Informatia Bucureştiului, iunie 1971 (Anul 18, nr. 5525-5550)

1971-06-25 / nr. 5546

PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A LAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII­­ Nr. 5546 4 pagini 30 bani Vineri 25 iunie 1971 înalta productivitate a muncii de partid (ii) 1st centrul muncii politice de masă, preocupările majore ale fiecărui colectiv întreprinderea de construcţii şi pre­fabricate Bucu­reşti. Zilnic iau drumul şantiere­lor de electrifica­re numeroase transporturi de stîlpi centrifugaţi din beton. Plenara Comitetului de partid al sectorului 4 consacrată analizării muncii politice de masă desfăşurate in scopul realizării sarcinilor de pro­ducţie a constituit un valoros schimb de experienţă între organizaţiile de partid in ce priveşte metodele folosite in sprijinul rezolvării proble­melor economice, a relevat, în spirit critic şi autocritic, o dată cu impor­tantele succese obţinute, şi o serie de minusuri, stabilind măsuri pentru îmbunătăţirea in continuare a acestei activităţi şi creşterea eficienţei sale. I­n centrul muncii noastre politi­ce de masă — s-a subliniat in plenară — s-au aflat obiecti­vele economice ale îndeplinirii cantitative şi calitative a planului. Această orientare este, fără îndo­ială, justă şi firească. Urmărind ri­dicarea poporului pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei umane, partidul îşi propune în primul rînd să asigu­re o dezvoltată producţie a bunurilor materiale. De aceea, este normal ca munca politică de masă să-şi concen­treze focul „bateriilor“ sale tocmai în sfera producţiei materiale, acti­vitate în care omul, conştient de dubla sa calitate de producător şi de proprietar al mijloacelor de produc­ţie, joacă rolul hotărîtor. Aşa de fapt au şi procedat orga­nizaţiile de partid ale sectorului, atunci cînd au întreprins acţiuni specifice, vizînd direct îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor de bază ai planurilor de producţie. Se poate, astfel, afirma că organele şi organi­zaţiile de partid din cadrul sectorului au acumulat o bogată experienţă în ce priveşte înrîurirea activităţii eco­nomice, în sensul realizării planuri­lor de producţie în bune condiţiuni Ion Chiru (Continuare In pag a l1-a) Astăzi, în dezbaterea Comitetului al executiv al Consiliului municipiului Bucureşti Azi dimineaţă Comitetul executiv al C.P.M.B. a analizat modul în care se desfăşoară acţiunea iniţiată anul trecut pentru depistarea, predarea şi amenajarea spaţiilor comerciale din municipiul Bucureşti utilizate în alte scopuri. Din informarea prezen­tat de Direcţia generală comercială rezultă că din totalul spaţiilor de­pistate un număr de 691, însumînd o suprafaţă de 43 000 m­p, au fost reţinute pentru organizarea de uni­tăţi comerciale şi de prestări servi­cii către populaţie. Pînă în prezent, în spaţiile eliberate, s-au organizat şi dat în funcţiune 211 unităţi, dintre care 127 m­ perimetrul central. Nu­mai în zona „Curtea Veche“ s-au dat în folosinţă spaţii cu o supra­faţă de 8 OOO m­p. În acţiunea de eli­berare a localurilor s-au ivit însă şi unele greutăţi provocate de insti­tuţiile care le deţineau. Bunăoară, Oficiul de aprovizionare a bibliote­cilor din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă a eliberat spaţiul din str. 30 Decembrie nr. 22 numai după ce s-a obţinut o hotă­­rîre judecătorească de evacuare. Acţiunea se desfăşoară în continua­re, darea în funcţiune a unităţilor respective urmînd să se realizeze (Continuare In pag. a Ilt at popular Apropo Poftiţi! EUGEN FRUNZA Am întîlnit un om năduşit şi supărat. Umblase după tîrgu­­ieli. Am crezut că nu găsise marfa căutată, probabil unul din acele sortimente care, ju­­cîndu-se de-a v-aţi ascunselea, dispare înainte de a fi apărut. Dar m-am înşelat. Omul nu căutase o marfă, ci doar un mod civilizat de apropiere. Cău­tase o vorbă, un cuvint, ca un baionaş colorat, cu irizări ste­nice. — Inchipuie-ţi, izbucni el, am cutreierat şapte magazine, am dat faţă cu douăzeci de vinză­­tori, am întirziat lingă tejghe­le, am aşteptat in zadar, nimeni nu m-a întrebat ce doresc, ni­meni nu a schiţat un gest de invitaţie. Oare o simplă for­mulă ca „poftiţi, cu ce vă pu­tem servi“? depăşeşte capacita­tea de politeţe a vînzătorilor ? Sau numai „poftiţi“, ca să nu se consume mult ? Omul mă privi cu obidă, cu reproş, apoi adăugă : — Şi dumneata, care scrii la gazetă, nu crezi că ar trebui (Continuare in pag. a IV-a) Noua instalaţie de întreţinut autovehicule a unităţii „Ciclop“ de pe strada Intre Gîrle. ASOCIAŢIILE DE LOCATARI: Un singur statut, dar prea multe... interpretări REVENIRI C­­ele două articole publicate, sub titlul de mai sus în ziarele din­­ 15 şi 16 aprilie a.c., au suscitat Interesul cititorilor, care au ţi­nut s­ă-şi spună punctul de vedere In legătură cu mai buna gospodărire a imobilelor. Un ecou deosebit au trezit, îndeosebi, două probleme : 1) Este le­gal şi necesar să se perceapă majorări de la restanţierii la plata cotelor de întreţinere ? 2) Este necesar să se asigure un control calificat şi organi­zat al gestiunilor asociaţiilor de loca­tari ? I. Bălan A. Radu (Continuare in pag. a IIl-a) Delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul 1­7 Nicolae Ceauşescu, 7­1 s-a intors in Capitală Joi după-amiază, s-a înapoiat In Capitală delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite ofi­ciale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Popu­lară Democrată Coreeană, Republi­ca Democrată Vietnam şi Republi­ca Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovară­şii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­(continuare in pag. a IV-a) La sosire, pe aeroportul Băneasa ZIARELE DE DIMINEATA AU PUBLICAT: I­N ( Comunicatul comun­e­i româno-mongol­­ I PRIVI­ND VIZITA­­ DELEGAȚIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE 0 A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA g 1 ÎN REPUBLICA POPULARĂ MONGOLĂ ) Acad. ŞTEFAN MILCU — vicepreşedinte al Academiei, despre : COLOCVIUL DI NOI ÎN CERCETARE CU AJUTORUL RADIOIZOTOPILOR‘ I. Noua fibră sintetică de po­­liester în amestec cu bumbac a fost introdusă în producţie curentă la fabrica „AURORA“ în trimestrul III 1970. Gradul sporit de durabilitate şi ne­­şifonabilitatea sunt calităţi ce au determinat să fie din ce in ce mai solicitate sortimen­tele realizate din această fibră. In fotografie , cîteva din­tre recentele articole ce figu­rează în expoziţia permanentă a fabricii „Aurora“. Astăzi au început, în aula Acade­miei, lucrările Colocviului „Metode noi în cercetarea şi investigarea cu aju­torul izotopilor radioactivi în medicină, biologie şi ştiinţe agricole“, înainte de începerea lucrărilor, la care participă academicieni, numeroşi spe­cialişti din domeniul cercetării, profesori universitari, am solicitat acad. prof. Şte­­fan Milcu, preşedintele Comisiei de ra­­diobiologie a Academiei — recent reîn­tors din Franţa, unde a primit titlul de doctor Honoris Causa al Universităţii din Rennes — amănunte în­ legătură cu problemele care vor face obiectul aces­tei interesante reuniuni ştiinţifice . — Este cunoscut faptul că astăzi dis­punem de sute de radioizotopi posibili H. Lerea (Continuare in pag. a IV-a) A In zona preorăşenească la Asistenţa periferia In raidul Întreprins. Ieri dimineaţă, prin cîteva comune suburbane ale oraşului, am făcut cunoştinţă, în multe locuri, cu medici care muncesc cu dăruire pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. I-am cita printre aceştia pe dr. Clementina Popescu (circumscripţia 74-B Pantelimon), dr. Brinduşa Bălan (circumscripţia Po­­peşti-Leordeni), dr. Petre Mihăilescu (circumscripţia Jilava) ş.a. în toate cele trei circumscripţii medicale de pediatrie­ şcolare din Pantelimon s-au înregistrat o serie de succese meritorii De la începutul anului, de pild­ă, în aceste circumscripţii nu s-a mai înregistrat nici un deces infantil. Realizări asemănătoare am consemnat şi în alte co­mune. Am întîlnit,de asemenea, o deosebită preocupare din partea unor comitete executive ale consiliilor populare comunale care sprijină cadrele medicale, asi­­gurîndu-se condiţii cit mai bune pentru desfăşurarea unei rodnice activităţi în ocrotirea sănătăţii populaţiei. Dar, în cele ce urmează, ne propunem să insistăm asupra citorva inadver­tenţe privind activitatea de îngrijire­nească a Capitalei, sănătăţii cetăţenilor din zona preoraşe­ VENIŢI LA CONSULTAŢIE, CA NOI TOT SÎNTEM LA... BUCUREŞTI Cam aşa ar suna, în traducere libe­ră, afişul de pe uşa dispensarului me­dical de adulţi din comuna Pantelimon, medicală a­i preocupărilor lipit de asistentul igienist Nicolae Toa­­der, cu numai cîteva minute înainte de sosirea noastră la dispensar (în ju­rul orei 11). Pe asistent l-am întîlnit în stradă. Pleca grăbit la o şedinţă in Bucureşti. — Nu-i nimeni în dispensar ? — Nu. Eu şi sora mergem la o şe­dinţă la policlinica Iancului. — Dar medicul de serviciu ? — !?. . . Aveam să aflăm mai tîrziu că dr. Constanţa Gheorgh­iu, care trebuia să fie la serviciu între orele 8—15,­ nu ve­nise încă. Dăduse însă un. . . telefon dimineaţa: „Vin şi eu imediat!“. Ne întrebăm cine a efectuat consultaţiile în lipsa acestui medic ? Asistentul ne-a asigurat că nu au fost prea multe so­licitări. Dar chiar dacă ar fi fost nu­mai una, nu trebuia oare să fie efec- Gheorghe Niculița (Continuare In pag., a lll-a) ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m Locuri la Mamaia Biroul de turism al municipiului Bucureşti a pus în vînzare, începînd de astăzi, locuri disponibile pină la 8 iulie, în staţiunea Mamaia (la ho­telul „Mamaia”). Biletele se pot pro­cura de la agenţiile din bd. Republi­cii nr. 4 şi 68. Republicii Socialiste România La hotarul patriei i-am însoţit, nu o dată, pe ostaşii unei subunităţi grănice­reşti de-a lungul iti­nerarelor de depla­sare spre posturile lor de pază. M­­i-am dat pe deplin seama că sînt nespus de mîndri de misiunea pe care o au de a străjui hotarul pă­­mîntului românesc. ...Era o noapte în Gh. Cumpătă (Continuare In pag. a II-a) 25 iunie — Ziua grănicerilor Cursuri de vară Societatea de ştiinţe Istorice din Ro­mânia organizează trei cursuri de vară: la Vălenii de Munte (3—17 iulie), Cluj (11—24) şi Suceava (18—31 iulie) pentru profesorii de istorie din invăţămintul liceal şi de cultură generală. Cursurile intenţionează să sprijine munca la ca­tedră a profesorilor, prin îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate şi prin in­formarea cu ultimele rezultate ale cer­cetărilor In domeniul istoriei şi al me­todicii predării ei. Totodată, cursurile vor Înlesni un util schimb de experien­ţă între profesorii din judeţele ţării. întrebam CE OBLIGAŢII AU ÎNAINTE DE A SE MUTA ÎN NOUA LOCUINŢĂ CEI CE ÎŞI CONSTRUIESC APARTAMENTE PROPRIETATE PERSONALĂ ? Adresăm această Întrebare Oficiului pentru construirea de locuinţe proprie­tate personală Intrucit există Încă nedu­meriri în privinţa formalităţilor ce tre­buie Îndeplinite de proprietarii de apar­tamente Înainte de a se muta In noua locuinţă. In special, cum se procedează cu spaţiile din care se mută, ce conse­cinţe poate avea nerespectarea norme­lor in vigoare 7 'Răspuns la întrebarea c­e veri'l_____• La Întrebarea: ,iPe cînd, In sfirşit, atlasul geografic­­ ne răspunde tova­răşul O. TRIFAN, director adjunct al Editurii didactice şi pedagogice „Deşi ne propusesem să asigurăm a­­pariţia „Atlasului geografic şcolar“ în trimestrul doi 1971, nu am reuşit să ne respectăm angajamentul in parte şi din vina noastră. Totuși, datorită mă­surilor luate, sperăm ca o dată cu in­(Continuare in pag. a II-a) Pe M f­iu fasst ! O aventură tehnică și financiară? Podul peste golful Guanabara Rio de Janeiro înseamnă, în tra­ducere, „fluviul lui ianuarie". In rea­litate, marele oraș brazilian nu dis­pune decit de cîteva pîrîiaşe. Denu­mirea provine de la faptul că naviga­torul care a atins aceste meleaguri Intr-un ianuarie, acum peste patru secole, a crezut că are de-a face cu Cristian Necheș (Continuare in pag. a IV-a)

Next