-am referi, de pildă, numai la activitatea comitetelor de direcţie şi administraţie, organe colective de conducere reunind şi reprezentanţi aleşi direct de oamenii muncii, său la adunările generale cu largi prerogative ale salariaţilor — am avea in faţă numai două din cele mai recente măsuri de natură să sporească simţitor intervenţia directă a celor ce muncesc la rezolvarea problemelor din viața economică. Participarea mereu mai largă a maselor la conducerea vieții noastre sociale, consultarea lor de către conducerea ele partid şi de stat ori de cite ori este vorba despre adoptarea unor măsuri de larg interes, nu fac decit să sublinieze — alături de preocuparea constantă pentru lărgirea democraţiei socialiste — adinea responsabilitate socială şi personală ce incumbă tuturor membrilor societăţii noastre in opera de creaţie istorică conştientă. Partidul nostru a creat nu numai cadrul necesar funcţionării democraţiei socialiste, dar a luat şi măsuri politice şi economice ca aceasta să se afirme şi să se dezvolte in concordanţă cu interesele fundamentale ale întregii naţiuni. Prin Plenara din aprilie 1960 — ca să dăm numai un exemplu — Comitetul central al Partidului Comunist Român a stabilit acel sistem de măsuri menit să asigure întărirea legalităţii, dezvoltarea continuă a democraţiei socialiste, garantarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Amplul program economic şi social stabilit de Congresul al X-lea al partidului cu privire la creşterea intensă a forţelor de producţie, crearea unei industrii şi agriculturi moderne, în stare să satisfacă cerinţele mereu sporite ale societăţii, dezvoltarea susţinută a ştiinţei, învăţâmintului şi culturii, ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a tuturor oamenilor muncii. Infâp- tuirea repartiţiei bunurilor produse de societate în spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste, perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a organizării societăţii oferă timpul de activitate necesar afirmării personalităţii umane in plenul ei. In ultimii ani s-au intensificat dezbaterile publice şi schimbul de opinii in problemele majore ale vieţii noastre economice şi sociale, determinînd dezvol-tarea spiritului de răspundere alit la nivelul organelor de decizie, cit şi la vecere om al muncii, stimulînd gindirea creatoare in toate domeniile de activitate. Numai In felul acesta socialismul devine „societatea totalei împliniri a personalităţii umane, in care fiecare cetăţean să Se simtă — aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al partidului — stăpin pe destinul său, să poată gindi şi acţiona nestingherit în folosul progresului societăţii“. Succesele înregistrate în procesul dezvoltării democraţiei socialiste rezidă şi în faptul că partidul a desfăşurat şi desfăşoară o amplă activitate de pregătire a maselor, de stimulare a inițiativei lor creatoare. In anii din urma au fost stabilite o serie de obiective care implică afirmarea deplină a fiecăruia in dinamica socială, creșterea competenței, a spiritului de răspundere civică ce condiționează însâși implinirea individuală. Căci, fără îndoială, participarea tuturor nu numai la activitatea de execuţie, ci şi la cea de decizie, solicită continua perfecţionare personală, propria desăvîrşire ce caracterizează umanismul epocii noastre. Iar această perfecţionare, mutaţiile , acestea în condiția umană, au loc intr-in cadru biric structurat prin măsurile inițiate de partid cu privire la reciclare, la perfecționare pe toate treptele activității sociale. Se consolidează astfel climatul favorabil dezvoltării spiritualității umane, valorificării integrale a aptitudinilor şi capacităţii creatoare care, încorporîndu-se în realitatea societăţii noastre în plin progres, redimensionează la proporţiile ample ale socialismului conceptul de „homo fabst“. Trăim astăzi o pasionantă istorie a devenirii omului care, beneficiind de bunurile spirituale ce se înscriu în patrimoniul omenirii pritregi, se constituie el însuşi ca factor efervescent în viaţa societăţii noastre socialiste în plină dezvoltare. Este un proces de profunzime, ghidat cu competenţă şi consecvenţă de partid, şi care se reflectă nemijlocit în cultura materială și spirituală a țării ce se îmbogățește continuu cu atributele civilizației moderne, pe la om pentru arm devine deviza practică pe frontispiciul edificiului României socialiste. EMIL LOTEANU: „Filmul? O iubire căreia nu-i pot rezista!...“ Pe realizatorul filmului „Poenile roşii“ l-am întâlnit în cursul mici scurte vizite la Bucureşti. Autor a vreo zece volume de poezie şi proză (traduse in rusă, gruzină, letonă, spaniolă, franceză, germană, poloneză), Emil Loteanu și-a dedicat ultimii ani cinematografiei, afirmîndu-se în rîrndul tinerei geniferații de cineaști sovietici ca unul din cele mai puternice talente. Seferindu-ne, la începutul convorbirii noastre, la filiația sa literară, Loteanu ni-a întrerupt, zimbirnd . ..—Acesta este o caracteristică a stufiomul nostru „Moldova-film“. Poetul Valeriu Gagiu a debutat și ca regizor . Gheorghe Vodă, care areopt volume de versuri ,a făcut un film foarte interesant după basmul „Ivan Turbincă“ al lui Creangă , Vlad Ioniță al cărui recent volum de nuvele s-a bucurat de succes, a terminat o comedie cinematografică. Cel mai tînăr dintre noi, Iacob Burghiu, care a debutat pe platou, are și el la activul său două volume de proză. — Și nu aduce în studio acest aflux de scriitori primejdia literaturizării cinematografului ? — Curios este tocmai făptui că oamenii vin pe platou decişi să respingă total orice tentaţie livrescă, avind revelaţia unui nou limbaj artistic ! Primul meu film aproape că n-avea „literatura“ ; era un fel de „western“ în care caii suplineau dramaturgia dacă nu, uneori, chiar şi regia. Nu rideţi ! Un cal frumos şi bine filmat înseamnă mult. Deşi îmi place sâ vorbesc cu ironie despre debutul meu, trebuie să adaug că a avut meritul de a releva pentru prima oară un grup de actori care, la ora actuala, formează nucleul de bază al studioului, fiind, totodată, solicitaţi şi pe platourile altor republici. Pentru mine, descoperirea unui actor este o adevărată pasiune: în „Poienile roşii“ unii interpreţi au fost aduşi de-a dreptul din stradă şi sunt astăzi consacraţi pe plan unional. Svetlana Toma, protagonista filmului, a jucat apoi rolul Masei din „Cadavrul viu“, la Mosfilm, iar actorul Sinator, Grigore Grigoriu a fost solicitat pentru o coproducţie cu Franţa. poienile roşii a rulat, de altfel, în R.F.G., Franţa, Republica Arctbă Unita, Japonia. Mă bucură prima întîînire cu publicul român. — V-aţi gindit la următoarea producție ? ! — Desigur. Pornesc Întotdeauna uri film în.’ momentul în care materialul său. . de . viață devine pentru mine ca o iubire căreia unu-i mai. pot rezista... — Și care este ultima dv. „dragoste“ ? — Lăutarii ! Sîht oameni-instrument, care am ieșit și au dispărut din nou în marele lor anomimat, sunt ca o Atlartidă pierdută... Trăiesc de mult cu tentaţia de a pipăi şi a trece cu degetele peste aceşti vulcani încă fierbinţi. Nu-i mai rezist! Şi pe urmă e bine că realismul dur să alterneze cu asemenea evoluţii de straniu, de fragil, cu ceea ce are omul înlăuntrul sau mai anevoie de precizat, cu fluidele interioare pe care nu le poţi surprinde în cuvinte, stări precum dunele mişcătoare din care izvorăsc pină la urmă şi pe neaşteptate o „Ciocîrlie“ sau o „Mioriţă“... " Toader Fără cascadori (Teatrul „GEORGE Ceea ce doreşte sâ ne comn it ii it fc M ircea Radu Iacoban sunt, de fapt, cîteva lucruri foarte simple — anume că nimeni dintre noi, oricine ar fi el, n-are permisiunea să existe pe riscul şi pe răspunderea altora, să consume investiţiile de dragoste şi devotamiht ale celor din jur, fără să dea nimic în schimb, nimeni n-are dreptul să trăiască după bunul său plac, fără să se gîndească măcar o clipă la ecoul gesturilor sale în alţii... Adevăruri pe care dramaturgul se sfieşte să ni le pună la dispoziţie direct, onest, preferind să le ambaleze într-o metaforă: a cascadorului, a omului care plăteşte gloria vedetei. Din păcate, cu această metaforă nu se încheie, ci abia încep complicaţiile piesei. Mircea Radu Iacoban are o hotărîtă înclinaţie către melodramă, de care îmi amintesc bine din Tango la Nisa — şi mai arc, pe deasupra, slăbiciunea monologului poetic. Iată cum sfc facfc că, pe evchirhentul-cheifc al piesei (un accident de automobil ce-i pune pe eroii, fără putinţă de scăpare, în faţa r • ■ lui culpe), severă chemare la I *e. in jurul căreia se BACOVIA“-Bacau) condensează brusc erori și obsesii ale trecutului, ție acest fapt-hucleii ai dra- I mei sunt implantate de-a valma perso- | naje de prisos, cu alură stranie (un bătrin vîhzător de lozuri, de pildă), o ■ întreagă poveste* in registru „melo“, I cu o tittără și frumoasă erghie, care-1 | urmărește neînduplecată pe seducătorul surorii ei — şi multe, foarte multe ■ confidenţe. La drept vorbind, persona- j jele lui Mircea Radu Iacoban par bin- tuite de nevoia bizară de a-şi face neapărat autobiografia, acum şi aici, în golul nopţii, pe asfaltul unei autostrăzi, I lingă un stîlp de telegraf răsturnat, I lingă un „Taunus“ făcut ţăndări şi un bâtrîn cu capul zdroobit... Aşa stînd lucrurile, nu mi se pare I prea greu de înţeles impasul scenogra- I fUlUi l1. Th. Ciupe, care ezită vizibil între obligaţia elementară de a repro- | duce în scenă cadrul concret, firesc, I al acțiunii — o bandă de asfalt cu I dungi albe, un indicator de circulație, un stilp și cam atît — Și hitri» jch'a- I supusa sa datorie de a abstractiza* de I a confecționa cîteva, măcar două-trei ■ simboluri... Rezultatul : un decor posomorit* hibrid și cu un înfcăpățînat act I de improvizaţie. Dar, fără îndoială că adevăraţii ■ „cascadori“ ai acestui spectacol plin de riscuri rămîn interpreţii, pe care I regizorul Victor Tudor Popa nu izbu- I teşte întotdeauna — ar fi fost iitipo- ■ sibil ! — să-i se bată. nftvătămaţi din „salturile mortale“ ale neverosimilelor lor monoloage. Aici scapă cine poate I şi fiecate se apără cutii crede de cu- ■ vitriţă. Mlstt foUzealio se retrage Itttf-o prudentă rezervă, Marin Ionescu surîde I încurcat* cerîndu-și parcă scuze, George I Scrbina, Sanda Ghicuieschi-Voicu și ■ Puiu Burnea tercurgia chiar. Stelian Preda își face scut dili binecunoscutul I său farmec. Dar LugUra care obține o victorie absolută in lUpta cu rolul e ■ Anca Alecsandra, excelentă actriță, căreia afectările melodramatice aieparti- I turii nu reușesc Sa-i paraiizeze nici fi- I nețea și prfecizia reacțiilor, nici auto- ■ ritatea, nici inteligență. Adriana Rotaru ! AGENDĂ v* Miine, la bi*â 26, Teaiul de stat din Arad prezintă, la sala Comedia, piesa filuviul de Vasie Nicorovici. în decada cărţii româneşti Noutăţi în librării » „estetica Intre ştiinţa şi ARTA“ — (Editura Albatros) »In cartea de faţă — arată autorul ei. Ion Pascadi — nu am intenţionat să prescriu reţete. Nu am pretenţia că am rezolvat toate problemele. Nu fac pronosticuri. Nu am vrut să epuizez subiectele de discuţia posibile. Nu ofer un tratat şi cu atît mai puţin un sistem, voi fi mulţumit dacă voi îndemna cititorul la meditaţie şi mai ales dacă îl voi fi convins că reflecţia asupra esteticii nu este chiar inutilă. Propuit doar • un sistem de re£erinţă...“. .V k ■ © „ZGOMOTUL ŞI FURIA* (Eeditura Univers). Unul* dintre cele mai reprezentative romane ale lui William Faulkner, apreciat ca o creaţie deosebit de importantă a prozei contemporane. In aceeaşi editură a apărut un volum antologic de „TEATRU“ de Cervantes, care cuprinde două piese în versuri „Asediul Numaneiei“ şi „Pedro de Urdemales“ — cele mai cunoscute şi mai importante din opera dramatică a autorului, precum şi opt „scenete“ comice. • ÎN EDITURA „ION CREANGĂ« au apărut trei lucrări : »Ce-i mai de preţ în lume“ de Şerban Nedelcu, „Papucio şi fluieraşul fermecat“ (în colecţia „Traista cu poveşti“) şi „Noru visatoru’ şi amicii săi“ de Maria Banuş. Urmare din pag.I subliniat, de asemenea, eforturile comuniştilor, ele muncitorilor uzinei din perioada de după eliberarea ţării şi pină in prezent. S-a arătat că, de la an la an, în uzină au fost create noi capacităţi de producţie, au fost introduse maşini şi utilaje moderne, ceea ce a determinat ca in cincinalul trecut producţia globală să fie realizată In proporţie de 176 la sută. In încheierea festivităţii de la uzina „Timpuri noi” a luat cuvântul tovarăşul Dumitru Popa, care a vorbit celor prezenţi despre eforturile depuse de colectivul uzirtei pentru creşterea continuă a producţiei, despre realizările obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în perioada construirii societăţii socialista multilateral dezvoltate, precum şi despre sarcinile din actualul cincinal, manifestări consacrate SEMICENTENARULUI PARTIDULUI • Simpozionul organizat de Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor în colaborare cu Institutul central de studii pentru problemele conducerii economiei, organizării muncii şi perfecţionării cadrelor, in cinstea aniversării semicentenarului partidului, programează pentru dezbatere o problematică nu numai actuală sub raport teoretic, dar şi de un deosebit interes practic : îmbunătăţirea gradului de utilizare a capacităţilorde producţie în industrie. Lucrările ce se vor desfăşura în zilele de 23 şi 24 aprilie în aula Bibliotecii centrale universitare — vor aduce în prim plan experienţa şi concluziile unui număr apreciabil de institute de cercetări, întreprinderi, forum centrala — constituind, concomitent, şi un util schimb de opinii între ingineri, economişti, matematicieni, fizicieni. • „Făurirea P.C.R., moment de Însemnătate istorică în viaţa ţării“ aşa se intitulează expunerea pe care prof. Aurel Roman o va face astăzi (ora 15), la Institutul de cercetări şi proiectări maşini unelte şi agregate. • La Casa de cultură a sectorului 2, astăzi (ora 15), tov. Alexa Augustin, procuror general al Republicii Socialiste România, va vorbi despre „Politica P.C.R. de întărire consecventă a legalităţii socialiste“. • Astăzi, ora 16, la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, va avea roc un simpozion intitulat „România pe drumul afirmării socialpolitice la o jumătate de veac de la crearea P.C.R.“. SAPTÂMÍNILE VIENEZE LA BUCUREŞTI intilnire cu tinerii absolvenţi ai Conservatorului din Viena Programul „Săptămînilor vieneze“ a cuprins ieri după-amiază, ih sala mare a Liceului de muzică ,nr. ,2..., im concert susţinut de tineri alisPb’tnfi iittjpnservatorului. dia -ÂîenÂ.sjistftuire *ljjvăţămint Cu o glorioasă tradiţie, de care a beneficiat cindva şi marele nostru George Enescu. Din grupul artiştilor austrieci au făcut parte pianista Disetette ott, o foarte bună,tehniciană, practicînd o frazare cursivă pe parcursul unor sonate de Haydn şi Schubert, baritonul Hermann Schärf, înzestrat cu o voce caldă, frumos timbrată, cu o excelentă dicţiune şi cu o tehnică a respiraţiei care i-a permis să se impună fără efort aparent în anii de Mozart şi Mendelssohn-Bartholdy, violonistul Thomas Christian, dominind cu autoritate paginile de înaltă virtuozitate din Paganini și Ysaye (mai degrabă decit cele din Bach, care impun respectarea unei superioare rigori stilistice) și flautista Manuela Wiesler, indiscutabil cel mai valoros și mai interesant element al micului colectiv, dispunînd de o mare varietate a mijloacelor expresive, de o tehnică impecabilă și de un sonet penetrant, puse în slujba unor execuții pline de rafinament și de strălucire din Poulenc (Sonata) și Roussel („Joueurs de fliue“). Prin interpretarile lor, cei patru artiști au confirmat o dată în plus soliditatea 5--i.*gw?gw*i. muzicale practicate la Conservatorul diliciens. Asta’ seară, In sala de concerte a Conservatorului „Ciprian Porumbescu“, tinerii muzicieni vienezi se vor rebituim au publicul bucureştean. Iată o nouă ocazie de a face cunoştinţa unor artişti valoroşi, cărora le este deschisă calea afirmării in viata muzicală internațională. E. gO BIROUL DE TURISM PENTRUS TINERET anunță suplimentarea nu- 5mărului de locuri pentru excursiile g- In străinătate : R.D.G. (14 zile), cu f. plecarea ln 16 iunie pe traseul : Bergslin, Dresda, Halle, Freiburg ; rf U.R.S.S. (12 zile) cu plecarea la 16 iunie — cu avionul (Moscova, Le- I ningrad, Kiev) , și pentru excursia combinată FRAGA, KARLOVY-VARY, BUDAPESTA (10 zile), plecare» la 15 iunie. înscrierile se fac la sediul si agenției din str. Cosmonauților nr. 11. Metam emii colecţionează mărci, alţii insigne, alţii... Muncitorul Traian Gheorghe, lăcătuş la Uzina de pompe, a început prin a stringe cutii de chibrituri. Rezultatul a fost însă, nu o colecţie, de cele mai diferite cutii, ci pasiunea pentru a construi din... betele de chibrit. A venit la redacţie cu o vioară alcătuită din.SOO de beţe, o mandolină cam din tot atîta „material“ şi un violoncel în mărime naturală, totalizînd 9011 beţe. Violoncelul orfoze său va fi pentru o singurâ dată, la locul de onoare în orchestra Operetei, la unul dintre spectacole. Am aflat şi dă intenţia artizanului de a alcătui, păstrind toate amănuntele arhitectonice interioare, Curtea domnească de la Arroş. Gazdă va fi Muzeul satului. Cite beţe li vor fi oare necesare dacă pentru ,,Sf. Gheorghe“ din Hîrlău, ctitoria domnească a lui ştefan din 1482, realizată în miniatură, i-au trebuit 40.000, pa siuni, diferit« « neo» bișnuit». P. S. Ne-am amintit, cu această ocazie, de una dintre lucrările lui Traian Gheorghe, prezentă acum un an la Bienala artiștilor plastici amatori. Critica de specialitate a apreciat-o. De atunci el a imaginat din beţe de chibrite noi şi noi modele. Dar tot de atunci îşi doreşte să deschidă o expoziţie personală. Poate, căsa creaţiei populare, vă da curs acestei cereri justificate. Cristina Popescu SINGE VIENEZ (Eugen Savopol, Adriana Codreanu, Lucia Roic, Constanta Cîmpeanu. Dirijor : C. Radulescu) — teatrul de pieretă, tel. 14.80.11, ora 19.30. LOVITURA — prezintă Teatrul dramatic Baia Mare Itt sala Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.80.00, ora 16. IUBIRE PENTRU IUBIRE (Petre Gheorghiu, Carmen Stănescu, Ferry Etterle, Octavian Cotescu, Ion Besoip, Lucia Mara) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. GLUGA PE OCHI (Toma Caragiu, Virgil Ogășanu, Marius Pepino, Cuman Cornel Valy Marian, Colomiet Ion) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. NICNIC (Amza Pellea, Sanda Toma, Ştefan Tapalagă, Valentin plătăreanu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. BARBATI FARA NEVESTE — (Ion Punea, stefan Radof, Ion Simihie, Ioana Maharescu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. O LUNA LA TARA (Gilda Marinescu, Al. Repan. Emil Hossu, Migri Avram Nicolau. Val Săndulfescu) — Teatru! „C.I. Nottara“, sala Studio, ora 20. LEGENDA SIDOR — Ansamblul artistic Rapsodia Română, tel. 13.13.06, ora 19.30. SICILIANA (Dem Rădulescu, Stelian Cramenciuc, Sanda Maria Dandu, Dunca) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45, ora 19.30. OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — Teatrul Giuleşti, tel. 18.04.05, ora 19.30. BIMF SIRICA (Puiu Calinescu, Vasilica Tastaman, Didi Ionescu, Ioana Matache) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. LA GRADINA CARAbus (Ovid Teodorescu, Doina Badea, Nicu Constantin, Al. Lulescu, Luigi Ionescu, Anca Agemolu) — Teatrul „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. MAZEL-TOV ! (cu întregul colectiv artistic) — Teatrul evreiesc, telefon 21.36.71, ora 19.30. COMOARA DIN INSULA PIRAȚILOR (Mircea Muşatescu, Mihai Constantinescu, Gh. Vrînceanu, Horea Benea, Alex. Halte) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.83.56, ora 16. CIRCUL MARE DIN MOSCOVA - Cinul Globus, tel. ll.01.20. ora 19.30. PRINTRE COLINELE VERZI — Patria (11.86.25) - 10. 13, 16, 18.45, 21.15. DOMICILIU CONJUGAL — Capitol (16.29.17) - 9.30, 11.43. 14, 16.30, 18.45, 21. TRIMIS EXTRAORDINAR — Victoria (16.28.79) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. ★ ZRSTREA DOMNIŢEI RALU — Luceafărul (15.87.67) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30. 20.45 . Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30, 16, 13.15, 20.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI ; ZESTREA DOMNIŢEI RALU — Sala Palatului (15.73.72) — 18 ; Favorit (31.06.1,5) — 9. 12.30, 16. 19.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI — Central (14.12.24) - 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30; Feroviar (16.22.73) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.15 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.13, 13.30, 16. 18.15, 20.30. CERUL N-ARE GRATII — Feroviar (16.22.73) — 20.30. MIHAI VITEAZUL — LUmina (16.23.33) — 9.43, 15. 19 ; înfrăţirea între popoare (17.31.04) — 15. 19 ; Drumul Sării (31.28.13) — 15. 19 ; Fioreasca (33.29.71) — 15.30, 19.30. BUTCI- CASSIDY ȘI SUNDANCE KID— București (15.61.54) — 8.30, 11, 13.30, 12, 18.30. 21 ; Melodia (12.06.88) — 8.43, 11, 13.30. 16, 18.30, 20.45. SUNETUL MUZICII — Festivil (15.63.84) — 8, 12.30, 16.30, 20.15. MEXICO ’70 — Timpuri Noi (15.61.10) ^ 9.15, 11.15, 13.15, 15.15, 17.15. ' LENIN — DOCUMENTE, FAPTE, AMINTIRI — ÎN ÎMPREJURIMILE FlfcHTFLBERGULUI — Timpuri Noi (15.61.101 - 19.15, 20.45. CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL — Excelsior (18.10.88) —, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Aurora (35.04.66) — 9. 11.15, 13.30. 15.43. 18, 20.15 1 Tomis (21.49.46) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.3Ó ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15. 20.30. . SECRETUL DIN SANTA VITTORIA — Griviţa (17.08.58) — 9. n.4. 15, 17.45, 20.30 ; Mioriţa (14.27.14) — 9. 11.43, 14.30, 17.15. 20. DÓÁÉÍ t)N TELEFON — B U 2 e $ 11 (15.62.79) — 13.30, 18. 20.30. ELIBERAREA — Dacia (15.26.10) — 8.45—19.30 în continuare. PREȚUL PUTERII — Bucea (17.05.47) — 10. 16, 18.15, 20.30 ; Ura (31.71.71) — 15.30. 18, 20.15 ; Giulești (17.55.46) — 13.30, 18. 20.30. VAGABONDUL — Ilftirea (17.10.21) — 10. 16, 19.30. CLANUL SICILIENILOR — Ferentari (23.17.50) — 15.15, 17.45, 20.15 . Munca (21.50.97) — 15.30, 18, 20.15. TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA - Pacea (31.32.52) — 18.45, 13. 20. TRIPLA VERIFICARE — Cringasi (17.38.81) — 15.30, 18. 20.15. ADIO, GRANADA 1 — Volga (11.91.26) — 9.30, 11.30, 13.30, 16, 18.18, 20.30. POIENILE ROȘU — Viitorul (11.48.03) — 16, 18. 20, o duminica in familie — Mosner (12.52.93) — 16. .18, 20. CINCI PENTRU INFERN — Cosfitos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. renegata — Flacăra (21.35.40) — 15, 17.30, 20. LOS TARANTOS — Arta (21.31.86) — 9.30, 11.30, 15.30, 18, 26.15 . R a ti o V a (23.91.66) — 15.30, 18, 20.15. TREC ZILELE — Progresul (33.94.19) — 16, 13. 20. ÎNCEPUTUL — Laromet (bd. Bucurestii Noi fif. 166) — 15.30, 17.30, 19.80. VIATA SPOrTIvA 14.30 SÎMtIA» TV SI VRA. DUMINICA DIMINEATA — 18.30 — Cinemateria (sala Union) — (13.49.04). N.B. Programul filmelor Bind Comunicat de Întreprinderea cinematografică a municipiului București: redacția nu răspunde de eventualele modificări. .....i a—..........•......—1 i*.mi ' PROGRAMUL I 18.00 Enlisiune in limba malitara. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Statt. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 30 de ani in 50 de evocări. 20.20 România in lume. 20.50 Jocul salbelor. CÎntece şi jocuri populare din zonă de şes a Banatului In interpretarea artiştilor amatori din teotiluna Drăghieşti. 81.85 Planeta se grăbeşte unum documentar de montaj. 21.45 Emisiune literară. 22.95 Telediverisment. 22.50 Telejurnalul de adapte. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic al orchestrei de studio a stadieleleviziunii 2100 Univers XX. O minune a secolului : Laserul. 21.20 Buletin de SUH. Sport. 21.30 Istoria filmului.