Informatia Bucureştiului, iunie 1971 (Anul 18, nr. 5525-5550)
1971-06-11 / nr. 5534
v\\\\\\\\\\^ Astăzi se închide la Halle (R.D.G.) expoziţia de carta organizată de Editura ştiinţifică din Bucureşti, în colaborare cu Editura enciclopedică din Leipzig. Timp de şapte zile — cit a durat expoziţia — vizitatorilor le-au fost prezentate principalele lucrări apărute in ultimii ani în Editura științifică, abordînd domenii foarte diverse ale științei. Artiştii amatori » în stagiune estivală Discuţiile şi dezbaterile privitoare la activitatea estivală a formaţiilor artistice de amatori sunt concretizate acum intr-un plan, elaborat de Comitetul municipal de cultură şi artă în colaborare cu Consiliul local al sindicatelor, U.G.M.R. şi Comitetul municipal al U.T.Q. Pe cele cinci estrade din parcuri şi păduri, bucureştenii vor avea ocazia să se reintâlnească cu o serie de formaţii, dintre, cele mai reprezentative, ce vor susţine spectacole de divertisment. Amintim, dintre acestea, echipele unor întreprinderi şi instituţii — Griviţa Roşie, ICSIM, Vulcan, Electromagnetica, Direcţia poştei, C.P.C.S. Autobuzul, Dîmboviţa, Poromet, Electronica, Danubiana, C.I.E.-Pipera, Direcţia regională C.F.R. — ale cooperativelor „Igiena“ şi „Chimica", ale caselor de cultură din sectoarele 1, 2, 3, 5 şi 8, ale cluburilor tineretului etc. Dificultăţile ivite in ceilalţi ani, datorită faptului că unele sectoare posedă estrade pe care, din păcate, nu prea au ce prezenta, iar altele, cu formaţii bune, sunt lipsite de scene în aer liber, s-au rezolvat de această dată, printr-o repartizare judicioasă a echipelor, indiferent de sector, astfel incit acestea să se perinde, de-a lungul verii, pe cele 6 estrade de care aminteam. In afară de aceste manifestări, vara 1971 ne va oferi și spectacole de anvergură. Sala „Rapsodia“ va găzdui, lunar, reprezentaţii cu citeva dintre cele mai bune spectacole de teatru şi de estradă ale amatorilor. Astfel, in iunie se va putea viziona piesa „Scaunul cu trei picioare“ de Simion Macovei, în interpretarea Clubului sanitar, în iulie interpreţii de la FM.U.A.B. vor juca „Sfintul Mitică Blajina“, comedie de Aurel Baranga, iar în august, spectacolul de estradă „Dragoste şi nostimade“ va fi prezentat de Casa de cultură a sectorului 8 O iniţiativă salutară — încercarea de a se crea o tradiţie prin instituirea trofeului „Arenele romane“. În ce constă ? Pe scena cu acest nume se va desfăşura, pe parcursul întregii veri, duminica, la intervale de 2—3 săptămini, o serie de spectacole-concurs cu participarea formaţiilor reunite ale fiecărui sector, cuprinzînd o varietate de genuri. In final, cel mai valoros spectacol — selectat după criteriul calităţii artistice şi al succesului la public — va deveni deţinătorul trofeului „Arenele romane“, pină la viitoarea competiţie. Dacă ar fi să adăugăm la toate aceste manifestări — le-am amintit doar pe cele mai imptortante — cele şase serbări cimpeneşti, ce se vor desfăşura în pădurile Mogoşoaia şi Pustnicul, avem imaginea unei veri care promite a fi foarte bogată in ce priveşte divertismentul oferit de artiştii amatori bucureşteni. Darda Popescu Final de an şcolar La Şcoala populară de artă, examenele de sfîrşit de an sînt în plină desfăşurare. Zilele trecute, pe scena din mica sală de spectacole, răsunau versurile lui Marin Sorescu Clasa de regie-teatru, condusă de prof. Paul Stratulat. Îşi prezenta realizările, la masa comisiei, actorul Ion Gheorghiu, directorul Şcolii populare de artă. II rugăm să ne prezinte succint unde constă acest final de an şcolar. — Ceea ce aţi văzut astă seară reprezintă ultimul examen al secţiei de teatru. In această săptămînă, rînd de rînd, i-am urmărit pe elevii claselor de actorie, cu scene dintr-un repertoriu variat — Cocteau, Goldoni, O’Neill, Caragiale, Eugen Ionescu, Ecaterina Oproiu, Lucia Demetrius, cu montaje de fabule înscenate etc. Foarte interesante mi s-au părut „lucrările“ pregătite de clasa de declamaţie : un montaj de balade populare, medalioane „Bacovia" şi „Federico Garcia Lorca“, un colaj Arghezi — Eugen Barbu, intitulat „Bucureştii de altădată“. Secţia de muzică instrumentală, canto clasic, muzică uşoară şi populară a oferit, la rindul ei, un program bine alcătuit, corect executat. Paralel cu susţinerea examenelor, elevii noştri îşi vor prezenta pe scena Teatrului Mic producţiile de sfirşit de an, între 15—25 iunie. Aş mai adăuga că, tot ca examen final, de duminică, în parcul Herăstrău (pavilioanele A şi B) s-a deschis expoziţia de artă plastică a elevilor, reunind lucrări de pictură, grafică, sculptură, scenografie, ceramică, artă aplicată. Demn de relevat mi se pare entuziasmul pe care aceşti tineri li pun în tot ceea ce fac, nivelul calitativ cu care s-au prezentat îndreptăţindu-ne să sperăm că, părăsind şcoala, vor continua, cu aceeași pasiune și seriozitate, activitatea artistică in formațiile de amatori. ~ P- — urni- literatură Pavilioanele A şi B din parcul Herăstrău găzduiesc în aceste zile expoziţia de artă plastică a elevilor şcolii populare de artă. In fotografie, o mică parte dintre exponatele secţiei de ceramică. Remarcabil concert coral După reuşitele concerte simfonice ala orchestrei inginerilor, ale celei de la Casa de cultură a sectorului 4, şr., Ateneul Român a găzduit din nou o prestigioasă manifestare artistică de amatori. Este vorba de concertul coral al formaţiilor laureate la cel de-al X-lea concurs „Omagiu Partidului“. De remarcat că, în ultima vreme, această bogată tradiţie cultivată de-a lungul timpului de maeştri al genului ca Musicescu, Vidu, Kiriac, cunoaşte un proces de dezvoltare. Cîteva exemple edificatoare: concursul naţional Patrium Carmen Iniţiat de Radio-televiziunea română, concursul Interzonal ,Gh. Diraa“ din Braşov. Programul prezentat de formaţiile corale bucureştene pe podiumul Ateneului a avut o arie largă de cuprindere, de la compozitori preclasici la contemporani, muzica românească ocupind un loc preponderent. Personalitate marcantă a vieţii noastre artistice, maestrul emerit al artei D. D. Botez a modelat din corul sindicatelor municipiului Bucureşti un Instrument sensibil, apt să realizeze cele mai fine nuanţe, fapt ce s-a relevat din fiecare lucrare prezentată. Corul uzinelor „23 August“ şi „Republica“, formaţie bine omogenizată, conţinînd voci de calitate, a realizat sub bagheta dirijorului Vasile Dogaru o interpretare remarcabilă a madrigalului „Fetiţele toate dragi Imi sînt“ de Orlando di Lassus. Acelaşi calificativ îl putem acorda atît corului sindicatului M. T. Tc., cit şi corului clubului Finanţe-Bănci. Mizînd pe o emisiune vocală nonvibrato, formaţia camerală a Sindicatelor sanitare, instruită de dr. Mircea Diaconescu, creează o ţesătură sonoră pură, eterată, conferind compoziţiilor un farmec deosebit. Ascultînd magistrala interpretare a „Imnului bizantin* de Doru Popovici, nu poţi sâ nu remarci că experienţa corului de cameră „Madrigal" a impus un stil cu ample rezonanţe in rindul formaţiilor noastre corale. I. Staicovici In aceste zile, au loc examinările practice — aşa cum se vede şi în fotografie — ale absolvenţilor cursului de librari, din cadrul Grupului şcolar „D. Marinescu“. Am văzut. Duminică, ora 10, la Clubul T din str. Turturele nr. 11, a fost inaugurat ciclul duminical de matinee muzicale, cu titlul „Ora zece — Mapamond Melody“. La aceasta primă intilnire, tinerilor melomani la „Ora zece - Mapamond Melody" s-a oferit un bogat și variat program: Jimi Hendrix şi contribuţia sa la dezvoltarea muzicii pop; ultimele noutăţi şi succese muzicale ; o rubrica de anecdote celebre cu muzicieni şi, bineînţeles, dans. In programul de perspectivă: prezentări de discuri, formaţii renumite şi festivaluri de muzică pop, audiţii, întîlniri cu formaţii, compozitori şi solişti de gen, filme muzicale... „Ceaiul de 5" De această dată, clubul „Femina“ al Casei de cultură a sectorului 8 ne-a invitat (marţi seara) la „Ceaiul de la ora 5“, făcîndu-şi astfel debutul în stagiunea estivală, dacă nu cu o formulă de spectacol deosebită faţă de cele cu care ne-a obişnuit, totuşi cu o tentă de inedit. Căci programul a întrunit reprezentanţi ai celor mai diverse genuri, nu numai artistice. Astfel, un medalion „Zinca Bălcescu“ a prilejuit spectatoarelor reîntîlnirea cu scriitorul Dumitru Almaş! Valentin Teodorian a oferit un itinerar liric ( un intermezzo, in interpretarea sextetului „Cantabile“, s-a bucurat de un deosebit succes, ca şi microrecitalul Angelei Similea , s-a rîs cu Horia Căciulescu, în postura de interpret de fabule s-au notat sfaturile cosmetice ale Ilenei Iliescu | un film al televiziunii franceze a făcut cunoscute ultimele creaţii pentru sezonul de vară, realizate de case da modă pariziene. In final, o agreabilă conversaţie despre sport, cu Cristian Ţopescu. Să sperăm, că debutul estival al „Femmei“ s-a făcut sub semne de bun augur. De asemenea, să sperăm că celelalte reuniuni vor avea, aşa cum şi-au propus, o mai accentuată specificitate estivală. Oricum, ceaiul nu răcoreşte foarte tare, dacă ar fi să ne rezumăm numai la asta... — d. „Secretul succesului - sondarea continuă a preferinţelor tinerilor“ ti a tinerilor cu cele mai diverse aptitudini. — In contextul precizat de dumneavoastră, cum s-a ajuns și ideea profitării cluburilor ! — Testarea opiniilor tinerilor din zonele în care sunt amplasate cluburile — testate ce a durat cîteva luni — s-a soldat cu concluzia că părerile sint atît de neomogene, incit ar fi imposibil ca fiecare club In parte să răspundă tuturor dorințelor. Deci, o profilare clară, datorită căreia vizitatorul să știe exact dacă-1 Interesează sau nu — înainte de a intra în club — manifestările acestuia, ni s-a părut cea mai potrivită. Astfel, au luat fiinţă Ateneul Tineretului, Tehnic-clubul, Ecran-clubul. Avînd în vedere că cel puţin ultimele două au pornit de la zero, noi apreciem ca satisfăcătoare rezultatele obţinute pînă acum. Ar fi însă prematur să ne declarăm pe deplin mulţumiţi. In ancheta dumneavoastră se semnalau pe drept cuvînt, unele deficienţe: majoritatea lor se află mai de mult şi în atenţia noastră. Mă voi referi la Tehnic-club. Aici se pune,în primul rînd, problema dotării lui. S-au realizat multe lucruri, dar tot atît de adevărat e că ne-am izbit. In repetate rînduri, da lipsa de înţelegere a unor instituţii şi întreprinderi de al căror ajutor avem nevoie pentru utilarea lui cu aparatajul cel mai modern. Din păcate, se uită de multe ori că tinerii ce vin la cluburi lucrează, sau vor lucra, nu multe din asemenea Instituţii. — şi totuşi, cu toate că s-a simţit nevoia profilării, jumătate din numărul cluburilor tineretului din Capitală au rămas la vechea „activitate mozaicată". De ce ? — In zonele unde sunt amplasate aceste cluburi (Griviţa şi Vitan) sondajele noastre au demonstrat că tinerii nu-şi cristalizează încă preferinţele. Prin menţinerea activităţii mozaicale (realizată şi aceasta prin cicluri de manifestări distincte) am încercat să continuăm testarea urmind ca, într-un viitor apropiat, să reuşim o profilare cit mai adecvată SI a cluburilor respective : Universalclub, T4, 5 şi Modem-club. — E de la sine înţeles, tinerii vin la club in timpul lor liber. De aici şi Interesul ce trebuie acordat recreării, distracţiei. Insă tocmai la acest capitol semnalam cele mai multe scăderi, lipsă de Inventivitate şi de interes. Ce măsuri se vor lua pentru ameliorarea situaţiei existente ? — E adevărat, la capitolul „divertisment“ nu am reuşit să obţinem rezultatele dorite. Mi se pare că directorii şi Instructorii cluburilor au intrat într-o rutină condamnabilă. Ce s-ar putea face! In primul rînd, cred că nu sunt utilizate, aşa cum ar trebui, propriile formaţii artistice. Un program de estradă sau de music-hall, cu o valoare artistică corespunzătoare, ar atrage, desigur, foarte mulţi tineri. Apoi, după părerea mea, nu există încă o colaborare activă între cluburi şi organizaţiile U.T.C din sectorul respectiv. Cred că organizarea unor seri distractive de către tinerii dintr-o singură instituţie sau întreprindere, clubul avînd rolul de gazdă, ar aduce un plus de noutate. Sondarea continuă a preferinţelor tinerilor, ca şi antrenarea lor efectivă in vederea realizării programelor, ar spori diversitatea oricărei seri distractive. Sigur, ideea amintită în ancheta dumneavoastră — aceea a colaborării cluburilor cu I.A.T.C., cu Conservatorul, cu şcolile de balet, a antrenării diverselor formaţii de muzică uşoară a tinerilor — ni se pare deosebit de interesantă şi o vom pune în practică. Miruna Ionescu in urma anchetei „Işi respecta cluburile tineretului profilul?*, publicata in ziarul nostru de vineri 21 mai, am dorit sa aflăm şi opinia tovarăşului ION COCIUBA, secretar al Comitetului municipal U.T.C., despre deficientele semnalate, despre măsurile preconizate in scopul îmbunătăţirii activităţii acestor centre culturale, artistice şi ştiinţifice destinate tineretului bucureştean. „ Nu putem vorbi despre profilul cluburilor tineretului — ne-a spus interlocutorul nostru — fără să ţinem seama de faptul că în Bucureşti există aproximativ 100 000 de tineri dintre care 145 000 sunt utecişti. Ne aflăm, deci, în faţa unei varietăţi de gusturi şi preocupări. Răspunderea noastră, în ceea ce priveşte organizarea cluburilor, este cu atît mai mare, cu că acestea trebuie să fie atît centre metodologice de orientare culturală, cit şi instituţii a căror activitate e menită să polarizeze aten- sa 9 Astăzi, ora 19, la galeriile „Simeza“ are loc vernisajul expoziţiei de acuarele semnate de Balogh Lajos şi Tania Bayllayre. 9 Ateneul tineretului oferă, sîmbătă 13 iunie, o seară de divertisment. In program — un microrecital Mioara Constantinescu şi formaţia „Entuziaştii“, proiecţii în studioul mic cu „Aspecte din Italia“. • Incepînd de ieri s-a redeschis, în sala Institutului de arhitectură „Ion Mincu“, cea de a şasea expoziţie republicană a artiştilor plastici amatori. Expoziţia cuprinde peste 400 de lucrări de pictură, sculptură, artă decorativă, metaloplastie. • „CINTEC ŞI JOC DE PRIN MUNŢI şi CIMPII“ se intitulează spectacolul ce va fi prezentat duminică 13 iunie, ora 19.30, la Teatrul de vară „Herăstrău“, de către ansamblul folcloric „Balada“. Solişti vocali : Mariana Ionescu şi Dumitru Rusu. Instrumentişti: Nicolae Pirvu — nai, Ion Miu — ţambal, lacob Liceanu — fluier şi cimpoi. In reprezentaţie: Emil Gavriş şi Tudor Helia. Conducerea muzicală: Traian Tîrcolea. Coregrafia: Sever Tira. « SERI BUCUREŞTENE Despre „Cafenele, boemă şi scriitori in Bucureştii de altădată“, vor vorbi, joi 17 iunie, ora 19, la sala Dalles, poetul Virgil Cartanopol și publicistul Eugen Cialîc. Urmează un spectacol muzical, la care isi dau concursul Rodica Bujor, Dorina Drăghici, Elena Zamora, Constantin Lungeanu, H. Nicol&lde, Colea Răutu La pian, Jean Lucad ifa* ztee&dk*. PROGRAMUL Cabinetului Comitetului municipal de partid Bucureşti CURSURI SPECIALE Secţia economie — Luni 14, orele 16,30, la sediul Cabinetului, Cursul special II pentru membrii consiliilor de administraţie din centrale „Teoria deciziei. Tipuri de decizie şi criterii de opţiuni“. Expune prof. univ. dr. Alexandru Gheorghiu. întreaga noastră energieînfăptuirii obiectivelor cincinalului (Urmare din pag. 1) Desigur, orice bilanţ angajează perspectiva, şi asupra acestui aspect aş vrea să mă opresc. Manifestîndu-şi înalta conştiinţă patriotică, ataşamentul deplin faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea nestrămutată de a-şi îndeplini exemplar sarcinile încredinţate, oamenii muncii din sectorul 4 au primit cu vie însufleţire Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste în legătură cu înfăptuirea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1971—1975. Ca răspuns, în întreprinderi au avut loc dezbateri de lucru concretizate prin depistarea unor noi posibilităţi de depăşire a angajamentelor iniţiale. Este bine cunoscut că axul director al planului cincinal — care, consecinţă a identificării unor noi rezerve, cuprinde îmbunătăţiri importante faţă de prevederile Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. — îl constituie accentuarea laturilor calitative ale activităţii tehnico-economice. Iată de ce perfecţionarea propriei munci reprezintă pentru comitetul nostru de partid, pentru organizaţiile P.C.R. din întreprinderi, pentru fiecare colectiv de muncă, un imperativ major. Bilanţul de pînă acum ne îndreptăţeşte să afirmăm că sarcinile de plan pe acest an — care materializează un important salt calitativ — vor fi îndeplinite cu succes, ceea ce ne va asigura o solidă bază de plecare in abordarea obiectivelor anilor următori ai cinci- Înaintul. Ecoul plin de elan patriota cu care oamenii muncii din sector au primit chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste constituie o nouă şi elocventă mărturie a angajării unanime in această direcţie Vom răspunde cu realizări şi mai substanţiale (Urmare din pag. 1) industriale din sector prezintă un bilanţ cu remarcabile realizări. La producţia globală planul a fost depăşit cu 63 milioane lei, la producţia marfă cu 71 milioane lei, iar la producţia marfă vîndută şi încasată cu 101 milioane lei. Comenzile onorate la export sunt superioare cu 4,3 milioane lei valută celor planificate, încă de la încheierea lunii mai, s-a consemnat depăşirea unnor angajamente asumate în întrecerea pe acest an. Realizările obţinute sunt efectul direct al măsurilor şi acţiunilor întreprinse de comitetul de partid al sectorului şi de conducerile întreprinderilor. Relev cîteva : urmărirea permanentă în întreprinderi a îndeplinirii principalilor indicatori de plan, efectuarea unor analize decadale in unităţile importante, control direct în execuţia investiţiilor, analizarea posibilităţilor de creştere a productivităţii muncii. Luînd cunoştinţă de apelul patriotic, cuprins in Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, colectivele unităţilor industriale din sectorul 8 şi-au manifestat ferma hotărire de a-şi înzeci eforturile pentru înfăptuirea importantelor obiective ale actualului cine bază a prosperităţii ţării, a ridicării ei pe o treaptă superioară de progres şi civilizaţie. Ca răspuns, au fost identificate importante posibilităţi de depăşire a angajamentelor asumate la începutul anului, în contextul ridicării necontenite a nivelului calitativ al produselor. Vitrina magazinului „Unic“ este, reuşite lucrări de plastică ale in aceste zile, gazda celor mai elevilor şcolii generale nr. 89 Aproximaţii in respectarea „orei exacte“ peste calea ferată propriul program pe care l-a adoptat în urma unor lobosrioase studii . Ia interviurile acordate presei, conducerea Direcţiei mersurilor de tren arăta că în acest an, o dată cu intrarea în vigoare a noului orar, se vor înmulţi trenurile care vor circula cu viteze mari, inclusiv pe linia Bucureşti—Constanţa, ce folos, după cum am văzut, dacă pe această linie apar cele mai frecvente intirzieri. Dar nu numai la sosiri se semnalează întirzieri, ci şi... la plecările din Gara de Nord. Este adevărat, timpii de întirzieri, care în acest caz sunt mai mici — un minut, două, trei.. . nu sunt înregistrați nicăieri. De pildă, in ziua de 9 iunie, rapidul 65 spre Iași a plecat, după ceasul gării la ora 15.05, în loc de 15.03, iar personalul 7009 spre Urziceni la ora 15,31, in loc de 15,30 ! Poate că cineva va riposta : ce importanţă are un minut, tot va fi „scos" pe traseu ! Nu subscriem la asemenea opinii, din două motive : pe de o parte, experienţa sosirilor în Bucureşti a arătat cit de greu pot fi recuperate minutele pierdute, iar pe de altă parte, nu trebuie uitate consecinţele , dereglările ce le produc întirzierile in staţiile următoare. Şi apoi, cite dintre trenurile plecate chiar din staţia Bucureşti Nord la „fix“, nu ajung cu intîrziere la destinaţie . Se impune deci o exigenţă sporită, o luptă hotărită pentru respectarea strictă a graficului de circulaţie, nici o concesie minutelor pierdute. Sosirea sezonului estival — cind traficul de călători sporeşte simţitor — pune cu şi mai multă acuitate problema respectării cu stricteţe a orarului* Eradicarea deficienţelor trebuie întreprinsă cu o maximă operativitate pentru ca in perioada orelor de trafic intens toată activitatea de deservire a călătorilor să se desfăşoare într-adevâr ca la ț gară ! (Urmare din pag. 1) atenţia. Nu ne îndoim de aceasta. Ne interesează însă , în ce se concretizează asemenea analize şi eventualele măsuri preconizate de fiecare dată. Căci asistăm, în continuare, la astfel de abateri. Oare este o neputinţă să-şi res- Urmare din pag.I a elevilor. E vorba, apoi, şi de o pregătire practică în vederea formării unor deprinderi şi abilităţi didactice, in procesul practicii pedagogice, cind studenţii aplică metodele cele mai eficace de instruire şi educaţie a elevilor. Pregătirea teoretică se face prin cursuri, lucrări de seminar şi conferinţe de psihologie generală şi a copilului, pedagogie generală, metodica predării disciplinelor de specialitate etc., ţinute de corpul didactic al seminarului. În învăţămîntul superior tehnic, agronomic şi medical, această „îndrumare“ teoretică se realizează prin cursuri facultative. La rindul ei, pregătirea practică va consta din asistenţe şi practică pedagogică, pe lingă profesorii de specialitate din şcoli şi va cuprinde toate activităţile didactice şi educative, în strînsă legătură cu specialitatea studentului, care se desfăşoară de fiecare profesor in şcoală. în privinţa învăţămîntului tehnic, agronomic şi medical, practica se stabileşte în afara celorlalte obligaţii prevăzute pentru pregătirea de specialitate. Dispune însă seminarul de şcoli de aplicaţie pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii practice a studenţilor . . Seminarul va avea una-două şcoli pentru practică (licee, şcoli generale, profesionale, postliceale), stabilite în funcţie de specificul instituţiei de învăţămînt superior. De altfel, această pregătire se organizează şi în alte şcoli din mediul urban şi rural, în cazul necuprinderii tuturor studenţilor în şcolile de aplicaţie. — Cine intră în componenţa seminarului şi de cine este îndrumat ? — Seminarul pedagogic universitar este constituit din cadrele de pedago- Semi ta gie, psihologie şi metodică. La institutele unde nu există catedrele menţionate, seminarul este alcătuit din titularii cursurilor pentru disciplinele pedagogice. La instituţiile de învăţământ superior unde funcţionează secţii sau facultăţi de pedagogie şi psihologie, se constituie, separat de aceste secţii sau facultăţi, catedre de pedagogie şi de psihologie care, împreună cu catedra de metodică intră în componenţa seminarului pedagogic al instituţiei. Acesta funcţionează sub directa îndrumare a senatului Universităţii sau a consiliului profesoral. — Ce sarcini îi revin In principal, seminarului in vederea realizării pregătirii studenţilor ? — Să ne oprim doar la cîteva, mai importante. Seminarul elaborează programele de învăţămînt la disciplinele respective, în conformitate cu obiectivele pregătirii pedagogice a viitorilor profesori ; stabileşte perioadele şi volumul de ore pentru formele pregătirii practice : prezenţa studenţilor la lecţiile model şi la activităţile educative, la practica pedagogică, precum şi pentru fiecare din componentele pregătirii practice (lecţiile de probă în specialitate, ore de dirigenţie, conducerea cercurilor de elevi a activităţilor U.T.C. şi de pionieri, colaborarea dirigintelui cu părinţii, caracterizarea psiho-pedagogică a elevilor) ; stabileşte documentele de practică pedagogică şi elaborează caietul de practică ; organizează formele de bilanţ ale practicii, cu aprecierea finală a studenţilor ; organizează asistenţe şi schimburi de experienţe la cursuri, seminarii, precum şi expuneri şi dezbateri pe probleme de teorie şi practică pedagogică cu profesorii şcolilor de aplicaţie şi ai celorlalte şcoli unde se desfăşoară practica pedagogică. pedagogic — Dar studenţilor 7 Ce îndatoriri ia revin în lumina acestor hotăriri 7 — Ei vor trebui să asiste, în primul semestru de practică, la 30—40 lecţii, inclusiv ore de dirigenţie, precum şi la diferite activităţi în afară de clasă. în al doilea semestru de practică după efectuarea a încă zece asistenţe la lecţii, studentul trebuia să pregătească şi să ţină, la fiecare specialitate, opt lecţii de probă, prin care îşi valorifică pregătirea de specialitate, psihologică, pedagogică şi metodică, precum şi o lecţie finală. Lecţiile se pregătesc de către studenţi sub directa îndrumare a profesorului de specialitate. O atenţia deosebită se va da formării la studenţi a priceperii de a întocmi planuri de lecţie şi, în genere, a deprinderii de a se pregăti temeinic pentru activităţile instructiv-educative. De asemenea, studentul va urmări activitatea şcolară şi extraşcolară a unui elev în vederea cunoaşterii lui multilaterale, căruia li va întocmi un portret psiho-pedagogic. La încheierea practicii pedagogice studentul primeşte un certificat de absolvire a seminarului. Angajarea ca profesor in invăţămîntul de cultură generală, liceal sau postliceal va fi condiţionată, deci, şi de certificatul privind pregătirea sa pedagogică. Campania de pregătire a conservelor Urmare din pag.I o anume cantitate de conserve, s-a îndeplinit deci, planul global. Măsurile care au fost luate vor duce la evitarea repetării unor asemenea situaţii în noul sezon de prelucrare a legumelor şi fructelor. Cind fac această afirmaţie mă bazez, printre altele, şi pe ajutorul substanţial pe care cele patru fabrici de conserve îl vor primi din partea secţiei de experimentare şi prospectare a pieţei. Rep. La ce vă referiţi în mod concret ? E. H. ! Secţia „Griviţa” a fabricii „Flora" s-a transformat, de curînd, într-un laborator al Institutului de cercetări legume-fructe. Aici vor lucra în permanenţă secţiile de conserve din cadrul institutului cit şi secţia de la Institutul de cercetări alimentare de la Băneasa. După definitivarea reţetelor de fabricaţie, se vor realiza „şarje" de 10—20 tone de conserve care se vor desface prin magazinul „Fortuna“ şi alte cîteva unităţi reprezentative. Cumpărătorii vor fi solicitaţi să-şi spună cuvântul. Datele şi concluziile desprinse în acest fel vor sta la baza întocmirii planului de producţie pe sortimente al fabricilor. Menţionez însă că prospectarea pieţei făcută de institut nu exclude iniţiativa întreprinderilor, el constituie doar un ajutor substanţial. Rep. : Care este contribuţia comerţului la studiul cererii populaţiei ? E. H. : In ultima vreme noi am avut o serie de întîlniri cu reprezentanţii comerţului cu ridicata pentru produse alimentare din Capitală, cu scopul de a vedea care sunt — pe o perioadă mai îndelungată — direcţiile de orientare a cererii populaţiei. N-am reuşit, deoarece nu există date stabilite în mod ştiinţific în acest domeniu. La contractări se formulează cereri bazate, în special, pe desfacerile din anul precedent, plus un anume spot cantitativ. Dar se poate întîmpla ca în sezonul trecut un anume sortiment să fi fost cerut mai mult, deoarece a lipsit un altul asemănător. Se pune Întrebarea : la fel va fi cererea populaţiei şi atunci cînd ambele produse vor exista în cantitaţi corespunzătoare în magazine . Deocamdată, comerţ nu a asigurat un răspuns precis. Va trebui să dispunem de date certe, ştiinţifice şi în acest domeniu. Rep. Cum vă explicaţi, tovarăşe director, că sortimentul actual de conserve din legume şi fructe este destul de redus numeric . Sucurile naturale de fructe şi legume, sosurile, unele concentrate de legume, zarzavaturile pentru supe, ciorbe, muncăruri, deşi sunt căutate de cumpărători, lipsesc din magazine. E. H. : In decursul anilor, fabricile au realizat numeroase sortimente noi de conserve. Multe dintre ele au rămas insă in faza de mostră sau reţetă. Cu sprijinul Institutului de cercetări legume-fructe, întreprinderea noastră va acorda in viitor o mare atenţie diversificării gamei actuale de conserve din Legume şi fructe. Se vor realiza spre exemplu, legume pentru salate, ghiveci in saramură, salate cu dovlecei, pui cu roşii, pui cu mazăre ş.a. Vom oferi cumpărătorilor şi un sos concentrat da tomate ce va fi prezentat la tuburi. Avem, de asemenea, în plan să fabricăm peste 900 de tone de suc de roşii. Intenţionăm să realizăm un nou sortiment de gem, cu adaos mai mic de zahăr ş.a. Cît priveşte sucurile naturale din fructe, actuala dotare a fabricilor noastre nu ne permite să realizăm acest sortiment. Rep. : Calitatea necorespunzătoare a unor loturi de conserve a creat multe neplăceri organizaţiilor comerciale, cumpărătorilor. Ziarul nostru, într-o recentă anchetă, a semnalat o serie de abateri de la disciplina de producţie, constatate la fabrica „Flora“. Ce s-a întreprins pentru ca asemenea situaţii să nu se mai repete ? E. H. : Stabilirea cu exactitate a cauzelor care au determinat realizarea unor sortimente de conserve de slabă calitate ne-a preocupat, în ultimul timp, foarte mult. Pentru că, după părerea mea. important nu este să reţii totul necorespunzător la poarta fabricii, ci să acţionezi permanent pe întreaga filieră a procesului tehnologic, aşa incit să se înlăture toţi factorii care contribuie la diminuarea calităţii produsului finit. Materia primă are în sectorul nostru o mare importanţă. S-au aplicat unele forme de cointeresare a piertiătorilor, astfel incit recoltarea să se facă în condiţiile cele mai favorabile. La rindul lor, întreprinderile au întărit controlul la recepţie pentru a nu pătrunde, în procesul tehnologie materii prime de slabă carne. în cabtrare cu reprezentantul I.G . C C.R., organele CTC desfăşoară un intens control preventiv. Am introdus controlul statisticomatematic care prevede ca la fiecare 1 000 cutii să se ia probe pentru verificare. Din jumătate în jumătate de ora maşinile de închis sunt verificate amănunţit. S-au luat apoi o serie de măsuri organizatorice şi la secţiile de sterilizare, operaţie-cheie in intreg procesul de producţie. In afara acestora, intervine şi răspunderea materială, vinovaţii fiind obligaţi sa suporte toate pagubele cauzate de realizarea unor produse necorespunzătoare. Rep. : Pentru că am abordat problema calităţii, care credeţi că sunt cauzele decăderii preparatelor din grupa „Supco" 7 E. H. : „Supco” a căzut în dizgraţie deoarece calitatea a lăsat foarte mult de dorit. Vinovaţii suportă acum consecinţele neglijenţei şi dezinteresului. Reţetele supelor concentrate au fost în ultimul timp verificate şi îmbunătăţite Pe piaţă se găseşte acum o supă concentrata de vită care este de foarte bună calitate. Vor apărea în scurt timp şi altele. Cumpărătorii, şi în special gospodinele, le vor aprecia cu siguranţă, deoarece sunt comparabile cu orice produs similar din străinătate. Rep. : Un ultim aspect pe care am vrea să-l abordăm : prezentarea produselor. Lipsa de diversificare a ambalajelor şi mai ales preferinţele fabricilor pentru utilizarea cutiilor foarte mari determină o desfacere lentă a mărfurilor. De ce se folosesc aşa de puţine ambalaje de capacitate mică 7 E. H. Vom ţine în mai mare măsură cont de asemenea cerinţe ale cumpărătorilor. La fabrica „Flora" se află în curs de montare, o instalaţie de ambalare a dulceţei şi gemurilor în doze de 50 gr şi 30 gr şi care va avea o capacitate de 2 tone pe zi. Pasta de tomate o vom prezenta într-un procent mai mare în cutii de 100 gr şi în tuburi. Va creşte şi cantitatea de conserve din legume ambalate în cutii de aproximativ 500 gr. Dar pentru că nu putem exclude în totalitate ambalajele mari, acestea se vor îndrepta către consumurile colective. Fabricile de conserve vor intra în curind într-o perioadă de maximă adiare. Faptul că Întreprinderea noastră „ordonează atît producţia de legume “ şi Industrializarea lor, sperăm să se rideze cu rezultate pozitive aşa încît pe piaţă să ajungă mărfuri de cea mai bună calitate, care să răspundă, sub toate aspectele, exigențelor cumpărătorilor. CULORILE COPILĂRIEI (Urmare din pag. 1) (Şi în acest sens, eforturile celor care îîndrumează, ale dascălilor, merită toată lauda). Pentru că dacă vrei să cunoşti natura interioară şi exterioară a ţării nu e întotdeauna nevoie s-o străbaţi ori s-o pătrunzi cu pasul sau cu gîndul. Mi se pare suficient să te uiţi în ochii copiilor, în ceea ce comunică el pe hîrtie cu paleta lor solerată Vezi în imaginile lor peisajul ţării, al locurilor pe care le preferă. Culorile lor sunt exuberante. O libertate a mişcărilor şi a viziunii trădează o bucurie interioară, o structură artistică spontană. Nu ştiu dacă virful creionului construieşte un desen asemănător cu ţesătura covorului popular, sau viziunea cuprinsă în acesta din urmă este un mod de a vedea realitatea. Nu ştiu care aspect are întiietate. Interesant a faptul că aproape fiecare desen sau pretură comunică o viziune natală, oltenească sau ardelenească , comunică o viziune totemică sau sculpturală, una textilă sau de ceramică, una ghiduşă sau serioasă, dovedind toate la un loc adînza origine a structurilor noastre artistice. E puţin probabil că un topit de pe crestele Apusenilor, ori din întinderea Bărăganului să fi văzut albume Tusulescu, Pătraşcu, Tonitza sau Picasso. Dar într-o asemenea expoziţie primul cuvtor pe care îl pronunţi după şantastul cu luminile colorate ale copilăriei este : iată un Tusulescu, sau iată un „primitiv“ la Rousseau-Vameşul. Aşadar, culorile copilăriei fixate pe pinzâ sunt un fidel test psihologic şi sociologic al unui popor. El traduse vitalitatea şi originalitatea puterilor creatoare care germinează in zilele noastre. In ochii copiilor ne vedem pe noi cu tot ceea ce fasem.