Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)

1971-04-22 / nr. 5492

INFORMATIA ! DOMICILIU CONJUGAL producţie franceză. Scenariu* dialoguri şi regie : Francois Truffaut. Operator : Nestor Almendros. Muzica : Antoine Duhamel. Distribuția : Jean-Pierre­­­raiul, Claude Jade, Barbara Laage, Hiroko, Daniel Boulanger şi Claude Véga* „Parfum risipit, plete in vint / Sărutări furate, vise fulgurate / spune-mi ce-a rămas din toate ?...“. Cu acest refren al lui Tranet lua sfirşit „Sărutări fu­rate,“, precedentul episod din viaţa lui Antoine Donet, personaj care, zămislit in „Cele 400 de lovituri“, işi în­cheie cariera sub ochii noştri, in „Domiciliu conjugal". Ce-a rămas din toate ? a răm­as o căsnicie ! S-a spus că Donel este —­ pentru Truffaut — un personaj autobio­grafic : afirmaţia aceasta evidentă pentru „Cele 400 de livituri“ ne pare îndoielnică in căzul filmului „Domiciliu conjugal“. Experienţa prin titre trece eroul difi „Domi­ciliu conjugal“ n-are absolut nimic d­e-a face cu ante- Afişul cinematografic văzut de T. Caranfil cedentele sale, e incomparabil mai generală decit dra­ma acelui „sciuscia“ parizidn care încremenea, intr-un final de neuitat, in faţa mării învolburate ; ea poate fi trăită de orice tînăr de condiţie mijlocie, care a depăşit virst­a „sărutărilor furate“. Aş zice mai degrabă că „Do­miciliu conjugal“ este proiecţia autobiografică a lui Jean- Pierre Léaud, actorul relevindu-se ca adevărată perso­nalitate care se defineşte captivant sub obiectivul came­rei. Farmecul său de adolescent întirziat, figura sa de lunatic îşi pun pecretea pe întregul film şi o singură privire a vedetei face mai r­ulte decît cea mai spirituală replică. Fascinat, el însuși, de actorul pe care l-a descoperit, Truffaut reface în fiecare nou film pe care i-l dedică, purgatoriul experienţei de viaţă prin care trece perso­najul Donel­ Leaud. Rezultă o cronică a faptului­­divers, care-i va dezamăgi poate pe cite unii. Plâsmuitorul de mister şi senzaţional gratuit din "Mireasa era In negru'­, acest alter-ego al lui Hitchcock devine, un „­Domiciliu conjugal“ un adept al fotografierii cotidianului. S-ar zice că totul e cunoscut în ac­eastă istorie a înjghebării artei căsnicii, și totuși nimic nu e „deja vu“, acest totul fiind admirabil filtrat prin optica atît de personală a umoris­tului Truffaut. O analiză a gagurilor acompaniate mereu de salvele hohotelor de rîs ale spectatorilor ar putea de­monstra­ cită fantezie şi spirit de observaţie au fost în­vestite în subtilele efecte umoristice care fac farme­cui filmului. Metoda este preluată de la Taţi, căruia de alt­fel Truffaut ţine să-i facă, chiar în acest film, o res­pectuoasă reverenţă, încrucişîndu-i domnului Donei dru­mul cu acela al domnului Hulot, pe un peron de metro. Ha­zul izvorăşte din situaţie: din politeţe, directorul american şi Antoine stîlcesc reciproc atît limba lui Shakespeare cit şi pe cea a lui Molière. Este utilizat atît gagul-para­­dox (bobocii de trandafir transformaţi în bombă cu ex­plozie întîrziată) cît şi aluzia (parodia după „Anul trecut la Marienbad“). Piidă şi o banală scenă de gelozie este transformată într-o excelentă piruetă comică : prînzul „ă la japonaise“ pe care Christine i-l pregătește lui Antoi­ne. Numai o lacrimă involuntară care brăzdează ma­chiajul „gheishei“ improvizate paralizează rîsul dezlăn­țuit al publicului. Fiind nostalgică, tristă, corneala lui Truffaut e tocmai de aceea plină de adevăr uman. . Ea încheie, cu un zîmbet înlăcrimat, un ciclu al tinereții, și își conduce, cu blîndețe, eroii spre proza vieții „res­­pectabile“... Trimis extraordinar producție a studioului Uzbekfilm­, de A. Hamraev . In­terpretează : S. Ciokmarov, A. Djigarhanian, S. Iakovlev, N. Rahvilov. Cineastul uzbec Hamraev pornește în filmul său de la un, episod mai puțin cunoscut din istoria statului so­vietic. Tîi­ăra Republică sovietică Turkestan era, în in­­til, izolată in­ cleștele a trei fioriLitri și sfișiată de raidurile basmacilor. înfrtuntind riscurile, Kobozev, trimisul ex­traordinar al guvernului sovietic soseşte cu­ misiunea de a aduce pe aceste plaiuri pacea internă şi de a consolida revoluţia, in­ această lume rămasă cu­ cîteva veacuri în tirrită, ii e greu să înţeleagă cine e cu­ revoluţia şi citie împotriva ei, elite i-ar putea fi aliaţii şi cine adevăraţii vrăjmaşi. Kobozev are însă, drept busolă, ctt virilii! lui Lenin. Vladimír Ilici consideră ca dificultăţile din iUr­­kestau porielu de la subaprecierea problemfiei naţionale, el preconiza, de urgenţă, o politică fertilă de atragere Itt conducerea repet til it. Li a cadrelor loiale. Este o dezbatere captivantă de idei, întinai că, pe par­cursul a măi bilie de jumătate din linii, Ca SC poartă in­ şedințe, plen­are, adunări. Abia spre sfirșit, dispută tramifc­­feră în acțiune și devine cu adevărat cinematografică, in momentul în care „trimisul extraordinar“ devine un om al locului, uzbecul trodjae*. Aici, in citeva seeteriţe, re­gizorul Hamraev demonstrează nervul său, ştiinţa sa de a tensiona o secvenţă, de a expune dramatic o aven­tură... Claude Jade­liitr-o scenă din film JEAN LOUIS TRINTIGNANT Mă aflam, la jumătatea lunii octombrie, într-o sală de proiecţie privată de pe Champs Elysées, in­vitat de Claude Lelouch la prima proiecţie a ultimului său film, „Le Voyou“, pe atunci încă inedit la Paris. Când, la finele spectacolu­lui, lumina s-a aprins în sală, am­ avut plăcuta si­rpriză să-l recu­­nosc, chiar în spatele meu, pe Jean Louis Tisintighalit, care şi-a adjudecat premiul pentru cea mai bună interpretare, masculină gra­ţie apariţiei sale în rolul judecă­torului de instrucţie din „Z“ Trintignant a fost distribuit în ultimul deceniu în­­aproape­.30 de filme de toate categoriile. Lonsk­i împreună cu Brigitte îjardot în filmul lui Vadim „Et Dieu créa la femme“ a căzut, mo­t­iu, vic­timă „Neîmblînzîtei Angelica“, a suferit comoţii în ..Depăşirea“, a oftat după Michele Morgan în „Les pas perdus“, a apărut în Isafa­ilari şi Compartimentul uci­gaşilor, a colaborat cu Robe-Grillet­in „Trans-Europ-Expres“ şi ne-a fermecat prin căldura şi sinceri­tatea lui în Un bărbat şi o femeie. Pentru prima oară, însă, aveam pri­lejul să-l vedem în „Le Voyou“ pe acest actor care îşi plăsmuieşte personajele delicate din nuanţe şi din zimbete, într-un rol de „dur“. La remarca noastră, a răspuns cu toată sinceritatea : — Am fost şi am rămas un ti­mid. Asta m-a costat foarte mult, cînd eram mai tînăr. Dar astăzi, cînd am devenit matur, pot în­cerca şi un alt tip de personaje. La urma urmelor, . actorul trebuie să încerce totul, hu ? Trintignant rămîne unul dintre puţinii interpreţi contemporani pe care merită­, să te duci şi­ vezi,, independent! djp „tcalitatea « filmului » în care apare. Pentru că tot ceea ce face acest­ actor de impresio­nantă fineţe., .pre* captivant ?Pe ecran. Forţa de atracţie i-o con­feră, poate, distanţarea critică faţă de rol, arma sa principală, iro­nia. Nu e o vedetă impersonală, comercială, un mit , ci un om inteligent care îşi invită, de fiecare dată publicul, la dialog... Şi cu el este agreabil să dia­loghezi ! 7.1EEEE DRAMATURGIEI ORIGINALE Epoleţii invizibili (Teatrul municipal „MARIA Episodul descris de Silvia A­ndreescu şi Theodor Mănescu Urmăreşte în pri­mul rînd o semnificaţie politică. Uri ofiţer superior şi ordonanţa să dezer­tează de pe front şi caută un drum spre forţele de rezistenţă antihitleriste. Ordonanţa moare şi colonelul, rămas sirigur, are de înfruntat justificate sus­piciuni pină cînd îşi dovedeşte buna credinţă şi se înrolează în rîrndurile luptătorilor pentru libertate. Din­colo de această semnificaţie, au­torii au intenţionat însă mai mult. Ei şi-au intitulat piesa „Baladă“, înred­rcind să ridice faptele de viaţă la o dimen­siune psihologică şi poetică generali­zatoare. Dezertata rea şi arcili rătăcirea spre o ieşire necunoscută ar vrea să simbolizeze eliberarea omu­lui, trezirea lui la conştiinţă după grele şi chinui­toare experienţe. Războiul e privit ca o asemenea experienţă hotăritoare în destinul certifieililui. Abia acu­m pricepe să se întrebe despre rostul său pe lume. Şi asta, în contact cu ordonanţa, omul simplu, animat de alte resorturi etice. Punctul de pornire al lucrării este generos şi încercarea ele a fate din întîitiplarea propriu zisă un prliej de a ghidi asupra condiţiei umane mi se pare, fără îndoială, interisantă. Dar înlenţu­it sîrit îlumai îrl mică măsură atinse. Canavaua faptică, destul de des îrtîlnită de altfel în literatura de răz­boi, rămîne neacoperita dramatic de peisajul sufletesc al eroilor, investiga­ţia procesului de conştiinţă apare su­mară, se atribuie date caracterologice forţate cu scopu­l de a situa lucrarea pe planul un­ei dezbateri de idei. In sp­ecial figura ordonanţei alunecă în livresc, dramă provocată de evoluţia şi apoi moartea soţiei sale depăşind structura person­ajului. Regia lui Yannis veakis şi sceno­grafia lui Dan Jitianu au creat un cadru sumbru, care sporeşte impresia de cerc închis zbaterii omului de a-şi învinge slăbiciunile, de a se depăşi. No­bila idee a „epoleţilor invizibili“, adică a idealului unor înalte virtuţi umane — motor al luptei şi vieţii — e con­trazisă prin capitularea apriorică a, ordonanţei, care, înainte de a dispărea fizic, moare sufleteşte. Exista în piesa Silviei Andreescu şi FILOTTI-Brăila­ a lui Theodor Marnescu datele unei drame autentice, dar nedusă pină la capăt, său mai orirînd rătăcită in me­andrele Unor speculaţii h­iberte. Proba­bil că de aici şi dificultatea de a da Consistenţă scenică cersehajelor, deşi sint vizibile eforturile lui Ion Roxin (Ordonanţa) şi ale Marianei Cercel (Femeia). In r­olurile colonelului şi al mam­ei, mai unitar construite, Petre Simionescu şi Eugenia Eftimie au avut momente bune, de sinceră coriu­micare, ca şi Nicolai Ivănescu (Anchetatorul). Traian Sermat a Imagine din spectacolul „FARA CASCADORI“ — piesă interpretată de artiștii teatrului din Bacău D­upă Radu Gabrea, Şerban Crean­gă, Ştefan Roman, Titel Cons­­tantinescu şi, aflat în pragul premierei, Mircea Moldovan - un al şaselea absolvent din noua ge­neraţie a regizorilor de film pregătiţi la I.A.T.C. debutează pe platouri. E­ste vorba de TIMOTEI URSU, al cărui film, ORELE ZBORULUI, a intrat re­cent în producție. Tinărul realizator Panoramic pe platouri Debut regizoral îl are ca scenarist pe Constantin Stoiciu, autorul libretelor la filmele „Diminețile unui băiat cuminte“ și „Apoi s-a născut legenda",, ca opera­tor pe tinărul său coleg Mihai Naru­, ca scenograf pe arhitectul Radu Căli­­nescu și ca protagonist, încă un debu­tant, coregraful Cornel Patrichi. „Secretul Irinei Petrescu..." Editura sovietică „IssUustvo“ a scos nu de mult, de sub tipar, cel de-al V-lea volum din seria „Actorii cine­matografiei străine“. Studiul dedicat vedetei noastre de film este semnat de criticul D. Satillo. Autorul trece Pe larg, in revistă, etapele de creaţie ale actriţei, în filme valoroase precum Valurile Dunării şi Străinul ,şi în al­tele mai puţin importante, căutînd să­­surprindă permanenţa ei definitorie. Satillo scrie despre ultimul ei film, Răutăciosul adolescent (realizat, după cum se ştie, în regia lui Gh. Vitani­­dis) : „In cadrele în care actriţa îşi face apariţia, semnificaţiile facile se estompează, intonaţiei pseudo-roman­­tice îfl stil ineftig sau l.Ilouch­e îi ia totul ritmul grav şi pătrunzător al artei lipsite de emfază dar plămădită în suferinţă...“. Secretul Irinei Pe­trescu ? — se întreabă autorul. „El stă neîndoielnic în aceea că pe ecra­nul românesc a apărut o personali­tate originală, cu propria sa temă ar­tistică...“. împlinirea personalităţii umane - realitate pregnantă a societăţii noastre socialiste (Urmare din pag. I) pentru toţi de a-şi valorifica pe deplin posibilităţile, şi prin faptul că demo­craţia socialistă s-a dezvoltat neconte­nit. Ar fi greu fie şi numai de trecut in revistă noile forme de participare a maselor largi la opera de condu­cere nemijlocită a întregii vieţi eco­nomice şi sociale, care s-au conturat in ultimii ani ca rod al politicii con­secvente dusă de partid în această di­recţie. Dacă ne-am referi, de pildă, numai la activitatea comitetelor de direcţie şi administraţie, organe colec­tive de conducere reunind şi repre­zentanţi aleşi direct de oamenii mun­cii, său la adunările generale cu largi prerogative ale salariaţilor — am avea in faţă numai două din cele mai re­cente măsuri de natură să sporească simţitor intervenţia directă a celor ce muncesc la rezolvarea problemelor din viața economică. Participarea mereu mai largă a maselor la conducerea vieții noastre sociale, consultarea lor de către conducer­ea ele partid şi de stat ori de cite ori este vorba despre adoptarea unor măsuri de larg interes, nu fac decit să sublinieze — alături de preocuparea constantă pentru lăr­girea democraţiei socialiste — a­di­nea responsabilitate socială şi personală ce incumbă tuturor membrilor societăţii noastre in opera de creaţie istorică conştientă. Partidul nostru a creat nu numai cadrul necesar funcţionării democra­ţiei socialiste, dar a luat şi măsuri politice şi economice ca aceasta să se afirme şi să se dezvolte in concordan­ţă cu interesele fundamentale ale întregii naţiuni. Prin Plenara din a­­prilie 1960 — ca să dăm numai un exemplu — Comitetul central al Par­tidului Comunist Român a stabilit acel sistem de măsuri menit să asigure întărirea legalităţii, dezvoltarea con­tinuă a democraţiei socialiste, garan­tarea deplină a drepturilor şi liber­tăţilor cetăţeneşti. Amplul program economic şi social stabilit de Con­gresul al X-lea al partidului cu pri­vire la creşterea intensă a forţelor de producţie, crearea unei industrii şi agriculturi moderne, în stare să satisfacă cerinţele mereu sporite ale societăţii, dezvoltarea susţinută a şti­inţei, învăţâmintului şi culturii, ridi­carea bunăstării materiale şi spiritua­le a tuturor oamenilor muncii. Infâp-­­ tuirea repartiţiei bunurilor produse de societate în spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste, perfecţionarea con­tinuă a relaţiilor de producţie, a or­ganizării societăţii oferă timpul de activitate necesar afirmării persona­lităţii umane in plenul ei. In ultimii ani s-au intensificat dezbaterile pu­blice şi schimbul de opinii in pro­blemele majore ale vieţii noastre eco­nomice şi sociale, determinînd d­ezvol-t­­area spiritului de răspundere alit la nivelul organelor de decizie, cit şi la vecere om al muncii, stimulînd gin­­direa creatoare in toate domeniile de activitate. Numai In felul acesta so­cialismul devine „societatea totalei împliniri a personalităţii umane, in care fiecare cetăţean să Se simtă — aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al partidului — stăpin pe destinul său, să poată gindi şi acţiona nestinghe­rit în folosul progresului societăţii“. Succesele înregistrate în procesul dezvoltării democraţiei socialiste re­zidă şi în faptul că partidul a desfă­şurat şi desfăşoară o amplă activi­tate de pregătire a maselor, de sti­mulare a inițiativei lor creatoare. In anii din urma au fost stabilite o se­rie de obiective care implică afirma­rea deplină a fiecăruia in dinamica socială, creșterea competenței, a spi­ritului de răspundere civică ce condi­ționează însâși implinirea individua­lă. Căci, fără îndoială, participarea tuturor nu numai la activitatea de execuţie, ci şi la cea de decizie, soli­cită continua perfecţionare personală, propria desăvîrşire ce caracterizează umanismul epocii noastre. Iar această perfecţionare, mutaţiile , acestea în condiția umană, au loc intr-­in cadru biric structurat prin măsurile inițiate de partid cu privire la reciclare, la perfecționare pe toate treptele activi­tății sociale. Se consolidează astfel climatul favorabil dezvoltării spiri­tualității umane, valorificării integrale a aptitudinilor şi capacităţii creatoare care, încorporîndu-se în realitatea societăţii noastre în plin progre­s, re­­dimensionează la proporţiile ample ale socialismului conceptul de „homo fab­st“. Trăim astăzi o pasionantă istorie a devenirii omului care, beneficiind de bunurile spirituale ce se înscriu în patrimoniul omenirii pritregi, se constituie el însuşi ca factor eferves­cent în viaţa societăţii noastre socia­liste în plină dezvoltare. Este un proces de profunzime, ghidat cu com­petenţă şi consecvenţă de partid, şi­­ care se reflectă nemijlocit în cultura materială și spirituală a țării ce se îmbogățește continuu cu atributele civilizației moderne, pe la om pentru arm­ devine deviza practică pe fron­tispiciul edificiului României socia­liste. EMIL LOTEANU: „Filmul? O iubire căreia nu-i pot rezista!...“ Pe realizatorul filmului „Poenile roşii“ l-am întâlnit în cursul mici scu­rte vizite la Bucureşti. Autor a vreo zece volume de poezie şi proză (tra­duse in rusă, gruzină, letonă, spaniolă, franceză, germană, poloneză), Emil Loteanu și-a dedicat ultimii ani cine­matografiei, afirmîndu-se în rîrndul ti­­nerei geniferații de cineaști sovietici ca unul din cele mai puternice talente. Seferindu-ne, la începutul convorbirii noastre, la filiația sa literară, Loteanu ni­-a întrerupt, zimbirnd . ..—­Acesta este o caracter­istică a stu­­­fiomul­ nostru „Moldova-film­“. Poetul Valeriu Gagiu a debutat și ca regizor . Gheorghe Vodă, care are­­opt volume de versuri ,a făcut un film foarte interesant după basmul „Ivan Tur­bincă“ al lui Creangă , Vlad Ioniță al cărui recent volum de nuvele s-a bucurat de succes, a terminat o co­medie cinematografică. Cel m­ai tînăr dintre noi, Iacob Burghiu, care a de­butat pe platou, are și el la activul său două volume de proză. — Și nu aduce în studio acest aflux de scriitori primejdia literaturizării ci­nematografului ? — Curios este tocmai făptui că oa­menii vin pe platou decişi să respingă total orice tentaţie livrescă, avind re­velaţia unui nou limbaj artistic ! Pri­mul meu film aproape că n-avea „li­teratura“ ; era un fel de „western“ în care caii suplineau dramaturgia dacă nu, uneori, chiar şi regia. Nu rideţi ! Un cal frumos şi bine filmat înseamnă mult. Deşi îmi place sâ vorbesc cu ironie despre debutul meu, trebuie să adaug că a avut meritul de a releva pentru prima oară un grup de actori care, la ora actuala, formează nucleul de bază al studioului, fiind, totodată, solicitaţi şi pe platourile altor repu­blici. Pentru mine, descoperirea unui actor este o adevărată pasiune: în „Poienile roşii“ unii interpreţi au fost aduşi de-a dreptul d­in stradă şi sunt astăzi consacraţi pe plan unional. Svet­lana Toma, protagonista filmul­ui, a jucat apoi rolul Masei d­in „Cadavrul viu“, la Mosfilm, iar actorul Sinator, Grigore Grigoriu a fost solicitat pentru o coproducţie cu Franţa. poienile roşii a rulat, de altfel, în R.F.G., Franţa, Republica Arctbă Unita, Japonia. Mă bucură prima întîîn­ire cu publicul ro­mân. — V-aţi gindit la următoarea produc­ție ? ! — Desigur. Pornes­c Întotdeauna uri film în.’ momentul în care materialul său. . de . viață devine pentru mine ca o iubire căreia unu-i mai. pot­ rezista... — Și care este ultima dv. „dragoste“ ? — Lăutarii ! Sîht oameni-instrument, care am­ ieșit și au dispărut din nou în marele lor anom­imat, sunt ca o Atlar­tidă pi­erdută... Trăiesc de mult cu tentaţia de a pipăi şi a trece cu de­getele peste aceşti vulcani încă fier­binţi. Nu-i mai rezist! Şi pe urm­ă e bine că realismul dur să alterneze cu asemenea evoluţii de straniu, de fragil, cu ceea ce are omul înlăuntrul sau mai anevoie de precizat, cu flui­dele interioare pe care nu le poţi sur­prinde în cuvinte, stări precum dunele mişcătoare din care izvorăsc pină la urmă şi pe neaşteptate o „Ciocîrlie“ sau o „Mioriţă“... " Toader Fără cascadori (Teatrul „GEORGE Ceea ce doreşte sâ ne comn it ii it fc M ir­ce­a Radu Iacoban sunt, de fapt, cîteva lu­cruri foar­te simple — anume că nimeni dintre noi, oricine ar fi el, n-are permisiunea să existe pe riscul şi pe răspunderea altora, să consume investiţiile de dragoste şi devotam­iht ale celor din jur, fără să dea nimic în schimb, nimeni n-are dreptul să trăiască după bunul său plac, fără să se gîndească măcar o clipă la ecoul gesturilor sale în alţii... Adevăruri pe care dramaturgul se sfieşte să ni le pună la dispoziţie direct, onest, pre­ferind­­ să le ambaleze într-o metaforă: a cascadorului, a omului care plăteşte gloria vedetei. Din păcate, cu această metaforă nu se încheie, ci abia încep complicaţiile piesei. Mircea Radu Iacoban are o ho­­tărîtă înclinaţie către melodramă, de care îmi amintesc bine din Tango la Nisa — şi mai arc, pe deasupra, slă­biciunea monologului poetic. Iată cum sfc facfc că, pe evchirhentul-cheifc al piesei (un ac­cident de automobil ce-i pune pe eroii, fără putinţă de scăpare, în faţa r • ■ lui culpe), severă che­mare la I *e. in jurul căreia se BACOVIA“-Bacau) condensează brusc erori și obsesii ale­­ trecutului, ție acest fapt-hucleii ai dra- I mei sunt implantate de-a valm­a perso- | naje de prisos, cu alură stranie (un­ bătrin­ vîhzător de lozuri, de pildă), o ■ întreagă poveste* in­ registru „melo“, I cu o tittără și frumoasă erghie, care-1 | urmărește neînduplecată pe seducăto­­rul surorii ei — şi multe, foarte multe ■ confidenţe. La drept vorbind, persona- j jele lui Mircea Radu Iacoban par bin-­­ tuite de nevoia bizară de a-şi face ne­apărat autobiografia, acum şi aici, în g­­olul nopţii, pe asfaltul unei autostrăzi, I lingă un­ stîlp de telegraf răsturnat, I lingă un „Taunus“ făcut ţăndări şi un bâtrîn cu capul zdroobit... Aşa stînd lucrurile, nu m­i se pare I pr­ea greu de înţeles impasul scenogra- I fUlUi l1. Th. Ciupe, care ezită vizibil între obligaţia elementară de a repro- | duce în scenă cadrul concret, firesc, I al acțiunii — o bandă de asfalt cu I dungi albe, un indicator de circulație, un stilp și cam atît — Și hitri» jch'a- I supusa sa datorie de a abstractiza* de I a confecționa cîteva, măcar două-trei ■ simboluri... Rezultatul : un decor poso­morit* hibrid și cu un înfcăpățînat act I de improvizaţie. Dar, fără în­doială că adevăraţii ■ „cascadori“ ai acestui spectacol plin de riscuri rămîn interpreţii, pe care I regizorul Victor Tudor Popa nu izbu- I teşte întotdeauna — ar fi fost iitipo- ■ sib­il ! — să-i se bată. nftvătămaţi din „salturile mortale“ ale neverosimilelor­­ lor monoloage. Aici scapă cine poate I şi fiecat­e se apără cutii crede de cu- ■ vitriţă. Mlstt foUzealio se retrage Itttf-o prudentă rezervă­, Marin Ionescu­ su­rîde I încurcat* cerîndu-și parcă scuze, George I Scrbina, Sanda Ghicuieschi-Voicu și ■ Puiu Burn­ea tercurg­ia chiar. Stelian­ Preda își face scut dili bin­ecunoscutu­l I său farmec. Dar Lu­gUra care obține o­­ victorie absolută in lUpta cu rolul e ■ Anca Alecsan­dra, excelentă actriță, că­reia afectările melodramatice aie­­parti- I turii nu reușesc Sa-i paraiizeze nici fi- I nețea și prfecizia reacțiilor, nici auto- ■ ritatea, nici inteligență. Adriana Rotaru ! AGENDĂ v* Miine, la bi*â 26, Teai­ul­­ de stat din Arad prezintă, la sala Comedia, piesa filuviul de Vasie Nicorovici. în decada cărţii româneşti Noutăţi în librării » „estetica Intre ştiinţa şi ARTA“ — (Editura Albatros) »In cartea de faţă — arată autorul ei. Ion Pascadi — nu am intenţionat să prescriu reţete. Nu am pretenţia că am rezolvat toate problemele. Nu fac pronosticuri. Nu am vrut să epuizez subiectele de discuţia posibile. Nu ofer un tratat şi cu atît mai puţin un sistem, voi fi mulţumit dacă voi îndemna cititorul la meditaţie şi mai ales dacă îl voi fi convins că reflecţia asupra esteticii nu este chiar inutilă. Propuit doar • un sistem de re£e­­rinţă...“. .V k ■ © „ZGOMOTUL ŞI FURIA* (Eeditura Univers). Unul* dintre cele mai repre­zentative romane ale lui William Faulk­ner, apreciat ca o creaţie deosebit de importantă a prozei contemporane. In aceeaşi editură a apărut un volum antologic de „TEATRU“ de Cervantes, care cuprinde două piese în versuri „Asediul Numaneiei“ şi „Pedro de Ur­­demales“ — cele mai cunoscute şi mai importante d­in opera dramatică a au­torului, precum şi opt „scenete“ comice. • ÎN EDITURA „ION CREANGĂ« au apărut trei lucrări : »Ce-i mai de preţ în lume“ de Şerban Nedelcu, „Papucio şi fluieraşul fermecat“ (în colecţia „Traista cu poveşti“) şi „Noru visatoru’ şi amicii săi“ de Maria Banuş. Urmare din pag.I subliniat, de asemenea, eforturile comuniştilor, ele muncitorilor uzi­nei din perioada de după elibera­rea ţării şi pină in prezent. S-a arătat că, de la an la an, în uzină au fost create noi capacităţi de producţie, au fost introduse maşini şi utilaje moderne, ceea ce a de­terminat ca in cincinalul trecut producţia globală să fie realizată In proporţie de 176 la sută. In încheierea festivităţii de la uzina „Timpuri noi” a luat cuvân­tul tovarăşul Dumitru Popa, care a vorbit celor prezenţi despre e­­forturile depuse de colectivul uzi­­rtei pentru creşterea continuă a producţiei, despre realizările ob­ţinute de poporul nostru, sub con­ducerea partidului, în perioada con­struirii societăţii socialista multi­lateral dezvoltate, precum şi des­pre sarcinile din actualul cincinal, manifestări consacrate SEMICENTENARULUI PARTIDULUI • Simpozionul organizat de Consi­liul naţional al inginerilor şi tehni­cienilor în colaborare cu Institutul central de studii pentru problemele conducerii economiei, organizării muncii şi perfecţionării cadrelor, in cinstea aniversării semicentenarului partidului, programează pentru dezba­tere o problematică nu numai actuală sub raport teoretic, dar şi de un deo­sebit interes practic : îmbunătăţirea gradului de utilizare a capacităţilor­­de producţie în industrie. Lucrările­­ ce se vor desfăşura în zilele de 23 şi 24 aprilie în aula Bi­bliotecii centrale universitare — vor aduce în prim plan experienţa şi con­cluziile unui număr apreciabil de ins­titute de cercetări, întreprinderi, fo­rum­ centrala — constituind, concomi­tent, şi un util schimb de opinii între ingineri, economişti, matematicieni, fi­zicieni. • „Făurirea P.C.R., moment de În­semnătate istorică în viaţa ţării“ aşa se intitulează expunerea pe care prof. Aurel Roman o va face astăzi (ora 15), la Institutul de cercetări şi pro­iectări maşini unelte şi agregate. • La Casa de cultură a sectorului 2, astăzi (ora 15), tov. Alexa Augustin, procuror general al Republicii Socia­liste România, va vorbi despre „Po­litica P.C.R. de întărire consecventă a legalităţii socialiste“. • Astăzi, ora 16, la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, va avea roc un simpozion intitulat „România pe drumul afirmării social­­politice la o jumătate de veac de la crearea P.C.R.“. SAPTÂMÍNILE VIENEZE LA BUCUREŞTI intilnire cu tinerii absolvenţi ai Conservatorului din Viena Programul „Săptămînilor vieneze“ a cu­prins ieri după-amiază, ih sala mare a Liceului de muzică ,nr. ,2..., im concert susţinut de tineri alisPb’tnfi iittjpnser­­vatorului. dia -ÂîenÂ.sjistftui­re *ljjvăţă­­mint Cu o glorioasă tradiţie, de care a beneficiat cindva şi marele nostru George Enescu. Din grupul artiştilor austrieci au­ făcut parte pianista Disetet­te ott, o foarte bună,tehniciană, practi­­cînd o frazare cursivă pe parcursul unor sonate de Haydn şi Schubert, baritonul Hermann Schärf, înzestrat cu o voce caldă, frumos timbrată, cu o excelentă dicţiune şi cu o tehnică a respiraţiei care i-a permis să se impună fără efort aparent în anii de Mozart şi Mendels­­sohn-Bartholdy, violonistul Thomas Christian, dominind cu autoritate pagi­nile de înaltă virtuozitate din Paganini și Ysaye (mai degrabă decit cele din Bach, care impun respectarea unei su­perioare rigori stilistice) și flautista Ma­nuela Wiesler, indiscutabil cel mai va­loros și mai interesant element al micu­lui colectiv, dispunînd de o mare varie­tate a mijloacelor expresive, de o tehnică impecabilă și de un sonet penetrant, puse în slujba unor execuții pline de rafinament și de strălucire din Poulenc (Sonata) și Roussel („Joueurs de fliue“). Prin interpretarile lor, cei patru artiști au confirmat o dată în plus soliditatea 5--i.*gw?gw*i. muzicale practicate la Con­servatorul dili­ciens. Asta’ seară, In sala de concerte a Con­servatorului „Ciprian Porumbescu“, ti­nerii muzicieni vienezi se vor reb­ituim au publicul bucureştean. Iată o nouă ocazie de a face cunoştinţa unor artişti valoroşi, cărora le este deschisă calea afirmării in viata muzicală internațio­nală. E. g­O BIROUL DE TURISM PENTRU­­S TINERET anunță suplimentarea nu- 5­­mărului de locuri pentru excursiile g- In străinătate : R.D.G. (14 zile), cu f. plecarea ln 16 iunie pe traseul : Ber­gs­lin, Dresda, Halle, Freiburg ; rf U.R.S.S. (12 zile) cu plecarea la 16­­ iunie — cu avionul (Moscova, Le- I ningrad, Kiev) , și pentru excursia­­ combinată FRAGA, KARLOVY-VARY,­­ BUDAPESTA (10 zile), plecare» la 15­­ iunie. înscrierile se fac la sediul si agenției din str. Cosmonauților nr. 11. Metam­ em­ii colecţionează mărci, alţii insigne, alţii... Muncitorul Tra­­ian Gh­eorghe, lăcătuş la Uzina de pompe, a început prin a stringe cutii de chibrituri. Rezultatul a fost însă, nu o colecţie, de cele mai diferite cutii, ci pa­siunea pentru a construi din... betele de chibrit. A venit la redacţie cu o vioară alcătuită din­­.SOO de beţe, o man­dolină cam din tot a­tîta „material“ şi un violoncel în mărime naturală, totalizînd 9011 beţe. Violoncelul orfoze său va fi pentru o sin­gur­â dată, la locul de onoare în orchestra Operetei, la unul din­tre spectacole. Am aflat şi dă intenţia artizanului de a alcătui, păstrind toate amănuntele arhitecto­nice interioare, Curtea domnească de la Ar­­roş. Gazdă va fi Mu­zeul satului. Cite beţe li vor fi oare nece­sare dacă pentru ,,Sf. Gh­eorghe“ din Hîrlău, ctitoria domnească a lui ştefan din 1482, realizată în miniatură, i-au trebuit 40.000, pa­­ siuni, diferit« «­ neo» bișnuit». P. S. Ne-am amintit, cu această ocazie, de una dintre lucrările lui Traian Gheorghe, prezentă acum un an la Bienala artiștilor plastici amatori. Cri­tica de specialitate a apreciat-o. De atunci el a imaginat din beţe de chibrite noi şi noi modele. Dar tot de atunci îşi doreşte să deschidă o expozi­ţie personală. Poate, căsa creaţiei populare, vă da curs acestei ce­reri justificate. Cristina Popescu SINGE VIENEZ (Eugen Savopol, A­­driana Codreanu, Lucia Roic, Constan­ta Cîmpeanu. Dirijor : C. Radulescu) — teatrul de p­ieretă, tel. 14.80.11, ora 19.30. LOVITURA — prezintă Teatrul dra­­­m­atic Baia Mare Itt sala Teatrului „Lu­cia Sturdza Bulandra“, tel. 14.80.00, ora 16. IUBIRE PENTRU IUBIRE (Petre Gheorghiu, Carmen Stănescu, Ferry E­­tterle, Octavian Cotescu, Ion Besoip, Lucia Mara) — Teatrul „Lucia Sturd­za Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. GLUGA PE OCHI (Toma Cara­giu, Virgil Ogășanu, Marius Pepino, Cuman Cornel Valy Marian, Colomiet Ion) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. NICNIC (Amza Pellea, Sanda Toma, Ştefan Tapalagă, Valentin plătăreanu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. BARBATI FARA NEVESTE — (Ion Punea, stefan Radof, Ion Simihie, Ioa­na Maharescu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. O LUNA LA TARA (Gilda Marinescu, Al. Repan. Emil Hossu, Migri Avram Nicolau. Val Săndulfescu) — Teatru! „C.I. Nottara“, sala Studio, ora 20. LEGENDA SI­DOR — Ansamblul ar­tistic Rapsodia Română, tel. 13.13.06, ora 19.30. SICILIANA (Dem Rădulescu, Stelian Cramenciuc, Sanda Maria Dandu, Du­­nca) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45, ora 19.30. OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — Teatrul Giuleşti, tel. 18.04.05, ora 19.30. BIMF SIRICA (Puiu Calinescu, Vasi­­lica Tastaman, Didi Ionescu, Ioana Matache) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. LA GRADINA CARAbus (Ovid Teo­­dorescu, Doina Badea, Nicu Constantin, Al. Lulescu, Luigi Ionescu, Anca Age­­molu) — Teatrul „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. MAZEL-TOV ! (cu întregul colectiv artistic) — Teatrul evreiesc, telefon 21.36.71, ora 19.30. COMOARA DIN INSULA PIRAȚILOR (Mircea Muşatescu, Mihai Constantines­­cu, Gh. Vrînceanu, Horea Benea, Alex. Halte) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.83.56, ora 16. CIRCUL MARE DIN MOSCOVA - Cinul Globus, tel. ll.01.20. ora 19.30. PRINTRE COLINELE VERZI — Patria (11.86.25) - 10. 13, 16, 18.45, 21.15. DOMICILIU CONJUGAL — Capitol (16.29.17) - 9.30, 11.43. 14, 16.30, 18.45, 21. TRIMIS EXTRAORDINAR — Victoria (16.28.79) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. ★ ZRSTREA DOMNIŢEI RALU — Lu­ceafărul (15.87.67) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30. 20.45 . Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30, 16, 13.15, 20.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI ; ZESTREA DOMNIŢEI RALU — Sala Palatului (15.73.72) — 18 ; Favorit (31.06.1,5) — 9. 12.30, 16. 19.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI — Central (14.12.24) - 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30; Feroviar (16.22.73) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.15 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.13, 13.30, 16. 18.15, 20.30. CERUL N-ARE GRATII — Feroviar (16.22.73) — 20.30. MIHAI VITEAZUL — LUmina (16.23.33) — 9.43, 15. 19 ; înfrăţirea între popoare (17.31.04) — 15. 19 ; Drumul Sării (31.28.13) — 15. 19 ; Fioreasca (33.29.71) — 15.30, 19.30. BUTCI-­ CASSIDY ȘI SUNDANCE KID— București (15.61.54) — 8.30, 11, 13.30, 12, 18.30. 21 ; Melodia (12.06.88) — 8.43, 11, 13.30. 16, 18.30, 20.45. SUNETUL MUZICII — Festivil (15.63.84) — 8, 12.30, 16.30, 20.15. MEXICO ’70 — Timpuri Noi (15.61.10) ^ 9.15, 11.15, 13.15, 15.15, 17.15. ' LENIN — DOCUMENTE, FAPTE, AMIN­TIRI — ÎN ÎMPREJURIMILE FlfcHTF­L­­BERGULUI — Timpuri Noi (15.61.101 - 19.15, 20.45. CEI TREI CARE AU SPERIAT VES­TUL — Excelsior (18.10.88) —­­, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Aurora (35.04.66) — 9. 11.15, 13.30. 15.43. 18, 20.15 1 Tomis (21.49.46) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.3Ó ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15. 20.30. . SECRETUL DIN SANTA VITTORIA — Gri­vi­ţa (17.08.58) — 9. n.4­. 15, 17.45, 20.30 ; Mioriţa (14.27.14) — 9. 11.43, 14.30, 17.15. 20. DÓÁÉÍ t)N TELEFON — B U 2 e $ 11 (15.62.79) — 13.30, 18. 20.30. ELIBERAREA — Dacia (15.26.10) — 8.45—19.30 în continuare. PREȚUL PUTERII — Bucea­ (17.05.47) — 10. 16, 18.15, 20.30 ; Ura (31.71.71) — 15.30. 18, 20.15 ; Giulești (17.55.46) — 13.30, 18. 20.30. VAGABONDUL — Ilftirea (17.10.21) — 10. 16, 19.30. CLANUL SICILIENILOR — Ferentari (23.17.50) — 15.15, 17.45, 20.15 . Munca (21.50.97) — 15.30, 18, 20.15. TRANDAFIRI ROȘII PENTRU AN­GELICA - Pacea (31.32.52) — 18.45, 13. 20. TRIPLA VERIFICARE — Cringasi (17.38.81) — 15.30, 18. 20.15. ADIO, GRANADA 1 — Volga (11.91.26) — 9.30, 11.30, 13.30, 16, 18.18, 20.30. POIENILE ROȘU — Viitorul (11.48.03) — 16, 18. 20, o duminica in familie — Mosn­er (12.52.93) — 16. .18, 20. CINCI PENTRU INFERN — Cosfitos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. renegata — Flacăra (21.35.40) — 15, 17.30, 20. LOS TARANTOS — Arta (21.31.86) — 9.30, 11.30, 15.30, 18, 26.15 . R a ti o V a (23.91.66) — 15.30, 18, 20.15. TREC ZILELE — Progresul (33.94.19) — 16, 13. 20. ÎNCEPUTUL — Laromet (bd. Bucures­tii Noi fif. 166) — 15.30, 17.30, 19.80. VIATA SPOrTIvA 14.30 SÎMtIA» TV SI VRA. DUMINICA DIMINEATA — 18.30 — Cin­emateria (sala Union) — (13.49.04). N.B. Programul filmelor Bind Co­­municat de Întreprinderea cinemato­grafică a municipiului București: re­dacția nu răspunde de eventualele mo­dificări. .....i­ a—..........•......—1 i*.mi ' PROGRAMUL I 18.00 Enlisiune in limba ma­lit­­ara. 18.30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Statt. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 30 de ani in 50 de evocări. 20.20 România in lume. 20.50 Jocul salbelor. CÎntece şi jocuri populare din­ zonă de şes a Banatului In­ interpretarea ar­tiştilor amatori din teotiluna Drăghieşti. 81.85 Planeta se grăbeşte u­n­um documentar de montaj. 21.45 Emisiune literară. 22.95 T­elediverisment. 22.50 Telejurnalul de adapte. PROGRAMUL II 20.00 Concert sim­­fonic al or­chestrei de studio a stadielelevi­­ziunii 2100 Univers XX. O minune a secolului : Laserul. 21.20 Buletin de SUH. Sport. 21.30 Istoria filmului.

Next